Sunteți pe pagina 1din 4

MANIFESTUL PARTIDULUI COMUNIST Karl Marx, fara sa frecventeze cursurile sau sa treaca examenele, avea un doctor at n filozofie de la Universitatea

din Jena, cumparat prin posta; putea deci sa f aca ce fac toti profesorii din Occident de acelasi calibru cu el, sa ocupe o cat edra la o universitate si sa ndoctrineze studentimea cu ura lui mpotriva civilizat iei crestine occidentale. (Robert Welch scrie ca, n tinerete, Marx fusese evreu c redincios, dar ca student a devenit adeptul unui cult satanic, al Joannei Southc ott, care slujea un demon numit Shiloh; n 1841 ncepuse sa-si exprime ura mpotriva c restinilor; n 1856 ncepuse sa-i urasca si pe evreii credinciosi - cf. Robert Welch , "What is Communism - Ce este comunismul", p. 20, dupa A. Ralph Epperson, "The Unseen Hand - Mna nevazuta", p. 91). Marx a preferat nsa sa traiasca pe spezele lu i Friederich Engels, care din profitul fabricilor de bumbac din Lancashire ale t atalui sau si putea permite sa conduca lupta mpotriva sistemului care-i aducea ace st profit si sa-l subventioneze si pe Karl Marx. Marx a mai primit apoi o mosten ire de 824 de lire sterline de la Wilhelm Wolff, un naiv ncntat de teoriile lui de spre "exploatarea omului de catre om" (salariul mediu al "muncitorilor exploatat i" era de 4.5 lire sterline pe an). Uneori, Marx si Engels binevoiau sa si munce asca putin. Astfel, au acceptat contractul pentru a scrie un manifest pentru Lig a Comunista ai carei membri devenisera n 1846. Aceasta Liga organizase "revolutii le" de la 1848 n Europa, pentru justificarea carora aveau nevoie de o declaratie politica. Cum cei doi tergiversau, comitetul central al Ligii Comuniste le-a adr esat o nota pe un ton foarte aspru, avertizndu-i ca daca nu vor termina de scris manifestul pna la 1 februarie 1848, "se vor lua masuri mpotriva lor". Cei doi s-au pus pe treaba si manifestul a aparut la 1 februarie 1848 la Londra. "Revolutiil e spontane" de la 1848 fusesera planificate pentru 1 martie la Baden, 12 martie la Viena, 13 Martie la Parma, 22 martie la Venetia. Dupa 20 de ani, n 1868, Manif estului Partidului Comunist i s-a adaugat numele autorului -Karl Marx- si a fost declarat o opera filozofico-politica. Principalele schimbari sociale pe care le prevede Manifestul Partidului Comunist sunt: 1) Abolirea proprietatii private asupra pamntului; 2) Taxe ridicate si progresive asupra venitului; 3) Abolirea dreptului la mostenire; 4) Confiscarea proprietatilor emigrantilor si a celor ce sunt mpotriva regimului; 5) Monopolul statului central asupra creditului, printr-o banca centrala de stat ; 6) Monopolul statului central asupra mijloacelor de comunicatii si transport; 7) Proprietatea asupra mijloacelor de productie sa fie n mna statului, care va adu ce sub cultivare terenurile virgine si va planifica amenajarea solului; 8) Obligativitatea muncii pentru toti; 9) Stergerea treptata a diferentei dintre sat si oras; combinarea agriculturii c u industria si relocarea populatiei; 10) Scolarizarea gratuita si obligatorie a tuturor copiilor n scoli de stat si co mbinarea educatiei cu productia de stat (A. Ralph Epperson, "The Unseen Hand - Mn a Nevazuta", pp.94 -97 si urmatoarele. De aici ncolo aceasta sursa va fi indicata prin RE). Este interesant de vazut care este stadiul societatii americane pe linia acestor

schimbari preconizate de Liga Comunista. 1) Guvernul american stapneste actualmente 33.5% din suprafata Statelor Unite, n f lagranta contradictie cu Constitutia Statelor Unite ale Americii. Micii fermieri au fost eliminati si fermele le-au fost luate, nu fara a-i face uneori sa-si pi arda viata. Astfel, presedintele Statelor Unite le-a "iertat" datoriile micilor fermieri fata de banci (pe care micii fermieri le plateau lunar sub forma de cam bii la ipoteci) si, considerndu-le acest mare "cadou" drept un venit suplimentar impozabil, le-a pretins plata imediata a exorbitantului impozit, lucru imposibil . Multi dintre ei s-au dus n grajd sa-si mai vada o ultima data acareturile si vi tele si s-au mpuscat; apoi au venit agentii care le-au izgonit familiile din case le n care s-au nascut. O alta metoda de a-i elimina a fost sa-i ruineze treptat, n locuind pe piata produsele lor prin produsele industriilor agricole. Vitele, por cii si pasarile nu mai traiesc pe cmp sau n ograda, ci n imense hale de beton, tint uite n lanturi de la nastere pna la abator, ndopate cu hormoni ca sa creasca rapid n greutate, cu antibiotice ca sa supravietuiasca oribilelor conditii de viata si cu cortizon ca sa retina apa. Carnea si ouale astfel obtinute sunt extrem de per iculoase pentru sanatatea consumatorilor, dar se ating astfel mai multe scopuri: pe de o parte, micii fermieri sunt ruinati si familiile lor ngroasa rndurile celo r care traiesc n mizerie n cartierele decazute ale oraselor, iar pe de alta parte incidenta exploziva a cancerului si a infectiilor alimentare duce la cresterea p rofitului industriei farmaceutice si convinge populatia de necesitatea medicinei , caci omul de rnd nu mai are de unde plati costul exorbitant al ngrijirii cancero silor. Un al treilea scop este atins prin eliminarea clasei de agricultori din s ocietate: cresterea mortalitatii prin cancerul si bolile vasculare provocate de alimentatia nociva oferita publicului de industria agro-alimentara mputineaza num arul ngrijorator de mare al populatiei globului. 2) In 1913, Congresul american a reusit sa legifereze impozitul progresiv pe ven it. A fost aceasta opera senatorului Nelson Aldrich, bunicul din partea mamei al fratilor Rockefeller? Cum a evoluat impozitul progresiv de atunci ncoace? In 191 3, impozitul era de $4 pe cap de locuitor. In 1980, impozitul era de $2.275 pe c ap de locuitor. Astfel, omul de rnd muncea n 1980 de la 1 ianuarie pna la 11 mai ex clusiv pentru a-si plati impozitul; din 11 mai ncolo muncea pentru sine si famili a lui. De atunci ncoace lucrurile au evoluat mult n rau. Un articol din 13 septemb rie 1980 arata ca cei cu venit sub $10.000 anual constituie 43,9% din contribuab ili si platesc 4,4% din impozit; cei cu venit ntre $15.000 si $50.000 anual const ituie 38,2% din contribuabili si platesc 60,1% din impozit; iar cei cu venit pes te $50.000 constituie 2,4% din contribuabili si platesc 27,5% din impozit. Dar c ei cu adevarat putred de bogati, miliardarii ca Rockefeller, nu platesc impozit deloc, caci averile lor sunt deghizate sub masca "fundatiilor", care sunt scutit e de impozit. Carnegie, magnatul otelului, francmasonul Rockefeller, magnatul pe trolului, si-au scutit averile imense de orice impozit nainte de a se vota legea impozitului pe venit, n 1913. Ascunzndu-si averile sub masca fundatiilor neimpozab ile, miliardarii care finanteaza francmasoneria mondiala si "Noua Ordine Mondial a" nu platesc nici taxe de mostenire; afacerile si industriile care au "donat" a verea "fundatiei de binefacere neimpozabile" continua sa profite ca mai nainte; s i directorii fundatiei, aceiasi cu proprietarii industriei, folosesc averea fund atiei dupa bunul lor plac. In 1952, Congresul a cerut sa se examineze afacerile si averile "fundatiilor neimpozabile" si Carrol Reece, membru n comitetul de inve stigatie, a declarat ca "banii sunt folositi de fundatiile mari subventionnd educ atia n sensul colectivismului si finantnd tendintele francmasonice n guvernul ameri can" (vezi articolul "Fundatii Neimpozabile" n The Freeman Digest, iunie 1978, du pa RE, pp. 208 si urmatoarele). Legea impozitului progresiv si subterfugiul fund atiilor "de binefacere" neimpozabile realizeaza doua lucruri de mare importanta: pe de o parte, pauperizeaza si elimina clasa de mijloc care, cu etica muncii, c u respectul pentru viata si bunurile aproapelui si cu principiile lor sanatoase in privinta vietii fizice si morale pe care le preconizeaza, este cel mai mare d usman al Noii Ordini Mondiale; iar pe de alta parte, pune imensele resurse ale m arilor averi scutite de impozit n slujba ndobitocirii si nrobirii maselor prin degr

adarea culturala, spirituala si morala pe care o vor francmasonii. 3) Impozitul pe mostenire a fost impus n 1916. 4) Confiscarea averilor emigrantilor si a celor nesupusi a nceput sa fie impusa n 1980, cnd legea 5691 din acel an interzice oamenilor sa transfere valori mai mari de $5.000 din sau n tara fara sa raporteze n amanuntime guvernului. In 1988, Cong resul a votat H.R.5210 care a devenit legea 100-690. Prin aceasta lege s-a dat l ovitura mortala drepturilor cetatenesti ale americanilor; caci, sub pretext ca s e lupta mpotriva traficului cu stupefiante, organele politienesti sunt mputernicit e sa aresteze, sa mpuste, sa interneze n lagare de concentrare si sa confiste bunu rile oricarui cetatean, fara judecata, doar pe baza banuielii lor ca acel cetate an ar putea fi vinovat de ceva. Lagare de concentrare si lagare pentru alienatii mintali au fost construite pe scara larga n ultimii ani n Statele Unite. Astfel, n Alaska, care are doar 400 de cetateni cu boli mintale, s-a construit cu 12 mili oane de dolari pe 1 milion de acri de pamnt un imens lagar de concentrare n care p ot fi internati detinutii politici "deranjati mintal" fara drept la judecata, co nform Actului de Sanatate Mintala. Dr. Wiliam R. Pabst arata ca exista aproximat iv 600 de lagare pentru internarea prizonierilor politici "deranjati mintal" n St atele Unite (Cf. Wiliam Cooper, "Behond A Pale Horse - Iata un cal alb", p.139. De aici nainte aceasta sursa va fi indicata prin WCM). Sub pretext ca "pun capat traficului cu stupefiante", n 1992 organele politienesti au fost autorizate sa co nfiste absolut toate bunurile oricarei persoane banuite - subliniem, banuite, nu dovedite - ca ar avea legaturi cu stupefiantele. 5) Centralizarea creditului si a operatiilor bancare a fost realizata n 1913 prin crearea Sistemului de Rezerva Federal (Federal Reserve System, numit de aici nco lo Federal Reserve). 6) Proprietatea statului asupra mijloacelor de comunicatie si transport a nceput n 1916, cu crearea Comisiei Federale de Comert si a continuat n 1934, cu crearea C omisiei Federale de Comunicatii, a carei functie principala pare sa fie sa nu pe rmita libertatea cuvntului, interzicnd accesul la comunicatii celor care nu se sup un. 7) Proprietatea statului asupra mijloacelor de productie este uneori directa (de exemplu, preluarea cailor ferate de catre guvern), alteori indirecta, dupa mode lul fascist, prin control politic. Astfel, daca o industrie sau o institutie acc epta un mprumut sau o subventie de la guvern, care sa o salveze de la faliment ntr -un moment dificil, conditia este ca sa urmeze directivele guvernului. 8) Obligativitatea muncii: sotia americanului era casnica, se ocupa de gospodari e si crestea copiii; fara legislatie directa, prin multe actiuni, mai ales econo mice (nu se mai poate trai dintr-un singur salariu), s-a ajuns ca majoritatea so tiilor americane sa fie salariate exact ca n socialism si sa-si lase copiii pe mna creselor si gradinitelor de stat, organizate cu mare cheltuiala din 1990 ncoace. Pentru ca femeile sa fie incurajate sa-si paraseasca familiile, s-au votat legi ca cea de "educatie comprehensiva", s-au admis femeile n armata si se lucreaza l a o propunere ca femeile sa nu mai fie scutite de serviciul militar. 9) Redistribuirea fortata a populatiei a nceput pe scara modesta, prin "revitaliz area urbana", unde locatarii sunt izgoniti pentru a renova cladirile, dar nu se mai ntorc de unde au fost izgoniti. Presedintele Clinton are nsa planuri mari pent ru relocarea fortata, pentru care are la dispozitie lagare de concentrare, deoca mdata goale, construite n locuri nepopulate pe vasta suprafata a Statelor Unite. Inca din 1976 s-a creat o forta politieneasca speciala, numita "Law Enforcement Assistant Force", "forta de impunere a legii", ai carei membri sunt instruiti n a restarea, transportul si supravegherea detinutilor politici dupa modelul sovieti c. Armata are 350 de centre care contin dosarele a 25 de milioane de cetateni si 760.000 de organizatii. Orice cetatean poate deveni "detinut" fara proces sau d

rept de judecata. In manualele de instructaj cetatenii sunt descrisi ca "detinut i". Printre metodele de control se enumera gazele paralizante si socurile electr ice nsotite de injectii cu anectina, substanta care produce paralizia totala a mu schilor, dar pastreaza senzatiile intacte, astfel nct victima sufera durerea maxim a fara sa poata respira sau misca (cf. raportului doctorului Wiliam R. Pabst des pre lagarele de concentrare pentru detinutii politici din Statele Unite ale Amer icii, publicat integral n WCM, pp.128-150). 10) Scolarizarea gratuita n scoli de stat a avansat cu pasi gigantici, nu numai p rin tot mai strnsa dirijare a scolilor publice din fiecare stat de catre agentiil e federale din Washington, dar si prin subventionarea colegiilor si a universita tilor dupa 1957. Apoi, n 1980, s-a nfiintat n guvernul american Departamentul Invat amntului (materialul de mai sus se bazeaza n buna parte pe RE, pp. 97-98). FEMA este "Actul Federal al Starii de Urgenta - Federal Emergency Management Act ", care da presedintelui puteri supra-constitutionale pe timpul starii de urgent a. Actul FEMA a fost creat la 19 iulie 1978 n mod ilegal de catre presedintele Ca rter prin ordinul presedintelui (Executive Order) fara sa fie legiferat prin Con gres. Acest act, despre care victimele uraganului, de exemplu, si nchipuie ca are functia Crucii Rosii, de a ajutora sinistratii, are de fapt puterea de a instaur a un guvern totalitar n cazul unei crize nationale sau internationale. FEMA subsu meaza ntr-un singur act urmatoarele decrete prezidentiale (Executive Orders): Executive Order No.10995 prevede preluarea de catre guvern a tuturor mijloacelor de comunicatie. Executive Order No.10997 prevede confiscarea de catre guvern a uzinelor electric e, a petrolului, a gazelor naturale, a combustibililor si a resurselor naturale. Executive Order No.10998 prevede confiscarea de catre guvern a hranei si fermelo r agricole. Executive Order No.10999 prevede preluarea de catre guvern a tuturor mijloacelor de transport. Executive Order No.11000 prevede mobilizarea tuturor cetatenilor n brigazi de mun ca sub conducerea guvernului. Executive Order No.11001 prevede preluarea de catre guvern a mijloacelor de educ atie si ngrijirea sanatatii. Executive Order No.11002 cere directorului general al postelor sa nregistreze toa te persoanele din tara. Executive Order No.11003 prevede ocuparea aeroporturilor si confiscarea avioanel or. Executive Order No.11004 nfiinteaza o autoritate care sa supravegheze cazarea si finantarea operatiei de relocare a populatiei ntregi; adica sa forteze grupuri ma ri de populatie sa paraseasca locurile unde traiesc n prezent si sa le reaseze n a lte locuri prestabilite si construite anume. Executive Order No.11005 prevede preluarea de catre guvern a tuturor cailor fera te, cailor fluviale si depozitelor publice (WCM, p.123). Si iata cum americanii devin fara sa stie, din ce n ce mai mult, cetateni ai unei tari socialiste.