Rosca Margareta

Capitolul 4
,,Curajul de a fi vulnerabil”
Paginile 128-164
Armura împotriva vulnerabilității
Acest capitol redă forța cu care ar trebui să luptăm, mai exact armele care ne ajută să
promovăm examenul de vulnerabilitate.
Însă problema constă în faptul că noi dorim să vedem oameni vulnerabili
considerându-ne puternici. Mecanismele de apărare pe care le avem în comun sunt foarte
restrânse iar valorile umane, unice și individualizate. Acest lucru ne face pe noi, oamenii,
deosebiți și totodată vulnerabili în ceea ce privește personalitatea noastră. Desigur că nu
fiecare are puncte slabe comune, iar pentru a trece peste este nevoie de o altfel de apărare,
după cum spune și doamna Brené Brown,, Ține de natură umană să vrem să împărțim
lucrurile pe categorii și să simplificăm cât mai mult...” , noi încercând mereu să ne apărăm
într-un fel sau altul cu orice putem: minciună, bârfă, falsitate, mândrie etc.
Una din arma principală împotriva vulnerabilității este bucuria rău prevestitoare, găsită
în cele mai obișnuite momente ale vieții noastre, care ne face vulnerabili, sensibili și lispsiți
de cuget pe un moment. Alergarea după neobișnuit nu ne oferă o adevărată bucurie, în acest
moment nu vom mai fi atît de vulnerabili ca și la adevărata bucurie.
O altă idee importantă pe care mi-a transmis-o scriitoarea, este că lucrurile pe care le facem
nu sunt importante ci:DE CE? Sau PENTRU CINE? Iar dacă nu avem timp și energie(gust)
pentru a face un lucru mai bine nu îl facem pentru a nu ne face vulnerabili mai târziu.

,, Cele două extreme ale continuului spun același lucru: pentru a te putea bucura de
momentele fericite pe care ți le aduce viața, e nevoie să fii vulnerabil.”
,, Atunci când prețuiești ceea ce ai, prețuiești,înn același timp, ceea ce ai pierdut.”
„Perfecționismul este auto-distructiv, pur și simplu, fiindcă nu există perfecțiune.”

OPINIE:
În opera sa, autoarea, dorește să ofere o lecție importantă de dezvoltare personală asupra
vulnerabilității prin experințele sale fascinante, și nu partea rea a acesteia, ci partea cea bună,
ce ne face deosebiți pe noi toți.