UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA SPECIALIZAREA: MANAGEMENT SI AUDIT IN AFACERI SI ADMINISTRATIE

PROIECT POLITICI ECONOMICE EUROPENE

CUPRINS

1.Uniunea Vamala a UE 2. Evolutii viitoare in UE 3. Integrarea Romaniei in U.E. 3.1 Statutul Romniei n Uniune 3.2 Efecte asupra viitorului Uniunii 4. Principalele efecte ale integrarii Romaniei in UE 5. Percepii ale ntreprinztorilor cu privire la implicaiile aderrii Romniei la Uniunea European asupra economiei i IMM-urilor 5.1 Impacul pozitiv al aderrii Romniei la Uniunea European asupra activitii IMM-urilor

5.2 Dificulti ntmpinate de IMM-uri n urma aderrii Romniei la Uniunea European 6. Impactul EURO asupra economiei romneti Bibliografie

Uniunea Vamala

1.Uniunea Vamala a UE

Uniunea vamala a fost formata la 1 iulie 1968 de catre cele 6 membre de atunci ale Comunitatii Europene. Intre timp, numarul membrilor a crescut la 27 de state, iar uniunea vamala a fost martora unei evolutii constante, cu pasi importanti precum adoptarea Codului Vamal Comunitar si, in 1993,crearea pietei unice. Trasatura comuna a tuturor uniunilor vamale este adoptarea unui tarif extern comun, dar astazi, uniunea vamala a UE reprezinta mai mult decat atat. De la Dublin la Bucuresti, se aplica aceleasi reguli si proceduri vamale. In acest fel, cele 27 administratii vamale ale statelor membre implementeaza un cod vamal unic, care are la baza un numar de instrumente si mecanisme de coordonare care ii asigura o abordare comuna si tratament echivalent. In plus, piata comuna impune ca, odata vamuite, bunurile importate pot calatori liber intre statele membre. De aceasta beneficiaza atat cetatenii UE cat si companiile, dar de asemenea si partenerii de comert ai UE. In acelasi timp, administratiile vamale au o responsabilitate comuna in ceea ce priveste gestionarea eficienta si efectiva a frontierelor externe ale Uniunii Europene. Rolul si competenta uniunii vamale in politicile vamale multilaterale au fost recunoscute la nivel international prin apartenenta la Organizatia Mondiala a Vamilor. Pe termen lung, aceasta va imbunatati cooperarea vamala internationala. Noi sprijinim promovarea unor standarde de calitate si beneficiem de experienta castigata de alte state membre ale Organizatiei Mondiale a Vamilor (OMV). De asemenea, dorim sa impartasim din experienta noastra de cunoastere in ceea ce priveste asistenta tehnica pentru capacitatile institutionale, care a fost necesara in timpul procesului de dezvoltare, prin contributia la Organizatia Mondiala a Vamilor a Programului Columbus. Cu o populatie de aproape 500 milioane, Uniunea Europeana este cel mai mare bloc comercial al lumii: in 2007, erau aproape 175 milioane declaratii vamale - 5,5 la fiecare secunda... Dincolo de aceste statistici, provocarile cu care ne confruntam sunt similare cu acelea cu care se confrunta administratiile vamale in lume: cum ne adresam comertului international in timp ce-i protejam pe cetatenii nostri impotriva riscurilor la adresa securitatii, sigurantei si a mediului lor? In vreme ce abordarea noastra va fi, din multe

puncte de vedere, specifica pentru conditiile din UE, cred ca este de asemenea relevant pentru multi alti membri ai OMV. De pe pozitia de putere, Intrucat ne raportam la rolul vamii in contextul unei economii globalizate, probabil ca este bine sa ne reamintim ca, asa ca alte administratii vamale surori din lume, incepem de pe o pozitie de forta. Administratiile vamale ale UE functioneaza in centrul unui lant de furnizare international dinamic si sunt echipate in mod unic pentru a juca un rol central in gestionarea frontierelor externe ale UE. Vama este, de asemenea, in prima linie in ceea ce priveste combaterea contrabandei, a contrafacerii, crimei organizate si chiar a terorismului, in implementarea unei game largi de restrictii si prohibitii si in furnizarea protectiei consumatorilor, in acest fel exercitand o mare influenta asupra stabilitatii si progresului societatii. Aceasta explica de ce UE promoveaza dezvoltarea standardelor internationale de enforcement si contribuie in mod activ la abordarile globale referitoare la armonizarea procedurilor vamale, asa cum este implementarea cadrului SAFE OMV, precum si elaborarea acordului multilateral de comert anti-contrafacere.

Facilitarea: provocarea noastra, Impreuna cu agentii economici, vama europeana joaca rolul de a facilita comertul international si de a asigura competitia in economie. 4

Acest angajament nu se bazeaza pe o preocupare individualista vizand propria noastra bunastare, ci pe credinta ca toate tarile vor beneficia de o economie mondiala infloritoare. Aceasta plaseaza facilitarea chiar in inima lucrurilor: trebuie sa minimizam interventia vamii in circuitul bunurilor pentru un comert legal. Aceeasta se reflecta in politicile noastre atat din exteriorul cat si din interiorul UE. La nivel international, ii sprijinim pe partenerii nostri de comert in a-si evidentia procedurile vamale in timp ce opereaza verificarile necesare. Asa stau lucrurile in ceea ce priveste ajutorul nostru catre tarile in curs de dezvoltare si este, de asemenea, obiect al cooperarii vamale cu vecinii nostri precum Rusia, de a elimina aglomerarile de trafic la frontierele comune. Totodata, elaboram de asemenea acorduri de recunoastere reciproca a programelor de controale pentru securitatea si facilitarea comertului cu principalii parteneri comerciali ai UE cum ar fi Elvetia, SUA si China. Obiectivul este de a gasi modalitati de reducere a problemelor administrative cu care se confrunta agentii comerciali cunoscuti si a celor in care se poate avea incredere, cu beneficiul ca resursele sa fie concentrate in directia in care este nevoie de ele cel mai mult. La nivelul UE, urmam aceeasi abordare in a intensifica facilitarea si controalele.

2. Evolutii viitoare in UE.

Au fost dezvoltate 2 scenarii, care sunt sigur ca vor fi familiare si altor organizatii vamale in lume: a) Evolutii actuale si planificate pentru urmatorii 5 ani. Exista 3 evolutii strans legate:

Amendamentul de Securitate si Siguranta la Codul Vamal Comunitar, care reflecta Cadrul SAFE, introduce un numar de masuri care duc la verificari mai rapide si mai bine tintite, de care beneficiaza autoritatile vamale, cetatenii si industria. In particular, Amendamentul necesita ca agentii economici sa furnizeze autoritatilor vamale informatii despre marfuri inaintea importului/exportului in/din afara Comunitatii Europene, de a facilita comertul partenerilor de baza in ceea ce priveste abordarea conceptului AEO si de a stabili criterii de selectie comune pentru controale;

Initiativa vamii electronice are ca scop sa stabileasca un mediu fara suport de hartie pan-european, reducand astfel costurile de conformare si pe cele administrative;

Codul Vamal Modernizat va simplifica legislatia si va accelera procesul si procedurile vamale atat in beneficiul autoritatilor vamale cat si al agentilor economici.

b) Pe termen lung incepand din 2013 in viitor. Viziunea despre viitor se refera la o abordare a controlului vamal unic in ceea ce priveste lantul international de furnizare si are ca scop sa realizeze un echilibru intre facilitare si control. Credem ca va fi posibil sa ne indreptam spre controale bazate mai degraba pe sisteme decat pe tranzactii, ceea ce implica o schimbare in metodele de lucru. In paralel, trebuie de asemenea sa marim management-ul riscului si sa asiguram cadrul pentru evolutia continua a sistemelor ICT. Prin cooperarea internationala si acordurile bilaterale, noi vom dezvolta in viitor posibilitati referitoare la schimbul de informatii cu partenerii nostri importanti de comert si vom contribui la dezvoltarea si aplicarea standardelor internationale.

Optimism si incredere in viitor In UE, administratiile vamale ale celor 27 state membre functioneaza in contextul unui scop comun si al increderii reciproce. Exista un nivel inalt de cooperare si coordonare. Aceasta nu inseamna ca suntem multumiti: ca orice alta administratie, putem sa facem intotdeauna mai bine si sa avem in vedere o imbunatatire continua. Cu toate acestea, sunt increzator ca ne construim o baza destul de puternica pentru a face fata provocarilor de acum inainte. Sper ca pretutindeni in lume vamile sa continue sa lucreze impreuna, in fiecare zi, pentru a contribui la gestionarea globalizarii si la siguranta cetatenilor.

Noi recunoastem ca, pentru a ajunge la o implementare structurata si planificata, va trebui ca inainte de 2013, sa incepem o munca pregatitoare pentru viitor care va include noi proceduri, sisteme si actiuni.

3. Integrarea Romaniei in U.E.

Romnia a fost prima ar din Europa central i de est care a avut relaii oficiale cu Comunitatea European. n ianuarie 1974, o nelegere a inclus Romnia n Sistemul Generalizat de Preferine al Comunitii, dup care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale. n 1980, Romnia a procedat la recunoaterea de facto a Comunitii Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte Romnia - CEE, concomitent, fiind semnat i Acordul asupra Produselor Industriale. Relaiile diplomatice ale Romniei cu Uniunea European dateaz din 1990, urmnd ca n 1991 s fie semnat un Acord de Comer i Cooperare. Acordul european a intrat n funciune n februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse n aplicare ncepnd din 1993 printr-un "Acord Interimar". Romnia a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, mpreun cu Declaraia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale Romniei, n care acestea i exprimau sprijin deplin pentru integrarea european.1 n iulie 1997, Comisia i-a publicat "Opinia asupra Solicitrii Romniei de a Deveni Membr a Uniunii Europene". n anul urmtor, a fost ntocmit un "Raport privind Progresele Romniei n Procesul de Aderare la Uniunea European". n urmtorul raport, publicat n octombrie 1999, Comisia a recomandat nceperea negocierilor de aderare cu Romnia (cu condiia mbuntirii situaiei copiilor instituionalizai i pregtirea unei strategii economice pe termen mediu). Dup decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu Romnia au nceput la 15 februarie 2000. Obiectivul Romniei a fost de a obine statutul de membru cu drepturi depline n 2007. La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat c Uniunea European sprijin acest obiectiv. n Raportul de ar din 2003, ntocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentar european n grupul popularilor cretin-democrai, se menioneaz c "Finalizarea negocierilor de aderare la sfritul lui 2004 i integrarea n 2007 sunt imposibile dac Romnia nu rezolv dou probleme structurale endemice: eradicarea corupiei i punerea n aplicare a reformei". Recomandrile destinate autoritilor romne privesc: msurile 8

anticorupie, independena i funcionarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei. Amendamentul 19 al aceluiai raport a dat cele mai multe emoii la Bucureti, deoarece n acesta se propunea iniial suspendarea negocierilor cu Romnia. "Parlamentul European cere Comisiei o analiz detaliat i o monitorizare permanent a problemelor menionate n raport i raportarea acestora ctre parlament. Prin urmare, recomand Comisiei i Consiliului s reorienteze strategia de aderare a Romniei, pentru a ndruma aceast ar ctre un stat de drept. (...) Cere Comisiei s stabileasc de urgen un plan pentru o monitorizare mai bun i mai eficient a implementrii acelei pri a legislaiei europene deja adoptate de Romnia, n special n ceea ce privete justiia i afacerile interne", se arat n amendament. Dup dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat ctig de cauz, ns s-au realizat cteva schimbri care au moderat tonul acestuia. Romnia a reacionat imediat prin realizarea unui plan de aciune pentru anii dinaintea aderrii. Pn la sfritul anului i pe parcursul anului 2004, Uniunea European a dat semnale bune n privina Romniei iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii lrgite, Romnia a primit asigurri c face parte din primul val al extinderii alturi de Bulgaria i celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune i c Uniunea European are n vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului. Comisarului european pentru extindere, Gnter Verheugen, a exprimat de multe ori n vizitele sale dorina Uniunii de a vedea Romnia ct mai repede ca membru cu drepturi depline al acesteia. Romnia a ncheiat negocierile de aderare n cadrul summitului UE de iarn de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abaia Neumnster din Luxemburg, urmnd ca cele dou ri s adere la 1 ianuarie 2007, cu excepia cazului n care sunt raportate nclcri grave ale acordurilor stabilite, caz n care aderarea va fi amnat cu un an, pn la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare). Comisia Comunitilor Europene a publicat n octombrie 2005 un nou raport de ar, privind progresele nregistrate de Romnia n perspectiva aderrii la UE. Potrivit acestuia, Romnia continu s ndeplineasc att criteriile politice pentru a deveni Stat Membru ct i criteriul unei economii de pia funcionale. Raportul afirm c o punere n practic serioas a programului propriu de reforme structurale i va permite s fac 9

fa presiunilor concureniale i forelor de pia din cadrul UE.. Raportul mai precizeaz c Romnia a fcut progrese semnificative n alinierea legislaiei interne la legislaia Uniunii Europene i va fi capabila s-i ndeplineasc obligaiile de Stat Membru al Uniunii ncepnd cu momentul preconizat al aderrii, dac va accelera pregtirile ntr-o serie de domenii i se va concentra pe consolidarea capacitii administrative n ansamblul ei.

3.1 Statutul Romniei n Uniune

Dup semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, Romnia a devenit stat n curs de aderare, obinnd statutul de observator activ la nivelul tuturor instituiilor comunitare, fiind necesar asigurarea prezenei reprezentailor romni la nivelul instituiilor europene i al grupurilor de lucru ale acestora. Statutul de observator activ a permis Romnei s i exprime punctul de vedere, fr drept de vot, n procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putnd astfel influena aceste decizii i promovndu-i intereselor naionale. Romnia a participat ca observator activ n urmtoarele instituii ale Uniunii Europene:

Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comitetul Reprezentanilor Permaneni COREPER I i II, Grupurile de lucru ale Consiliului, Comitetele i grupurile de lucru ale Comisiei Europene, Comitetului Regiunilor i Consiliului Economic i Social. Dup aderare Romnia a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru

cu drepturi depline. Romnia a devenit a aptea ar din UE dup numrul de locuitori. ara desemneaz 35 de deputai pentru Parlamentul European, dar numrul acestora va scdea printr-o reorganizare a locurilor din Parlament stipulat n Tratatul de la Nisa. Limba romn a devenit una dintre limb oficial|limbile oficiale ale Uniunii (a aptea dup numrul de vorbitori, n concuren strns cu limba neerlandez|neerlandeza],

10

urmnd ca oricare cetean al UE s se poat adresa instituiilor n aceast limb. Denumirea de Uniune European, n limba romn, a primit statut oficial.

3.2 Efecte asupra viitorului Uniunii

Amplasarea geopolitic a Romniei va influena politica UE cu privire la relaiile cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia i Asia. Prin Iniiativa de Cooperare n SudEstul Europei (SECI), Romnia are o oportunitate de a-i demonstra supremaia n regiune. Integrarea n Uniunea European a influenat i relaiile regionale ale Romniei. n consecin, Romnia a impus un regim de vize pentru cteva state est-europene precum Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus i Turcia. Oficialii consider c ara face parte att din Europa Central ct i din Balcani. Acest lucru reflect ambiiile dualiste ale guvernului romn, care dorete mbuntirea integrrii euro-atlantice a rii, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagr.

4. PRINCIPALELE EFECTE DE INTEGRARE A ROMNIEI IN UNIUNE EUROPEAN.

Uniunea European este o comunitate de state europene independente astzi reunite n jurul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune , n urma procesului de cooperare i integrare nceput n 1951, odat cu semnarea Tratatului de la Paris. Printre pricipalele instituii sunt: Parlamentul European care este un forul democratic al popoarelor europene. El participa la procesul de adoptare a legislaiei Uniunii Europeane i de a controla activitatea Comisiei, membri lui se ntlnesc n sesiuni plenare o sptmn pe lun la Strasbourg. Consiliul Uniunii Europene este principala instan de decizie a Uniunii Europene . Curtea European de Justiie a devenit cel mai nalt organ legislative al Uniunii Europene.

11

Principalele obiective de atins ale Uniunii Europene sunt: s promoveze progresul economic i social; s afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaioal; s introduc cetenia european; s extind zona libertii,securitii i justiiei; s pstreze i s ntresc legislaia Uniunii Europene existente;

Ziua Europei, 9 mai , a fost stabilit pentru a marca data de 9 mai 1950, cnd minitrii de externe, Robert Schuman, a propus crearea Comunitii Europene . Uniunea European a lansat n anul 1998,n mod oficial, procesul extinderii sale ctre Europa Central i de Est i n zona mediteraneean ,odat cu deschiderea negocierilor. Acest proces este considerat unul dintre cele mai mari oportuniti ale U.E pentru securitate, stabilitate i prosperitate, prin primirea de noi membrii. Statele candidate sunt n numr de 13: Bulgaria, Cipru, Republica Ceh, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romnia, Republica Slovac, Slovenia, Ungaria,Turcia. Negocierile urmresc , n primul rnd, ndeplinirea criteriilor pentru aderare, stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993. Romnia este interesat s se integreze n structurile comunitare europene innd cont de coerena U.E n plan politic, economic i social, fapt de natur s confere stabilitate . Aspiraia rii noastre de a adera la U.E este expresia identitii de valori i idealuri a orcrei ri democrate care aparine prin cultur i civilizaie, de spaiul unic European. Printre principalele avantaje ale aderrii Romniei la U.E, putem amintii: beneficiul apartenenei la o mai mare familie de naiuni; securitatea pe care aceast apartenen o confer; avantajul participrii la cea mai mare pia unic din lume; oportunitile legate de creterea economic; crearea de noi locuri de munc; accesul la Fonduriel structurale destinate regiunilor mai putin prospere ale U.E.

Avantajele aderrii pentru ceteni sunt i ele semnificative: mbuntirea continu a calitii vieii; 12

standarde nalte privind protecia mediului; protecie social i siguran la locul de munc; dreptul de a cltorii i de a se stabilii n orice stat membru; protecie consular i diplomatic din partea altui stat membru;

Acest acord semnat de Romnia n 1993, a intrat n vigoare pe data de 1 februarie 1995, iar cererea oficial de aderare, a fost naintat la 22 iunie 1995. efii de state i de guvern ai Celor 13 i cei ai noilor zece ri membre ale Uniunii Europene ,au semnat un tratat istoric de extindere la Atena, legnul democraiei, care se vor integra efectiv din mai 2004. Tony Blair a sbliniat c acest tratat reprezint o afirmare fundamental a unitii , ca o aluzie la ultimile divergene din cadrul U.E n privina Irakului, Libertate, democratie, drepturile omului, solidaritate i responsabilitate social, oricare ar fi diferenele care apar ntre noi ,reprezint valorile n care noi toi credem. Iat c a venit i timpul transformrii Europei , spunea preedintele francez , Jacques Chirac, 450 de milioane de de europeni se vor aduna n cadrul celui mai vast proiect de integrare ce a fost vreodat realizat prin mijloace panice. Cele zece state, care vor mri populaia Uniunii Europene cu 75 de milioane de locuitori, vor adera efectiv la U.E n data de 1 mai 2004, cu condiia ca Trataul s fie semnat de toate cele 13 state membre. De asemenea, fiecare nou membr va trebui s ratifice propria aderare. Pn n prezent, Romnia a nchis provizoriu 22 de capitole. Guvernul i ncurajeaz pe romni s se iluzioneze c 2007 nseamn sfritul sacrificiilor, cu toate c i ei au ezitri serioase. Costurile concrete ale aderrii la U.E , detaliate pe nelesul fiecruia dintre noi, fie nu sunt definitivate, fie sunt de natur s ne prbueasc moralul. Institutul European din Romnia a fcut public Impactul adrerrii la Uniunea European asupra Romniei set de studii, anterior anunat, ca fiind rspunsuri la ntrebrile: ct ne cost aderarea , cine ctig i cine pierde. Nici un oficial nu vrea s vorbeasc despre asta , dei prin ministere socotelile sunt gata i , n linii mari , se cam tie ci omeri vor fi, ce industrii vor murii, sau ct de dramatic se va subia costul zilnic. Avnd n vedere c 70 % din exporturile celor zece ri membre, au ca destinaie piaa comun, putem spune c doar 4 % din comerul exterior al U.E are ca partenere aceste ri. Se presupune c n primii cinci ani dup aderare, spre exemplu, economia Ungariei va crete cu 4 % , iar cea a Cehiei cu 2 %, n timp ce pe ansamblul Uniunii , majorarea PIB-ului va fi de ce mult 1 %, ceea ce reprezint o veste bun . 13

Companiilor estice , n msura n care supravieuiesc socului concurenei de pe Piaa Unic, li se deschide orizontul unei clientele enorme. Anul 2010 le va gsi disputndu-i un numr mai mare de 450 milioane de consumatori. Temerilor guvernelor celor zece state, privitoare la posibilitatea dispariiei celor mai multe companii naionale, li se opune sperana unui BOOM al investiiilor strine. Cei mai muli se ateapt ca odat primii n U.E, cele zece candidate, s devin mai tentante pentru capitalul strin de pn acum .

5. Percepii ale ntreprinztorilor cu privire la implicaiile aderrii Romniei la Uniunea European asupra economiei i IMM-urilor
n ceea ce privete implicaiile recentei aderri a Romniei la Uniunea European, rezultatele anchetei relev c n 46,67% din IMM-uri se consider c integrarea european reprezint o oportunitate major pentru activitile desfurate, 44,34% dintre ntreprinztori apreciaz aderarea ca fiind fr influen semnificativ, iar n 9,18% dintre firme este perceput ca ameninare major. Se remarc faptul c aderarea Romniei la U.E. este perceput n general pozitiv de ctre ntreprinztorii/managerii din IMM-uri, cu toate dificultile inerente generate de alinierea la standardele i cerinele europene.

5.1 Impacul pozitiv al aderrii Romniei la Uniunea European asupra activitii IMM-urilor
Pe lng dificultile inerente procesului de aliniere la standardele europene, aderarea Romniei la U.E. va avea n urmtorii ani o influen pozitiv asupra activitii unui numr apreciabil de IMM-uri. Rezultatele anchetei relev c factorii generai de integrarea european, care au cel mai amplu impact pozitiv asupra sectorului de IMM-uri din ara noastr, sunt: accesul mai bun pe piee (indicat n 43,47% din firme), existena unor poteniali furnizori mai buni i/sau mai ieftini (38,54%), legislaia i regulamentele mbuntite (35,35%), accesul la fonduri structurale (32,64%), accesul mai uor la noi tehnologii (28,34%), procedurile de achiziii publice mai corecte (12,82%)i cooperarea mai bun spre inovare (12,02%).

14

5.2 Dificulti ntmpinate de IMM-uri n urma aderrii Romniei la Uniunea European

Aderarea Romniei la U.E a generat o serie de dificulti ntreprinderilor mici i mijlocii, dintre care cele mai frecvente sunt: intensificarea concurenei (indicat n 67,52% din firme), costurile cu fora de munc (64,25%), costurile implicate de adaptarea la acquisul comunitar (59,63%), migrarea forei de munc (54,62%), intensificarea controalelor reprezentanilor administraiei de stat (36,31%), protecia mai strict a consumatorului (32,01%), legislaie de mediu mai sever (29,46%) i protecia proprietatii intelectuale (10,35%). Vezi figura nr. 4.3. Se constat aadar c cele mai multe IMM-uri se confrunt cu amplificarea concurenei, n urma intrrii pe pieele noastre a competitorilor din Uniunea European i cheltuielile mai mari cu resursele umane, generate n principal de diminuarea ofertei de for de munc calificat/cu experien i necesitatea meninerii personalului existent. ASPECTE SEMNIFICATIVE Integrarea Romniei n Uniunea European este perceput drept oportunitate major n 46,47% dintre firme, fr impact semnificativ asupra activitilor desfurate n 44,34% din IMM-uri i ca ameninare major n 9,18% ntreprinderi 1 IMM-urile n care se consider c aderarea la UE reprezint o oportunitate major pentru activitile derulate, nregistreaz o frecven mai mare n rndul ntreprinderilor nfiinate n ultimii 5 ani (49,25%), companiilor din regiunea Sud Vest (68,18%), firmelor mici (51,39%), agenilor economici care au alt form de organizare juridic (60,32%) i a celor din sectorul construciilor (61,54%) 1 Nivelul de informare n legtur cu reglementrile introduse odat cu aderarea Romniei la U.E. este ridicat (informare deplin) n 15,80% dintre IMM-uri i mediu (informare parial) n 76,49% din firme 2 Unitile economice cu un grad de informare ridicat sunt mai frecvente la nivelul IMM-urilor de peste 10-15 ani vechime (18,45%), companiilor din regiunea Sud Vest (21,88%), ntreprinderilor de dimensiune medie (20,56%), SA-urilor (22,45%) i firmelor din sectorul serviciilor (20,43%) 1 Accesul mai bun pe piee (indicat n 43,47% din IMM-uri), existena unor poteniali furnizori mai buni i/sau mai ieftini (38,54%), legislaia mbuntit (35,35%),

15

accesul la fonduri structurale (32,64%) i noile tehnologii care pot fi cumprate (28,34%), constituie principalele efecte pozitive ale aderrii Romniei la U.E. asupra IMM-urilor 1 Cele mai frecvente dificulti ale IMM-urilor generate de aderarea rii noastre la Uniunea European sunt:: intensificarea concurenei (indicat n 67,52% din firme), costurile cu forade munc (64,25%), costurile implicate de adaptarea la acquisul comunitar (59,63%), migrarea forei de munc (54,62%), intensificarea controalelor reprezentanilor administraiei de stat (36,31%), protecia mai strict a consumatorului (32,01%), legislaie de mediu mai sever (29,46%) i protecia proprietatii intelectuale (10,35%) 1 41,28% dintre ntreprinztorii/managerii din IMM-urile romneti intenioneaz s acceseze fondurile structurale, din care 72,24% sunt n stadiul de informare, 16,94% au contactat o firm de consultan, un patronat etc. pentru a obine sprijin, 7,76% sunt n faza de elaborare a proiectului, 1,84% au primit aprobarea pentru proiectul depus, iar 1,22% au depus proiectul 1 Proporia ntreprinderilor care intenioneaz s acceseze fondurile structurale este mai ridicat n rndul IMM-urilor de peste 15 ani vechime (49,24%), celor din regiunea Centru (61,76%), firmelor mijlocii (63,96%),

6. Impactul EURO asupra economiei romneti

n contextul n care pentru majoritatea arilor vest europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizrii monedei unice, se apreciaz c i pentru Romnia, al crei comer exterior este orientat n proporie de aproximativ 2/3 ctre aceast pia, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii. Pentru a deveni stat membru al U.E., Romnia va trebui s-i cldeasc un sistem de referin, n care moneda de referin s fie EURO, i nu dolarul american. Noua moned va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agenilor comerciali autohtoni datorit fluctuaiilor dolarului fa de valutele rilor din U.E. Avnd n vedere perspectivele monedei euro, interesul Romniei de aderare la structurile europene i semnalele pozitive pe care le-am primit n acest sens, bncile autohtone i manifest interesul s construiasc i s dezvolte depozite n moneda european (EURO), folosind astfel o singura moned fa de cele 15 utilizate n prezent, valabil pentru toate operaiunile financiare, bancare i comerciale.

16

n prezent, agenii economici pot alege pentru derularea tranzaciilor fie euro, fie moneda naional. Se ateapt ca marile companii multinaionale s fie deschiztorii de drumuri n utilizarea euro. Acestea vor ncepe s opereze n euro i vor influena clienii s procedeze la fel. Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comerului exterior al Romniei, avnd n vedere c 2/3 este orientat ctre rile U.E. Noua moned va stimula importurile i exporturile firmelor romaneti. Pan n prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate n dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Frana, Marea Britanie erau exprimate n moneda naional a acestora. n tranzaciile cu rile a cror moned este mai slab (Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzacii se folosete euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influenelor de curs datorate fluctuaiilor dolarului fa de valutele rilor din U.E. Romnia a pierdut sume mai de bani datorit faptului c pn acum erau alese ca moned de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor ri din U.E. al cror curs fluctua. Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agenilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar. Pentru nceput, agenii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, s foloseasc n tranzaciile pe care le efectueaz att euro, ca moned de plat, cat i dolarul SUA, ca moned de consolidare, spunea Mihai Ionescu secretar general al Asociaiei Exportatorilor i Importatorilor din Romnia. Euro va reduce costurile pe care firmele le suport ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzaciei. Tot datorit euro se economisete timp preios n activitatea de gestiune, disprnd necesitatea analizei riscului i a raportului cheltuieli profit pentru fiecare n parte, efectuat de firm. De asemenea, se simplific evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al ntreprinderii, nemaifiind necesar s se in cont de volatilitatea monedei. O dat eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pieele oricreia dintre rile membre. Astfel se va reduce numrul de intermediari, ntreprinderile mrindu-i veniturile ca urmare a exporturilor directe. Un alt avantaj important oferit de moneda unic este transparena. Exprimarea tuturor preurilor n euro va ajuta firmele romneti s i aleag furnizorii care s le asigure cele mai mici cheltuieli i s exporte n rile de unde pot obine veniturile cele mai mari. 17

Alturi de moneda euro, o importan deosebit pentru Romnia o are i Banca Centrala European, care i-a nceput activitatea la Frankfurt i a preluat o serie de atribuii ale F.M.I. privind finanarea i urmrirea unor politici consecvente de stabilitate a preurilor. Pe de alt parte, eliminarea restriciilor vamale i cantitative a fost nsoit de numeroase reglementri fiscale, tehnice, sanitare sau de alt natur, care au creat alte obstacole n calea liberului schimb intracomunitar. Astfel de reglementri au izvort, n principal, din tradiiile i concepiile diferite n materie de politic economic ale statelor comunitare.

18

BIBLIOGRAFIE
1. Melanie H. Ram, Ph.D., Sub-regional Cooperation and European Integration: Romanias Delicate Balance 2. Eurobarometrul de opinie 64.2, toamna 2005: Declinul ncrederii n UE i al Euro-optimismului. Romnia 2004-2005 3. Ministerul Integrrii Europene: Coordonarea activitii 4. Mihai Berinde, Adriana Giurgiu, Aderarea Romniei la Uniunea European, Editura Universitii din Oradea, 2007 5. Ioana Vdsan, Instituiile i Economia Uniunii Europene, Editura Universitii de Vest, Timioara, 2006.

19