MODERNISM (1918-1940).

TRADIONAL
ISM (1918-
1940)
Reprezentanti Perioada anilor ’20-’30 marcata de: 1) simbolism Nechifor
2) teoretizarea Crainic –
sincronismului lui E. Lovinescu revista
„Gândirea”
Eugen Lovinescu – revista „Sburătorul”
Ion Pillat,
Tudor Arghezi,Lucian Blaga,Ion Barbu,Liviu Rebreanu
Vasile
Camil Petrescu,George Călinescu,Mircea Eliade
Voiculescu,
Mihail
Sadoveanu

Prin
Proclama noi principii creatiei traditionalism
 - europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale se intelege
cu literatura Europei continuarea
 - promovarea scriitorilor tineri vechilor
 - teoria imitatiei curente
 - eliminarea decalajului in cultura traditionale
 - trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una preluandu-se
de inspiratie urbana ideea ca istoria
 - cultivarea prozei obiective si folclorul
 - evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la sunt domeniile
liric la epic. relevante ale
specificului
unui popor. La
aceste
conceptii se
adauga de
catre Nechifor
Crainic
factorul
spiritual,
credinta
religioasa
ortodoxa care
ar fi elementul
esential de
structura a
sufletului
taranesc.
Consecinta
acestei teze
era ca opera
de cultura cu
adevarat
romaneasca
trebuia sa
includa in
substanta ei
ideea de
religiozitate.

intoarc
erea la
originil
e
literatu
rii;
 ideea
ca
mediul
citadin
este
pericul
os
pentru
puritat
ea
sufletel
or;

promov
eaza
proble
matica
taranul
ui;
 pune
accent
pe etic,
etnic,
social;

cultiva
univers
ul
patriar
hal al
satului;

proza
realista
de
reconsti
tuire
sociala;

istoria
si
folcloru
l sunt
princip
alele
izvoare
de
inspirat
ie, dar
intr-un
mod
exaltat;

ilustrar
ea
specific
ului
nationa
l, in
 spirit
exagera
t.

 Simbolism (G.Bacovia)- forma incipienta a  Samana

CURENTE modernismului, forma de manifestare al tuturor torism
manifestarilor moderniste (1900-
 Expresionism (L. Blaga) 1916)
 Ermetism (I. Barbu)  Poporan
 Avangardism Constructivism ism
Suprarealism Tristana (1900-
Tzara 1916)
Dadaism Ilarie  Gandiri
Voronca sm
Cubism

REVISTE “Sburatorul “ “Samanatorul”

“Contemporanul” (curentul constructivism) “Gandirea”
“Miscarea Literara” “Viata
“Romania Literara” Romaneasca”
“Jurnal Literar” “Revista
“Alge” si “Urmuz” Fundatiilor
Regale”

1. Simbolism 1892-1916 Are o latura

Apărut în Franţa, la sfârşitul secolului al XIX-lea, ca reacţie beletristica,
antiromantică şi  antiparnasiană, simbolismul a fost un realizata prin
curent literar şi artistic „ce căuta să sugereze, prin texte literare si
valoarea muzicală şi simbolică a cuvintelor, nuanţele cele o latura
mai subtile ale vieţii interioare” (DEX). ideological,
-Tentativa lui Baudelaire de a descifra „analogia evidenta in
Caracteristici universală” şi legăturile ascunse dintre lucruri, scrieri
teoretice, de
demersurile lui Mallarme pentru a inventa un nou limbaj
poetic, filosofia lui Nietzsche, ruptura faţă de parnasieni tip socio-
sunt premisele cristalizării unui nou curent, numit de Jean politic, ambele
Moreas, încă din 1855, „simbolism”, termen care poate referitoare la
sugera „tendinţa actualului spirit creator în artă”. Deşi se situatia
vorbeşte de două şcoli simobliste în peisajul liricii economica si
franceze – cea „decadentă”, cu insistenţa asupra sociala a
neliniştii, a nevrozei sau a spleenului fiinţei citadine, şi cea societatii
romanesti din
de esenţă intelectuală -, curentul este relativ unitar prin
primul sfert al
poezia învăluită în mister şi muzica interioară, profundă.
sec. xx, cand
Simbolismul ilustrează eforul de modernizare a liricii, s-a constatat
complexitatea estetică a timpului, nevoia de o nouă artă, un conflict
de o „poezie a viitorului”, anticipând indiscutabil formele intre directia
moderne ale expresionismului sau suprarealismului. burgheza a
Astfel, simbolismul propune o nouă viziune poetică, dezvoltarii ei
decurgând din intuirea complexităţii lumii şi a „universalei si un
analogii”. Se valorifică muzicalitatea cuvântului, a traditionalism
cadenţelor şi rimelor care nu
-Simbolul este unul dintre instrumentele prin care se admitea
realizează sugestia, este un semn (o imagine, un obiect adaptarea la
concret, o cifră, un cuvânt) care substituie un element forme si
abstract (idee, concept, fenomen). Frecvent in procese noi in
matematică, logică, semiotică, artă, hermeneutică, viata sociala.
simbolul devine in poezie figură de stil de nivel superior, Inteles astfel,
traditionalism
alături de metaforă, imaginea sensibilă, oglinda lirică a
ul apare ca o
unei idei. Într-o lume în care sacrul este camuflat în
continuare a
profan, poetul caută cheia de interpretare a unui univers directiei
de semne, iar simbolul devine, în contextul simbolismului, inaugurate de
mijlocul de relaţionare cu sacrul sau de revelare a " Dacia
acestuia, nu prin semnificaţii consacrate, reperabile (ca în Literara" si "
textul romantic), ci chiar prin abiguitate şi potenţarea Junimea", dar
misterului intr-o maniera
Alexandru Macedonski – revista „Literatorul” radicala,
Ştefan Petică respingand
Dimitrie Anghel adaptarea la
Ion Minulescu cultura
George Bacovia moderna si
conservand
2. Expresionism interesul
- fructifica experientele simboliste, accentuand trairile pentru valorile
subconstiente, ca reflex al unei lumi intrate intr-un declin nationale.
ireversibil. Curentul apare in Germania, in perioada anilor
1911-1925 Traditionalism
- se manifesta cu intregul sau cortegiu de ul romanesc
fenomene,trairile halucinatorii, reprezentarile cuprinde trei
fantaste, deformate ale lumii, i constiinta curente
finala, apocaliptica, toate generate de criza societatii inrudite:
contemporane. in viziunea poetilor expresionisti, lumea a samanatorism
ajuns la un sfarsit, intr-o perioada de declin a civilizatiei ul,
industriale, incapabila de a mai renaste, ca pasarea poporanismul,
Phoenix, din propria-i cenusa. in consecinta, cum nimic nu gandirismul.
se schimba, se pune un punct final civilizatiei, intr-un
sfarsit previzibil, dupa cum sugereaza titlul unui volum de SAMANATO
poezii a lui Kurt Pinthus, "Menschheitsdammerung". RISMUL isi
- Lucian Blaga arata, in "Fetele unui veac", "Poemele trage numele
luminii" (1919), "Pasii profetului" (1921), "in marea de la revista "
trecere" (1924), prin piesele de Samanatorul",
teatru "Zamolxe" (1921), "Tulburarea aparuta la
apelor" (1923). Cautarea luminii. Bucuresti sub
conducerea lui
N. Iorga,
3. CONSTRUCTIVISMUL cuprinde experiente estetice principalele
comune, in mare masura, cu ale expresionismului. O trasaturi fiind:
grupareexpresionista si constructivista in acelasi timp idilizarea
este cea de la revista "Contimporanul", condusa de Ion vietii satului si
Vinea, aparuta in anul 1922 si continuand pana in 1932 a taranului,
prin reducerea
4. SUPRAREALISMUL isi are originea in lor la o serie
fr. "surrealism", definit ca "automatism psihic pur, care-si de evenimente
propune sa exprime, prin viu grai, prin scris sau prin orice placute, legate
alt mod, functionalitatea gandirii". Curentul de contactul
promoveaza nesupunerea totala, revolta absoluta fata de cu natura,
formele estetice anterioare iubirea,
-Trairea superioara se realizeaza la nivelul oniricului, prin cantecul,
declansarea mecanismelor psihice, adanci ale poezia(baladel
inconstientului. Se dezvolta in perioada 1918-1924, printre e si idilele lui
tinerii poeti numarandu-se Andre Breton, Paul Eluard, G. Cosbuc);
Louis Aragon, Philippe Soupault, Guillaume Apollinaire. elogiul
Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Constant Tonegaru, Stephan dreptatii,
Roii facute de
5. DADAISMUL, promovat de Tristan Tzara, in 1915, la tarani pe cont
Zurich, e un curent ce isi ia numele prin deschiderea la propriu in
intamplare a unui dictionar de limba franceza in dreptul maniera
cuvantului dada, care inseamna "calut".  haiducilor de
- cultiva antiliteratura, antimuzica, antipictura, ca o altadata("Doin
reactie de protest impotriva unei lumi burgheze ce nu a"- St. O.
poate opri barbaria si crima. Miscarea se autodizolva in Iosif);
1921. considerareavi
etii urbane
drept un factor
distructiv
pentru sufletul
taranesc curat,
nealterat,
orasul fiind
vazut ca un
loc al
pierzaniei
(‚ Din umbra
zidurilor"- O.
Goga);
prezentarea
armonioasa a
relatiei dintre
boieri si
tarani,
conditionata
de apartenenta
boierilor la
vechile familii
aristocrate
romanesti( "Vi
ata la tara"- D.
Zamfirescu)
Speciile
cultivate de
samanatoristi:
texte de mici
dimensiuni, in
versuri scurte,
poeme
epice(idilele),
in proza -
schite,
povestiri in
care
naratiunea se
impleteste cu
descrierea.
Alti
reprezentanti:
Emil
Garleanu, Al.
Vlahuta.

POPORANIS
MUL este un
curent literar
is politic dezv.
in Europa
Centrala si
Orientala, la
noi fiind
introdus de C-
tin Stere, dupa
modul rusesc.
Aspectul
literar este
sustinut de
revista ieseana
" Viata
romaneasca",
condusa de G.
Ibraileanu.
Curentul
manifesta
interes pentru
viata rurala si
pentru valorile
poporului, dar
se deosebeste
de
samanatorism
prin: evocarea
unei existente
chinuite a
taranilor,
condamnati la
munca
trudnica si la
mizerie (O.
Goga); lipsa
educatiei
corespunzatoa
re, a bolilor
netratate, care
aduc moartea
timpurie in
lumea satului (
"fefeleaga"- I.
Agarbiceanu);
considerarea
intelectualilor
drept niste
luminatori ai
satelor, avand
datoria de a
ridica nivelul
de cultura. Din
punct de
vedere formal:
Tablouri
descriptive
sumbre,
caracterizate
prin amestecul
suferintei
fizice si
morale, care
implica si un
sentiment de
mila, de
duiosie al
autorilor, ceea
ce confera un
pronuntat
aspect liric
textelor. Alti
reprezentanti:
G. Galaction,
Jean Bart

GANDIRISM
UL este
numele unui
curent care
provine de la
revista "
Gandirea",
aparuta la
Cluj(1921) si
care s-a mutat
la Bucuresti,
teoreticianul
curentului
fiind N.
Crainic, dar
meritul
curentului si al
revistei consta
in atragerea in
jurul ei a unor
mari scriitori
interbelici,
chiar daca nu
s-au integrat
acestei
ideologi: L.
Blaga, V.
Voiculescu, T.
Arghezi, A.
Maniu, Aron
Cotrus. In
opera lui
Blaga intalnim
elemente
expresioniste
care justifica
incadrarea lui
la modernism;
Arghezi este
un poet
simbolist si
ermetic,
promotorul
unei noi
estetici
literare.
Dintre
trasaturile
gandirismului
enumeram:
reprezentarea
unui sat
arhaic,
dominat de
credinte
stravechi,
precrestine, de
mituri( V.
Voiculescu- "
Lostrita",
prezenta unor
personaje
biblice in viata
profana -
"transcendentu
l care
coboara"-
Blaga
( "Paradis in
destramare"-
Blaga; vol.
"Parga";
"Poeme cu
ingeri""; V.
Voiculescu;
Psalmii-
Arghezi);
evocarea
trecutului
istoric intr-o
maniera
mitologizanta
(versuri-
Mateiu
Caragiale);
observarea
unui vitalism
in construirea
personajelor,
surprinse in
situatii
dilematice
care conduc la
o moarte
tragica( Meste
rul Manole-
Blaga);
existenta unei
corespondente
intre mediul
geografic si
desfasurarea
vietii
interioare a
personajelor( s
patiul
mioritic-
Blaga);
existenta unui
ethos
intemeiat pe
"religiozitatea
ortodoxa",
conceptie
expusa de N.
Crainic in
studiul
"Sensul
traditiei",
articol in care
el apreciaza
ca:" Ne aflam
geografic in
Orient si cum
prin religiunea
ortodoxa
detinem
adevarul
luminii
rasaritene,
orientarea
noastra nu
poate fi decat
spre Orient,
adica spre noi
insine, spre
ceea ce
suntem prin
mostenirea de
care ne-am
invrednicit [...]
O cultura
proprie nu se
poate dezvolta
organic decat
in aceste
conditii ale
pamantului si
ale duhului
nostru".

Chiar daca N.
Crainic
absolutizeaza
orientarea
culturii
romanesti spre
Orient, fiind
impotriva
influentelor
Europei
Occidental,
d.p.d.v.
formal,
scriitorii
grupati in jurul
revistei
"Gandirea", au
preluat unele
mijloace de
realizare din
curentele
moderniste,
astfel incat,
spre deosebire
de
samanatorism
si poporanism,
in literatura
gandirista se
remarca o
sinteza intre
traditionalism
si
modernism( p
oezia lui Blaga
asociaza
fondul
traditionalist
cu versificatia
moderna, iar
traditionalism
ul arghezian
imbraca forme
ermetice:
artele poetice,
Psalmii)

Pe langa acesti
poeti se
remarca in
perioada
interbelica Ion
Pillat, al carui
volum "Pe
Arges in
sus"(1923)l-a
consacrat pe
poet
traditionalist.
In versurile
sale, evoca
satul natal, cu
perioada
copilariei,plin
a de amintiri
frumoase, "cu
biserica de
altadata", cu o
autohtonizare
a
reprezentarilor
religioase,
raiul aflandu-
se la Muscel,
iar Sfanta
Familie traind
 pe langa Raul
Doamnei.

1.De analiza psihologica - Unul interesat de viata interioara

2.De creatie - prezinta personaje prin comportamentul lor
Romanul - Lirica (I.Teodoreanu)
- Estetizata si simbolica (M.Caragiale)
- Memorialistica (C.Stere)
- Fantastica (Mircea Eliade
- tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian
pe care George Calinescu il foloseste in “Enigma Otiliei”. El
considera absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia
studiului caracterului.