Tehnica Terapeutică a Scriereii

Poveştilor de către copii

Delia Bîrle
 Dacă am experimentat magia de a spune povești
copiilor, e necesar să o încercăm pe cea a scrierii
poveștilor de către copii
Povestea ne ajută să ne înțelegem viața să putem explica cine
suntem, ce ni s-a întâmplat și ce ar putea să ni se întâmple
- Pie Corbett, 2001 -
Copiii, în timpul jocului, proiectează propria poveste, într-un joc de rol și cu roluri, în care
imită lumea adulților și o adaptează modului lor de înțelegere

Prin scrierea de povești, copiii reușesc să proiecteze propriile trăiri prin intermediul
personajelor și experimentează moduri de a reacționa în diferite situații.

Din diferite perspective, scrierea poveștilor poate fi considerată ca un progres natural izvorât
din jocul copiilor.

Ambele presupun acțiunea perpetuă de a păstra realitatea interioară și cea exterioară separate,
dar totuși inter-relaționate (Winnicott, 1999)
Semnificația metaforei

Emoțiile (frica, speranța, îngrijorările etc.) sunt exprimate de către copii

indirect, prin intermediul metaforei.
- de exemplu, frica poate lua forma unei călătorii într-o pădure
întunecată
- sentimentul de a fi copleșit se poate exprima prin imaginea unui
uriaș
- nevoia de schimbare sau transformare poate fi reprezentată
printr-un obiect magic

Acesta nu este doar limbajul metaforic al poveștilor, ci este în același

timp limbajul viselor, al inconstientului
Perspectiva psihodinamică

• Explorarea emoțiilor inconștiente prin intermediul metaforei –

reducerea anxietății și a structurilor defensive corespunzătoare
• Un material inconșient tensionat poate atrage atenția chiar și
cadrelor didactice care, în mod intuitiv, pot să ridice semne de
întrebare citind poveștile create de un copil
• Semnificația metaforelor copilului poate fi descoperită reflectând,
cu ajutorul cunoașterii și înțelegerii intuitive
Povestea ca o narațiune a identității

• Proiectarea unor aspecte diferite ale propriei persoane în povești

permite copiilor să exploreze propria identitate
• În ”joaca de-a” ei pot explica cine sunt, ce li se întâmplă și
trăirile lor legate de ce ar putea să li se întâmple
• Diferite aspecte ale sinelui ”ies la suorafață” în joc, în anumite
situații – au fost denumite simbolic ”subpersonalități”, fiecare din
acestea putând fi întruchipată în alt personaj. Potrivit acestei
teorii, sinele central se identifică cu o anumită subpersonalitate și
se diferențiază clar de celelalte subpersonalități. Acesta ar putea
fi ”dirijiorul”, conectat cu diferite instrumente, dar într-o poziție
de control în același timp
Modelul scrierii terapeutice a poveștilor
(the therapeutic storywriting model)

• - prima dată a fost propus ca metodă de intervenție în cazul

copiilor cu cerințe educative speciale, în ideea de a-i ajuta să
gestioneze mai bine tulburările emoționale și comportamentale
• Este potrivită pentru a fi utilizată atât individual, cât și în grupuri
mici
• Este necesar ca, în etape anterioare, copiii să fie ”alfabetizați”
emoțional (să le fie dezvoltată abilitatea de recunoaște, de a
înțelege și de a exprima corespunzător emoțiile) – Goleman, 1996
Modelul scrierii terapeutice a poveștilor
(the therapeutic storywriting model)
• Pentru a înțelege mai bine inteligența emoțională, potrivit lui Gardner, facem
referire la trei aspecte:
- inteligența intrapersonală
- Inteligența interpersonală
- Sensul sinelui
Inteligența intrapersonală este conectată la lumea emoțiilor inconștiente, în timp ce
inteligența interpersonală este conectată la lumea exterioară, a relațiilor cu ceilalți
Cele două aspecte se reflectă difeerit în poveștile copiilor, I intrapersonală în
fantezie, basme, mituri, pe când I interpersonală se reflectă în realitatea vieții de zi
cu zi
Gardner consideră că sinele e localizat acolo unde intrapsihicul întâlnește
interpersonalul
Modelul scrierii terapeutice a poveștilor
Exerciții – metafora
• Vă invit să închideți ochii și să fiți conștienți/atenți la felul în care vă simțiți
fiind azi aici, la această întâlnire (pauză). Simte cum e pentru corpul tău să fie
susținut de acel scaun (pauză). Amintește-ți cum te-ai simțit venind azi aici
(pauză) și fii atent la sentimentele pe care le ai acum pentru că ești aici
(pauză)
• Acum te rog să te gândești la o imagine sau la un simbol care să reflecte modul
în care te simți acum. Poate fi o imagine realistă, o culoare sau o formă.
Acceptă orice îți vine în minte
• Deschide ochii și, fără să vorbești, scrie câteva propoziții care să descrie
metafora (se acordă 5 minute)
• Se împărtășesc ideile în grup, de către toți participanții care se simt
confortabil să o facă
Modelul scrierii terapeutice a poveștilor
-reflectarea asupra poveștii scrise de către copil-

1. ASCULTĂ – Mă lovesc de un zid când vreau să vorbesc cu mama

2. EXPLOREAZĂ IMAGINEA – ”Cum poți descrie imaginea pe care o ai în
minte când spui că te lovești de un zid?”
3. EXPLORAȚI SIMȚURILE, asocierile senzoriale – ce mai poți auzi, mirosi,
vedea, atinge...
4. ANALIZAȚI SENTIMENTELE – ce simți când îți imaginezi că te lovești de
un zid?
5. PROPUNEȚI SCHIMBĂRI – ce poți face să spargi zidul, să treci peste el
sau să îl ocolești?
6. CONSOLIDAȚI – cum poți începe să pui în practică aceste schimbări?
Modelul scrierii terapeutice a poveștilor
-reflectarea asupra poveștii scrise de către copil-

1. ASCULTĂ – observăm un copil mic care construiește un zid în jurul unei

păpuși
2. EXPLOREAZĂ IMAGINEA – ”Ce face păpușa între acei pereți?”
3. EXPLORAȚI SIMȚURILE, asocierile senzoriale – ce mai poți auzi, mirosi,
vedea, atinge...
4. ANALIZAȚI SENTIMENTELE – cum se simte păpușa când e închisă după
zidul de cărămidă?
5. PROPUNEȚI SCHIMBĂRI – cum ar putea păpușa să facă zidul diferit, cu
deschideri, sau ferestre, sau uși – ca să fie mai fericită?
6. CONSOLIDAȚI – cum putem să o ajutăm să facă aceste schimbări?
De observat
– dacă scrie utilizând dominant intrapsihicul sau
interpersonalul
- care sunt emoţiile despre care vorbeşte
De realizat:
- să generăm 3 întrebări, cele mai importante, pe
care le-am adresa fetiţei

EXEMPLU DE POVESTE CREATA DE COPII

Bibliografie orientativă

• Burns, G. (2011) 101 poveşti vindecătoare pentru copii şi

adolescenţi. Folosirea metaforelor în terapie. Bucureşti: Ed. Trei
• Drugaş, I., Bîrle, D. (coord.). (2008) Educăm şi vindecăm prin...
poveşti Oradea: Editura Universităţii din Oradea
• Waters, T. (2004). Therapeutic storywritting. A practical guide to
developing emotional literacy in primary school. David Fulton
Publishers.