Sisteme de acționare electrică motor asincron – convertor static de frecvență utilizând comanda

vectorială

Sistemele electromecanice care solicită răspuns rapid si funcționare în patru cadrane, cu

performanțe ridicate în apropierea turației zero, trebuie să dezvolte cuplu constant într-o gamă
largă de regimuri de funcționare.
În asemenea aplicații, sistemele de acționare cu motoare de curent continuu dau rezultate bune; de
aceea, la elaborarea principiului de comandă, s-a pornit de la funcționarea motoarelor de curent
continuu.
Comanda vectorială presupune o decuplare între cuplul electromagnetic si fluxul magnetic: rotoric,
statoric sau de magnetizare (din întrefier).
Dacă se neglijează reacția indusului si comutația, atunci motorul electric de curent continuu cu
excitație separată răspunde cel mai bine principiului decuplării, respectiv comenzii vectoriale,
deoarece este simplu de imaginat comanda separată a curentului din indus si a curentului din
inductor.
Astfel, cuplul electromagnetic al mașinii de c.c. este maxim, ținând cont de ortogonalitatea dintre
fluxul magnetic si curentul din indus (Fig. 1)

Fig. 1. Schema echivalentă si exprimarea sub formă vectorială a cuplului mașinii de c.c.

Pentru mașina de curent continuu direcțiile fluxului magnetic si curentului sunt constante în timp
si spațiu.
Comanda vectoriala a acționărilor cu motoare de curent alternativ urmărește același obiectiv:
comanda decuplata a curentului care produce fluxul magnetic si a curentului de care depinde
cuplul.
Cuplul electromagnetic instantaneu al unui motor asincron poate fi exprimat cu ajutorul fazorului
spațial reprezentativ; acesta se definește ca un vector spațial care caracterizează simultan mărimile
corespunzătoare pe cele trei faze.
 Fig. 2. Exprimarea sub formă vectorială a cuplului mașinii asincrone

Structura acestor sisteme de acționare depinde de:

- mărimile de reacție controlate;
- modul în care se obțin mărimile de reacție: prin măsurare (comanda directă) sau prin calcul
(comanda indirectă);
- fluxul după care se realizează orientarea după câmp: statoric, rotoric sau din întrefier;
- tipul convertorului static care alimentează motorul electric.
După modul în care se obțin mărimile de reacție se întâlnesc următoarele variante:
- cu măsurarea directă a fluxului. Schemele obținute sunt mai puțin sensibile la variația
parametrilor mașinii, dar măsurarea fluxului cu sonde Hall sau bobine-sondă plasate în crestăturile
mașinii este complicată d.p.d.v. tehnologic. În plus, sondele Hall sunt sensibile la vibrațiile
mecanice si la variația temperaturii.
- cu calcularea fluxului din curenții statorici, din tensiunea statorică si viteza rotorului. În acest caz
rezultatele sunt influențate de variația rezistenței rotorice si de saturația circuitului magnetic dar
prezintă avantajul că sunt eliminate traductoarele de flux. De asemenea, se obțin rezultate mai
puțin precise la frecvențe sub 2 Hz deoarece căderea de tensiune devine dominantă în raport cu
tensiunea electromotoare;
- cu calcularea fluxului din curenții rotorici si statorici. În acest caz rezultatele sunt influențate
numai de saturația circuitului magnetic, dar metoda nu poate fi aplicată decât la mașinile asincrone
cu rotorul bobinat.

Fig. 3. Variante de structuri ale sistemelor de acționare electrică, comandate pe principiul

orientării după câmp.
Măsurarea sau calcularea - estimarea fluxului magnetic presupune determinarea amplitudinii
fazorului spațial si a poziției acestuia față de un sistem de axe.
După fluxul controlat, pot exista structuri cu controlul fluxului statoric, rotoric sau din întrefier.
Se preferă reglarea după fluxul rotoric, deoarece mărimile de reglare rezultă mai simplu.
Dacă se poate măsura curentul rotoric, atunci se obțin scheme mai simple dacă se calculează fluxul
magnetic în întrefier.
Determinarea fluxului statoric necesită calcule mai laborioase, ceea ce conduce la scăderea
performanțelor dinamice.