UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI DISCIPLINA: Mentenanța Sistemelor de Propulsie

FACULTATEA TRANSPORTURI
Departamentul Autovehicule Rutiere TITLUL LUCRĂRII: Mentenanța sistemului de frânare
STUDENT: Malace Bogdan
GRUPA ȘI SUBGRUPA: 8404 b
DATA: 19.04.2021
Scopul lucrării: analiza mai multor soluții constructive ale componentelor sistemului de frânare; studierea construcției și a modificării stării tehnice a
mai multor subansambluri și componente, de exemplu: pompa de frână, servomecanismul vacuumatic, pompa de vacuum, blocul electrohidraulic, discul
de frână, etrierul, garniturile de frecare, tamburul, saboții; identificarea elementelor de reglare a componentelor studiate.
Funcțiunile sistemului: reducerea vitezei automobilului până la o valoarea dorită sau până la oprirea lui; imobilizarea automobilului
în staționare, pe un drum orizontal sau în rampă/ pantă; menținerea constantă a vitezei automobilului în cazul coborârii unor pante
lungi.
Schițele sistemelor investigate:

Legendă: 1.Disc; 2. Etrier; 3. Garnituri de fricțiune;

4. Piston; 5. Lichid de frâna;

Figura 1. Ansamblu frână cu disc si etrier flotant [2] (Celelalte schițe se găsesc în Anexa 1.)

Unelte și dispozitive utilizate: stand cu rulouri, aparat pentru verificarea punctului de fierbere a lichidului de frână, șubler,
micrometru, trusă de chei inelare speciale pentru conducte hidraulice, trusă cu dispozitiv pentru retragerea pistoanelor prin apăsare și
rotire, sistem pentru înlocuirea lichidului de frână și pentru eliminarea aerului din circuitul hidraulic de frânare.
Verificări:
- verificarea vizuală a sistemului: nivelului de lichid de frână, etanșeitatea conductelor și racordurilor;
- integritatea burdufurilor de protecție a bolțurilor de culisare a etrierului;
- integritatea garniturilor de protecție a pistoanelor împotriva impurităților;
- jocul și cursa liberă ale pedalei de frână de serviciu;
- cursa dispozitivului de comandă a frânei de staționare;
- temperatura lichidului de frână;
- dimensiunile admisibile ale discurilor și ale tamburelor în urma uzării.
Verificări ale sistemului de frânare pe standul pentru diagnosticare:
- rezistența la rulare;
- dezechilibrul la frânare;
- ovalitatea tamburului și abaterile de la planeitate a discurilor;
- forța de apăsare pe pedală.
Modificarea stării tehnice (după [1]):
La nivelul dispozitivului de acționare a frânei de serviciu poate avea loc blocarea contactului electric pentru aprinderea lămpii de
avertizare spate (de obicei, se blochează în poziția oprit). În anumite cazuri există riscul de rupere a arcului de readucere a pedalei de
frână în poziția inițială.
În cazul servomecanismului vacuumatic se poate produce fenomenul de coroziune atât internă cu apa ce pătrunde prin zona în care se
face admisie de aer sau din zona furtunului de vacuum, cât și coroziune externă produsă de contaminarea cu lichid de frână sau din
cauza umidității aerului atmosferic. Membrana servomecanismul se poate fisura sau rupe ca urmare a îmbătrânirii materialului din
care este realizată. Rigiditatea arcului servomecanismului se micșorează în timp ca urmare a solicitărilor la oboseală, existând
posibilitatea de rupere acestuia.
Pompa centrală de frână poate prezenta neetanșeități interne ca urmare a uzării elementelor de etanșare dintre pistoane și cilindru.
Prin contaminarea lichidului de frână cu apă se produce fenomenul de coroziune la nivelul suprafețelor pompei. În plus, există
posibilitatea de blocare a pistoanelor în cilindru. Contaminarea lichidului de frână cu praf conduce la intensificarea fenomenelor de uzare
dintre pistoane și cilindru. Pătrunderea unor impurități între garniturile de etanșare și cilindru conduce la apariția fenomenului de uzare
abrazivă. Arcurile de rapel își pot modifica rigiditatea sau se pot rupe. Rezervorul de lichid de frână se poate fisura sau sparge din cauza
presiunii create pentru aerisirea sistemului.
Repartitorul de frână pentru puntea spate prezintă fenomene de coroziune din cauza amplasării acestuia în zona punții sub automobil
într-un mediu puternic coroziv. Ca urmare, are loc coroziunea tijei supapei ce afectează garniturile de etanșare din zona supapei
rezultând neetanșeități. În plus, tija supapei se poate bloca, având ca efecte deformarea unor piese, ruperea șuruburilor de prindere sau
poate conduce la apariția unor jocuri în zona de prindere de caroserie.
La nivelul blocului electrohidraulic pot să apară probleme de natură electrică la nivelul bobinelor de acționare a supapelor. De
asemenea, există posibilitatea de blocare a supapelor ce poate conduce la arderea bobinelor. La nivelul motorului electric se produce
uzarea periilor, respectiv a colectorului.
La nivelul ansamblului cu disc si etrier pot apare următoarele modificări ale stării tehnice: uzarea și blocarea bolțurilor de culisare,
ruperea burdufului de protecție al pistonașului, blocarea pistonașului, ruperea asamblărilor, uzarea garniturilor de etanșare, uzarea
excesiva a garniturilor de frecare, etrierul se poate sparge, rupe. Dacă etrierul este format din două parți, in urma slăbirii asamblărilor
filetate garniturile de fricțiune se uzează inegal. Suprafețele de frecare ale discurilor se pot uza intens, apare grad de uzare. Daca pe
aceste suprafețe apare o nuanță albastră discul respectiv a fost suprasolicitat din punct de vedere termic. Fisurile apar în urma
pierderilor de material, se încălzesc și se răcesc mai repede, din cauza acestor șocuri apar micro fisuri care pot deveni pronunțate, se
poate ajunge pana la spargerea discului. Pentru discurile folosite la puntea spate avem pârghia pentru cablul frânei de staționare, apare
uzare in urma mișcării relative dintre piulița ce acționează etrierul și pistonas. Pentru varianta cu frâna de staționare electrică se poate
străpunge înfășurarea electrică a motorului, se pot oxida contactele electrice, se poate rupe mufa.

Dacă în zona de montaj a traductorului de turație ABS ajunge pilitură metalică, acesta va măsura greșit.

La nivelul ansamblului cu tambur și saboți se uzează suprafața interioară a tamburului si garniturile de fricțiune, apare exfolierea
materialului de fricțiune de pe suprafața saboților. Se pot rupe arcurile din interiorul ansamblului, își pot modifica forța elastică.

Reglaje:
- cursa liberă a pedalei de frână;
- cursa levierului pentru acționarea frânei de staționare;
jocul dintre saboți și suprafața de frecare a tamburului (pentru soluțiile constructive care nu permit efectuare
reglării în mod automat).

Observații și concluzii:
Sistemul de frânare reprezintă un element de siguranță activă.
Pedală de frână este un element supradimensionat, astfel încât să nu se producă deformarea sau ruperea punctelor de reazem la
apăsarea cu o forță mare. Din punct de vedere al poziției, pedala de frână este cea mai ridicată dintre cele trei pedale ale automobilului.
Pentru creșterea efectului de amplificare al servomecanismului se poate crește diametrul capsulei vacuumatice sau se poate utiliza o
cameră vacuumatică dublă (cu două membrane).
La nivelul servomecanismului vacuumatic pot să apară neetanșeități în zona tijelor de ghidare, iar în cazul servomecanismului cu cameră
vacuumatică dublă pot să apară și în zona tubului care permite trecerea aerului în camera corespunzătoare.
Pătrunderea aerului în blocul electrohidraulic conduce la o funcționare necorespunzătoare a acestuia. În cazul anumitor sisteme la
înlocuirea lichidului de frână este necesară comandarea calculatorului blocului electrohidraulic pentru a permite trecerea lichidului.
Conductele de frână sunt îndoite cu raze largi de racordare pentru a nu se produce subțierea secțiunii de curgere.
Pe discul de frână de inscripționează grosimea minimă. Verificarea grosimii se realizează cu ajutorul unui șubler special.
Garniturile de fricțiune au sens de montare, prezintă o lamelă-arc, ce are rolul de a compensa jocul și de a prelua vibrațiile. Pe suprafața
garniturilor de fricțiune se observă o scădere de nivel, această scădere de nivel contribuie la apăsarea uniformă pe suprafața discului.
La ansamblul cu tambur și saboți există un dispozitiv de compensare a uzării, compensare care se realizează până la temperaturi de 80
°C. Reglarea jocului dintre tambur și saboți se poate face manual sau automat.
Pentru întreținerea sistemului de frânare sunt recomandate următoarele operațiuni: completarea periodică a lichidului de frână,
eliminarea aerului din instalație, înlocuirea lichidului de frână.
Lichidul de frână este higroscopic, acesta putând absorbi apă. Spre exemplu, punctul de fierbere al lichidului de frână care a absorbit apa
poate să scadă cu 100° C.
 Bibliografie:
[1] Toma, M. „Mentenanța Sistemelor de Propulsie”, notițe de laborator.

[2] Ciubotaru T. „Sistemele de frânare și de direcție”, suport de curs.

[3] Mateescu V. „Sistemele mecanice ale automobilelor”, suport de curs.

Anexa 1

Schițele sistemelor investigate (continuare):

Legendă: 1. Tambur; 2. Piston; 3. Cilindru

receptor; 4. Garnitură de etanșare; 5.
Garnitură de protecție, 6. 10. Arcuri; 7.
Lamelă arc; 8. Bolț; 9. Pârghie pentru
acționarea frânei de staționare; 11. Saboți;
12. Bolț pentru prinderea plăcilor de
acționare a saboților;

Figura 2. Ansamblu frână cu tambur simplex [1]

Figura 3. Pompă centrală de frână [3]

Legendă: 1. Corpul pompei; 2. Orificiu de refulare către circuit; 3. Cameră de presiune; 4. Conexiune cu rezervorul de lichid
de frână; 5. Orificiu de compensare; 6. Orificiu de alimentare; 7. Pistonul secundar; 8. Cameră secundară; 9. Arc de rapel
pentru circuitul primar; 10. Manșon din plastic; 11. Pistonul primar cu tija împingătoare; 12. Inel de siguranță; 13. Garnitură
de etanșare suplimentară; 14. Disc opritor; 15. Garnitura camerei de presiune; 16. Taler arc de rapel pentru circuitul primar;
17. Șurub de fixare; 18. Manșon; 19. Garniturile de separare; 20. Garnitura camerei de presiune; 21. Arc de rapel pentru
circuitul secundar.