Barem Stiinte Subiecte de Rezerva 2

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naŃional 2013
Proba E. c)
Matematică M_şt-nat
Barem de evaluare şi de notare
Model
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinŃe ale naturii
• Pentru orice soluŃie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracŃiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parŃiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărŃirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
• SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. a2 − a1 = r ⇒ r = −1 2p
a3 = 0 2p
Finalizare: produsul este egal cu 0 1p
2. ∆ = 4 + 4m < 0 3p
m ∈ (−∞, −1) 2p
3. x ( x − 1) = 12 ⇒ x = −3 sau x = 4 3p
x = 4 convine, x = −3 nu convine 2p
4. nr.cazuri favorabile 1p
p=
nr.cazuri posibile
Numărul numerelor abc pentru care a ⋅ b ⋅ c = 3 este egal cu 3 ⇒ 3 cazuri favorabile 2p
Numărul numerelor naturale de trei cifre este de 900 ⇒ 900 cazuri posibile 1p
1
p= 1p
300
5.
( )
a ⋅ b = a ⋅ b ⋅ cos ∢ a, b = 2 ⋅ 3 ⋅
1
2
3p

a ⋅b = 3 2p
6. B ( 0,1) şi C ( 3,1) ⇒ BC Ox , deci xH = x A = 1 , unde H este ortocentrul triunghiului ABC
2p
y − 1 −2
BH ⊥ AC ⇒ mBH ⋅ mAC = −1 ⇒ H ⋅ = −1 2p
1 2
yH = 2 1p
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

( )
1.a) Suma elementelor matricei A este egală cu 1 + 2n + 1 + n + 1 + 2n 2 + 1 + n 2 + 1 =
( ) 3p
= 3n 2 + 3n + 5 2p
b) det A = n 2 − n 2p
Finalizare: n ∈ ℕ \ {0,1} 3p
c) 1
A= ∆ 1p
2
n 2 + n − 6 = 0 ⇒ n = 2 sau n = −3 3p
Finalizare: n = 2 1p
2.a) 2011 2012 = 2011 + 2012 + 1 = 3p
= 4024 2p
b) ( x y ) z = x + ay + az + 2 pentru orice x, y , z ∈ ℝ 2p
x ( y z ) = x + ay + a z + a + 1 pentru orice x, y , z ∈ ℝ
2
2p
( x y ) z = x ( y z ) pentru orice x, y , z ∈ ℝ ⇒ a = 1 1p
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model
1
Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare
c) 2x = t ⇒ t 2 − t = 0 2p
Finalizare: x = 0 3p
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1.a) f ( x) − f (2)
lim = f '(2) 2p
x →2 x−2
1
f ′ ( x ) = ( x + ln x )′ = 1 + , pentru orice x ∈ (0, +∞)
2p
x 1p
Finalizare
b) y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) 2p
f (1) = 1, f ′ (1) = 2 2p
EcuaŃia tangentei este y = 2 x − 1 1p
c) 1
f '' ( x ) = − , pentru orice x ∈ (0, +∞) 2p
x2
2p
f "( x ) < 0 , pentru orice x ∈ (0, +∞)
1p
Finalizare
2.a) 1 1 1
∫ f1 ( x ) dx = ( x + 1)e x − ∫ e x dx = 2p
0
0 0
( )0 =e
1 3p
= ( x + 1)e x − e x
(( x + 2011) e x ) ′ = e x + ( x + 2011) e x = ( x + 2012 ) e x , ∀x ∈ ℝ

b)
f 2011 derivabilă şi f 2011′ ( x ) = 3p
2p
f 2011′ = f 2012
c) ( x + n ) e x ≥ ( x + n )( x + 1) , pentru orice x ∈ [ 0, 1] şi n ∈ ℕ* 1p
1 1
∫ ( x + n) e dx ≥ ∫ ( x + n )( x + 1) dx
x
1p
0 0
1
1  x3 x2  9n + 5
∫ ( x + n )( x + 1) dx = 
 3
+ ( n + 1) + nx 

= 2p
0  2  6
0
Finalizare 1p

2
Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2015
Proba E. c)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Model
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. a1 + a2 + a3 = 3 + ( 3 + 2 ) + ( 3 + 2 ⋅ 2 ) = 3p
= 15 2p
2. b
− = −1 2p
2a
∆ 12
− = − = −3 3p
4a 4
3. x 2 − 4 x + 4 = 0 3p
x = 2 care verifică ecuația 2p
4. Numărul submulțimilor cu 3 elemente ale unei mulțimi cu 5 elemente este egal cu C5 =
3
3p
= 10 2p
5. M ( −2,3) 2p
AM = 4 3p
6. 2 2
cos a = 3p
3
ctg a = 2 2 2p
1.a) 2 3
det ( A ( 3) ) = = 2 ⋅ 3 − 1⋅ 3 = 3p
1 3
=3 2p
b)  2 −2015   2 2015 
A ( −2015 ) =   , A ( 2015 ) =   2p
1 3  1 3 
 4 0  2 0
A ( −2015 ) + A ( 2015 ) =   = 2⋅  = 2 A( 0) 3p
 2 6  1 3
c) 2 x
det ( A ( x ) ) = =6− x 2p
1 3
x 2 + x − 6 = 0 ⇔ x1 = −3 și x2 = 2 3p
2.a)
() 3
f 0ɵ = 0ɵ + a ⋅ 0ɵ = 2p
= 0ɵ 3p
b)
()
f 3ɵ = 2ɵ + a ⋅ 3ɵ 2p
2ɵ + a ⋅ 3ɵ = 3ɵ ⇒ a = 2ɵ 3p
c) 1ɵ + a = 3ɵ + a ⋅ 2ɵ ⇒ a = 3ɵ 2p
() () () ()
f 3ɵ = 1ɵ și f 4ɵ = 1ɵ ⇒ f 3ɵ = f 4ɵ 3p
Probă scrisă la matematică M_st-nat Model

Pagina 1 din 2
1.a)
( x + ln x )' ⋅ x − ( x + ln x ) ⋅ x '
f ′( x) = = 2p
x2
 1
1 + x  ⋅ x − x − ln x 1 − ln x
=  3p
= , x ∈ ( 0, +∞ )
x2 x2
b) y − f (1) = f ' (1)( x − 1) 2p
f (1) = 1 , f ' (1) = 1 , deci ecuaţia tangentei este y = x 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = e 1p
f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ ( 0, e ] ⇒ f este crescătoare pe ( 0,e] 2p
f ' ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ [ e, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [ e, +∞ ) 2p
2.a) 1 1 1
 1   1 1 
∫  f ( x ) − x + 1  dx = ∫  x + x + 1 − x + 1  dx = ∫ x dx = 3p
0 0 0
x2 1 1
= = 2p
2 0 2
b) 1 1 1
 2 x   2 1 
∫ x f ( x ) dx = ∫  x + x + 1  dx = ∫  x + 1 − x + 1  dx = 2p
0 0 0
 x3 1 4
=  + x − ln ( x + 1)  = − ln 2 3p
 3 
 0 3
c) 1 1  x2 1 1
 1 
A = ∫ f ( x ) dx = ∫  x +  dx =  + ln ( x + 1)  = + ln 2 3p
0 0
x +1  2 0 2
1
2
1
( )
+ ln 2 = + ln n 2 + n ⇒ n = −2 nu este număr natural şi n = 1
2
2p
Probă scrisă la matematică M_st-nat Model

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Proba E. c)
Model
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut
pentru lucrare.
1. b1 ⋅ q 4 = 48 și b1 ⋅ q 7 = 384 ⇒ q = 2 3p
b1 = 3 2p
2. f ( x ) = 0 ⇔ x − 7 x + 6 = 0 ⇔ x1 = 1 și x2 = 6 , deci graficul funcției f intersectează axa
2
3p
Ox în punctele (1,0 ) și ( 6,0 )
Distanța dintre punctele de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox este egală cu 5 2p
3.
(2 )
5 x
= 24 ⋅ 2 x ⇔ 5 x = 4 + x 3p
x =1 2p
4. Mulțimea {1, 2, 3, 4, 5} are 5 elemente, deci sunt 5 cazuri posibile 1p
În mulțimea {1, 2, 3, 4, 5} sunt 2 numere care verifică egalitatea, deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
nr. cazuri favorabile 2
p= = 2p
nr. cazuri posibile 5
5. a +1 a −1
= ⇔ 2a + 2 = 6a − 6 3p
6 2
a=2 2p
6.
( 2sin x + cos x ) = 4sin 2 x + 4sin x cos x + cos2 x
2
2p
( sin x + 2cos x )2 = sin 2 x + 4sin x cos x + 4cos2 x ⇒ ( 2sin x + cos x )2 + ( sin x + 2cos x )2 −
3p
( )
− 4sin 2 x = 5 sin 2 x + cos 2 x + 8sin x cos x − 4 ⋅ 2sin x cos x = 5 , pentru orice număr real x

1.a)  2 4 2 4
2A =   , det ( 2 A ) = = 3p
8 2 8 2
= 2 ⋅ 2 − 4 ⋅ 8 = 4 − 32 = −28 2p
b)  1 2   0 2x   1 2 + 2x 
A + 2B =  + =  2p
 4 1  2y 0   4 + 2y 1 
 1 2 + 2x   1 0 
 =  ⇒ x = −1 și y = −2 3p
4 + 2y 1  0 1
c)  2y x   4x x 
AB =   , BA =   2p
 y 4x   y 2y 
0 x
AB = BA ⇔ y = 2 x , deci det B = = −2 x 2 ≤ 0 , pentru orice număr real x 3p
2x 0
Probă scrisă la matematică M_șt-nat Model

Pagina 1 din 2
2.a) ( −1) 1 = 3 ⋅ ( −1) ⋅1 + 3 ⋅ ( −1) + 3 ⋅1 + 2 = 3p
= −3 − 3 + 3 + 2 = −1 2p
b) 3x 2 + 3x + 3x + 2 = x ⇔ 3x 2 + 5 x + 2 = 0 3p
2
x1 = − și x2 = −1 2p
3
c) 3ab + 3a + 3b + 3 − 1 = 8 ⇔ ( a + 1)( b + 1) = 3 3p
Cum a și b sunt numere întregi, obținem ( −4, − 2 ) , ( −2, − 4 ) , ( 0, 2 ) și ( 2,0 ) 2p
1.a)
( )
f '( x ) = ( x − 2) ' ex + ( x − 2) e x ' = 2p
= e x + ( x − 2 ) e x = ( x − 1) e x , x ∈ ℝ 3p
b) x−2
lim f ( x ) = lim ( x − 2 ) e x = lim =0 3p
x →−∞ x →−∞ e− x x →−∞
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcţiei f 2p
c) f '' ( x ) = xe , f '' ( x ) = 0 ⇔ x = 0
x
2p
f '' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] ⇒ f ' este descrescătoare pe ( −∞,0] 1p
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f ' este crescătoare pe [ 0, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ f ' ( 0 ) = −1 ,
2p
pentru orice număr real x
2.a) 2 2
 1 2
∫  f ( x ) −  dx = ∫ 2 x dx = x 2 = 3p
1
x 1
1
= 4 −1 = 3 2p
b)
( ) 1
F ′ ( x ) = x 2 + ln x + 2016 ' = 2 x + =
x
2p
2 x2 + 1
= = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este o primitivă a funcției f 3p
x
c) 2 2
2 x2 + 1 
2 2
 1 
V = π ∫ g ( x ) dx = π ∫ 
2
dx = π ∫  4 x 2 + 4 + 2  dx =
 x 
2p
1 1  1 x 
 4 x3 1  2 83π
=π  + 4x −  = < 14π 3p
 3 x  1 6


Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. n ( n + 2 ) < 14 și n ∈ ℕ ⇒ n = 0 sau n = 1 sau n = 2 3p
Suma elementelor mulțimii este egală cu 0 + 1 + 2 = 3 2p
2. b =1 2p
a ( x + 1) + 1 = ax + 1 + 2 , pentru orice număr real x ⇒ a = 2 3p
3. ( x + 2 )( x + 8) > 0 2p
Mulțimea soluțiilor inecuației este ( −∞, −8 ) ∪ ( −2, +∞ ) 2p
4. Numărul submulțimilor ordonate cu două elemente din {1, 3, 5, 7, 9} este egal cu A52 = 3p
= 20 2p
5. M (1, 4 ) este mijlocul segmentului BC 2p
Coordonatele simetricului punctului A faţă de punctul M sunt x = 2 și y = 6 3p
6. EF = 3 2p
3
∆DEF este dreptunghic în E , deci sin D = 3p
5
1.a) 1 0 1
det A = 0 −1 1 = 0 + 0 + 0 − ( −1) − ( −1) − 0 = 3p
1 −1 0
=1+1 = 2 2p
b)  2 −1 1  3 0 1
   
A ⋅ A =  1 0 −1 , A ⋅ A ⋅ A =  0 1 1 2p
1 1 0  1 −1 2 
  
3 0 1 1 0 1 1 0 0
     
 0 1 1  = x  0 −1 1  + y  0 1 0 ⇔ x =1 , y = 2 3p
 1 −1 2     0 1 
   1 −1 0  0
c)  2 0 1
 
B =  0 0 1 ⇒ det B = 2 2p
 1 −1 1
 
1 1 
2 −2 0 
 
−1  1
−1
1
B = 3p
2 2 
 
0 1 0 
 
 

Pagina 1 din 2
2.a) 2 9 = 22 log3 9 = 22⋅2 = 3p
4
= 2 = 16 2p
b) x 2 log3 3
= 25 ⇔ x = 25 2
2p
x = −5 care nu convine, x = 5 care convine 3p
c)
( )
2 log3 x
x y = x 2log3 y = x log3 y = y 2 = 3p
= y 2log3 x = y x , pentru orice x, y ∈ M 2p

1.a)
f ′( x) =
( e x ) '⋅ ( x − 1) − e x ⋅ ( x − 1) ' = 2p
( x − 1)2
e x ( x − 1) − e x ex ( x − 2)
= = x ∈ (1, +∞ )
, 3p
( x − 1)2 ( x − 1)2
b) f ′( x) = 0 ⇔ x = 2 2p
x ∈ (1,2] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe (1, 2] și x ∈ [ 2, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci
3p
f este crescătoare pe [ 2, +∞ )
c) f ( x ) ≥ f ( 2 ) , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) 2p
x x−2
e e
f ( 2 ) = e 2 , deci ≥ e2 ⇔ ≥ 1 ⇔ e x −2 − x + 1 ≥ 0 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) 3p
x −1 x −1
2.a) π π
3 3
π
∫ f ( x ) dx = ∫ sin x dx = − cos x 3 = 3p
0 0 0
1 1
= − +1= 2p
2 2
b) π π π π
2 2 2
π 2
∫ x f ( x ) dx = ∫ x sin x dx = ∫ x ( − cos x ) dx = − x cos x 2 + ∫ cos x dx =
' 3p
0 0 0 0 0
π
π π π
=− ⋅ cos + 0 ⋅ cos 0 + sin x 2 = sin − sin 0 = 1 2p
2 2 2
0
c) π π π
4 4 4
1 − cos 2 x
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ sin 2 x dx = π ∫ dx = 2p
0 0 0
2
π π
π π π π 2 π (π − 2 )
= x 4 − sin 2 x 4 = − = 3p
2 4 8 4 8
0 0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
pentru lucrare.
1. 1
−
1
=
(1 + i ) − (1 − i ) = 2i = i
3p
1− i 1+ i 12 − i 2 2
a = i 2 = −1 , care este număr întreg 2p
2. ∆ = 49 − 4m 2p
 49 
∆ ≥ 0 ⇔ m ∈  −∞,  , deci cel mai mare număr natural m pentru care soluțiile ecuației
 4 3p
sunt numere reale este 12
( )
3. 3x 1 + 3 + 32 = 117 ⇔ 3x = 9
3p
x=2 2p
4. Cn2 = 36 , unde n este numărul de elemente ale mulțimii 3p
n ( n − 1)
= 36 , deci n = 9 2p
2
5. Mijlocul segmentului AB este punctul M (1, −1) 2p
1 1 3
Ecuația medianei din C este y + 1 = ( x − 1) , deci y = x − 3p
2 2 2
6. cos x sin x + sin x cos x = 1 ⇔ sin 2 x = 1 3p
 π π
Cum x ∈  0,  , obținem x = 2p
 2  4
1.a)  2 0 1 2 0 1
 
A ( 0 ) =  3 −1 1 ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 3 −1 1 = 2p
 −3 0 1 −3 0 1
 
= −2 + 0 + 0 − 3 − 0 − 0 = −5 3p
b) 2 a 1
det ( A ( a ) ) = 3 2a − 1 1 = −a 2 + 6a − 5 , pentru orice număr real a 3p
a −3 a 1
a = 1 sau a = 5 2p
c)  2x + y + z = 1

Pentru a = 1 , sistemul este  3 x + y + z = 1 și, scăzând primele două ecuații, obținem
−2 x + y + z = 1 3p

x0 = 0 , deci y0 + z0 = 1
x02 = y0 z0 ⇒ y0 z0 = 0 , deci soluțiile sunt ( 0,1,0 ) sau ( 0,0,1) , care convin 2p

Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ y = 5 xy − 5 x − 5 y + 5 + 1 = 3p
= 5 x ( y − 1) − 5 ( y − 1) + 1 = 5 ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x și y 2p
b) x ∗ x = 5 ( x − 1) + 1 , x ∗ x ∗ x = 25 ( x − 1) + 1
2 3
2p
( x − 1)3 < 1 ⇔ x ∈ ( −∞,2 ) 3p

c)  1  1  1
25  − 1 + 1
 1
− 1
 1
+ 1
 1
− 1

+ 1 + 1 = −19 ⇔
(1 − n)(n + 3) = − 4
3p
 n  n  n + 1  n + 1  n + 2  n + 2  n (n + 2) 5
Cum n este număr natural nenul, obținem n = 3 2p
1.a) 1 2 x − 2 ( x − 1)
f ′( x) = − = 3p
x x2
x − 2x + 2x − 2 x − 2
= = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2 x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul ( a, f ( a ) ) este perpendiculară pe dreapta de
3p
ecuație y = x ⇔ f ' ( a ) = −1
a−2
2
= −1 ⇔ a 2 + a − 2 = 0 ⇔ a = −2 , care nu convine sau a = 1 , care convine 2p
a
c) f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, 2 ) ⇒ f este strict descrescătoare pe ( 0,2 ) 2p
π π  π 
0 <1< < 2 ⇒ f   < f (1) și, cum f (1) = 0 , obținem f   < 0 3p
2 2 2
2.a) 3 3  x3 3
∫ ( )
f ( x ) dx = ∫ x 2 + 1 dx =  + x  =
 3  3p
0 0  0
27
= + 3 − 0 = 12 2p
3
b) 1 1
( )
x x 1 1
g ( x) = ⇒ A = ∫ g ( x ) dx = ∫ dx = ln x 2
+ 1 = 3p
x2 + 1 0 0 x 2
+ 1 2 0
1
= ln 2 2p
2
c) x
Funcția h : ℝ → ℝ , h ( x ) = ∫ e ( ) dt − x este derivabilă și h ' ( x ) = e x +1 − 1
f t 2
2p
0
h ' ( x ) > 0 pentru orice număr real x , deci h este strict crescătoare pe ℝ ⇒ h este injectivă
x
și, cum h ( 0 ) = 0 , există un unic număr real x pentru care ∫ e ( ) dt = x
f t 3p
0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. ( 0,3 ⋅10 − 1)( 0,3 ⋅10 + 1) = ( 3 − 1)( 3 + 1) = 3p
= 2⋅4 =8 2p
2. x1 + x2 = 6 , x1 x2 = m 2p
6m = 12 , deci m = 2 3p
3. 4 ( 5 − x ) = x + 10 ⇒ 20 − 4 x = x + 10 ⇒ 5 x = 10 3p
x = 2 , care convine 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 7 numere care au cifra zecilor cu 3 mai
2p
mare decât cifra unităților, deci sunt 7 cazuri favorabile
p= = 1p
5. a a − 1
= ⇔ 4a = 3a − 3 3p
3 4
a = −3 2p
6. cos 2 x = cos 2 x − sin 2 x = 2p
= ( cos x − sin x )( cos x + sin x ) = 0 ⋅ ( cos x + sin x ) = 0 3p
1.a)  1 2 1 2
A (1,1) =   ⇒ det ( A (1,1) ) = = 1 ⋅ 1 − ( −1) ⋅ 2 = 3p
 −1 1  −1 1
=1+ 2 = 3 2p
b)
 a 2b  b 2a   ab − 2ab 2a + 2b 
2 2
A ( a , b ) ⋅ A ( b, a ) =    =  = 3p
 −b a  − a b   −b 2 − a 2 −2ab + ab 
 − ab (
2 a 2 + b2  )
=  ( )
 = A − ab, a 2 + b 2 , pentru orice numere reale a și b
2p
(
 − a 2 + b2
 ) − ab 


c) m 2n
det ( A ( m, n ) ) = = m 2 + 2n 2 2p
−n m
Cum m și n sunt numere întregi, din m 2 + 2n 2 = 1 obținem m = −1 , n = 0 sau m = 1 , n = 0 3p
2.a) f = X − 15 X + 95 X − 80 ⇒ f (1) = 1 − 15 ⋅ 1 + 95 ⋅ 1 − 80 =
3 2 3 2
2p
= 1 − 15 + 95 − 80 = 1 3p
b) x1 + x2 + x3 = 15 și x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = m 2p
( x1 + x2 + x3 )2 − 3 ( x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 ) = 0 ⇔ 225 − 3m = 0 , deci m = 75 3p

Pagina 1 din 2
c) 2x2 = x1 + x3 și x1 + x2 + x3 = 15 ⇒ x2 = 5 2p
x1 x2 x3 = 80 ⇒ x1 x3 = 16 și, cum x1 + x3 = 10 , polinomul f are rădăcinile 2 , 5 și 8 3p
1.a) f '( x ) = ex − 1 , x ∈ ℝ 3p
f ' ( 0 ) = e0 − 1 = 0 2p
b) f '' ( x ) = e x > 0 , pentru orice număr real x ⇒ f ' este strict crescătoare, deci f ' este injectivă 2p
Pentru orice numere reale x1 și x2 , x1 ≠ x2 ⇒ f ' ( x1 ) ≠ f ' ( x2 ) , deci tangentele la graficul
lui f în punctele de coordonate ( x1 , f ( x1 ) ) și ( x2 , f ( x2 ) ) au pante diferite, deci sunt 3p
concurente
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 0 1p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞,0] , f ' ( x ) ≥ 0 , pentru
orice x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ 0, +∞ ) și, cum f ( 0 ) = −9 , obținem f ( x ) ≥ −9 , 2p
pentru orice număr real x
( ) ( )
f x3 ≥ −9 ⇒ e x ≥ x3 + 1 , deci e x ≥ ( x + 1) x 2 − x + 1 , pentru orice număr real x
3 3
2p
2.a) 3 3 3
 9  9 9 x2 3
∫  f ( x ) −  dx = ∫  x x  ∫
x + − dx = xdx = = 3p
1
x  1 1
2 1
9 1
= − =4 2p
2 2
b) 9 9
( )1=
2x 2x 9
g ( x) = ⇒ A = ∫ g ( x) dx = ∫ dx = ln x2 + 9 3p
x2 + 9 1 1 x2 + 9
= ln 90 − ln10 = ln 9 = 2ln 3 2p
c) 3 2
x + 1 '  x2 + 1 x 3
3 3 3
x2 + 1 x2 + 1
∫ x arctg x dx = ∫ 2 
  = − ∫ dx =  arctg x −  =
( )
arctg x dx arctg x 3p
2 2 x2 + 1  2 2  1
1 1   1 1 
5π 3 −1
= − , de unde obținem a = 4 2p
12 2

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Examenul naţional de bacalaureat 2021

Proba E. c)
Model
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. log2 3  log2 12  log2 36  log2 62  3p
 2log 2 6 , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice 2p
2. f  x   x  x2  x  1  x  x2  2x  1  0 3p
x 1 2p
3. 2 x  1  2 x  1 sau 2 x  1  2 x  1 3p
x0 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 4  5  20 de numere care au cifra zecilor
2p
pară și cifra unităților impară, deci sunt 20 de cazuri favorabile
nr. cazuri favorabile 20 2
p   1p
nr. cazuri posibile 90 9
5. a 1
 3p
8 2
a4 2p
6. AB 3 AB
cos B     AB  6 3 3p
BC 2 12
1 1 1
ABC  AB  BC  sin B   6 3  12   18 3 2p
2 2 2
1.a) 3 4 3 4
A 2     det  A  2     3   1   1  4  3p
 1 1 1 1
 3  4  1 2p
b)  2a  1 4a  4  2b  1 4b  4   2a  2b  3 4a  4b  8 
A a   Ab       3p
 1  a 3  2a  1  b 3  2b   a  b  2 2a  2b  5 
 2  a  b  1  1 4  a  b  1  4 
   A  a  b  1 , pentru orice numere reale a și b 2p
 1   a  b  1 3  2  a  b  1 
c)
      
A 1  A  2   A 22  A 23  A 24  A 1  2  22  23  24  4  A  27   3p
A  27   A  32   n   1 , de unde obținem n  4 2p
2.a) 1 2  3 12  5 1 2  2  22  3p
 3  10  8  1 2p
b) x x  3x 2  5 x 2  2 x 2  3p
 2 x2  2 x2  0 , pentru orice număr real x 2p

Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei și Cercetării
c)
     
3  22 x  5  2x  3x  2  32 x  0  3  2x 2x  3x  2  3x 2x  3x  0  2x  3x 3  2x  2  3x  0  3p
2x  3x sau 3x1  2x1 , de unde obținem x  0 sau x  1 2p

1.a)
f ' x  
 x2  2 x  2 '
 x'  3p
2 x2  2 x  2
2  x  1 x 1
 1  1, x  2p
2 x  2x  2
2
x  2x  2
2
b) f  1  2 , f '  1  1 2p

Ecuația tangentei este y  f  1  f '  1  x   1  , adică y   x  1 3p
c) f '  x   0 , pentru orice număr real x , deci f este descrescătoare pe și, cum x  1  2 x ,
2
 
3p
obținem f x 2  1  f  2 x  , pentru orice număr real x
Cum f  x2  1   x2  1  2 x2  1  2   x2  1 și f 2 x  2 x  2  2 x  2  2 x , obținem
2 2
2p
x2 1  2x2 1  2  4x2  4x  2  x 12 , pentru orice număr real x
2
2.a) 1
4 x2 
1 1
  1 1
4  f 2  x  dx    4  2  dx  4 2 dx  4arctg x  3p
 x  1 
0 0 0 x 1 0
 4  arctg1  arctg0    2p
b) 1
  f  x  dx  
1
2x
dx 
1
 x2  1 ' dx  3p
0 0 x 1
2
0 x 1
2
1
 2 x2  1  2
0
 2 1  2p
c) 2
  dx  2
f x2 2 x2
2
2x
2
 x2  ' dx 
  dx   dx   3p
x x x4  1 x4  1
 x2   1
2
1 1 1 1
  1  ln 41 172  ln 
2
 ln x 2  x 4  1 34  17  4 2  4  2p

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei
Examenul naţional de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Simulare
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. 13 13 13 ( 3 − 2i ) 13 ( 3 − 2i )
z+ = 3 + 2i + = 3 + 2i + = 3 + 2i + = 3p
z 3 + 2i 9 − 4i 2 13
= 3 + 2i + 3 − 2i = 6 2p
2. f ( g ( a ) ) = f ( g ( −a ) ) ⇔ 3g ( a ) − 5 = 3g ( −a ) − 5 ⇔ g ( a ) = g ( − a ) 3p
a2 + a = a2 − a ⇔ a = 0 2p
3. 3 x +5 2 x +1 3 x +5 x +3
3 = 3 ⋅3 ⇔ 3 =3 3p
3x + 5 = x + 3 ⇒ x = −1 2p
4. Numărul submulțimilor lui A este egal cu 24 , deci sunt 16 cazuri posibile 2p
Numărul submulțimilor lui A cu un număr impar de elemente este egal cu C14 + C43 = 8 , deci
2p
sunt 8 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. M ( 2, 4 ) este mijlocul segmentului AB , deci mCM = −1 2p
d CM ⇒ md = −1 , deci ecuația dreptei d este y − y A = md ( x − x A ) , adică y = − x + 4 3p
6. 1
AC 2 = AB 2 + BC 2 − 2 AB ⋅ BC ⋅ cos B ⇒ 12 = 4 + BC 2 − 2 ⋅ 2 ⋅ BC ⋅ 3p
2
BC 2 − 2 BC − 8 = 0 ⇒ BC = 4 2p
1.a) 1 + 2x 0 −4 x
det ( A ( x ) ) = 0 a 0 = a (1 + 2 x )(1 − 2 x ) + 4ax 2 = 3p
x 0 1 − 2x
( )
= a 1 − 4 x 2 + 4ax 2 = a , pentru orice număr real x 2p
b) 1 + 2 ( x + y ) 0 −4 ( x + y )   1 + 2 ( x + y ) 0 −4 ( x + y ) 
   
A( x ) ⋅ A( y ) =   , A( x + y ) = 
2
0 a 0 0 a 0 , 3p
 x + y 0 1− 2( x + y)   0 1 − 2 ( x + y ) 
   x+ y
pentru orice numere reale x și y
A ( x ) ⋅ A ( y ) = A ( x + y ) ⇒ a 2 = a și, cum a un număr real nenul, obținem a = 1 2p
c) A ( −2 ) ⋅ A ( 2 ) = A ( 0 ) = I3 , deci A ( −2 ) este inversa matricei A ( 2 ) 2p
 3 0 −4 
 
X = A ( −2 ) ⋅ A ( 3) ⇒ X = A (1) ⇒ X =  0 1 0  3p
 1 0 −1 
 
2.a)
( ) (
0 ∗ 2021 = log 2 20 + 22021 − 1 = log 2 1 + 22021 − 1 = ) 3p
= log 2 22021 = 2021 2p

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare
Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei
b)
( )
x ∗ e = x ⇔ log2 2x + 2e − 1 = x ⇔ 2x + 2e − 1 = 2x , pentru orice x∈[0, +∞) , de unde obținem
3p
e
2 = 1 , deci e = 0 ∈ M
( )
Cum 0 ∗ x = log2 1 + 2x − 1 = x , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , obținem că e = 0 este elementul
2p
neutru al legii de compoziție „∗”
c)
( )
x ∗ ( x + 1) ∗ ( x + 2 ) = log 2 2 x + 2 x +1 + 2 x + 2 − 2 , x ∈ M 3p
log 2 ( 2 x + 2 x +1 + 2 x + 2 − 2 ) = log 2 54 ⇒ 7 ⋅ 2 x − 2 = 54 ⇒ 2 x = 8 , deci x = 3 , care convine 2p

1.a)
1 x2 + 1  x2 + x + 1  '
f '( x ) = ⋅  = 2p
2 x 2 + x + 1  x 2 + 1 
=
1
⋅
( ) (
x2 + 1 (2 x + 1) x + 1 − x + x + 1 ⋅ 2 x
2 2
=
) 1 − x2
, x∈ℝ 3p
2 x2 + x + 1
( ) ( ) (x )( )
2
2
x +1 2 x2 + 1 2
+ x +1 x +1 2
b) 1 1
2 + 1+
x + x +1 x x2
lim f ( x ) = lim = lim =1 3p
x → −∞ x → −∞ x2 + 1 x → −∞
1+ 2
1
x
Dreapta de ecuație y = 1 este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcţiei f 2p
c) f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞, −1] ⇒ f descrescătoare pe ( −∞, −1] , f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru
orice x ∈ [ −1,1] ⇒ f crescătoare pe [ −1,1] și f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f 2p
descrescătoare pe [1, +∞ )
2 6 2 6
f ( −1) = , f (1) = și lim f ( x ) = 1 ⇒ ≤ f ( x) ≤ , pentru orice număr real x ,
2 2 x → +∞ 2 2
x2 + x + 1 x2 − x + 1 3p
deci 2 ≤ f ( x) + f (−x) ≤ 6 ⇒ 2 ≤ + ≤ 6 , pentru orice număr
x2 + 1 x2 + 1
real x
2.a) 3 3 3 3
∫ ( f ( x ) + 2ln x ) dx = ∫ ( 2 x + 3 − 2ln x + 2ln x ) dx = ∫ ( 2 x + 3) dx = x + 3x
2
( )1= 3p
1 1 1
= 9 + 9 − 1 − 3 = 14 2p
b) e e e e
1
∫ ( 2 x + 3 − f ( x ) ) dx = 2∫ ln x dx = 2 x ln x − 2 ∫ x ⋅ dx =
1 1 x
3p
1 1
= 2e − 2 ( e − 1) = 2 2p
c) 1 2 2 
2
(
∫ x f x + 1 dx =
2 3
)
1
3 ∫1
f ( t ) dt =
1
3  ∫1
 ( 2t + 3 ) dt − 2 ∫ ln tdt =

3p
0 1 
2 1 4 ( 2 − ln 2 )
1
3
( 1 3
)
= t 2 + 3t − 2t ln t + 2t = ( 4 + 6 − 4ln 2 + 4 − 1 − 3 − 2 ) =
3
2p
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice
Proba E. c)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE $OTARE
Model
• $u se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
• Se acordă 10 puncte din oficiu. $ota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. z 2 + 2i = (1 − i ) + 2i = 1 − 2i + i 2 + 2i =
2
2p
= 1−1 = 0 3p
2. f ( 0 ) = 2017 2p
( g f )( 0 ) = g ( f ( 0 ) ) = g ( 2017 ) = 0 3p
3. x2 − 3x = x − 4 ⇔ x2 − 4 x + 4 = 0 3p
x=2 2p
4. Mulțimea M are 100 de elemente, deci sunt 100 de cazuri posibile 1p
În mulțimea M sunt 10 pătrate perfecte, deci sunt 10 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. Panta unei perpendiculare pe dreapta d este egală cu −1 2p
Ecuația dreptei care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta d este y = − x + 1 3p
6. π 1
6 ⋅ 4 ⋅ sin 6⋅4⋅
6 = 2= 3p
A ∆ABC =
2 2
=6 2p
1.a)  −1 −1  −1 −1
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2p
 2 −2  2 −2
= 2 − ( −2 ) = 4 3p
b) 1 + m − 1 −1  1 − m − 1 −1   0 −2 
A (1 + m ) + A (1 − m ) =  + = = 3p
 2 1+ m − 2  2 1 − m − 2   4 −2 
 0 −1
= 2  = 2 A (1) , pentru orice număr real m 2p
 2 −1
c) m − 1 −1
det ( A ( m ) ) = = m 2 − 3m + 4 2p
2 m−2
Pentru orice număr real m , m 2 − 3m + 4 ≠ 0 , deci matricea A ( m ) este inversabilă 3p
2.a) x ∗ y = −3xy + 9 x + 9 y − 27 + 3 = 2p
= −3 x ( y − 3) + 9 ( y − 3) + 3 = −3 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) ( x ∗ y ) ∗ z = ( −3 ( x − 3)( y − 3) + 3) ∗ z = 9 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 2p
x ∗ ( y ∗ z ) = x ∗ ( −3 ( y − 3)( z − 3) + 3) = 9 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 = ( x ∗ y ) ∗ z , pentru orice
3p
numere reale x , y și z , deci legea de compoziție „ ∗ ” este asociativă
Pagina 1 din 2
c)
( x ∗ x ) ∗ x = 9 ( x − 3)3 + 3 2p
9 ( x − 3) + 3 = 12 ⇔ ( x − 3) = 1 ⇔ x = 4
3 3
3p

1.a) 3 3 x3 − 3
f ′ ( x ) = 3x 2 − = = 3p
x x
=
(
3 x3 − 1 ) = 3( x − 1) ( x 2
+ x +1 ) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b)
x →0 x →0
(
lim f ( x ) = lim x3 − 3ln x = +∞ ) 2p
x >0 x >0
Dreapta de ecuație x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcției f 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = 1 1p
x ∈ ( 0,1] ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( 0,1] 1p
x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [1, +∞ ) 1p
Cum f (1) = 1 , obținem f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 2 2 2
∫( )
x 2 + 3 x + 3 f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + 3) dx = x 2 + 3x ( )1= 3p
1 1
= 10 − 4 = 6 2p
b) 3 3 3
2x + 3
A = ∫ f ( x ) dx = ∫
x 2 + 3x + 3
(
dx = ln x 2 + 3 x + 3 )0= 3p
0 0
= ln 21 − ln 3 = ln 7 2p
c) 0 0
1 2
∫ f ′ ( x ) f ( x ) dx = f ( x) = 3p
−1
2 −1
=
2
(
1 2 1
)
f ( 0 ) − f 2 ( −1) = (1 − 1) = 0
2
2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Simulare pentru elevii clasei a XI-a
pentru lucrare.
1. 362 = 4x 2p
x = 324 3p
2. ( x + a ) + a = x pentru orice număr real x 3p
a=0 2p
3. 1
−x + 2 = 3p
2
3
x= 2p
2
4. Numărul submulţimilor cu cel mult 3 elemente ale mulţimii M este C 0 + C1 + C 2 + C 3 = 2p
4 4 4 4
= 2 − 1 = 15
4 3p
5. 1
md = −2 și mh ⋅ md = −1 ⇒ mh = , unde h este dreapta care trece prin punctul A și este
2
perpendiculară pe dreapta d 2p
h : x − 2y −8 = 0 3p
6. 2
sin 2 x + cos 2 x = 1 ⇒ sin x = 2p
7
12 5
sin 2 x = 2sin x ⋅ cos x = 3p
49
1.a) x y 1
AC : 0 2 1 = 0 2p
6 8 1
AC : x − y + 2 = 0 3p
b) 0 2 1
3 5 1 = 0 + 24 + 12 − 30 − 6 − 0 = 3p
6 8 1
= 0 ⇒ punctele A, B şi C sunt coliniare 2p
c) 0 2 1
0 0 1 = 6 ⇒ AAOB = 3 2p
3 5 1
3 5 1
0 0 1 = 6 ⇒ ABOC = 3 ⇒ AAOB = ABOC 3p
6 8 1
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XI-a

Pagina 1 din 2
2.a) 2 4
2A = 
8 
2p
6
8 6
2B = 
2 
2p
4
 10 10 
2 A + 2B =   1p
 10 10 
b)  −3 −1
A− B =  1p
1 3
3 1
B− A=  1p
 −1 −3 
 −8 0 
( A − B ) ⋅ ( B − A) =   = −8 I 2 3p
 0 −8 
c)  a+2 b+6   4a + 2b 3a + b 
A⋅ X =  , X ⋅B =  2p
 3a + 4 3b + 12   10 6 
 a+2 b + 6   4a + 2b 3a + b   2 −2 
 =  ⇒ a = 2 și b = −2 , deci X =   3p
 3a + 4 3b + 12   10 6  1 3 
1.a)  x 
lim f ( x ) = lim  ln = 2p
x →e x →e  x+e
1
= ln 3p
2
b)  x 
lim f ( x ) = lim  ln = 2p
x →0 x →0  x+e
x >0 x >0
= −∞ ⇒ dreapta de ecuaţie x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcţiei f 3p
c)  
 x   1 
lim f ( x ) = lim  ln = ln  lim =
x + e 
3p
x →+∞ x →+∞   x→+∞ 1 + e 
 x
= ln1 = 0 ⇒ ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f este y = 0 2p
2.a) f este continuă în x = 2 ⇒ lim f ( x ) = lim f ( x ) = f ( 2 )
x→2 x →2 2p
x< 2 x >2
4 − a = −4 ⇒ a = 8 3p
b) x ∈ ( −∞,2] și f ( x ) = 0 ⇒ x = 6 nu convine 2p
x ∈ ( 2, +∞ ) și f ( x ) = 0 ⇒ x 2 = 8 ⇒ x = −2 2 nu convine, x = 2 2 convine 3p
c) x ∈ ( −∞,2] și f ( x ) = x − 6 ⇒ f ( x ) < 0 1p
( )
x ∈ 2,2 2 și f ( x ) = x − 8 ⇒ f ( x ) < 0 ; f 2 2 = 0
2
( ) 2p
x ∈(2 )
2, +∞ și f ( x ) = x 2 − 8 ⇒ f ( x ) > 0 2p
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XI-a

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
pentru lucrare.
1. a2015 = 2015 + 2014 ⋅ ( −1) = 3p
=1 2p
2. f ( 2 ) = −3 ⇔ −4m + 5 = −3 3p
m=2 2p
3.
x + 1 − 2 x + 1 ⋅ x − 1 + x − 1 = 2 ⇔ x − 1 = x2 − 1 3p
x = 1 , care verifică ecuația 2p
4. Sunt 3 pătrate perfecte în mulțime, deci sunt C32 = 3 cazuri favorabile 2p
Sunt C92 = 36 de cazuri posibile 1p
p= = = 2p
5. Diagonalele paralelogramului OABC se înjumătățesc, deci x A + xC = xO + xB ⇒ xB = 6 3p
y A + yC = yO + yB ⇒ yB = 0 2p
6. AD = 3 2p
3⋅ 3 3 9 3
A∆ABC = = 3p
2 2
1.a) 1 1 4
D (1) = 2 0 6= 2p
1 −2 1
= 0 − 16 + 6 − 0 − 2 + 12 = 0 3p
b) 1 x 4 1 x 4
D ( x ) = 0 −1 − x −1 − x = − ( x + 1)( x + 2 ) 0 1 1 = 3p
0 −2 − x x − 4
2 0 −1 x − 2
1 1
= − ( x + 1)( x + 2 ) = − ( x − 1)( x + 1)( x + 2 ) , pentru orice număr real x 2p
−1 x − 2
c)
( 2x − 4)( 2x − 2 )( 2 x − 1) = 0 2p
x1 = 0 , x2 = 1 şi x3 = 2 3p
2.a)  −2 6   4 −6  1 0
X ( −1) =   , X (1) =   , X (0) =   3p
 −1 3   1 −1  0 1
2 0
X ( −1) + X (1) =   = 2 X ( 0) 2p
0 2
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Pagina 1 din 2
b) 1 + 3a −6a   1 + 3b −6b   1 + 3a + 3b + 3ab −6a − 6b − 6ab 

X ( a ) ⋅ X (b) =  ⋅ = = 3p
 a 1 − 2a   b 1 − 2b   a + b + ab 1 − 2a − 2b − 2ab 
 1 + 3 ( a + b + ab ) −6 ( a + b + ab ) 
=   = X ( a + b + ab ) , pentru orice numere reale a și b 2p
 a + b + ab 1 − 2 ( a + b + ab ) 
c) det ( X ( a ) ) = 1 + a 2p
det ( X ( a ) ) = 0 ⇔ a = −1 , deci matricea X ( a ) este inversabilă pentru a ∈ ℝ \ {−1} 3p

1.a) x2
lim f ( x ) = lim = 2p
x →1 x →1 x − 1
x >1
= +∞ , deci dreapta de ecuație x = 1 este asimptotă verticală la graficul funcției f 3p
b) f ( x) − 4 x − 4x + 4
2
lim = lim = 2p
x→ 2 x−2 x→2 ( x − 1)( x − 2 )
= lim
( x − 2 )2 = lim x − 2 = 0 3p
x →2 ( x − 1)( x − 2 ) x → 2 x − 1
c) f ( x)
lim =1 2p
x →+∞ x
lim
x →+∞
( f ( x) − x) = 1 , deci dreapta de ecuaţie y = x + 1 este asimptotă oblică spre +∞ la
3p
graficul funcției f
2.a) f este continuă în x = −1 ⇔ lim f ( x ) = lim f ( x ) = f ( −1)
x →−1 x →−1 2p
x <−1 x >−1
−2 = −2 − a + 3 − 4 ⇔ a = −1 3p
b) x +1
x ≤ −1 ⇒ x + 1 ≤ 0 ⇒ e ≤e 0 2p
e x +1
− 3 ≤ 1 − 3 ⇒ f ( x ) ≤ −2 ⇒ f ( x ) + 2 ≤ 0 , pentru orice x ≤ −1 3p
c) f ( x ) = 2 x3 − 4 x − 4 , f ( 0 ) = −4 și f ( 2 ) = 4 3p
Cum f este continuă pe [ 0,2] și f ( 0 ) ⋅ f ( 2 ) < 0 , ecuația f ( x ) = 0 are cel puțin o soluție în
2p
intervalul [ 0,2]

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
pentru lucrare.
1. z = i (1 + i ) = 2i 2 =
2
2p
= −2 , deci partea reală a numărului complex z este egală cu −2 3p
2. m −4 2
− = −1 ⇔ m2 − 8 = 0 3p
4
m = −2 2 sau m = 2 2 2p
3. 2 2x x
(
+ 3⋅ 2 − 4 = 0 ⇔ 2 −1 2 + 4 = 0
x
)( x
) 3p
Deoarece 2 x > 0 , soluția ecuației este x = 0 2p

4. 5, 15, 25,… , 2005 și 2015 sunt numerele din mulţimea M care sunt divizibile cu 5 și nu
2p
sunt divizibile cu 10
În mulţimea M sunt 202 numere care sunt divizibile cu 5 şi nu sunt divizibile cu 10 3p
5. Punctul B este mijlocul segmentului MC 2p
1
( )
AB = AM + AC ⇒ AM = 2 AB − AC
2
3p
6. 2sin x cos x = sin x ⇔ sin x ( 2cos x − 1) = 0 2p
π
Cum x ∈ [ 0, π ] , obținem x = 0 , x = sau x = π 3p
3
1.a)  1 1 1 1 1 1
 
A ( 2016 ) =  2015 2016  ⇒ det ( A ( 2016 ) ) = 2015
2016 2016 2016 = 2p
 2 2 
 2015 2016 20162  20152 2016 2
2016 2
=0 3p
b) 1 1 1 0 0 1
det ( A ( x ) ) = 2015 2016 x = 2015 − x 2016 − x x = 2p
20152 20162 x 2 20152 − x 2 20162 − x 2 x 2
1 1
= ( 2015 − x )( 2016 − x ) = ( 2015 − x )( 2016 − x ) , pentru orice număr real x 3p
2015 + x 2016 + x
c) det ( A ( x ) ) = x2 − ( 2015 + 2016 ) x + 2015 ⋅ 2016 2p
det ( A ( x ) ) are valoarea minimă pentru x =

4031
3p
2

Pagina 1 din 2
2.a)  ( −1) ⋅ ( −1) + ( −1) ⋅ 1 ( −1) ⋅ ( −1) + ( −1) ⋅ 1

A⋅ A =  = 3p
 1 ⋅ ( −1) + 1 ⋅ 1 1 ⋅ ( −1) + 1 ⋅ 1 
0 0
=  2p
0 0
b) X ( a ) ⋅ X ( b ) = ( I 2 + aA )( I 2 + bA ) = I 2 + ( a + b ) A + abA ⋅ A = 3p
= I 2 + ( a + b ) A = X ( a + b ) , pentru orice numere reale a și b 2p
c) M = X ( ( −3) + ( −2 ) + ( −1) + 0 + 1 + 2 + 3 + 4 ) = X ( 4 ) 2p
 5 4
Cum X ( 4 ) ⋅ X ( −4 ) = X ( 0 ) = I 2 , inversa matricei M este matricea X ( −4 ) =   3p
 −4 −3 
1.a) mx 2 + 4 x − m  4x 
lim f ( x ) = lim = lim  m ( x + 1) + = 3p
x →1 x →1 x −1 x →1  x −1 
x >1 x >1
= +∞ , deci dreapta de ecuație x = 1 este asimptotă verticală la graficul funcției f , pentru
2p
orice număr real m
b) y = 3 este asimptotă orizontală la graficul funcției g ⇒ lim g ( x ) = 3
x → +∞ 2p
mx 2 + 4 x − m
Cum lim = m , obținem m = 3 3p
x → +∞ x ( x − 1)
c) − x2 + 4 x + 1
f ( x) − 5 −5
x −1 − x2 − x + 6 2p
lim = lim = lim =
x→ 2 x − 2 x→ 2 x−2 x → 2 ( x − 1)( x − 2 )
−x − 3
= lim = −5 3p
x→ 2 x −1
2.a) 1
f ( −1) = − 2p
2
f ( 4 ) = 2 ⇒ f ( −1) ⋅ f ( 4 ) = −1 3p
b) x 
lim f ( x ) = lim  + 2a  = 1 + 2a , lim f ( x ) = lim ( ax + log 2 x ) = 2a + 1 și f ( 2 ) = 2a + 1 ,
x →2 x→2  2  x →2 x→2
x<2 x< 2 x >2 x>2 3p
deci funcția f este continuă în x = 2 , pentru orice număr real a
Cum, pentru orice număr real a , funcția f este continuă pe ( −∞, 2 ) și pe ( 2, +∞ ) , obținem
2p
că f este continuă pe ℝ
c)  1 
f ( −1) ⋅ f ( 4 ) =  − + 2a  ( 4a + 2 ) = ( 4a − 1)( 2a + 1) 2p
 2 
 1 1
Deoarece f este continuă și pentru orice a ∈  − ,  avem f ( −1) ⋅ f ( 4 ) < 0 , ecuația
 2 4 3p
f ( x ) = 0 are cel puțin o soluție în intervalul ( −1, 4 )

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
pentru lucrare.
1. ( x + 2 ) + 2 x = 2 ⋅ 7 2p
x=4 3p
2. x + x = 2 ( m − 1) , x x = 2m 2 − 2m ⇒ x 2 + x 2 = −4m + 4 3p
1 2 1 2 1 2
x1 x2 2 1
+ = 4 ⇔ − = 4 , deci m = − 2p
x2 x1 m 2
3. 52 x = 53− x ⇔ 2 x = 3 − x 3p
x =1 2p
4. Numărul submulțimilor cu 2 elemente ale mulțimii M este egal cu C 2 , deci sunt 45 de
10 2p
cazuri posibile
Numărul submulțimilor cu 2 elemente ale mulțimii M , care conțin elementul 10, este egal
2p
cu 9, deci sunt 9 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. m AB = 2 , mBC = a − 3 2p
m AB = mBC ⇔ a = 5 3p
6. 2
1 π  2 2
  + cos x = 1 și, cum x ∈  , π  , obținem cos x = −
2
3p
3 2  3
1
tg x = − , deci 2 2 tg x + 1 = 0 2p
2 2
1.a) 2 1 2 1
A ( 3) =   ⇒ det ( A ( 3) ) = = 3p
1 2 1 2
= 4 −1 = 3 2p
b) x +1 x −1 2 2
det ( A ( x ) ) = 2 2 =  x +1 −  x −1 = x
x −1 x + 1  2   2  2p
2 2
det ( A ( y ) ) = y și det ( A ( xy ) ) = xy , deci det ( A ( x ) ) ⋅ det ( A ( y ) ) = det ( A ( xy ) ) , pentru orice
3p
numere reale x și y
c)  n (n + 3) n (n − 1) 
4  ⇒ det ( A(1) + A (2) + … + A(n)) = n (n + 1) =
  2
A (1) + A( 2) + … + A (n) =  4
 n ( n − 1) n (n + 3) 
3p
2
 4 4 
n ( n + 1)
= n⋅
2
( )
= n (1 + 2 + … + n ) = n det ( A (1) ) + det ( A ( 2 ) ) + … + det ( A ( n ) ) , pentru orice
2p
număr natural nenul n
Pagina 1 din 2
2.a)  1 −1 3 − 0 
A− B = = 3p
 0 − 2 8 −1 
 0 3
=  2p
 −2 7 
b)  2 3  0 0
( A + I2 ) ⋅ ( B − I2 ) = 
⋅ = 2p
 0 9  2 0
 6 0 1 0
=  = 6  3p
 18 0  3 0
c) a b
Pentru X =   , cu a , b , c și d numere reale, X ⋅ A = A ⋅ X ⇒ c = 0 și 3a + 7b = 3d 2p
c d
a 0
X ⋅ B = B ⋅ X ⇒ b = 0 și a = d , deci X =   = aI 2 și obținem X ⋅ Y = aY = Y ⋅ X , pentru
0 a 3p
orice Y ∈ M2 ( ℝ )
1.a) x + 7x + 6
2
lim f ( x ) = lim = lim ( x + 6 ) = 3p
x → −1 x → −1 x +1 x → −1
=5 2p
b) f ( x)
y = x + 2 este asimptotă oblică spre +∞ la graficul funcției f ⇔ lim = 1 și
x → +∞ x
2p
lim
x → +∞
( f ( x) − x) = 2
lim
( a − 1) x + 6 = 2 ⇔ a = 3
3p
x → +∞ x +1
c)  a 6 
x 1 + + 2 
x + ax + 6
2
= lim 
x x 
lim f ( x ) = lim = 2p
x → +∞ x → +∞ x +1 x → +∞
1+
1
x
= +∞ , deci, oricare ar fi numărul real a , funcția f nu admite asimptotă orizontală spre +∞ 3p
2.a) 2mx
lim f ( x ) = lim = −m , lim f ( x ) = lim ( 2 x + 4 − m ) = −m și f ( −2 ) = −m , deci
x →−2 x →−2 2 − x x →−2 x →−2
x <−2 x <−2 x >−2 x >−2 3p
funcția f este continuă în x = −2 , pentru orice număr real m
Cum, pentru orice număr real m , funcția f este continuă pe ( −∞, − 2 ) și pe ( −2, +∞ ) ,
2p
obținem că f este continuă pe ℝ , pentru orice număr real m
b) 2x
Pentru x ∈ ( −∞, −2 ) , f ( x ) = 0 ⇔ = 0 ⇔ x = 0 ∉ ( −∞, −2 ) 3p
2− x
3
Pentru x ∈ [ −2, +∞ ) , f ( x ) = 0 ⇔ 2 x + 3 = 0 ⇔ x = − ∈ [ −2, +∞ ) 2p
2
c) 2mx
lim f ( x ) = lim = −2m 2p
x → −∞ x → −∞ 2 − x
Cum lim
x → +∞
( f ( x ) − 2 x ) = x→lim+∞ ( 2 x + 4 − m − 2 x ) = 4 − m , obținem m = −4 3p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 2
 7 
N = log5 ( 7 ⋅ 35 ) − log 5   = 2p
 25 
 252 
= log5  7 ⋅ 35 ⋅ 2  = log 5 55 = 5 ∈ ℕ
 7 
( ) 3p

2. S = f ( f (1) ) + f ( f ( 2 ) ) + … + f ( f (10 ) ) = 5 + 6 + 7 + … + 14 = 3p
= 95 2p
3.
( ) ( ) ( )
log 2 x 2 + 1 + log 2 8 = log 2 7 x 2 + 9 ⇒ 8 x 2 + 1 = 7 x 2 + 9 ⇒ x 2 = 1 3p
x = −1 sau x = 1 , care verifică ecuația 2p
4. Mul țimea A are 4 elemente, deci sunt 4 cazuri posibile 1p
În mulțimea A sunt 2 numere reale, deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. MN = ( n − 1) i + ( 3 − n ) j , MP = ( 2n − 1) i + ( 5 − n ) j 2p
n −1 3 − n
= și, cum n este număr natural, obținem n = 2 3p
2n − 1 5 − n
6. π π π π
cos = sin , sin = cos 2p
3 6 3 6
 π  π π π π π
sin  x −  + cos  x +  = sin x cos − sin cos x + cos x cos − sin x sin = 0 3p
 3  6 3 3 6 6
1.a)  2 4 1 2 4 1
 
X ( −1) =  3 9 1 ⇒ det ( X ( −1) ) = 3 9 1 = 2p
 −1 1 1 −1 1 1
 
= 18 + 3 + ( −4 ) − ( −9 ) − 12 − 2 = 12 3p
b) 1 4 1
det ( X ( a ) − I3 ) = 3 8 1 = 2a 2 − 4a 3p
a a2 0
2a 2 − 4a = 0 ⇔ a = 0 sau a = 2 2p
c) 2 4 1
∆= 3 9 1 = a 2 − 5a + 6 și, cum ABC este triunghi, obținem a 2 − 5a + 6 ≠ 0 2p
2
a a 1
1
A∆ABC = ∆ , deci a 2 − 5a + 6 < 6 și, cum a este număr natural, obținem a = 1 sau a = 4 3p
2

Pagina 1 din 2
2.a)  1 + 3 y + 3 x + 9 xy − 9 xy 3 y + 9 xy + 3 x − 9 xy 
M ( x) M ( y ) =  = 3p
 − 3x − 9 xy − 3 y + 9 xy −9 xy + 1 − 3 y − 3 x + 9 xy 
1 + 3 ( x + y ) 3( x + y ) 
=  = M ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 − 3( x + y ) 1 − 3( x + y ) 
b) M ( x ) M ( − x ) = M ( x + ( − x ) ) = M ( 0 ) = I 2 , pentru orice număr real x 2p
M ( − x ) M ( x ) = M ( ( − x ) + x ) = M ( 0 ) = I 2 , pentru orice număr real x , deci inversa matricei
 1 − 3 x −3 x  3p
M ( x ) este matricea M ( − x ) =   , x∈ℝ
 3x 1 + 3x 
c) M ( )
x + x + 5 = M ( 5 ) , deci x + x+5 =5 2p
x=4 3p
1.a) f ( x) x2 − x − 2 ( x − 2 )( x + 1) =
lim = lim = lim 3p
x→ 2 x − 2 x→ 2 x ( x − 2 ) x→ 2 x ( x − 2)
x +1 3
= lim = 2p
x→ 2 x 2
b) f ( x) x2 − x − 2
lim = lim =1 2p
x → +∞ x x → +∞x2
−x − 2
lim ( f ( x ) − x ) = lim = −1 , deci dreapta de ecuație y = x − 1 este asimptotă oblică
x → +∞ x → +∞ x 3p
spre +∞ la graficul funcției f
c) f ( mx )  m 2 x 2 − mx − 2 x 
lim = lim  ⋅ 2 =m 3p
x → +∞ f ( x) x → +∞ 
 mx x − x − 2 
Cum m este nenul, din m = m 2 − m , obținem m = 2 , deci există un singur număr natural 2p
nenul m care verifică relația
2.a)
lim
4 f ( x)
= lim
(
4 x 2 − ax + 2a − 4 )= 2p
x→ − ∞ (1 − 2 x ) 2 x→ − ∞ 1 − 4x + 4x 2
4 x 2 − 4ax + 8a − 16
= lim = 1 , pentru orice număr real a 3p
x→ − ∞ 4 x2 − 4 x + 1
b)
x→ 2 x →2
(
lim f ( x ) = lim x 2 − ax + 2a − 4 = 0 , ) x→ 2 x→ 2
( )
lim f ( x ) = lim 2 x −1 − 2 = 0 și, cum f ( 2) = 0 ,
x< 2 x< 2 x> 2 x> 2 3p
obținem lim f ( x ) = f ( 2 ) , deci funcția f este continuă în x = 2 , pentru orice număr real a
x→ 2
2p
că f este continuă pe ℝ , pentru orice număr real a
c) f (1) = a − 3 , f ( 3) = 2 3p
Pentru orice număr real a , a < 3 , f (1) ⋅ f ( 3) < 0 și, cum funcția f este continuă, ecuația
2p
f ( x ) = 0 are cel puțin o soluție în intervalul (1,3)

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 2
 7 
N = log5 ( 7 ⋅ 35 ) − log 5   = 2p
 25 
 252 
= log5  7 ⋅ 35 ⋅ 2  = log 5 55 = 5 ∈ ℕ
 7 
( ) 3p

2. S = f ( f (1) ) + f ( f ( 2 ) ) + … + f ( f (10 ) ) = 5 + 6 + 7 + … + 14 = 3p
= 95 2p
3.
( ) ( ) ( )
log 2 x 2 + 1 + log 2 8 = log 2 7 x 2 + 9 ⇒ 8 x 2 + 1 = 7 x 2 + 9 ⇒ x 2 = 1 3p
4. Mul țimea A are 4 elemente, deci sunt 4 cazuri posibile 1p
În mulțimea A sunt 2 numere reale, deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. MN = ( n − 1) i + ( 3 − n ) j , MP = ( 2n − 1) i + ( 5 − n ) j 2p
n −1 3 − n
2n − 1 5 − n
6. π π π π
cos = sin , sin = cos 2p
3 6 3 6
 π  π π π π π
sin  x −  + cos  x +  = sin x cos − sin cos x + cos x cos − sin x sin = 0 3p
 3  6 3 3 6 6
1.a)  2 4 1 2 4 1
 
X ( −1) =  3 9 1 ⇒ det ( X ( −1) ) = 3 9 1 = 2p
 −1 1 1 −1 1 1
 
= 18 + 3 + ( −4 ) − ( −9 ) − 12 − 2 = 12 3p
b) 1 4 1
det ( X ( a ) − I3 ) = 3 8 1 = 2a 2 − 4a 3p
a a2 0
2a 2 − 4a = 0 ⇔ a = 0 sau a = 2 2p
c) 2 4 1
∆= 3 9 1 = a 2 − 5a + 6 și, cum ABC este triunghi, obținem a 2 − 5a + 6 ≠ 0 2p
2
a a 1
1
A∆ABC = ∆ , deci a 2 − 5a + 6 < 6 și, cum a este număr natural, obținem a = 1 sau a = 4 3p
2

Pagina 1 din 2
2.a)  1 + 3 y + 3 x + 9 xy − 9 xy 3 y + 9 xy + 3 x − 9 xy 
M ( x) M ( y ) =  = 3p
 − 3x − 9 xy − 3 y + 9 xy −9 xy + 1 − 3 y − 3 x + 9 xy 
1 + 3 ( x + y ) 3( x + y ) 
=  = M ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 − 3( x + y ) 1 − 3( x + y ) 
b) M ( x ) M ( − x ) = M ( x + ( − x ) ) = M ( 0 ) = I 2 , pentru orice număr real x 2p
M ( − x ) M ( x ) = M ( ( − x ) + x ) = M ( 0 ) = I 2 , pentru orice număr real x , deci inversa matricei
 1 − 3 x −3 x  3p
M ( x ) este matricea M ( − x ) =   , x∈ℝ
 3x 1 + 3x 
c) M ( )
x + x + 5 = M ( 5 ) , deci x + x+5 =5 2p
x=4 3p
1.a) f ( x) x2 − x − 2 ( x − 2 )( x + 1) =
lim = lim = lim 3p
x→ 2 x − 2 x→ 2 x ( x − 2 ) x→ 2 x ( x − 2)
x +1 3
= lim = 2p
x→ 2 x 2
b) f ( x) x2 − x − 2
lim = lim =1 2p
x → +∞ x x → +∞x2
−x − 2
lim ( f ( x ) − x ) = lim = −1 , deci dreapta de ecuație y = x − 1 este asimptotă oblică
x → +∞ x → +∞ x 3p
spre +∞ la graficul funcției f
c) f ( mx )  m 2 x 2 − mx − 2 x 
lim = lim  ⋅ 2 =m 3p
x → +∞ f ( x) x → +∞ 
 mx x − x − 2 
Cum m este nenul, din m = m 2 − m , obținem m = 2 , deci există un singur număr natural 2p
nenul m care verifică relația
2.a)
lim
4 f ( x)
= lim
(
4 x 2 − ax + 2a − 4 )= 2p
x→ − ∞ (1 − 2 x ) 2 x→ − ∞ 1 − 4x + 4x 2
4 x 2 − 4ax + 8a − 16
= lim = 1 , pentru orice număr real a 3p
x→ − ∞ 4 x2 − 4 x + 1
b)
x→ 2 x →2
(
lim f ( x ) = lim x 2 − ax + 2a − 4 = 0 , ) x→ 2 x→ 2
( )
lim f ( x ) = lim 2 x −1 − 2 = 0 și, cum f ( 2) = 0 ,
x< 2 x< 2 x> 2 x> 2 3p
obținem lim f ( x ) = f ( 2 ) , deci funcția f este continuă în x = 2 , pentru orice număr real a
x→ 2
2p
că f este continuă pe ℝ , pentru orice număr real a
c) f (1) = a − 3 , f ( 3) = 2 3p
Pentru orice număr real a , a < 3 , f (1) ⋅ f ( 3) < 0 și, cum funcția f este continuă, ecuația
2p
f ( x ) = 0 are cel puțin o soluție în intervalul (1,3)

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
• Pentru fiecare răspuns se acordă fie 5 puncte, fie 0 puncte.
• Nu se acordă punctaje intermediare.
SUBIECTUL al II-lea şi SUBIECTUL al III-lea
1. C 5p
2. C 5p
3. B 5p
4. A 5p
5. D 5p
6. A 5p
1.a) 0 2 3
D (1) = 1 1 3 = 2p
1 2 2
= 0+ 6+ 6−3−0−4 = 5 3p
b) D ( p) = p 2
( 6 − p ) , pentru orice număr întreg p 3p
Numerele p și 6 − p sunt întregi, deci numărul întreg D ( p ) este divizibil cu 6 − p 2p
c) D ( n ) = n 2 ( 6 − n ) , deci pentru n = 0 și pentru orice n ≥ 6 , obținem D ( n ) ≤ 0 și, cum n
este număr natural, valoarea maximă pe care o poate lua D ( n ) se obține pentru una dintre 3p
valorile n = 1 , n = 2 , n = 3 , n = 4 sau n = 5
Valoarea maximă este D ( 4 ) = 32 2p
2.a)  0 2  0 4  0 6
B (1) + B ( 3) =  + = = 3p
 0 1  2 1  2 2
 0 3
= 2  = 2B ( 2 ) 2p
 1 1
b)  x −1 −x 
A ⋅ B ( x) =   , pentru orice număr real x 2p
 0 − x − 1
 −x −1 0 
B ( x) ⋅ A =   , pentru orice număr real x 2p
 − x x − 1
 x −1 −x   −x −1 0 
 =  , de unde obținem x = 0 1p
 0 − x − 1   − x x − 1

Pagina 1 din 2
c)  x 2 − 1 x + 1
B ( x)⋅ B ( x) =   , pentru orice număr real x 2p
 x − 1 x2 
 
 x 2 − 1 x + 1  0 x + 1
 = , de unde obținem x = −1 sau x = 1
 x − 1 x 2   x − 1 1 
3p
 
1.a)  4
2
x 2 1 − 
f ( x) ( x − 4) 2
lim = lim = lim  x = 3p
2
x → +∞ x x → +∞ x x → +∞ x2
2
 4
= lim 1 −  = 1 2p
x → +∞  x
b) x ( x − 4) ⋅ x
2
x3 − 8 x 2 + 16 x
lim = lim = lim x 2 = 3p
x→ 4 f ( x) x→ 4 ( x − 4 )2 x→ 4
= 16 2p
c) 1 16 
c) ( f ( x + a ) − f ( x ) ) =  a +
1 16 16
−  = 1− , x ∈ ( 0, +∞ ) , unde a este număr
a a x+a x  x (x + a) 3p
real, a > 0
 16 
lim ( f ( x + a ) − f ( x ) ) = lim  1 −
1
 = 1 , deci nu depinde de a 2p
x → +∞ a x → +∞  x ( x + a ) 
2.a) Pentru orice număr real m , funcția f este continuă pe ( −∞,1) și pe (1, +∞ ) 2p
x2
lim f ( x ) = lim = −1 , lim f ( x ) = lim ( ln x + m ) = m și f (1) = m , deci funcția f este
x →1 x →1 x − 2 x →1 x →1 3p
x <1 x <1 x >1 x >1
continuă pe ℝ ⇔ m = −1
b) f ( x) x2
lim = lim =1 2p
x → −∞ x x → −∞ x ( x − 2 )
lim
x → −∞
( f ( x ) − x ) = lim
2x
x → −∞ x − 2
= 2 , deci dreapta de ecuație y = x + 2 este asimptotă oblică
3p
spre −∞ la graficul funcției f
c) Cum lim f ( x ) = −∞ , f ( 0 ) = 0 şi f este continuă pe ( −∞,1) , mulţimea valorilor funcţiei
x →−∞ 2p
f conține intervalul ( −∞,0]
Cum lim f ( x ) = m , lim f ( x ) = +∞ și, cum f este continuă pe (1, +∞ ) , mulţimea
x →1 x →+∞
x >1 3p
valorilor funcţiei conţine intervalul ( m, +∞ ) și, cum m ≤ 0 , funcția f este surjectivă

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Simulare pentru elevii clasei a XII-a
pentru lucrare.
1. z = 1 + i − 1 − i + 1 + i − 1 = 3p
= i ⇒ z = −i 2p
2. ∆ = −4 2p
∆
Valoarea maximă a funcției f este − = −1 3p
4a
3.
3 − x = x2 + 3 ⇒ 9 − 6 x + x2 = x2 + 3 3p
4. Sunt 81 de numere naturale de două cifre care au cifrele distincte, deci sunt 81 de cazuri
2p
favorabile
Sunt 90 de numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
p= = = 2p
5. AC = 3, BC = 2 și m ( ∢C ) = 90° 3p
AC ⋅ BC
A∆ABC = =3 2p
2
6.
( sin x + cos x )2 = 1 + 2sin x cos x 2p
( sin x − cos x )2 = 1 − 2sin x cos x ⇒ ( sin x + cos x )2 + ( sin x − cos x )2 = 2 3p
1.a) 1 1 1
D (1,0 ) = 1 1 0 = 2p
1 1 0
=0 3p
b) 1 0 0
D ( a, b ) = 1 a −1 b −1 = 2p
1 a −1 b −1
2 2
1 0 0
= ( a − 1)( b − 1) 1 1 1 = ( a − 1)( b − 1)( b − a ) , pentru orice numere reale a și b 3p
1 a +1 b +1
c) D ( m, n ) = ( m − 1)( n − 1)( n − m ) 1p
m şi n au aceeași paritate ⇒ n − m este număr par, deci D ( m, n ) este par 2p
m şi n au parități diferite ⇒ m − 1 și n − 1 au parități diferite ⇒ ( m − 1)( n − 1) este număr par,
deci D ( a, b ) este par 2p
2.a) 3ɵ x = 3ɵ 2p
x1 = 1ɵ , x2 = 3ɵ , x3 = 5ɵ 3p
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XII-a
Pagina 1 din 2
b) 3
ɵ 1ɵ3 = 1,
ɵ 2ɵ 3 = 2,
ɵ 3ɵ 3 = 3,
ɵ 4ɵ 3 = 4,
ɵ 5ɵ 3 = 5ɵ
0ɵ = 0, 3p
Deci Im f = 0ɵ {} 2p
c) x3 = x ⇒ x10 = x 2 , pentru orice x ∈ℤ 6 2p
{ ɵ 1,
H = x 2 | x ∈ ℤ 6 = 0, ɵ 3,} { }
ɵ 4ɵ , deci mulțimea H are 4 elemente 3p
1.a) 1 1
f ′( x) = − 2 + , x ∈ (0, +∞) 2p
x x
f ( x) − f (2) 1
lim = f ′(2) = 3p
x →2 x−2 4
b) f (1) = 1 , f ′ (1) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) ⇒ y = 1 3p
c) x ∈ (0,1] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe (0,1] 2p
x ∈ [1, +∞) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [1, +∞) 2p
f ( x) ≥ f (1) ⇒ f ( x) ≥ 1 pentru orice x ∈ (0, +∞) 1p
2.a) 1 1
∫ ( x + 1) f ( x)dx = ∫ x dx =
2
2p
0 0
x3 1 1
= = 3p
3 0 3
b) e e
∫ ( x + 1) f ( x ) ln x dx = ∫ x ln x dx =
2
2p
1 1
e
 x3  e 2
x 2e 3 + 1
=  ⋅ ln x  − ∫ dx = 3p
 3 
 1 1 3 9
c) x2  1  x2 x2
∫ x +1 ∫
dx =  x − 1 +  dx = − x + ln ( x + 1) + C ⇒ F ( x ) = − x + ln ( x + 1) + c 3p
x +1 2 2
F (0) = 1 ⇒ c = 1 1p
e 2 − 4e + 7
F ( e − 1) = 1p
2
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XII-a

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. −2 + 0,75 = 3p
= −1, 25 2p
2. Punctele de intersecție cu axele de coordonate sunt A ( 3,0 ) și, respectiv, B ( 0, 4 ) 2p
Distanța AB este egală cu 5 3p
(3−1 )
3. 2 x +10
= 34 ⇔ −2 x − 10 = 4 3p
x = −7 2p
4. Cn0 + Cn1 + Cn2 + … + Cnn =2 n
3p
2 = 64 ⇔ n = 6
n 2p
5. MN = 4 2p
NP = 4 ⇒ ∆MNP este isoscel 3p
6. A∆ABC = 24 2p
p = 12 , deci r = 2 3p
1.a) 2 0 0
det ( A ( 2,0 ) ) = 0 2 0 = 3p
0 0 2
=8 2p
b)  x a a   x − a −a   2 x 0 0 
     
A ( x , a ) + A ( x, − a ) =  − a x a  +  a x − a  =  0 2x 0 = 2p
 −a −a x   a a x   0 0 2 x 
  
1 0 0
 
= 2 x ⋅  0 1 0  = 2 x A (1,0 ) , pentru orice numere reale x și a 3p
0 0 1
 
c) x −3 −3
det ( A ( x, −3) ) = 3 x −3 = x3 + 27 x 3p
3 3 x
( )
x x 2 + 27 = 0 ⇔ x = 0
2p
2.a) x y = 3 xy + 3x + 3 y + 3 − 1 = 2p
= 3 x ( y + 1) + 3 ( y + 1) − 1 = 3 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) a b = 2 ⇔ ( a + 1)( b + 1) = 1 2p
Cum a și b sunt numere întregi, obținem a = −2, b = −2 sau a = 0, b = 0 3p
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XII-a
Pagina 1 din 2
c) ( −1) x = −1 , unde x este număr real 2p

( −1) 0 1 ... 2015 = ( −1) (0 1 ... 2015 ) = −1 3p
1.a) f ′ ( x ) = e x + xe x − e x = 3p
= xe x , x ∈ ℝ 2p
b)  x  x
lim f ( x ) = lim  − x − e x + 1 = lim − x + 1 = 1 3p
x →−∞ x →−∞  e  x→−∞ e
Dreapta y = 1 este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcției f 2p
c) f '( x ) = 0 ⇔ x = 0 1p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] , deci f este descrescătoare pe ( −∞,0] 2p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , deci f este crescătoare pe [ 0, +∞ ) 2p
2.a) 1
∫ ( 4x ) ( )0=
1
3
+ 3 x 2 + 2 x + 1 dx = x 4 + x3 + x 2 + x 3p
0
=4 2p
b) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = x + x + x + x + c , unde c ∈ ℝ
4 3 2
2p
F ( −1) = 1 ⇒ c = 1 , deci F ( x ) = x 4 + x3 + x 2 + x + 1 3p
c) a 0 a 0
∫ f ( x ) dx +
1
aa∫ ( )
1
( )
f ( x ) dx = ∫ 4 x3 + 3 x 2 + 2 x + 1 dx + ∫ 4 x3 + 3x 2 + 2 x + 1 dx =
aa
2p
0 0
(
= a 4 + a3 + a 2 + a − ) 1a ( a4 + a3 + a2 + a ) = a4 − 1 , pentru orice număr real nenul a 3p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 2 ( a1 + 9r ) = a1 + 4r + a1 + 5r + 36 ⇔ 9r = 36 3p
r=4 2p
2. x 2 + 3x − 1 = x − 1 ⇔ x 2 + 2 x = 0 3p
x = −2 sau x = 0 2p
3. ( x − 1) ( x 2 − 1)
= 4 ⇒ ( x − 1) = 16
2 3p
log 2
x +1
4. Sunt 90 de numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere cu cifra unităților zero, 4
numere cu cifra zecilor cinci și cifra unităților număr par nenul și 4 numere cu cifra unităților 2p
cinci și cifra zecilor număr par, deci sunt 17 cazuri favorabile
p= = 2p
5. A (1,1) , B (1, 4 ) ⇒ AB Oy și A (1,1) , C ( 5,1) ⇒ AC Ox , deci ∆ABC este dreptunghic în A 2p
 5
Centrul cercului circumscris ∆ABC este mijlocul laturii BC și are coordonatele  3,  3p
 2
6. 1 + cos 2 x = 2cos 2 x 2p
1 + cos 2 x 2cos 2 x  π
1 − cos 2 x = 2sin 2 x ⇒ = = ctg 2 x , pentru orice x ∈  0,  3p
1 − cos 2 x 2sin x
2
 2
1.a)  1 1 1 1 1 1
 
M ( 0 ) =  2 3 1 ⇒ det ( M ( 0 ) ) = 2 3 1 = 3 + ( −2 ) + 0 − 0 − ( −1) − 2 = 3p
 0 −1 1 0 −1 1
 
=0 2p
b)  2 2 2  1 1 1
   
2M ( x ) − M ( − x ) =  4 6 2 −  2 3 1 = 3p
 2 x 4 x − 2 2   − x −2 x − 1 1
   
1 1 1
 
= 2 3 1 = M ( 3 x ) , pentru orice număr real x 2p
 3 x 6 x − 1 1
 

Pagina 1 din 2
c) 0 0 1
1 n ( n − 1)
∆= n 2n − 1 1 = n ( n − 1) , deci A ∆OAB = ∆ = 3p
2 2
n 2n − 1 1
2 2
Cum pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , numerele n − 1 și n sunt consecutive, produsul

lor este număr par, deci A ∆OAB este număr natural 2p
2.a) 1 1 1
1 = 6 ⋅1 ⋅ − 2 ⋅1 − 2 ⋅ + 1 = 2p
3 3 3
1
= 3p
3
b) x e = 6 xe − 2 x − 2e + 1 = 6ex − 2e − 2 x + 1 = e x , pentru orice număr real x 2p
1
x e = x ⇔ ( 3 x − 1)( 2e − 1) = 0 , pentru orice număr real x , deci e = este elementul neutru
2 3p
al legii de compoziție „ ”
c) 1 1 1
x = y = , pentru x și y numere reale 2p
3 3 3
1 2 3 2016  1 2 335  1  337 338 2016  1
… = …   … = 3p
1008 1008 1008 1008  1008 1008 1008  3  1008 1008 1008  3
1.a)
f ′( x) =
( )
1 ⋅ x 4 + 3 − x ⋅ 4 x3
=
(
3 1 − x4 )=
3p
( ) ( )
2 2
x4 + 3 x4 + 3
3 ( x − 1) 4
3 ( x − 1)( x + 1) ( x + 1) 2
=− =− , x∈ℝ 2p
( x + 3) ( x + 3)
4 2 4 2
b) 1
f ( 0) = 0 , f '( 0) = 2p
3
1
Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = x 3p
3
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −1 sau x = 1 1p
x ∈ ( −∞, −1] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f descrescătoare pe ( −∞, −1] ; x ∈ [ −1,1] ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci
1p
f crescătoare pe [ −1,1] și x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f descrescătoare pe [1, +∞ )
1 1 1 1
Cum lim f ( x ) = 0 , f ( −1) = − , f (1) = și lim f ( x ) = 0 , obținem − ≤ f ( x ) ≤ ,
x →−∞ 4 4 x →+∞ 4 4 3p
pentru orice x ∈ ℝ
2.a) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = ( x − 1) e x − 2 x + c , unde c ∈ ℝ 3p
F (1) = 0 ⇒ c = 2 , deci F ( x ) = ( x − 1) e x − 2 x + 2 2p
b) 1 1
∫( )
1 1
x 2e x − 2 x dx = x 2 e x − ∫ 2 xe x dx − x 2 = 3p
0 0 0 0
=e−3 2p
c) x
∫ f ( t ) dt = F ( x ) − F (1) = ( x − 1) ( e −2 )
x
3p
1
( x − 1) ( e x − 2 ) = 0 ⇔ x = 1 sau x = ln 2 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 2 ( a + ib ) + ( a − ib ) = 6 + i ⇔ 3a + ib = 6 + i , unde z = a + ib și a, b ∈ ℝ 2p
a = 2 , b = 1 , deci z = 2 + i 3p
2. f (1) + f ( 2 ) + … + f (10 ) = ( 4 ⋅ 1 − 5 ) + ( 4 ⋅ 2 − 5 ) + … + ( 4 ⋅ 10 − 5 ) = 4 (1 + 2 + … + 10 ) − 10 ⋅ 5 = 3p
= 220 − 50 = 170 2p
3. log 2 ( x + 3) = log 2 2 + log 2 ( x + 1) ⇒ x + 3 = 2 ( x + 1) 3p
4. Sunt 90 de numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 2p
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere cu cifrele egale, deci sunt 9
2p
cazuri favorabile
p= = = 1p
5. m AB = 1 ⇒ md = −1 , unde d este dreapta care trece prin C și este perpendiculară pe AB 2p
Ecuația dreptei d este y = − x + 4 3p
6. AB BC 3 2 ⋅ sin 45°
= ⇒ BC = = 2p
sin C sin A sin 30°
2
3 2⋅
= 2 =6 3p
1
2
1.a)  1 1 1 1 1 1
   
A (1) =  2 3 1 , A ( 0 ) =  2 3 0  2p
 4 9 1  4 9 0
   
 0 0 0
 
A (1) − A ( 0 ) =  0 0 1  3p
0 0 1
 
b) 1 1 1
det ( A ( x ) ) = 2 3 x = 3x 2 + 18 + 4 x − 12 − 9 x − 2 x 2 = 3p
2
4 9 x
= x 2 − 5 x + 6 = ( x − 2 )( x − 3) , pentru orice număr real x 2p
c) 2
 5 1
det ( A ( x ) ) = x 2 − 5 x + 6 =  x −  − 2p
 2 4
5
Valoarea minimă se obține pentru a = 3p
2
Pagina 1 din 2
2.a) x y = 4 xy − 4 x − 4 y + 4 + 1 = 2p
= 4 x ( y − 1) − 4 ( y − 1) + 1 = 4 ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) N = 4 ( 2016 − 1)( 2017 − 1) + 1 = 4 ⋅ 2015 ⋅ 2016 + 1 = 2p
= 4 ⋅ 2015 ⋅ ( 2015 + 1) + 1 = 4 ⋅ 20152 + 4 ⋅ 2015 + 1 = ( 2 ⋅ 2015 + 1) = 40312
2
3p
c) a b = 13 ⇔ 4 ( a − 1)( b − 1) + 1 = 13 ⇔ ( a − 1)( b − 1) = 3 2p
Cum a și b sunt numere naturale, obținem a = 2 , b = 4 sau a = 4 , b = 2 3p
1.a) 1
f ′ ( x ) = 2 x ln x + x 2 ⋅ = 3p
x
= 2 x ln x + x = x ( 2ln x + 1) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
b) f (1) = 0 , f ' (1) = 1 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = x − 1 3p
c) 1
f '( x ) = 0 ⇔ x = 1p
e
 1   1 
x ∈  0,  ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f descrescătoare pe  0,  1p
 e  e
 1   1 
x ∈  , +∞  ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f crescătoare pe  , +∞  1p
 e   e 
 1  1 1
Cum f   = − 2e , obținem f ( x ) ≥ − 2e ⇔ 1 + 2e f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
 e
2.a) 1 1 1  x2 1
∫ ( ) ∫( ) ∫ ( )  2 − x  0 =
−x x −x
f x e dx = x − 1 e e dx = x − 1 dx = 3p
0 0 0  
1 1
= −1 = − 2p
2 2
b) F ' ( x ) = ( x + a + 1) e x , x ∈ ℝ 2p
F ' ( x ) = f ( x ) ⇒ ( x + a + 1) e x = ( x − 1) e x pentru orice număr real x , de unde obținem a = −2 3p
c)
( )
x3 f ( x ) = x 4 − x3 e x și, cum x ∈ [ 0,1] ⇒ 1 ≤ e x și x 4 − x3 ≤ 0 , obținem x3 f ( x ) ≤ x 4 − x3 3p
1 1  x5 x 4  1
∫ x 3
f ( x ) dx ≤ ∫(x 4
− x 3
)
dx =  −  = −
5 4
1
20
2p
0 0  0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. z = 3 + 4i 3p
z = 3 − 4i 2p
2. Cum n este număr natural, ( n + 4 )( n − 3) < 0 ⇒ n < 3 2p
n = 0 , n = 1 sau n = 2 3p
3. lg ( x + 1) = lg ( x − 5 ) ⇒ x + 1 = ( x − 5 )
2 2
2p
x 2 − 11x + 24 = 0 ⇒ x = 3 , care nu verifică ecuația și x = 8 , care verifică ecuația 3p
4. O mulțime cu n elemente are Cn2 submulțimi cu două elemente 2p
n ( n − 1)
= 45 ⇒ n = 10 3p
2
5. v = 2 AC , deci AC = 10 3p
Cum ABCD este dreptunghi, obținem BD = 10 2p
6. 1
( sin x + cos x )2 = 2 ⇒ sin x cos x = 2p
2
sin 2 x + cos 2 x 1
tg x + ctg x = = =2
sin x cos x 1 3p
2
1.a) 1 0 4 1 0 4
 
A ( 2 ) =  −4 1 −8  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = −4 1 −8 = 2p
 0 0 1 0 0 1
 
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b) a +1 0 2a
det ( A ( a ) + aA ( 0 ) ) = −2a a + 1 −2a 2 = ( a + 1)
3
3p
0 0 a +1
( a + 1)3 = 23 ⇒ a = 1 2p
c)
( m + n )3 = m3 + n3 + 18 2p
mn ( m + n ) = 6 deci, cum m și n sunt numere naturale și m < n , obținem m = 1 și n = 2 3p
2.a)
( ) ( )
x ∗ y = xy + 6ɵ x + 6ɵ y + 1ɵ + 1ɵ = 3p
( ) ( ) ( )( )
= x y + 6ɵ + 6ɵ y + 6ɵ + 1ɵ = x + 6ɵ y + 6ɵ + 1ɵ , pentru orice x, y ∈ ℤ 7 2p
b) x ∗ 1ɵ = ( x + 6ɵ )(1ɵ + 6ɵ ) + 1ɵ = 0ɵ + 1ɵ = 1ɵ 2p
1ɵ ∗ x = (1ɵ + 6ɵ )( x + 6ɵ ) + 1ɵ = 0ɵ + 1ɵ = 1ɵ = x ∗ 1ɵ , pentru orice x ∈ ℤ 7 3p

Pagina 1 din 2
c)
( )
0ɵ ∗ 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ = 0ɵ ∗ 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ = 3p
(
= 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ = 1ɵ ) 2p
( ) ( )( ) (
1.a) f ′ x = e x ' x 2 − 6 x + 9 + e x x 2 − 6 x + 9 ' =
) 2p
= e x ( x 2 − 6 x + 9 + 2 x − 6 ) = e x ( x 2 − 4 x + 3) , x ∈ ℝ 3p
b) f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = 1 și x = 3 2p
f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞,1) , f ' ( x ) < 0 pentru orice x ∈ (1,3) și f ' ( x ) > 0 pentru
3p
orice x ∈ ( 3, +∞ ) , deci punctele de extrem ale funcției f sunt x = 1 și x = 3
c) f este crescătoare pe x ∈ ( −∞,1] și descrescătoare pe x ∈ [1,3] , deci f ( x ) ≤ f (1) pentru
3p
orice x ∈ ( −∞,3]
f (1) = 4e , deci f ( x ) ≤ 4e ⇔ e x ( x − 3) ≤ 4e ⇔ ( x − 3) ≤ 4e1− x , pentru orice x ∈ ( −∞,3]
2 2
2p
2.a)
x →1 x →1
(
lim f ( x ) = lim 3x 2 − 4 x + 1 = 0 , ) lim f ( x ) = lim
x →1
ln x
x →1 x
=0 și, cum f (1) = 0 , obținem
x <1 x <1 x >1 x >1 3p
lim f ( x ) = f (1) , deci funcția f este continuă în x = 1
x →1
Cum funcția f este continuă pe ( −∞,1) și pe (1, +∞ ) , obținem că f este continuă pe ℝ ,

2p
deci funcția f admite primitive pe ℝ
b) e 1 e 1 e
∫ f ( x ) dx = ∫ f ( x ) dx + ∫ f ( x ) dx = ∫ ( 3x ) ln x
2
− 4 x + 1 dx + ∫ dx = 2p
−1 −1 1 −1 1
x
( ) −1 + ( 2
1 e
= x3 − 2 x 2 + x x ln x − 4 x ) 1=4−2 e +4=2 4− e ( ) 3p
c) en +1 e n +1 n +1
ln 2 x ln 3 x e 3n 2 + 3n + 1
∫ f 2
( x ) dx = ∫ dx = = 3p
n x 3 en 3
e en
3n 2 + 3n + 1 7
3 3

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 3 ( a + ib ) + 2 ( a − ib ) = 5 + 2i ⇔ 5a + ib = 5 + 2i , unde z = a + ib cu a și b numere reale 3p
a = 1 și b = 2 , deci z = 1 + 2i 2p
2. ( f f )( x ) = f ( x + a ) = x + 2a , ( f f f )( x ) = x + 3a 3p
x + 3a = x + 3 , pentru orice număr real x , deci a = 1 2p
3. 2x + 3 2x + 3
log3 =1⇒ =3 3p
x x
2 x + 3 = 3x ⇒ x = 3 , care convine 2p
4. Sunt 900 de numere naturale de trei cifre, deci sunt 900 de cazuri posibile 1p
Sunt 90 de numere naturale de trei cifre care se divid cu 10 , deci sunt 90 de cazuri
2p
favorabile
p= = 2p
5. a + 1 5a − 1
= ⇔ 3a + 3 = 5a − 1 3p
1 3
a=2 2p
6. 4
sin A = 2p
5
4
6 ⋅ 10 ⋅
AB ⋅ AC ⋅ sin A 5 = 24 3p
A ∆ABC = =
2 2
1.a) 0 0 1 0 0 1
 
M ( −1) =  0 −1 0  ⇒ det ( M ( −1) ) = 0 −1 0 = 2p
 4 0 5 4 0 5
 
= 0 + 0 + 0 − ( −4 ) − 0 − 0 = 4 3p
b)  x +1 0 x + 2  y +1 0 y + 2  x + y + 2 0 x + y + 4
     
M ( x) + M ( y ) =  0 x 0 + 0 y 0 = 0 x+ y 0 = 3p
3 − x 0 4 − x 3 − y 0 4 − y   6 − x − y 0 8 − x − y 
    
1 0 2  ( x + y) +1 0 ( x + y) + 2
   
= 0 0 0 +  0 x+ y 0  = M ( 0 ) + M ( x + y ) , pentru orice numere 2p
 
0 4   3 − ( x + y ) 4 − ( x + y ) 
3 0
reale x și y

Pagina 1 din 2
c)  4m + 6 0 6m + 9   11 − n 0 16 − n 
   
M ( m ) ⋅ M (1) =  0 m 0  , M (1) ⋅ M ( n ) =  0 n 0  , unde m și n
 14 − 4m 0 21 − 6m   11 − n 0 16 − n  2p
   
sunt numere naturale
50 + m = 54 − 3n ⇔ m + 3n = 4 și, cum m și n sunt numere naturale, obținem m = 1 , n = 1
3p
sau m = 4 , n = 0
2.a) x ∗ y = 1 − 4 xy + 4 x + 4 y − 4 = 3p
= 1 − 4 x ( y − 1) + 4 ( y − 1) = 1 − 4 ( x − 1)( y − 1) , pentru orice numere reale x și y 2p
b) 1 1  1− x
x∗ = 1 − 4 ( x − 1)  − 1 = 1 − 4 ( x − 1) ⋅ = 3p
x  x  x
4 ( x − 1)
2
=1+ ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x
c) x ∗ x = 1 − 4 ( x − 1) , x ∗ x ∗ x = 1 + 42 ( x − 1) , x ∗ x ∗ x ∗ x = 1 − 43 ( x − 1) , unde
2 3 4
x este
3p
număr real
(
( x − 1) 1 + 43 ( x − 1)3 ) = 0 , deci x = 34 sau x = 1 2p

1.a) 1
f '( x ) = 5 ⋅ − 2x − 3 = 3p
x
−2 x − 3x + 5 (1 − x )( 2 x + 5 )
2
= = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b) −2 x 2 − 5
f '' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2
f '' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci funcția f este concavă pe ( 0, +∞ ) 3p
c) f este crescătoare pe ( 0,1] și descrescătoare pe [1, +∞ ) , deci f ( x ) ≤ f (1) , pentru orice
3p
x ∈ ( 0, +∞ )
f (1) = −4 ⇒ 5ln x − x 2 − 3 x ≤ −4 , deci 5ln x ≤ x 2 + 3x − 4 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a)
(
F este o primitivă a funcției f ⇒ F ' ( x ) = f ( x ) = x 2 + 4 x + 5 e x , x ∈ ℝ ) 2p
f ( x ) > 0 ⇒ F ' ( x ) > 0 , pentru orice număr real x , deci funcţia F este crescătoare pe ℝ 3p
b)
∫ (( )
1 1
)
1
x 2 + 4 x + 5 e x − x 2e x − 5e x dx = ∫ 4 xe x dx = 4 ( x − 1) e x = 3p
0 0 0
= 0 − 4 ⋅ ( −1) = 4 2p
c) Pentru orice x ∈ [ −3, −1] , obținem 1 ≤ x + 4 x + 5 ≤ 2 , deci e ≤ f ( x ) ≤ 2e
2 x x
2p
−1 −1 −1
f ( x ) dx ≤ 2 ∫ e dx și, cum
−1
e2 − 1 e2 − 1
−1
f ( x ) dx ≤
(
2 e2 − 1 )
∫ e dx ≤ ∫ ∫ e dx = ≤ ∫
x x x
⇒ 3p
−3 −3 −3 −3 e3 e3 −3 e3

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Model
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. b  b q3  q3  8 3p
5 2
q2 2p
2. f  0  7 2p
f f  0  f  7   70 3p
3.
 x  32  x  1  x2  7 x  10  0 2p
x1  2 nu verifică ecuaţia şi x2  5 verifică ecuaţia 3p
4. Numerele divizibile cu 11 din mulţimea A sunt 11, 22, 33 şi 44  4 cazuri favorabile
Numărul elementelor mulţimii A este 50  50 de cazuri posibile 2p
nr. cazuri favorabile 2 1p
p 
2p
5. 2 a 1
 3p
1 2
a3 2p
6. 1
sin x  2p
2

x 3p
6
1.a) 1 0 
A B    2p
 0 20 
1 0
B A   A B  B  A 3p
0 20 
b) 2 0
A B    det  A  B   18 2p
0 9
det A  det B  4  5  9  det  A  B   det A  det B 3p
c)  a2 0
X2   2p
0 b2 
 a2 0   1 0   a2  1
    a  1, b  2  sunt 4 matrice X care verifică cerinţele 3p
0 b2   0 4  b2  4
2.a) f  X 3  X  2  f 1  13  1  2  3p
220 2p
b)  2  x1  2  x2   2  x3   f  2 3p
f  2  10  a  a  8 2p

1
c) x1  x2  x3  0 , x1x2  x2 x3  x3 x1  1 , x1x2 x3  a 1p
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
   ,      0,    3p
x1 x2 x3 a x1 x2 x2 x3 x3 x1 x1 x2 x3 a
Un polinom este g  aX 3  X 2  1 1p
1.a) f ( x)   ln( x  1)  '  ln x  '  2p
1 1
  , pentru orice x   0,   3p
x 1 x
b) 1
f  x   , pentru orice x   0,   2p
x  x  1
3p
f   x   0 , pentru orice x   0,    f este descrescătoare
c) ln  x  1  ln x
lim xf ( x)  lim 
x  x 1
2p
x
1 1

 lim x  1 x  1 3p
x  1
 2
x
2.a) 1 1
 ( x  2) f ( x)dx   xdx  2p
0 0
x2 1 1 3p
 
2 0 2
b) 2
f ' x    f  x   ( x  2) f '( x)  1 pentru orice x   2,   3p
 x  2 2
2014
2014
 1  dx  x
2013
1 2p
2013
c) 2 2
V    g 2  x  dx     x  2  dx 
2 3p
1 1

 x  2 3
2 37
 2p
3 1 3

2

Barem Stiinte Subiecte de Rezerva 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Barem Stiinte Subiecte de Rezerva 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

(( x + 2011) e x ) ′ = e x + ( x + 2011) e x = ( x + 2012 ) e x , ∀x ∈ ℝ

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

Probă scrisă la matematică M_st-nat Model

Probă scrisă la matematică M_st-nat Model

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_șt-nat Model

Probă scrisă la matematică M_șt-nat Model

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

= y 2log3 x = y x , pentru orice x, y ∈ M 2p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

( x − 1)3 < 1 ⇔ x ∈ ( −∞,2 ) 3p

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

Examenul naţional de bacalaureat 2021

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

2x  3x sau 3x1  2x1 , de unde obținem x  0 sau x  1 2p

b) f  1  2 , f '  1  1 2p

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

= log 2 22021 = 2021 2p

log 2 ( 2 x + 2 x +1 + 2 x + 2 − 2 ) = log 2 54 ⇒ 7 ⋅ 2 x − 2 = 54 ⇒ 2 x = 8 , deci x = 3 , care convine 2p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_șt-nat Model

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XI-a

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XI-a

Examenul de bacalaureat naţional 2015

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

b) 1 + 3a −6a   1 + 3b −6b   1 + 3a + 3b + 3ab −6a − 6b − 6ab 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Examenul de bacalaureat naţional 2016

Deoarece 2 x > 0 , soluția ecuației este x = 0 2p

det ( A ( x ) ) are valoarea minimă pentru x =

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

2.a)  ( −1) ⋅ ( −1) + ( −1) ⋅ 1 ( −1) ⋅ ( −1) + ( −1) ⋅ 1

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Examenul de bacalaureat naţional 2017

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Examenul de bacalaureat naţional 2019

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XII-a

Examenul de bacalaureat naţional 2015

c) ( −1) x = −1 , unde x este număr real 2p

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XII-a

Examenul de bacalaureat naţional 2016

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XII-a

Cum pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , numerele n − 1 și n sunt consecutive, produsul

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XII-a

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XII-a