Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Dokumen - Tips - Remedii Naturiste 55a8234cdeeae
Încărcat de
Daniel GheorgheTitlu original
Drepturi de autor
Partajați acest document
Partajați sau inserați document
Vi se pare util acest document?
Este necorespunzător acest conținut?
Raportați acest documentDokumen - Tips - Remedii Naturiste 55a8234cdeeae
Încărcat de
Daniel GheorgheRemedii
Remedii
naturiste
naturiste
Prelucrare
Valeriu CIUCULIN
EMPIDEX
Slatina 2006
1
PREFA
Numrul mare al noxelor deversate în atmosfer de platformele industriale, ca i gazele de eapament
eliminate de mainile din ce în ce mai numeroase, la care se adaug "nevinovatul" fum de igar, otrvesc
aerul i sechestreaz razele ultraviolete, cu implicaii grave asupra sntii omului.
Civilizaia modern a schimbat i ea profilul activitii fizice prestate de om, predispunându-l la
sedentarism, factor de risc implicat în geneza multor boli. Aceeai civilizaie a modificat dieta omului,
înlocuind din ce în ce mai mult hrana natural cu preparate rafinate, prelucrate termic, spoliind alimentele
de proprietile lor vitale.
Alturi de acestea, alcoolul, tutunul, excitantele, munca i odihna dezordonat, altereaz starea de
echilibru vital al organismului.
Fa de cauzele artate mai sus, încercm prin aceast lucrare, s ajutm pe cât posibil oamenii i s-i
determinm, cu ajutorul reetelor din aceast lucrare, s-i aline durerile lor.
Elaborarea acestei lucrri are la baz considerente de ordin practic. În acest scop încerc s pun la
îndemâna celor interesai o gam larg de produse fito-terapeutice sub forma cea mai simpl de preparare
i administrare: infuzii, ceaiuri, decocturi, macerate, siropuri, tincturi, sucuri, vinuri, oeturi medicinale,
care pot fi preparate în orice gospodrie.
Prietene cititor, în aceast lucrare vei gsi ghidul farmaciei verzi în casa ta, fiind scutit astfel s-i
cheltui banii pe medicamentele elaborate prin sintez de laborator, aceasta i datorit faptului c s-a
constatat în timp c intolerana, efectele secundare sau chiar accidentele medicamentoase sunt mai reduse
în cazul terapiei cu produse naturale, iar biodisponibilitatea pentru organism este mult mai ridicat fa de
acestea, decât fa de remediile chimioterapeutice. Utilizarea plantelor medicinale, ca unul dintre cele mai
vechi remedii cunoscute de om, i-a îmbogit coninutul. În zilele noastre, FITOTERAPIA MODERN
(inclusiv aromoterapia), în sensul larg al acestei noiuni, este tratamentul bolnavilor cu ajutorul produselor
farmaceutice obinute din plante inferioare sau superioare. Având la baz dezvoltarea fitochimiei,
biochimiei, farmacodinamiei i a tehnicii farmaceutice moderne, fitoterapia este astzi o nou ramur a
medicinii, în plin dezvoltare i ascensiune. Acest fapt explic numrul mare de produse farmaceutice care
au în formula lor plante sau principii active elaborate prin biosintez de celula vegetal. Iat numai câteva
din cele mai uzuale produse farmaceutice româneti care au în formula lor plante sau principii active
elaborate prin biosintez de celula vegetal.
V sunt cunoscute denumirile urmtoarelor produse: CODAMIN, CODENAL, COFEDOL,
DIGITALIN, DISTONOCALM, ERGOMET, EXTRAVERAL, FASCONAL, HIPAZIN,
HIPOSERPIL, LIZADON, NEVROCALM, RENOGAL, SCOBUTIL, SIROGAL, TUSOMAG,
ULCEROTRAT i altele.
De la început este necesar o precizare: fitoterapia nu exclude chimioterapia sau celelalte procedee
terapeutice. Aa cum exist excelente medicamente chimioterapeutice, la fel exist minunate remedii
naturale elaborate de celula vie.
Terapeutica român modern a devenit o tiin interdisciplinar, ea presupune o colaborare strâns
între medic, farmacist, chimist, fizician, biolog, matematician, psiholog, inginer sau tehnolog, având un
scop unic i anume, gsirea i aplicarea remediului cel mai potrivit bolnavului.
Dispunând de procedee i de o aparatur modern de investigaie, cunotine complexe i de
specialitate, produse farmaceutice eficiente, medicului îi revine rolul principal în alegerea remediului
terapeutic principal i auxiliar.
Fitoterapia nu trebuie îneleas ca practic exclusivist. Alturi de ea exist i produse
chimioterapeutice bune i verificate, la care se pot asocia produse de origine animal, apicole,
oligoelemente, enzime, hormoni i altele.
În ceea ce privete fitoterapia este necesar s se sublinieze urmtoarele aspecte:
- nu exist un "panaceu universal", adic un remediu care s vindece toate bolile;
2
- s nu se apeleze la fitoterapie ca la o "ultim speran", dup ce chimioterapia i toate celelalte
metode terapeutice au fost epuizate;
- fitoterapia trebuie s se bazeze pe indicaiile specialitilor în acest domeniu, deoarece ea presupune
cunotine complexe i o pregtire superioar;
- adresându-se în mare msur bolnavilor cronici, presupune un tratament de lung durat, bine
condus, cu respectarea în acelai timp a celorlalte indicaii medicale.
Doresc ca prin aceast lucrare s aflai cât mai multe despre felul în care s v meninei sntatea, s
v alimentai raional, s v p strai frumuseea, s v îngrijii trupul, s v salvai sufletul, s v protejai
copiii, s v eliberai de complexe, s v petrecei timpul liber în mijlocul naturii, care este un izvor de
sntate.
V mulumesc anticipat pentru lecturarea acestor reete i recomandri.
CÂTEVA REETE DE CEAIURI DINTR-O SINGUR PLANT
1. CEAI DE BRUSTURE: 1 linguri ras de rdcin de brusture se pune peste noapte la macerat în
1 litru de ap, se înclzete dimineaa i se strecoar. Se folosete în caz de febr, insuficien respiratorie,
artrit, gut, epilepsie. Se beau zilnic 2-3 ceti cu ceai.
2. CEAI DE COUL POPII (NALB): se folosete numai ca extract rece. Se pune 1 linguri cu
vârf de plant la 1 litru de ap, se las peste noapte la macerat, iar dimineaa se înclzete uor. Se
recomand în inflamaiile mucoaselor gastro-intestinale, gastrite, inflamaiile mucoaselor vezicale, ale
cavitii bucale, în caz de secreie pulmonar abundent, bronite, tuse, rgueal puternic, amigdalit,
laringit, gur uscat, emfizem pulmonar. Se beau 2-3 ceti de ceai pe zi.
3. CEAI DE CIMBRU: 1 linguri cu vârf de plant oprit în 250 ml de ap, se las s stea puin. Se
folosete în stimularea fluxului diuretic i ciclului lunar, accelereaz avorturile i naterea normal,
grbind ieirea f tului din trupul mamei. Este un bun leac împotriva leprei, a paraliziei, a bolilor de nervi.
But dimineaa în loc de cafea are un efect binef ctor, o prospeime a spiritului, o senzaie plcut la
stomac, lipsa tusei de diminea, o stare general bun. Se folosete i în crampele abdominale, stomacale
i menstruale, ca i în spasmele organelor pelviene (genitale). Asociat în pri egale cu ptlagina îngust,
cimbrul i-a dovedit eficacitatea în combaterea afeciunilor cilor respiratorii, a secreiilor abundente
bronice, a astmului bronic, în tusea convulsiv. Se beau 2-3 ceti pe zi, iar în crizele de epilepsie se beau
2 ceti pe zi, timp de 3 sptmâni, cu întrerupere de 10 zile.
4. CEAI DE CIUBOICA CUCULUI: se prepar ca mai sus. Este recomandat împotriva insomniei,
în tulburrile nervoase, are efecte linititoare asupra inimii i a nervilor, are efect depurativ, elimin
substanele toxice, calmeaz migrena, cefaleea, elimin calculii vezicii urinare. Se beau 2-3 ceti pe zi.
5. CEAI DE COADA CALULUI: 1 linguri cu vârf de plant la 1 litru de ap clocotit, se oprete,
se las s stea puin s se infuzeze, se strecoar i se beau câte 2-3 ceti pe zi, cldu, cu înghiituri mici.
Este recomandat în dureri reumatismale, artrite i nevralgii, hemoragii i vrsturi cu sânge. În cazul
rcelilor vezicale, a durerilor spastice, ajut în reteniile de ap în pericard, în pleur sau în tulburrile
renale de dup scarlatin i alte boli infecioase grele cu dereglri în eliminarea apei. Se mai folosete în
erupii de piele însoite cu mâncrimi. Coada calului amestecat cu suntoare, oprit i consumat 1-2
ceti pe zi, în timp ce seara se consum hran solid, ajut în incontinena urinar. Se recomand gargara
de coada calului în amigdalite, inflamaii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sângerri ale gingiilor,
gingivite, fistule i polipi în cerul gurii i gât, în tumori maligne, acestea din urm putând fi stopate.
6. CEAI DE COADA ORICELULUI: se prepar ca mai sus. Se recomand în cazul ciclului
neregulat, menopauzei, cancerului la organele pelviene, în cazul inflamrii ovarelor, în incontinena
urinar, leucoree. Se fac bi de ezut i se beau 1-2 ceti pe zi. În prolaps uterin se fac bi de ezut i se
beau 4 ceti pe zi, împreun cu creioara. Este recomandat i în congestii cerebrale însoite de dureri,
împotriva ameelilor, a greurilor, a bolilor de ochi însoite de lcrimri, a durerilor acute de ochi, a
hemoragiei nazale, în migrena cauzat de schimbarea vremii.
3
7. CEAI DE CREIOAR: se face o infuzie din 1 linguri cu vârf de plant la 1 l ap clocotit. Se
beau 2-3 ceti pe zi i este indicat în febra pricinuit de rni purulente, leziuni, abcese neglijate, în urma
extraciilor dentare, îndeprteaz slbiciunile musculare (adinomiile, miopatiile) i articulare, ajut în
anemii, în leziunile postnatale, în relaxarea organelor pelviene la femeile care au avut nateri grele sau
predispoziia spre avort (pentru fixarea sarcinii) i fortifierea fibrelor uterine în toate bolile de femei. În
asociere cu traista ciobanului se folosete în histeroptoz (prolaps uterin) i hernii inghinale. În aceste
cazuri se beau 4 ceti pe zi. În obezitate se beau 2-3 cni de ceai.
8. CEAIUL DE DRGAIC (SÂNZIENE): se prepar ca mai sus. Se folosete în bolile de ficat,
rinichi, pancreas, splin, este indicat pentru cei care sufer de tulburri ale sistemului limfatic, în cloroz,
hidropizie, junghiuri intercostale, epilepsie, isterie, boli ale nervilor, retenie urinar, nisip i piatr
(calculi) la rinichi, vezica urinar, în bolile guii, a glandei tiroide, cancerul limbii, ulceraii canceroase,
boli de piele de natur canceroas. Se beau pân la 4 ceti de ceai pe zi, iar în afeciunile de piele se
folosete i alifia.
9. CEAI DE FILIMIC (GLBENELE): se face infuzie din 1 linguri de flori la 250 ml de ap
clocotit timp de 2-3 minute, se strecoar, se beau 3 cni pe zi, cu înghiituri rare. Este recomandat pentru
icterul infecios, are efect de curire, stimuleaz circulaia sângelui, vindecarea rnilor, în boli gastro-
intestinale, în crampe i ulcere stomacale, în inflamaii ale colonului, hematurie, viroze i infecii
bacteriene.
10. CEAI DE MCRIUL IEPURELUI: se oprete 1 lingur de frunze proaspete cu 1 l ap
clocotit. Înltur pirozisul (arsurile la stomac), tulburrile hepatice i digestive uoare. Se beau 2 cni pe
zi, înclzite, contra icterului, nefritei, erupiilor cutanate, viermilor.
11. CEAI DE MTASE DE PORUMB: se oprete 1 linguri cu vârf în 250 ml de ap clocotit, se
las pu in în repaus, nu se îndulcete. Se recomand în bolile cilor urinare cu formaie litiazic (formare
de calculi), în edeme, nefrite, catar vezical, artrite, reumatism, în incontinena urinar, în colicile renale.
Se bea la fiecare 2-3 ore, câte 1 lingur plin de ceai.
12. CEAI DE MUEEL: se face infuzie din 1 linguri de flori la 250 ml de ap clocotit, timp de 2
minute, se strecoar i se beau 2-3 cni pe zi. Este indicat în crampe i dureri abdominale (colici),
balonri, diaree, erupii, dureri de stomac, secreii stomacale abundente, tulburri menstruale, alte
afeciuni ale organelor pelviene, insomnii, epididimit, febr, dureri de pe urma rnilor, dureri de dini. Se
fierbe 1 l vin cu 1 pumn de mueel, se bea dimineaa 1 pahar i unul seara, în caz de retenie urinar,
maxim 8 zile.
13. CEAI DE NUC: 1 linguri cu vârf de frunze tiate mrunt se opresc cu 250 ml de ap clocotit.
Se folosete în caz de tulburri digestive, constipaii, inapeten, în curirea sângelui, diabet, contra
icterului.
14. CEAI DE OBLIGEAN: 1 linguri ras de rdcin se las peste noapte la macerat în 250 ml
de ap rece. Dimineaa se înclzete i se strecoar. Se bea câte o înghiitur înainte i dup fiecare mas.
Este indicat în cazul slbirii generale a organismului, a organelor digestive, în balonri stomacale,
intestinale, colici, dereglri glandulare, artrit, la curirea mucozitilor intestinelor i stomacului de
secreiile abundente, în hipometabolism, hipotonie intestinal, cloroz i hidropizie.
15. CEAI DE PPDIE: se prepar ca mai sus. Se bea cu înghiituri mici, cu 1 or înainte i dup
micul dejun. Este recomandat ca depurativ, pentru stimularea digestiei, sudorific, diuretic, stimulent, face
sângele mai subire, ajut bolile biliare i hepatice.
16. CEAI DE PTLAGIN ÎNGUST: se face infuzie din 1 linguri de plant în 250 ml de ap
clocotit timp de 3 minute, se strecoar i se beau 2-3 cni pe zi. Este recomandat împotriva maladiilor
aparatului respirator, la secreii abundente, tuse, astm bronic, tuberculoz pulmonar, cur stomacul de
toxine, pentru bolnavii de ficat, rinichi, cei cu înf iare palid, care fac erupii, eczeme, la copiii firavi,
bolnvicioi, care nu se dezvolt normal, dei sunt hrnii în condiii bune.
17. CEAI DE PEDICU: 1 linguri ras de pedicu se oprete în 250 ml de ap clocotit timp de
2 minute. Se bea 1 ceac pe zi, dimineaa, pe stomacul gol, cu 1 or înainte de micul dejun, înghiitur cu
4
înghiitur. În cazul cirozei hepatice sau cancerului hepatic se beau zilnic 2 ceti. Este indicat pentru
reumatici i bolnavii de artrit, chiar dac prezint modificri ale articulaiilor, în caz de constipaie
cronic i hemoroizi. Este recomandat în toate bolile cilor urinare, a organelor genitale, la dureri i
tumefieri ale testiculelor, în colicile renale, hepatite, tumori ale esutului conjunctiv al ficatului, chiar dac
sunt deja maligne.
18. CEAI DE PODBAL: se folosete 1 linguri de flori i frunze amestecate în pri egale la 1 litru
de ap clocotit, care se oprete i se las la rcit. Se recomand în bronite, laringite, faringite, astm
bronic, pleurezie, tuberculoz pulmonar, tuse, rgueal. Se beau mai multe cni pe zi îndulcite cu miere
de albine.
19. CEAI PENTRU TUSE: se amestec podbal, lumânric, cuscrior (mierea ursului sau
plmânric), p tlagin îngust, în pri egale. Se iau 2 lingurie din amestecul de plante la 250 ml de ap
clocotit i se opresc. Se beau zilnic 3 ceti, calde, îndulcite cu miere, înghiitur cu înghiitur.
20. CEAI DE PUFULI CU FLORI MICI: se oprete 1 linguri cu vârf de plant în 250 ml de
ap clocotit, se las s stea puin. Se beau 2 cni pe zi, prima dimineaa, pe stomacul gol, iar a doua
seara, cu 1 or înainte de cin. Se recomand pentru prostatit cronic, în hipertrofie a prostatei, în cancer
vezical sau la prostat.
21. CEAI DE ROSTOPASC: se prepar ca mai sus. Are leac în bolile hepatice grave, cur
sângele i ficatul, are influen benefic asupra metabolismului, este folosit cu succes în afeciunile biliare,
renale i hepatice. În combinaie cu urzica i mldie de oc, este indicat în leucemie.
22. CEAI DE SALVIE: prepararea ca mai sus. Recomandat sub form de gargar în gingivite,
paradontoze. But ca ceai, are efecte asupra paraliziilor, apoplexiei, în combaterea transpiraiei nocturne,
spasmelor, în afeciunile mduvei spinrii, în dereglri glandulare, în tremurul membrelor, asupra ficatului
bolnav, a balonrilor. Are aciune depurativ, elimin mucozitile prea abundente din aparatul respirator,
stimuleaz pofta de mâncare, combate diareea i tulburrile intestinale. Se mai poate recomanda în
amigdalite, boli de gât, abcese dentare, inflamaii ale laringelui i cavitaii bucale, ajut dinii care se
mic, gingiile care sângereaz.
23. CEAI DE SPLINU: de regul se prepar împreun cu drgaica, urzica moart, în pri egale.
Se ia 1 linguri de plante la 250 ml de ap clocotit, se las s stea puin, se beau 3-4 ceti pe zi. Se
recomand în bolile i hemoragiile intestinale, în afeciuni renale, în racordarea la rinichiul artificial, în
stri sufleteti dup un oc de ordin depresiv, decepii, stri sufleteti stresante.
24. CEAI DE SUNTOARE: se oprete 1 linguri cu vârf în 250 ml de ap clocotit, timp de 1-2
minute. Se consum 2-3 cni pe zi. Se recomand în leziuni nervoase, boli nervoase, rni de pe urma unor
lovituri i vtmri prin ridicat, în diaree, în nevralgia trigemenului, astenie însoit de insomnii, în
tulburri de vorbire, somn agitat, accese de isterie, somnambulism, incontinen urinar, depresii,
dereglri ale ciclului menstrual.
25. CEAI DE TTNEAS: se pun peste noapte, la rece, 2 lingurie de rdcin tiat mrunt, în
250 ml de ap rece. Dimineaa se înclzete u or i se strecoar. Se beau 3 cni pe zi, cu înghiituri mici.
Este indicat în ulcerul gastric, combinat cu 50 gr glbenele, 50 gr troscot. Se folosete în bronite,
afeciuni ale aparatului digestiv, hemoragii stomacale, pleurezii.
26. CEAI DE TRAISTA CIOBANULUI: se oprete 1 linguri de plant în 250 ml de ap
clocotit, timp de 2-3 minute. Se beau zilnic 2-3 ceti. Se recomand în hemoragii nazale, stomacale,
intestinale, metroragii, hipermenoree, în rni sângerânde. În bolile de femei se beau cu 8-10 zile înainte de
venirea ciclului câte 2 ceti. Acest ceai se folosete i în reglarea ciclului în perioada pubertii. Pe timpul
menopauzei se beau câte 2 ceti timp de 30 de zile, cu pauz de 21 de zile, repetându-se periodic.
27. CEAI DE TURI MARE: se prepar o infuzie din 1 linguri de plant în 250 ml ap clocotit,
timp de 2 minute. Se beau zilnic 2 ceti. Se recomand în inflamaiile gâtului i ale gurii, cum ar fi
laringita, stomatita ulceroas, de asemenea în caz de anemie, rni, reumatism, lumbago, tulburri
digestive, ciroz hepatic, în bolile splenice, emfizem pulmonar, cord mrit, dilatarea stomacului i a
intestinelor, în bolile renale i vezicale.
5
28. CEAI DE URZIC: se prepar ca mai sus. Recomandat în eczeme, dureri de cap, eliminarea
nisipului de la rinichi i în bolile renale, fiind depurativ i hematopoetic, are influen pozitiv asupra
pancreasului, scade glicemia, vindec bolile i inflamaiile cilor urinare, are i efect laxativ, fiind indicat
în cura de primvar.
29. CEAI DE URZIC MOART GALBEN: se prepar ca mai sus i se beau 2 ceti pe zi. Are
efecte benefice în caz de tulburri i dureri menstruale, asupra glandelor pelviene, în retenia urinar, în
boli ale cilor urinare i renale grave, în tulburri digestive, contra ulceraiilor i a varicelor.
30. CEAI DE VENTRILIC: se face o infuzie, se beau 2 ceti pe zi, neîndulcite. Îndeprteaz
secreiile stomacale abundente, tulburrile intestinale, combate nervozitatea care provine din
suprasolicitarea intelectual, îndeprteaz senzaiile de ameeal, are efect asupra memoriei, asupra
secreiilor i eczemelor cronice. Amestecat cu elina înltur debilitile nervoase i strile melancolice.
Are rezultate bune i în cazul reumatismului, artritelor, icterului, nisipului în urin.
31. CEAI DE VÂSC: se pregtete doar ca extract rece, din 1 linguri de plant în 250 ml ap rece,
lsat la macerat peste noapte. Dac este necesar o cantitate mai mare, se poate pstra cald în termos. Se
recomand în epilepsie, împotriva spasmelor cronice, a acceselor de isterie, influeneaz pozitiv
funcionarea întregului sistem glandular, stimulând metabolismul, are aciune asupra pancreasului,
diabetului, tulburrilor hormonale. În aceste cazuri se beau 2 ceti pe zi. Împotriva arterosclerozei,
apoplexiei are efect hemostatic. Tras rece pe nas oprete hemoragiile nazale. Consumat ca ceai, oprete
hemoragiile pulmonare i intestinale din timpul tifosului i dizenteriei. Scade tensiunea arterial la
hipertensivi i crete tensiunea la hipotensivi. Are aciune în cazul congestiei cerebrale, a senzaiilor de
ameeal, vâjâitului în urechi, tulburrilor de vedere, cardiace i circulatorii.
COMPRESE CU PLANTE
1. COMPRES CU BRUSTURE: frunzele proaspete se spal, se zdrobesc, se aplic sub form de
cataplasm, de mai multe ori pe zi pân dispare cauza. Este recomandat în entorse, luxaii, picioare rnite
de prea mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, plgi usturtoare.
2. COMPRES CU CREIOAR: se spal o cantitate corespunztoare de plante proaspete, se
zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de tieei, se aplic sub form de compres pentru vindecarea
rnilor, înepturilor, tieturilor.
3. COMPRES CU MUEEL: se toarn 1 l lapte clocotit deasupra a 2 linguri de mueel, se las
s stea 2-3 minute, se strecoar i se aplic sub form de compres cald. Este recomandat compresa
cald în durerile de ochi, conjunctivite, alte inflamaii ale ochilor, în erupii cutanate care provoac
mâncrimi sau supuraii, iar sub form de gargar în durerile de dini, precum i la splarea rnilor.
4. COMPRES CU PTLAGIN ÎNGUST: frunzele proaspete se spal, se zdrobesc pân se
formeaz o past (terci), care se aplic pe zona interesat. Este recomandat în rni, crpturi la picioare,
tieturi, înepturi de insecte, mucturi de câine turbat, animale veninoase. Frunzele frecate în mâini cu
sare i aplicate la gât, vindec gua, iar la picioare vindec b icile sau rosturile de la înclminte. Este
recomandat compresa i în cazul bolilor canceroase ale glandelor.
5. COMPRES CU PODBAL: se prepar ca mai sus. Este recomandat a se folosi compresa în boli
de plmâni, erizipel, leziuni ale esutului cu umflturi vineii, în inflamaii ale bursei sinoviale, în ulcerul
scrofulos. Vaporii de podbal sunt utili în bronite cronice i în insuficien respiratorie sau sufocant.
6. COMPRES CU TERCI DE TTNEAS: se prepar din rdcinile bine splate, mcinate fin,
amestecate cu ap clocotit i câteva picturi de ulei, pân se formeaz un terci, care se întinde pe o pânz,
apoi se aplic local cald, legând-o strâns pe zona afectat. Se recomand în paralizia membrelor, atunci
când maladia provine din surmenaj, luxaie, entors sau apoplexie. Cu acest terci se retrag i tumefierile la
glezne i încheieturile mâinilor. Poate aduce alinare în paraplegie, ulcer varicos, tumefieri reumatice ale
muchilor, noduri de artrit, umflturi, dureri de ceaf (spondiloz cervical), inflamaii ale pielii
piciorului, calmeaz durerile dup amputri.
6
7. COMPRES CU ABURI DE TRAISTA CIOBANULUI: se pun 2 mâini pline de plant
proaspt într-o sit, care se ine pe aburi. Planta înmuiat la abur se pune pe o bucat de pânz, care se
aplic sub form de compres pe zona afectat. Se recomand în cazul sânilor umflai, în hemoragiile
renale, în hernia inghinal.
8. COMPRES CU URZIC MOART GALBEN: se prepar din 3 lingurie cu vârf de plant
puse în 250 ml de ap clocotit. Se umezesc cârpe (tifon) cu aceast infuzie i se aplic sub form de
compres cald contra ulceraiilor i varicelor.
APNEEA ÎN SOMN (SFORITUL)
APNEEA ÎN SOMN (SFORITUL) este oprirea voluntar sau involuntar a respiraiei. Aceasta se
poate produce în circumstane foarte variate, de la traumatisme, aspiraii de corpi strini, pân la apneea
din cadrul stopului cardio-respirator, ce necesit msuri speciale de tratament.
Sindromul apneei în somn (SAS); aceast entitate patologic este definit ca fiind oprirea repetat a
respiraiei în somn (peste 10 opriri într-o or de somn), asociat cu sforit sonor i somnolen marcat în
timpul zilei. Practic, boala poate afecta pân la 9% din populaia adult. Oprirea respiraiilor normale în
timpul somnului are ca urmare o proast aprovizionare cu oxigen a tuturor organelor, putând duce, în
timp, la afectri importante ale funciilor acestora. Studiile efectuate pe pacieni cu SAS netratat anterior
au artat o cretere a incidenei cazurilor de hipertensiune arterial, infarct de miocard i accidente
vasculare cerebrale.
Pe de alt parte, alterarea calitii somnului duce la somnolen în timpul zilei. Aceasta, la rândul ei,
are numeroase urmri cum ar fi: scderea capacitii de concentrare la volan, pân la adormitul la volan
(ceea ce produce accidente de circulaie), scderea capacitii de concentrare la locul de munc cu
alterarea calitii muncii depuse de pacient.
Nu orice persoan care sforie noaptea sufer de SAS. În general, motivul prezentrii la medic este
oboseala exagerat din timpul zilei. Un rol important îl are partenerul (partenera) de somn, care poate da
relaii despre numrul i durata pauzelor de respiraie din cursul nopii.
Exist o serie de condiii care pot predispune un individ la apariia SAS; boala are tendin la
"agregare" familial i consumul de alcool predispune la dezvoltarea acestei suferine. În general pacienii
sunt supraponderali, ei asociaz tulburri endocrine sau metabolice importante. Tot un element de
diagnostic clinic este i nicturia (necesitatea de a merge des la toalet pe timpul nopii), un alt motiv
pentru alterarea calitii somnului, o alt explicaie posibil pentru somnolena exagerat din timpul zilei.
Examenul pacienilor care poate evidenia obezitatea, valorile crescute ale tensiunii arteriale,
examenul ORL, care pune în eviden modificrile din sfera cavumului (vl palatin, luet, amigdale,
faringe), este absolut necesar pentru un diagnostic corect al SAS.
Exist mai multe remedii terapeutice, în funcie de cât de avansat este afectarea organic determinat
de SAS. Muli pacieni vin târziu la medic, atunci când boala este deja visceralizat (au aprut modificri
în organ).
Prin scderea în greutate, evitarea consumului de alcool, a fumatului, precum i prin simple msuri
medicamentoase de scdere a presiunii din cile respiratorii, se poate ameliora calitatea vieii bolnavului.
Alte remedii terapeutice sunt mai complexe, necesit intervenii chirurgicale (cel mai adesea excizia
cu laser a unei pri din valul palatin) sau utilizarea unor dispozitive speciale în timpul nopii, care asigur
permeabilitatea cilor respiratorii prin meninerea unei anumite presiuni a aerului la nivelul lor.
Se pot face inhalaii cu ceai de mueel, muguri de pin, pentru a uura respiraia. Camera se aerisete
bine, nu trebuie s fie supraînclzit, dar nici prea rece. Iarna, se recomand aezarea unui vas cu ap pe
sursa de cldur pentru a se umezi aerul. Înainte de culcare se bea un pahar cu lapte cldu, eventual
îndulcit cu miere sau ceai de tei, mueel. Se va evita mâncarea grea seara, mai ales înainte de culcare.
Este recomandat ca masa de sear s fie luat cu cel puin 2-3 ore înainte de culcare.
7
APOPLEXIA
Se va începe cu o cur de ceai de vâsc; se beau 3 cni de ceai zilnic, timp de 45 zile, apoi 3 sptmâni
câte 2 cni, iar timp de 2 sptmâni, câte 1 can. Se prepar un ceai din urmtoarele plante: suntoare,
ventrilic, levnic, roini, rozmarin, salvie, care se amestec în pri egale. Se oprete 1 linguri din
amestecul de plante în 250 ml ap clocotit i se las câteva minute în repaus. Se bea o can dimineaa i
una seara. Se pot aplica comprese cu biter suedez pe regiunea occipital, partea superioar a corpului se
fricioneaz cu esene de coada oricelului, suntoare, traista ciobanului sau cimbru, precum i frecii cu
ulei de cimbru, suntoare, f cute pe zonele paralizate. Se fac bi de ezut cu coada oricelului i coada
calului sau bi complete cu cimbru (200 gr la o baie). Pentru bi se las plantele peste noapte la macerat,
se înclzete totul a doua zi, se strecoar i se toarn ceaiul în apa de baie. Durata bii este de 15-20
minute. Se va folosi sptmânal numai o singur plant pentru baie. Zonele paralizate se învioreaz cu
comprese calde cu frunze de ttneas. Noaptea bolnavul va dormi pe o pern umplut cu frunze de ferig
uscate, f r tulpini. Se ine o diet cu sucuri de legume i fructe, grâu încolit, cur cu boabe de ienupr, se
beau ceaiuri din urmtoarele plante: 40 gr creioar, 30 gr salvie, 30 gr coada oricelului, 20 gr ciuboica
cucului, 40 gr coada calului, 30 gr urzic, 30 gr cimbrior, 20 gr suntoare. Se infuzeaz 1 linguri din
amestecul de plante în 250 ml ap clocotit, timp de 2 minute; se beau 4 ceti pe zi, cu 1 linguri de
tinctur suedez. Se mai poate pune suc proaspt de mcriul iepurelui, care se administreaz câte 5
picturi la fiecare can de ceai. Alt reet de ceai: 30 gr ttneas, 30 gr trifoi rou, 20 gr suntoare, 10 gr
ventrilic, 10 gr lavand, 20 gr roini, 10 gr rozmarin, 20 gr salvie, 10 gr isop. Se prepar ca mai sus, se
beau 2 cni pe zi, una dimineaa i una seara, cu 1 linguri de bitter suedez, alternativ cu prima reet. Se
face baie de trunchi de 2 ori pe zi timp de 25 minute, o baie general cald cu lut, de 3 ori pe sptmân
timp de 15-30 minute, o baie cald de ezut timp de 20 minute, o dat pe sptmân, cu muguri de pin,
suntoare, salvie, mueel, cimbrior, coada calului, urzic. Este indicat duul scoian alternant, de 2 ori pe
zi, duul rece general sau frecie cu ap rece, de 3 ori pe sptmân. Se aplic o compres cu tinctur
suedez, timp de 30 minute pe coloana vertebral sau o cataplasm cu lut lobo-abdominal, de 3 ori pe zi.
Membrele se fricioneaz cu tinctur de arnic, suntoare, cimbrior sau traista ciobanului, de 2-3 ori pe
zi. Este indicat baia de soare, gimnastica medical de recuperare, reflexoterapia, prin masarea zonelor
hipofiz - suprarenale - rinichi - uretr - vezic urinar - paratiroide - organele de metabolism - sistemul
limfatic - zona afectat.
CATARACTA I GLAUCOMUL
CATARACTA I GLAUCOMUL nu este numai o boal a ochilor, ci provine mai exact dintr-o
dereglare a rinichilor. De cele mai multe ori, glaucomul merge mân în mân cu reumatismul i durerile
articulare. Se face un amestec în pri egale din urzic, ventrilic, glbenele i coada calului, se beau 3
ceti în care se pune 1 linguri de bitter suedez. În cazul cataractei, se ung pleoapele cu bitter suedez.
Rinichiul dereglat transmite presiunea ascendent mai departe ochilor. Bile de ezut cu coada calului
ajut la retragerea presiunii din ochii afectai. Se iau 100 gr plante uscate sau 2,5 kg de plant proaspt.
Acestea se las peste noapte la macerat în ap rece; apa trebuie s acopere plantele. În ziua urmtoare se
înclzete maceratul, se filtreaz i se toarn peste apa din baie, care trebuie s aib temperatura de
370-380C. Durata bii este de 15-20 minute, încperea de baie trebuie s fie înclzit, apa de baie s
acopere regiunea renal, inima s fie în afara apei. Fr a se terge, bolnavul se acoper cu un halat i se
culc timp de 1 or ca s transpire. Se prepar o baie de aburi pentru ochi astfel: 20 gr silur, 20 gr odolean,
20 gr mueel, 10 gr verbin, 30 gr soc, se amestec, se iau 5 linguri de plante se opresc cu 1 l vin alb,
care a fost înfierbântat pân la limita de fierbere. Aburul este lsat s acioneze asupra ochilor închii.
Tratamentul reflexogen se va face în zona ochilor, a glandelor suprarenale, limfatice corp superior,
capului i ochilor.
Reflexoterapia se bazeaz pe stimularea punctelor VU1, situat în apropierea unghiului intern al
ochiului i VU2, situat la extremitatea intern a sprâncenei - tonifierea punctelor 39, 40, 49, 8, 23.
8
DIABETUL ZAHARAT
Când sângele conine prea mult glucoz, înseamn c a aprut diabetul. Manifestrile tipice sunt
printre altele: setea, foamea de lup, rnile care se vindec greu, furnicturile în extremiti, o stare de
slbiciune. Evident, din când în când, starea omului se schimb. De exemplu, de fiecare dat la apariia
febrei, dintr-un motiv oarecare, organismul omului consum mai mult energie, ceea ce impune
introducerea mai multor calorii în alimentaie i de mai mult insulin sau alte medicamente, care se
consum în mod frecvent. La schimbarea locului de munc sau la plecarea în vacan, crete activitatea
fizic, care implic creterea cantitii de insulin i nevoia de energie este mai mare. Este imperios
necesar analiza urinei, chiar dac se presupune c situaia este sub control. Prin aceast analiz, f cut
periodic, se va putea stabili exact momentul trecerii la schimbarea alimentaiei i a medicaiei. De
exemplu, dac urina marcheaz valoarea 1+ pe banda test, care este înmuiat în eantionul de urin i
brusc crete la 3+ sau 4+, atunci este nevoie de mai mult insulin. Aceast doz se va menine pân când
se menine cauza schimbrii.
Astzi, cea mai mare parte a oamenilor folosesc trei tipuri de insulin: insulina izofon (MPH),
insulina lent i cea obinuit. Toate acestea pot fi amestecate la nevoie în aceeai sering. Totui este
indicat folosirea separat a seringilor pentru fiecare tip de insulin. Dac se folosete insulina izofon
(semilent), aceast acioneaz la începutul dup-amiezii, dac injecia este f cut dimineaa. Aceasta
înseamn c masa principal va fi la prânz, pentru a conferi maximum de energie organismului în
momentul în care i aciunea insulinei ajunge la maxim. Insulina obinuit are efectul la 2 ore dup
injectare. În acest caz o gustare înainte de culcare va acoperi nevoia unei doze suplimentare de insulin.
Tratamentul diabetului zaharat trebuie stabilit i monitorizat de ctre medicul diabetolog.
Un aspect care nu trebuie neglijat este legat de sntatea diabeticului, de tonusul lui muscular. Se
consider c celulele musculare pot folosi mai eficace caloriile i pot înmagazina propria lor energie sub o
form direct utilizabil, mult mai uor, atunci când organismul este pe cale de a se îmbolnvi de diabet,
decât atunci când boala este extins în corp. Bolnavul care are un tonus muscular crescut trece mai uor
peste efectele bolii, decât cel care nu este "în form".
TRATAMENTUL DIABETULUI PE CALE NATURIST
Se recomand cura de sucuri i cruditi timp de 2 luni, apoi cruditi 6-12 luni. Se recomand
zarzavaturile i plantele medicinale în salate - salat, conopid, vinete, ceap, hrean, anghinare, sfecl,
varz, usturoi, ppdie, castravete, morcov, dup cum sunt indicate i smântâna, oule, soia, proteina
vegetal. Se consum fructe ca: mere, pere, nuci, piersici, mure, portocale, pepene, mandarine. A se evita
fructele foarte dulci. Se fac cure cu tije de ppdie, cu suc de orz verde (3x50 ml. pe zi), crbune de tei
(3x1 linguri pe zi), tinctur de valerian (3x15 picturi pe zi), ceaiuri, ceai de obligean, se beau 6 linguri
pe zi.
* Reeta 1: 40 gr. cerenel, 10 gr. mur, 20 gr. troscot, 10 gr. frunze de afin, 30 gr. cinci-degete. Se fierb
30 gr. teci de fasole într-un litru de ap timp de 30 de minute, apoi se ia vasul de pe foc i se adaug 1
lingur din amestecul de mai sus, se infuzeaz 3 minute, se beau 3 cni pe zi, cu tinctur suedez.
* Reeta 2: 20 gr. salvie, 20 gr. coada oricelului, 10 gr. frunze de afin, 10 gr. soc. 1 linguri cu vârf
rdcin de ttneas se pune la fiert în 250 ml. ap. Dup primul clocot se ia de pe foc i se adaug 1
linguri din amestecul de mai sus, se infuzeaz 2 minute, se beau 3 cni pe zi, cu tinctur suedez.
* Cur de sucuri, cruditi, pân la 12 luni.
* Zarzavaturi, plante medicinale în salate (conopid, vinete, ceap, hrean, anghinare, sfecl,
castravete, usturoi, varz, ppdie, morcov, soia).
* Smântân, ou.
* Fructe: mere, pere, nuci, piersici, mure, banane, pepene, mandarine. Se evit fructele dulci.
* Sucul de varz crud, praz, sparanghel, morcov, ceap, usturoi, urzic, normalizeaz glicemia. Sucul
de elin, 3 phrele pe zi, scoate cantitatea de zahr din sânge. Se mai consum: morcovi, 4-5 pe zi, suc
de castravei proaspei, 100 ml. zilnic.
9
* Cura de vâsc: se las în ap rece pân a dou zi, apoi se înclzete uor, se strecoar, se beau 3
cecue pe zi, timp de 2-3 sptmâni.
* Usturoi macerat în rachiu de secar. Se folosesc 3 cpâni de usturoi zdrobite, într-o sticl de 1 litru
de rachiu, se macereaz 14 zile, se consum 1 lingur în fiecare zi, înainte de micul dejun.
* Ceai din teci de fasole. Decoct de teci de fasole: se fierb 20 gr. de teci de fasole cu 1 litru de ap, la
foc domol, timp de 30 de minute. Se rcete, se strecoar, se ia 1 lingur de 3-6 ori pe zi, numai la
recomandarea medicului în caz de diabet. Decoct de teci de fasole cu alte plante: se amestec câte 10 gr.
teci de fasole, semine de in, paie de ovz, frunze de dafin. Se iau 3 linguri din amestec cu 3 pahare de
ap, se fierb 10 minute la foc domol, se strecoar. Se bea 1 pahar de 3 ori pe zi, la 1 or dup mesele
principale. Se utilizeaz pentru diabet, cu recomandarea medicului. Mâncare de fasole verde, care
înlocuiete insulina. 300 gr. de fasole verde echivaleaz cu 2 uniti de insulin.
"Proteina vegetal" se realizeaz din: 1 kg f in de grâu, muiat în ap rece, frmântat pân se obine
o coc vâscoas la care se adaug puin cafea de cereale. Se pune într-un vas cu ap rece care s acopere
coca, se las de seara pân dimineaa, se scurge apa, se frmânt coca adugându-se ap rece, pân se
îndeprteaz amidonul, rmânând glutenul. Se adaug dup gust usturoi, ceap, mrar, ptrunjel. Se
frmânt, se pregtesc glute sau chiftele, se fierb.
* Ceai anti-diabetic: frunze de afin, dud, nuc, flori de glbenele, teci de fasole, suntoare. Regleaz
funciile biliare, scade zahrul din sânge. Se face infuzie în 400 ml. ap; se bea fracionat de 3 ori. Se mai
folosesc brusturele, fasolea, nucul, salvia, care au aciune hipoglicemiant.
* Baia vital de dou ori pe zi a câte 25 de minute, baia de soare, o dat pe zi, baia de trunchi, o dat
pe zi, 25 de minute, baia de abur general de 2-3 ori pe sptmân câte 15-20 de minute. Duul rece
general, de 3 ori pe sptmân. Baia alternant de picioare o dat pe zi. Duul scoian alternant de 2 ori pe
zi.
* Cataplasm cu crbune, alternant cald-rece, aplicat în zona de proiecie, pe peretele abdominal, a
stomacului i pancreasului: 8 minute cald, apoi 4 minute rece. Se alterneaz de 5 ori succesiv i se pune de
trei ori pe zi.
* Cura de aer cu gimnastic respiratorie i fizic, dup tolerana individual.
* Supraveghere medical riguroas.
REFLEXOTERAPIE
Se maseaz urmtoarele puncte: 17 stomac, 19 duoden timp de 15 minute; punctul 34 intestin subire
timp de 5 minute; punctul 29 intestin gros timp de 5 minute; punctul 13 tiroid timp de 3 minute, punctul
4 timp de 5 minute i punctul 23 timp de 3 minute.
DOPUL DE CERUMEN
Omul nu triete izolat de mediul care îl înconjoar. El este în contact cu lumea din afar, iar
cunoaterea realitii se face cu ajutorul celor 5 simuri: vzul, auzul, mirosul, pipitul i gustul. Organul
auzului i echilibrului, urechea, se compune din 3 pri: urechea extern, mijlocie i intern.
În timp ce urechea extern este vizibil, celelalte dou (mijlocie, intern) sunt situate profund în
interiorul cutiei craniene, în osul temporal. Urechea extern este segmentul aparatului auditiv care culege
i concentreaz undele sonore din mediul înconjurtor spre timpanul osicular. Ea este format din
pavilionul auricular i conductul auditiv extern. Pavilionul este o formaiune fibro-cartilaginoas de form
oval, care se insereaz pe peretele lateral al craniului i care are dou funcii importante: auditiv propriu-
zis i de orientare auditiv în spaiu. Pavilionul se continu cu al doilea segment al urechii externe
reprezentat de conductul auditiv extern. Acesta are forma unui cilindru uor aplatizat antero-posterior i
un traiect în form de "S" în plan orizontal. Conductul auditiv extern este format dintr-o poriune fibro-
cartilaginoas extern i o poriune osoas intern. Înveliul cutanat din poriunea fibro-cartilaginoas
prelungete din afar spre interior pielea pavilionului i este acoperit de foliculi piloi, glande sebacee,
glande aprocrine (glande sudoripare modificate), numite glande ceruminoase. Secreiile acestor glande i
produii de descuamaie ai tegumentului formeaz o substan pstoas, cu aspect ceros (cerumenul) cu
10
PH acid, higroscopic, cu rol în protecia urechii. Cerumenul este singurul produs uman ce conine cupru.
În componena cerumenului intr: ap, proteine, acizi grai, colesterol, acid cerotic, sruri minerale de
sodiu, magneziu, potasiu, calciu, fosfor i cupru. Creterea sau scderea cantitii de cerumen depinde de
mai muli factori: oscilaii de temperatur, stimulri mecanice i medicamentoase, traumatisme
emoionale, reacii psihice. La unele persoane cerumenul se acumuleaz în conduct formând un veritabil
dop, de consisten i culoare variabil. Dopul nu se formeaz deodat, ci în timp îndelungat, el fiind bine
suportat atât timp cât exist un spaiu între masa sa i peretele conductului pentru a permite o audiie
normal. Alteori apare scderea de auz (hipoacuzie de transmisie), senzaia de plenitudine, zgomote
auriculare, autofonie, vertij, durere. Niciodat nu se scoate dopul de cerumen de ctre persoane
neautorizate prin diverse manevre i cu diferite obiecte, care pot s-l împing spre timpan i s produc
leziuni, sângerri, infecii. Dopul se poate elimina prin spltur auricular cu ap cald la 370C, dac
pacientul nu a prezentat anterior perforaii ale membranei timpanice sau nu are în prezent un proces
supurativ acut. Dopurile vechi i uscate se îndeprteaz fie prin extragere cu un cârlig pentru corp strin,
fie prin spltur auricular efectuat dup înmuierea acestora. Dei o profilaxie veritabil a dopului de
cerumen nu exist, se poate recomanda evitarea stagnrii apei în urechi i curarea intempestiv a
conductului auditiv extern.
INCONTINENA URINAR
Reprezint pierderea involuntar de urin, temporar sau permanent. Conform statisticilor, peste
15% dintre vârstnici au aceast problem. Incontinena urinar poate fi trectoare sau cronic. Cea
tranzitorie este determinat de cauze reversibile: infecii urinare, vaginite i uretrite atrofice, unele
medicamente (diuretice, antihipertensive, antihistaminice, sedative, decongestionante nazale cu efedrin),
alcoolul, unele boli (insuficien cardiac sau venoas), constipaia.
Dintre cauzele apariiei incontinenei urinare cronice la persoanele în vârst, una principal este
tulburarea de contracie a muchiului vezicii urinare, una secundar este în urma unor afeciuni
neurologice (accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, boala Alzheimer) sau alte cauze (cistite,
cancere vezicale, obstrucie uretral). O alt cauz este i cea datorat stresului, mai ales la femeile în
vârst i const în pierderea de urin prin manevre ce cresc presiunea intraabdominal (tuse, strnut,
ridicarea unor obiecte grele), fiind o consecin a slbirii planeului pelvin prin îmbtrâniri i nateri
multiple. La brbai principala cauz este afeciunea prostatei (adenomul sau cancerul de prostat). În 5%
dintre cazuri incontinena urinar este secundar neuropatiei diabetice, deficitul de vitamin B12 sau este
idiopatic. La toate aceste cauze se adaug modificrile fiziologice de vârst (scderea capacitii vezicii
urinare, creterea eliminrii lichidelor consumate ziua, în timpul nopii). Mobilitatea redus a vârstnicului,
tulburrile de mers, pierderea echilibrului, contribuie la apariia incontinenei urinare. Consecine ale
acestei afeciuni sunt: medicale (leziuni locale, ulceraii, micoze, infecii urinare), psihosociale (jen,
izolare social, depresie), economice.
La primele simptome bolnavul trebuie s se prezinte la medicul de familie pentru identificarea cauzei
i s se determine o anumit conduit terapeutic. Tratarea infeciilor urinare prin antibiotice, a atrofiei
vaginale prin terapie hormonal, eliminarea unor medicamente, tratamentul constipaiei pot rezolva
aceast problem.
În incontinena urinar de stres, alturi de modificarea stilului de via (scderea greutii corporale la
obezi, oprirea fumatului, exerciii de întrire a planeului pelvian), tratamentul factorilor precipitani (tuse,
vaginite), un rol important îl au tratamentele farmacologice i chirurgicale.
Pentru incontinenele urinare, care nu au rspuns la aceste msuri, un rol major îl are educarea
pacientului. Golirea vezicii urinare la anumite intervale de timp, reducerea consumului de lichide dup ora
18.00, golirea vezicii urinare înainte de culcare, au efect benefic. Toaleta local riguroas previne apariia
infeciilor bacteriene, micotice, leziunilor. Purtarea condoamelor, tampoanelor, pamperilor, montarea
sondelor urinare temporar sau definitiv, devin necesare în incontinena urinar refractar la msurile
terapeutice.
11
Se fac bi calde de ezut cu coada oricelului, coada calului (100 gr plante la fiecare baie), sare de
buctrie (2 pumni de sare de Basna). Se beau zilnic 4 ceti de ceai de creioar. Se freac regiunea
vezical cu esen de traista ciobanului, care învioreaz musculatura dinspre exterior.
PSORIAZISUL
Este o dermatoz plurifactorial, inflamatorie, proliferativ, caracterizat printr-o etiopatogenie
extrem de complex. Boala ia natere din cauza unei dereglri a funcionrii ficatului. La tratament se va
ine cont de alimentaie, din care se scot mezelurile, afumturile, carnea de porc, acriturile, oetul, vinul,
lmâia, portocalele, fructele citrice i de pdure, precum i sucurile lor, merele, cafeaua, ciocolata, cacao,
mierea, petele, conservele, mazrea, fasolea, lintea etc., deoarece acestea formeaz acizi pe care ficatul
bolnav nu-l suport.
Sunt permise laptele i produsele lactate, salatele acrite cu iaurt, carnea fiart de viel, pasre, vac,
petele proaspt, legumele uoare fierte, compoturile. Pielea cu cruste uscate se unge cu alifie de
rostopasc, suc de nalb.
Se fac bi cu infuzie de ciuboica cucului, nalb, coada calului.
Se ine o diet cu sucuri de fructe i zarzavaturi timp de 1 an, regim crudivor depurativ timp de 5-7
zile pe lun, cur cu suc de orz verde 3x50 ml pe zi, cu boabe de ienupr, cu tije de ppdie, timp de 5-7
zile.
Se aplic comprese locale cu infuzie de cimbrior i badijonare cu suc de glbenele. Se fac bi de
trunchi, vital, înf urare scurt, du scoian alternant de 2-3 ori pe sptmân.
Se prepar urmtoarele reete:
Reeta 1 - 40 gr coada calului, 30 gr coaj de salcie alb, 50 gr urzic, 10 gr ventrilic, 20 gr fumri,
30 gr glbenele, 20 gr coada oricelului, 10 gr coaj de stejar, 30 gr ttneas, 40 gr trifoi rou.
Reeta 2 - 20 gr brusture, 20 gr mesteacn alb, 20 gr salcie alb, 20 gr trei frai ptai.
Se face infuzie din 1 linguri amestec în 250 ml de ap, se beau 3-4 ceti pe zi, alternând reetele.
Pentru uz extern se prepar urmtoarea reet: nprasnic, coada calului, coada oricelului, glbenele,
nalb, rostopasc, se amestec în pri egale, se pun 200 gr din amestec în 5 l ap rece, se macereaz 12
ore, se înclzete puin, se strecoar i se toarn în apa de baie. Baia dureaz 20 minute, dup care se
aplic alifia de glbenele, ttneas sau tinctur de frunze de limba câinelui.
Reflexoterapia se aplic prin masarea zonelor reflexe corespunztoare glandelor suprarenale i
paratiroide, pentru combaterea strilor inflamatorii. Zonele limfatice se vor masa pentru creterea puterii
de aprare a organismului la infecii, prin producerea de anticorpi. Zonele ficatului, colecistului,
stomacului, intestinelor, se vor masa pentru reglarea funciilor metabolice. Se vor masa punctele: 24, 25,
26 timp de 5-7 minute fiecare; 13, 23 timp de 3 minute; 15, 17, 28-33 timp de 5 minute. Masajul se va
face zilnic timp de 12-14 zile, apoi se continu cu 3 edine pe sptmân înc 5-6 sptmâni, meninând o
igien riguroas a tegumentelor.
TUBERCULOZA
Tuberculoza este o boal cronic, infecto-contagioas, care se transmite în special pe cale aerian, prin
intermediul picturilor Flluger rezultate în urma acceselor de tuse, râs, cântat. Este o afeciune cunoscut
de mii de ani, cu perioade de recrudescen determinate de situaii speciale naturale i sociale.
Tuberculoza este produs de bacilul Koch, o micobacterie foarte rezistent la frig i cldur, dar care
poate fi relativ uor omorât de expunerea la soare (UV) i dezinfecia cu produi chimici speciali (cei mai
simpli sunt cei clorurai). Bacilul Koch are o proprietate deosebit de a-i putea inhiba metabolismul pe
termen lung (10, 15, 20 de ani), în condiii neprielnice pentru el, metabolism pe care îl poate relua în
momentul în care condiiile locale sau generale ale organismului îi permit. Existena acestor "bacili
adormii" în organism constituie punctul de plecare al tuberculozelor secundare numite ftizii (popular
oftic), care apar la distan în timp de momentul infeciei cu bacilul Koch sau al reactivrilor tuberculozei
dup un prim tratament, chiar corect executat. O alt particularitate a acestui microb este posibilitatea de a
12
dezvolta rezisten la aciunea unor antibiotice specifice, în condiiile în care se întrerupe tratamentul
recomandat de specialist sau nu se respect schemele recomandate de medicul curant. Aceast posibilitate
reduce ansele de reuit ale tratamentelor ulterioare.
Infecia tuberculoas (ptrunderea bacilului Koch în organism) nu se continu obligatoriu cu
îmbolnvirea de tuberculoz. Prima infecie tuberculoas (natural sau vaccinal) are un efect benefic
asupra imunitii organismului, determinând o cretere fa de o nou infecie tuberculoas. Acest lucru se
întâmpl îns în condiiile unui organism sntos. Receptivi la infecia tuberculoas sunt în special copiii
pân la vârsta de 3 ani i adulii de vârsta a treia, a cror sistem imunitar nu este maturizat sau este
debilitat de maladiile intercurente. Factorii care conduc la transformarea infeciei tuberculoase în boal
aparin, atât organismului, cât i mediului. Pentru o persoan prost alimentat calitativ i cantitativ, care
duce o via dezordonat marcat de vicii - fumat, but, stresat emoional i intelectual, afectat de
maladii cum ar fi: cancerul, virozele, diabetul, boli de sistem, psihopatii, este mai probabil ca infecia
tuberculoas s fie continuat de apariia ftiziei. Situaii de criz economic, rzboaie, calamiti naturale
favorizeaz apariia i rspândirea tuberculozei în rândul populaiei. Proporia mare de persoane f r
locuin, f r loc de munc, necooperante în finalizarea tratamentului corect al tuberculozei duce la
apariia cazurilor de tuberculoz cronic, ce constituie sursa de infecie principal.
Tuberculoza nu are simptome proprii care s sugereze de la început afeciunea. Ea evolueaz lent pân
la forme avansate de boal. Principalul simptom este tusea, iniial neproductiv, apoi cu secreie
mucopurulent, simptom care este caracteristic multor boli, în special la fumtori unde schimbarea
caracterului de tuse obinuit a fumtorului poate s fie un semnal. Starea febril (37-380C), scderea în
greutate, lipsa poftei de mâncare, transpiraiile nocturne i oboseala, întregesc sindromul de impregnare
bacilar. O situaie particular o constituie hemoptiziile, expectoraii cu sânge proaspt, denumite
"hemoptizii provideniale" pentru c duc la descoperirea unei tuberculoze active. Ele survin în urma
ruperii unor vase de sânge mai mici sau mai mari, de unde rezult cantitatea mic sau impresionant de
sânge eliminat, vase care se erodeaz în ansamblul de leziuni locale pulmonare pe care le d tuberculoza
evolutiv.
În cazul reactivrilor tuberculoase, în tuberculoza cronic, la simptomele descrise mai sus se pot
aduga altele cum ar fi dispneea (greutate în respiraie) sau alte complicaii aprute în urma repetatelor
leziuni tuberculoase la nivel pulmonar.
Diagnosticul de certitudine al tuberculozei este cel bacteriologic din sputa expectorat de pacient.
Examenul microscopic pune în eviden bacilul Koch, dup o coloraie special. În cazul bolnavilor cu
leziuni minime, neexcavate, cantitatea de bacili eliminat în sput este foarte mic i este posibil ca în
eantionul de sput analizat s nu fie suficieni bacili Koch pentru a deveni vizibili pe frotiu. De aceea este
necesar cultivarea sputei recoltate pe medii specifice de cretere a bacilului.
Tratament:
- Izoniazid, PAS, streptomicin sulfat, strepancil, fintozid, pirazinamid, tiocarbid, kanamicin,
tebemicin, nizolin.
- Vitaminele D2, D3 hidrosolubile, gluconat de calciu, vitamina B6, Cedecalcin, Cavit 9, ACTH,
Predinson, Supercortison.
- Sirop de ptlagin, Trecid, Tusomag, Calmotusin, Tusan, Codein fosfat, Stodal.
- În perioada de convalescen se utilizeaz unele specii de plante medicinale care conin sruri
minerale, vitamine, substane antibacteriene. Cu aciune remineralizant sunt indicate urmtoarele plante
în cur de 6 luni pân la 2 ani: 40 gr coada calului, 40 gr frunze de podbal, 20 gr flori de tei. Se face
decoct din 5 linguri de amestec la 1,5 l de ap, se beau 3-4 cni pe zi, îndulcite cu miere de albine.
- Reet: 20 gr coada calului, 15 gr troscot, 20 gr frunze de podbal, 5 gr frunze de ment, 15 gr rizomi de
pir, 5 gr fructe de ienupr, 20 gr conuri de hamei. Se face decoct din 1 lingur de amestec la 1 can de ap,
se beau 2-3 cni pe zi, timp de 3-6 luni. Pe timpul acestei cure se recomand sptmânal consumarea a
500 gr miere amestecat cu hrean ras (1-2 rdcini), din care se ia câte 1 linguri cu 1 or înainte de masa
de prânz i sear.
13
- În perioada de iarn i primvar se recomand urmtoarea reet: 40 gr mcee, 40 gr fructe de
ctin, 10 gr frunze de urzic, 10 gr frunze de ciuboica cucului, care se prepar ca infuzie din 2 lingurie
de amestec la 1 can de ap. Se beau 1-2 cni pe zi.
- Reflexoterapia aduce îmbuntiri în respiraie, dac este cazul de exces de energie la nivelul
plmânului, caracterizat prin accese violente de sufocare sau de vid de energie la nivelul plmânilor,
caracterizat prin respiraie greoaie, permanent. În primul caz se maseaz punctul P5, situat în pliul cotului
în afara tendonului muchiului biceps - dispersie (fig. 1). În cazul al doilea, pentru tuse, hemoptizie se
maseaz punctul P1 - tonifiere. Se mai poate masa meridianul vasului de concepie cu punctul JM15 -
tonifiere.
6 cure pentru curarea organismului
Când ultimele zvâcniri ale iernii au trecut i în lumina biruitoare a soarelui lumea plantelor se
retrezete la via, este momentul marii curenii de primvar. Totul în natur se primenete: copacii
capt un nou vemânt de frunze, ierburile î i scot noile tulpinie la lumin, animalele î i schimb blana,
iar psrile î i refac cuiburile. i oamenii ar trebui s ia în serios acest mesaj de înnoire, de splare
trupeasc. Suntem plini de zgur! La sfâritul iernii, în organismul fiecruia dintre noi rmân „zauri”,
impuriti care vor genera, dac nu sunt eliminate din timp, tot felul de boli i tulburri. Multe din
afeciunile începutului de primvar, cum ar fi epidemiile de boli respiratorii, problemele digestive
(gastrita, ulcerul, colita), puseurile de reumatism, cistitele, infeciile renale etc., se datoreaz acestor
acumulri de toxine în corp. Chiar celebra astenie de primvar este, în marea majoritate a cazurilor, o
consecin direct a acestei stri de intoxicare cronic a organismului. Iat de ce este extrem de important
ca în aceast perioad, când farmacia naturii î i umple cmrile cu plante pline de vigoare i energie, s
apelm la ele, înainte ca primele semne de boal s-i fac apariia.
1. Cura cu ppdie - pentru ficat i vezica biliar
Este o plant în aparen banal, dar care are nite efecte detoxifiante cu totul excepionale. Aceasta
deoarece acum, primvara devreme, ppdia conine în frunzele i în tulpina sa substane amare, enzime i
fitohormoni care fac adevrate minuni pentru ficatul obosit i încrcat de toxine.
Desf urarea curei
Timp de 14 zile, se vor consuma câte zece frunze proaspete de ppdie, de dou-trei ori pe zi, cu 10
minute înaintea meselor principale. Recoltarea frunzelor se face în aceeai zi sau cu maximum dou zile
înainte de a fi consumate, de la plante care înc nu au înflorit, pentru a conine colin (un principiu activ
cu proprieti drenoare i tonice hepatice foarte puternice) în cantiti maxime. Unii naturiti recomand
folosirea tijelor florale de ppdie în locul frunzelor - un sfat valabil, singurul inconvenient fiind c aceste
tije se procur greu, culegându-se în intervalul de timp de dinaintea înfloririi plantei, care este de obicei
foarte scurt (3-4 zile).
Efectele curei cu p pdie
Aceast cur are darul de a relansa activitatea ficatului, de a stimula puternic regenerarea celulelor
hepatice i de a favoriza eliminarea toxinelor din acest organ extrem de important. Mai mult, frunzele
proaspete de ppdie stimuleaz secreia de bil i important, favorizeaz evacuarea acesteia. Nu în
ultimul rând, ppdia are darul de a stimula peristaltismul întregului tub digestiv, fiind de un mare ajutor
pentru persoanele cu digestia slbit sau lene.
Câteva recomand ri terapeutice
Printre afeciunile care se agraveaz la ieirea din iarn i care sunt eliminate cu ajutorul tratamentului
cu frunze de ppdie proaspt enumerm: dischinezia biliar (fierea lene), dispepsia, hepatitele de toate
felurile, icterul, constipaia aton, indigestia. Este un adjuvant valoros în cazurile de microlitiaz biliar,
precum i în ciroza hepatic.
Precauii: La persoanele cu stomacul foarte sensibil, subponderale sau debile, tratamentul cu ppdie
crud se poate dovedi prea puternic, motiv pentru care va fi f cut cu pruden.
14
2. Cura cu urzic - pentru sânge
Este una din cele mai vechi i mai utilizate plante medicinale de pe glob, având o multitudine de
întrebuinri terapeutice. Frunzele urzicii au cea mai mare putere terapeutic primvara, imediat dup
rsrire, când rezervele de substane vindectoare acumulate în anul trecut sunt puse în micare de primele
valuri de cldur. În martie-aprilie, aceast plant are i cele mai intense efecte depurative i
reîntineritoare, fiind într-un acord perfect cu perioada de trecere de la sezonul rece la cel cald, când
dezintoxicarea i revigorarea sunt mai necesare ca oricând.
Desf urarea curei
Sucul de urzic se obine astfel: într-un mixer electric se pune o mân de frunze de urzic tiate nu
foarte mrunt, dup care se adaug trei sferturi de pahar de ap. Se mixeaz vreme de 2-3 minute, apoi se
las s mai stea vreme de un sfert de or, dup care se filtreaz prin strecurtoarea pentru ceai sau prin
tifon. Se obine aproximativ un pahar de suc, cu o culoare verde intens, care va fi but într-o singur
doz, dimineaa, pe stomacul gol. Pentru curele de curare a sângelui mai puternice, se beau 2 pahare de
suc de urzic pe zi: dimineaa i seara.
Efectele curei cu urzic
Fiind extrem de bogat în clorofil, sucul de urzic este un excelent purificator pentru sânge. Acest
preparat de primvar anihileaz radicalii liberi, stimuleaz procesele de hematopoez (de producere a
globulelor roii), stimuleaz procesul de producere a altor elemente figurate ale sângelui (globule albe,
trombocite). Iat în continuare i indicaiile de tratament pentru aceast cur:
Câteva recomand ri terapeutice
Cura cu suc de urzic se recomand în mod special în anemie, atât în cea feripriv (urzica este bogat
în fier i favorizeaz asimilarea acestui oligoelement), cât i în formele auto-imune sau în cele în care apar
modificri morfologice ale hematiilor. De asemenea, este recomandat în tulburrile de coagulare ale
sângelui, ca adjuvant în hemoragiile interne, precum i pentru sechelele post-hemoragice. Studii recente
arat c sucul proaspt de urzic are efecte foarte bune în tratarea diferitelor forme de leucemie.
Precauii: Persoanele cu colit de fermentaie vor consuma cu pruden (la început în cantiti mici)
sucul de urzic, care va fi întotdeauna foarte proaspt.
3. Cura cu grâu verde - pentru colon i stomac
La început de aprilie, pe câmp, grâul deja a crescut, mldiele sale artând ca o perie deas, de un
verde viu, care clocotete parc de via. Sucul obinut din ele este o adevrat colecie de vitamine,
enzime i minerale, cu efecte benefice asupra întregului organism, dar mai ales asupra tubului digestiv.
Desf urarea curei
Pentru a face tratamentul cu grâu verde, trebuie în primul rând s ne asigurm „materia prim”. Pentru
aceasta, vom pune într-o tvi de plastic un strat de pmânt fertil de flori, netratat chimic, cu o grosime de
doi-trei centimetri i îl vom însmâna cu boabe de grâu (se gsesc la magazinele naturiste) puse des, la 1-
2 mm una de cealalt. Vasul se pune apoi pe pervazul ferestrei i se ud la un interval de timp de 2-4 zile.
În dou sptmâni grâul verde va rsri i va crete la o înlime de 15-20 cm. Atunci este momentul
potrivit pentru recoltare. Se taie tulpinile (rdcinile care rmân, dac sunt udate, vor mai rsri de 1-2
ori), se spal bine, dup care se dau prin maina de tocat. Toctura se pune în storctorul electric
centrifugal i se obine sucul de grâu verde - un adevrat elixir de sntate. Administrarea lui se face în
cure de 10-21 de zile, timp în care se ia câte un sfert de pahar (50 ml) de trei ori pe zi, înainte de mesele
principale.
Efectele curei cu grâu verde
Sucul obinut din mldiele de grâu are un efect puternic, de curire a întregului tub digestiv. Mai
mult, el are o aciune reparatoare, favorizând regenerarea epiteliilor lezate de feluritele boli, calmând
durerile, cicatrizând leziunile i normalizând procesele digestive.
15
Câteva recomand ri terapeutice
Cura cu grâu verde este recomandat într-o multitudine de afeciuni digestive specifice primverii. În
cazurile de gastrit hiperacid i de ulcer, în msura în care sucul de grâu este tolerat (pentru c nu toi
pacienii suport acest remediu), are o aciune calmant, favorizeaz cicatrizarea i regenerarea esuturilor
afectate de boal. În colita de putrefacie, care apare sau se agraveaz invariabil la sfâritul iernii, din
cauza consumului exagerat de proteine, cura cu suc de grâu verde ajut la modificarea florei (devenit
patologic) i favorizeaz eliminarea reziduurilor din colon. În multe cazuri de enterit sau de colon
iritabil, cura cu mldie de grâu are efecte calmante i determin vindecarea gradat a acestor afeciuni.
4. Cura cu ridichi - pentru aparatul reno-urinar
Rdcinile de un rou viu i strlucitor ale ridichilor sunt un adevrat elixir pentru rinichi. „De vin”
sunt substanele antiinfecioase i diuretice pe care aceast legum de primvar le conine din belug.
Desf urarea curei
Dimineaa i seara vom mânca, pe stomacul gol, câte o salat obinut din cinci ridichi de mrime
medie, tiate mrunt i amestecate cu puin ulei de msline, oet de mere i sare de buctrie. Pentru un
gust mai bun, putem aduga în salat i câteva fire de ptrunjel. Tratamentul se face minimum 12 zile la
rând, pentru ca efectele sale s fie resimite în profunzime. Pentru persoanele cu probleme renale cronice
sau foarte grave, se recomand administrarea zilnic a 100 ml (jumtate de pahar) de suc de ridichi
proaspt, obinut cu storctorul electric centrifugal.
Efectele curei cu ridichi
Ridichile de lun conin substane cu un puternic efect antibiotic, care ajut la vindecarea rapid a
feluritelor infecii care afecteaz rinichii, vezica i cile urinare. Apoi, aceste rdcini au un efect diuretic
intens, favorizând eliminarea apei din corp prin urinare, au o aciune antiinflamatoare asupra rinichilor i
asupra prostatei.
Câteva recomand ri terapeutice
Cura cu ridichi este în mod special indicat persoanelor care rein apa în organism, care sufer de
nefrit, pilo-nefrit ori cistit cronic. De asemenea, este un real ajutor celor care au pietre sau nisip la
rinichi, întrucât anumite principii active coninute de ridichi favorizeaz mrunirea calculilor urinari i
eliminarea lor. De asemenea, curele de ridichi previn formarea unor noi calculi în cazul persoanelor care
au recurs la operaie sau la alte forme de tratament pentru eliminarea lor. O alt recomandare a acestui
tratament este pentru bolnavii cronici de prostat, întrucât are efecte antiinflamatoare i ajut la controlul
sfincterelor urinare.
5. Cura cu leurd - pentru inim i vasele de sânge
Este o plant ce crete în semi-umbra pdurilor de stejar, gorun sau fag, are frunzele de un verde închis
i un miros ca de usturoi, motiv pentru care se mai numete i usturoi. Fr îndoial, cura cu leurd este
un panaceu pentru întregul aparat cardiovascular, aa cum vom vedea în continuare.
Desf urarea curei
Sucul de leurd se obine astfel: o mân de frunze proaspete se taie foarte fin, ca zarzavatul pentru
ciorbe. Se pun într-un vas de sticl i se toarn deasupra un pahar de ap cldu, dup care se las s se
macereze la temperatura camerei, vreme de patru ore, apoi se filtreaz prin tifon. Se obine ceva mai mult
de un pahar de suc, doz care va fi consumat pe stomacul gol, imediat dup preparare, o dat pe zi.
Tratamentul dureaz 12 zile, pentru prevenirea afeciunilor cardiovasculare i minimum 30 de zile, pentru
bolnavii cardiaci cronici. Dac nu putei avea în fiecare zi acest suc proaspt de leurd, atunci recurgei la
o cur cu tinctur de leurd, care se prepar în urmtorul mod: frunzele proaspete de leurd se taie cât mai
fin i se pun într-un borcan de sticl cu filet, pân acesta se umple pe trei sferturi. Deasupra se adaug
alcool alimentar de aptezeci de grade, cât s le ptrund i s le acopere, dup care borcanul se închide
ermetic. Se las s se macereze vreme de zece zile, la temperatura camerei, timp în care se agit coninutul
borcanului de 2-3 ori pe zi, pentru o mai bun extragere a principiilor active. Dup trecerea acestui
16
interval de timp, se filtreaz preparatul obinut. Se administreaz câte o linguri de tinctur, diluat în
jumtate de pahar de ap, de 4 ori pe zi, în cure de minimum 30 de zile.
Efectele curei cu leurd
Studii f cute în Germania i Austria au pus în eviden efectele excepionale ale acestei plante, pentru
anihilarea radicalilor liberi din sânge, pentru împiedicarea formrii cheagurilor de sânge (trombe), pentru
meninerea elasticitii vaselor de sânge i reglarea tensiunii arteriale. Are efecte regulatoare asupra
ritmului cardiac i este un tonic bun pentru muchiul inimii, fiind considerat de ctre comunitatea
tiinific una din cele mai bune plante din lume pentru afeciunile cardiovasculare, aa cum o arat i
indicaiile medicale care vor urma.
Câteva recomand ri terapeutice
Flebita, tromboflebita i trombozele sunt prompt eliminate cu ajutorul acestei plante, care are
puternice efecte antiinflamatoare vasculare, fluidifiante sanguine i anti-agregante plachetare.
Hipertensiunea, ateroscleroza i ischemia cardiac, asociate cu valori ridicate ale colesterolului, sunt
puternic combtute de aceast cur, pentru c leurda conine adenozin, o substan care conform unor
studii recente efectuate în Germania, are un rol esenial în reducerea colesterolului, în împiedicarea
formrii trombelor, în scderea tensiunii arteriale. Leurda este pe termen lung adjuvantul ideal i pentru
aritmia cardiac sau tahicardie, fiind administrat în cure de câte 2-3 luni.
Precauii: La persoanele cu stomac sau colon extrem de sensibil, leurda poate provoca stri de jen sau
uoare crampe. Mamele care alpteaz nu vor consum leurd, deoarece aceasta transmite un gust
neplcut laptelui.
6. Cura cu hrean - pentru aparatul respirator
Frunzele sale lunguiee sunt printre primele care ies pe câmp i prin pârloage primvara. Poate din
acest motiv este i aa de utilizat pe timpul primverii în medicina popular româneasc, pentru c
rdcinile sale sunt uor de reperat cu ajutorul frunzelor care se grbesc s ias la lumin. Dar mai este un
lucru: hreanul vindec o multitudine de afeciuni respiratorii care se agraveaz la început de primvar,
când organismul este extrem de sensibil la feluritele infecii. Din acest motiv este foarte bine s cunoatem
mai multe despre cura cu aceast plant de primvar, care se dovedete salvatoare în multe boli de sezon.
Desf urarea curei
Intern: Zece linguri de hrean dat prin rztoarea fin se amestec bine cu treizeci de linguri de miere
i se las la macerat vreme de trei-patru zile, într-un borcan închis ermetic. Dup trecerea acestui interval
de timp, se începe administrarea preparatului, din care se iau 1-2 lingurie de patru ori pe zi. Un tratament
dureaz între 20 i 40 de zile, putând fi reluat de câte ori este nevoie pe parcursul anului.
Extern: Se d o rdcin de hrean prin rztoare i apoi se învelete într-o bucat subire de pânz
(tradiia popular cere ca aceast pânz s fie de culoare roie). Cataplasma obinut astfel se aplic pe
rdcina nasului i pe frunte, pentru bolile care afecteaz cile respiratorii superioare i pe zona pieptului
pentru bolile bronho-pulmonare. Se ine hreanul pe piele vreme de 2-10 minute, cu atenie îns, s nu
produc arsuri, întrucât conine substane extrem de iritante pentru cei cu tegumentele sensibile.
Tratamentul se repet o dat pe zi, pân la vindecarea complet.
Efectele curei cu hrean
Folosit intern, rdcina de hrean este un excelent antibiotic, stimuleaz capacitatea natural de
aprare a organismului în faa infeciilor respiratorii, ajut la eliminarea secreiilor patologice din arborele
bronic i plmâni. De asemenea, combate accesele de tuse, inclusiv de tuse convulsiv. Extern, este un
înclzitor i un drenor redutabil, stimulând foarte puternic procesele de eliminare a secreiilor de pe cile
respiratorii i având efecte antiinfecioase directe.
Câteva recomand ri terapeutice
Cura intern cu hrean este un remediu care nu d gre în bronitele acute i cronice, precum i în
astmul bronic. Este indicat persoanelor care au ieit din iarn cu probleme cronicizate, cum ar fi rinita,
sinuzita, tusea persistent.
17
În cazul rinitei i sinuzitei cronice, se obin rezultate excepionale prin aplicarea cataplasmei pe zona
frunii - o aplicaie care desfund prompt nasul i cile respiratorii superioare, ce determin eliminarea
masiv de secreii patologice.
Aplicat pe zona pieptului, cataplasma cu hrean va fi un adjuvant excepional în cazurile de
pneumonie, viroz pulmonar i tuberculoz pulmonar, la fel ca i cura intern cu hrean.
Precauii: În contact cu pielea, hreanul poate produce iritaii foarte puternice, asemeni unor arsuri.
Din acest motiv va fi aplicat extern la început doar pe perioade de timp foarte scurte, mrindu-se timpul de
expunere, doar dac nu apare reacia iritativ puternic.
Energiza i-v cu ajutorul copacilor!
Pân ce nu se scutur frunzele, duce i-v în pdure i luai energie de la copaci. Sevele care
i-au ajutat s rodeasc au înc vigoare. O maturitate care vi se va transmite benefic.
Prin aplicaiile i procedurile sale, silvoterapia se deosebete de celelalte metode de tratament
naturiste, dei coninutul procesului de vindecare este în mare msur acelai. El implic nu numai latura
fizic a trupului nostru, ci i cea psihic (sufletul) i cea spiritual (mintea). Acesta este un aspect
hotrâtor, deoarece se tie c orice influen exercitat asupra componentei organice a fiinei noastre se
transmite ulterior afeciunii i raiunii. i invers, o experien sau o trire din planul spiritual se
repercuteaz prin intermediul sentimentelor asupra trupului nostru. Dac demersul de vindecare nu va
depi orizontul materialist, rezumându-se doar la medicamente, mai curând sau mai târziu, acestea î i vor
extinde aciunea i asupra universului afectiv i spiritual. Erorile au consecine grave, care deseori nu mai
pot fi eliminate prin mijloace de acelai tip, adic materiale. Dac îns vom alege un remediu i o terapie
ce se adreseaz mai întâi laturii spirituale, procesul de vindecare va fi, eventual ceva mai îndelungat, dar
va ptrunde mai profund în zonele organice.
Toate aceste considerente sunt valabile i pentru silvoterapie, ca parte a medicinii naturii. De fapt,
silvoterapia preia strvechea tradiie popular de vindecare cu ajutorul arborilor, în care se obinuia s se
mearg la cutare sau cutare copac, pentru a lecui cutare sau cutare suferin fizic. Iat mai jos câiva
dintre arborii i arbutii cel mai frecvent recomandai odinioar i azi:
Ararul - Contra oricror erupii pe piele (se ating crengile).
Mrul - Are aciune antitumoral (se folosete în tratamentul cancerului).
Mesteac nul - Echilibreaz i combate stresul celor ce depun o munc intelectual intens, stimuleaz
activitatea cerebral. De asemenea, poate fi de ajutor în gut i afeciuni reumatismale.
Stejarul - Regleaz sistemul circulator i normalizeaz tensiunea. Are aciune tonifiant, se recomand
pentru perioada de convalescen dup spitalizare.
Taninul - Folositor în gut i astenie.
Plopul - Contra strilor tensionate.
Frasinul - Stimuleaz i tonific întregul organism.
Molidul, pinul - În gut i boli de plmâni. Combat transpiraia. Ajut în momentele de suprasolicitare,
întresc nervii i relaxeaz.
Alunul - Stimuleaz funciile pielii, fortific nervii i inima.
Socul - Activeaz eliminarea reziduurilor prin scaun i urin. Întrete sistemul imunitar i previne
rcelile.
Teiul - Întrete inima. Calmeaz i relaxeaz.
La prima vedere, s-ar putea crede c sub denumirea de silvoterapie se îneleg doar formele obinuite de
prelucrare i utilizare ale plantelor medicinale, aa cum le cunoatem din practica general a fitoterapiei,
prin urmare, prepararea de infuzii, tincturi, unguente i altele asemenea. Desigur, aceste posibiliti exist.
Un remediu de sorginte divin : energia arborilor
Rdcinile, scoara, mugurii, frunzele, florile i fructele arborilor sunt transformate frecvent în remedii
de sntate. Cu mult mai important e îns fora energetic a pomilor fructiferi i a copacilor, o iradiere
18
benefic pentru starea psihic i spiritual a celor ce au nevoie de ajutor, oameni bolnavi, dar i sntoi
care vor s-i refac rezervele de vitalitate. Ideea de însntoire cu ajutorul arborilor e la fel de veche
precum omenirea însi. Din pcate, ea a fost uitat aproape cu totul, foarte puini oameni mai cunosc
astzi aceast metod. Este o modalitate de vindecare ce s-a pierdut, fiindc necesit receptivitate i timp.
Odat cu dispariia treptat a celor dou premise, aceast terapie subtil a încetat s-i mai afle locul în
societatea noastr tehnicizat, grbit i lipsit de sentimente. Silvoterapia ofer posibiliti nelimitate de a
regsi legtura profund cu natura i prin natur cu noi înine, dar i cu semenii notri, de a înva din nou
s simim i s comunicm. Firete, este doar una dintre numeroasele modaliti de a impulsiona cutarea
sinelui i revigorarea relaiilor cu cei din jur, îns una dintre cele mai frumoase pe care le cunoatem. În
silvoterapie, remediul este chiar fiina vie a arborelui. Ne însntoim i ne energizm, apelând la fora ce
face copacul s creasc pân la splendoarea deplinei sale maturiti, dup tiparul caracterului su specific,
al unicitii lui.
Privite din afar, toate plantele ce alctuiesc o anumit familie, fie arbori, fie arbuti, fie ierburi,
seamn leit unele cu altele, încât suntem incapabili s le deosebim. Abia când le cercetm îndeaproape,
fiecare din ele î i dezvluie f ptura individual. Prin însuirile sale specifice i prin farmecul su, un
mesteacn tânr ni se arat altfel decât unul matur sau btrân. Tot atât de deosebii sunt un mesteacn
sntos i unul bolnav.
Fiecare copac, la fel ca fiecare floare sau arbust, are povestea sa. O poveste care poate fi descifrat i
îneleas atunci când tim s ne apropiem de ele cu respect i cu drag. Natura, pmântul i tot ce ele
adpostesc în sânul lor ni se deschid deodat. La început, ni se arat aspectul i împrejurrile exterioare.
Încetul cu încetul îns, ne deprindem s înelegem modul lor de a comunica, limbajul vizual. Astfel vom
descoperi c, de fapt, acest limbaj al imaginilor nu ne este câtui de puin strin. Dimpotriv, îl vom
recunoate ca pe propriul nostru limbaj ancestral. Vom percepe, în sfârit, comunicarea continu dintre
toate fiinele existente în lume. Atunci vom intra în dialog cu natura, cu noi înine i cu însi ideea
creaiei. Acest dialog devine o putere vindectoare. Nu mai e nevoie s culegem frunze, s dezgropm
rdcini, s rupem flori i s jupuim scoara copacilor. Izvorul forei vindectoare îl gsim chiar în noi,
prin dialogul cu arborele. Devenim propriul nostru remediu. Suntem un remediu pentru noi i pentru
arbore, la fel cum arborele este un remediu pentru sine i pentru noi. E un dar care ni se ofer i care
ateapt ca noi s învm a-l primi.
Copacul ca mijlocitor
Când izbutim s ne apropiem de un copac, e ca i cum l-am auzi spunând: „Vino i cunoate-te prin
mine. Deschide-i inima. Dac îmi înelegi glasul, te pot însoi pe calea noastr comun, pân la sorgintea
etern a vieii”. Pentru a implica arborele în procesul nostru de însntoire, nu trebuie s preparm ceai
din frunzele lui. Nu sunt necesare nici un fel de alte premise, în afar de deschiderea i disponibilitatea
noastr luntric. Modalitatea tradiional de a intra în legtur cu un arbore este urmtoarea: desclai de
pantofi i ciorapi, cu tlpile simind nemijlocit pmântul, cu bustul gol sau dac este posibil, complet
dezbrcai, ne apropiem de copac, îi atingem trunchiul cu vârfurile picioarelor i îl înconjurm cu braele.
Sau braele pot fi lipite de el, cu palmele îndreptate în jos. De asemenea, se poate ca braul stâng s fie
ridicat în lungul trunchiului, iar braul drept coborât. i poziia invers este la fel de bun. Aici, fiecare
trebuie s-i aleag forma de atingere cea mai potrivit i mai plcut pentru el personal, la momentul
respectiv. Important este doar s ne simim bine, ceea ce înseamn i s fim total liberi, s nu ne simim
observai, supui vreunei presiuni din interior su exterior.
Cu aceasta, am f cut primul pas. Urmeaz s percepem copacul încet, f r grab. Ne rezemm de el i
ne odihnim la pieptul lui. E o concentrare tcut, în care arborele începe s ne ajute. Acum el î i
îndeplinete rolul de mijlocitor. Înceteaz s fie doar lemn i frunzi i devine f ptura vie care a fost de
fapt întotdeauna. Îl simim ca fiin i tot ca fiin el ne transmite povetile sale, trecutul, prezentul i
viitorul lui. Ca fiin ne transmite for, pace, linite, echilibru, dar i tristee, melancolie, vechi amintiri,
griji i sperane. Scoara lui ni se pare uneori cald, alteori rcoroas. Câteodat, ne face s lcrimm, apoi
ne cheam s ne trezim din visare. Ne înva s gsim ocrotire i indispensabilul sentiment de siguran.
19
Ne arat o lumin în bezn. Durerile se topesc în îmbriri. Trim comunicarea cu copacul. Stm
înlnuii i prin el ne cunoatem pe noi înine. Toate graniele au disprut. Arborele devine un mijlocitor,
o verig pe drumul ascendent al cunoaterii i al împlinirii noastre. Ceea ce percepem la el, felul cum îl
simim, reflect ceea ce suntem noi în acest moment. Vedem imaginile arborelui, pentru care suntem
deschii acum. Toate acestea se petrec în planul spiritual. Pornind de aici, el acioneaz apoi i în planul
fizic. În organismul nostru, construit din materie opac, mijlocirea lui se resimte ca un proces de
vindecare. Transformrile interioare, subtile, spirituale prind chip i form la nivelul grosier, corporal.
Invizibilul devine vizibil, prin modelarea materiei. În cuprinsul întregii naturi, aceste procese sunt puse în
eviden prin aspectele lor exterioare. Trsturile caracteristice, „fiina luntric”, îmbrac forme i astfel
devin perceptibile.
Legumele la control
De la o vreme încoace, legumele sunt considerate medicament. Un remediu menit s ne
întreasc imunitatea i s alunge boala. Un leac aflat la îndemâna oricui i oricând. A trecut
vremea când iarna ne îndopam cu cartofi i cu varz murat, ateptând cu r bdare s vin vara, ca
s mâncm roii i castravei. Pieele noastre sunt ocupate azi de legume de import, care au
spulberat sezoanele i tradiiile alimentare, oferindu-ne trufandale aduse din toate col urile
pmântului. Foarte bine! Dar oare tim ce mâncm? Roiile din Spania i ardeii din Turcia sunt
aceleai legume ca cele ce se cultiv în grdinile noastre? Preluat din presa elve ian, o ar unde
importurile de legume i fructe sunt supuse unui control draconic, îndreptarul de fa , adaptat la
realit ile româneti, î i propune s v ajute ca atunci când pune i o legum în farfurie, s tii ce
mâncai.
Întreb ri ajuttoare
- Sunt legumele atât de s ntoase pe cât se spune?
- Cu siguran, da. Chiar dac majoritatea soiurilor sunt compuse, în principal, din ap, restul
componentelor conin ceea ce trebuie: multe vitamine, substane minerale, fibre i substane vegetale
secundare. Pe lâng fructe, legumele sunt pentru noi cea mai important surs de vitamin C, vitamine din
grupa B i betacaroten. Ultimul (o faz premergtoare a vitaminei A) se gsete în aproape toate legumele,
dar în mod special în morcovi, varz alb i spanac. O cantitate important de vitamin C ne-o ofer
ardeiul gras, varza crea i broccoli. Iar substanele vegetale secundare, atât de importante pentru
sntatea noastr, care confer plantelor arom, culoare i gust, sunt prezente - în cantiti diferite - în
toate legumele. Asupra noastr, ele au un efect antibacterian, întresc sistemul imunitar sau pot preveni
îmbolnvirea de cancer.
- Se spune c legumele congelate ar con ine la fel de multe vitamine ca cele proaspete. E
adevrat?
- Legumele congelate pot fi chiar mai bune decât cele proaspete. De regul, aceste legume se fierb, se
opresc i se congeleaz la cel mult trei ore dup ce au fost culese. În acest fel, este stopat metabolismul i
vitaminele sunt pstrate intacte.
- Legumele conservate sunt i ele bune?
- De obicei, legumele sunt înclzite înainte de a fi conservate. Vitamina K, prezent în cantitate mare
în varza acr, suport înclzirea f r probleme. În plus, exist substane nutritive pe care organismul le
poate asimila doar dup înclzirea legumelor, de pild licopina, care se gsete în cantitate mare în roii.
La testarea conservelor de roii s-a constatat c în ele, cantitatea de licopin era de dou ori mai mare
decât cea din roiile proaspete. Cu toate acestea, concluzia general este urmtoarea: prin conservare,
legumele î i pierd adeseori peste 50% din vitamine, mai ales vitamina C. i în afar de aceasta,
substanele minerale se descompun în lichidul fierbinte.
20
- Ce ingrediente se pun în conservele de legume?
- În principiu, conservele de legume nu au voie s conin substane conservante sintetice, o interdicie
permanent înclcat în industria alimentar de larg consum. Sigur, exist i conserve „curate”, dar preul
lor este piperat i nu i-l poate permite oricine. Singura soluie: vigilen la E-urile de pe etichete.
- Roiile de ser conin mai puine substan e nutritive decât cele de gr din?
- Nu neaprat, cci cantitatea acestor substane nu depinde de locul unde sunt cultivate roiile, ci mai
ales de soi, de îngrmânt, de lumin i de temperatur. Dei primete mai puin soare decât soiurile
cultivate în inuturile sudice, roia româneasc, de ser, nu este cu nimic mai prejos decât acestea. Firete:
cea mai bun roie nu este nici cea de ser, nici cea din sud, ci cea care se coace vara în grdini. În plin
sezon, roiile noastre se dezvolt în condiii optime de lumin i temperatur i sunt culese doar când sunt
bine coapte.
- Legumele autohtone con in mai multe vitamine decât cele importate?
- Legumele prezint o cantitate mai mare de vitamine i substane nutritive, atunci când sunt consumate
proaspete, adic imediat dup ce au fost culese. Legumele cultivate în alte ri sunt recoltate, uneori,
necoapte înc, pentru a nu se strica în timpul transportului. i chiar dac se coc ulterior, nu pot dezvolta
atâtea componente precum legumele culese la vremea lor.
- Legumele române ti conin mai puine substan e toxice decât cele din alte ri?
- Da, atunci când sunt cultivate în gospodriile rneti, cu îngrmânt natural. Din pcate, s-au f cut
i la noi teste care au confirmat existena unor urme de pesticide la unele dintre legumele de pe tarabe. În
ceea ce privete legumele de import, controalele efectuate la nivel european arat c printre cele „vizate”
se numr: ardeii grai din Turcia i Spania, castraveii din Spania, roiile din Spania i Italia, care
prezentau diverse substane pesticide.
- Pot fi îndep rtate aceste substan e prin splare?
- Cltitul superficial nu este suficient. Legumele trebuie splate cu ap cldu, cu o perie moale sau
cu un burete. În orice caz, nu cu detergent. La salat verde i la varz trebuie îndeprtate frunzele
exterioare. Rdcinoasele se cur bine cu un burete aspru. Dei sub coaj se gsesc adeseori multe
substane vegetale importante, nutriionitii recomand îndeprtarea acesteia, în cazul castraveilor i al
morcovilor.
- Cum pot fi recunoscute legumele modificate genetic?
- Începând cu 18 aprilie 2004, în Comunitatea European, alimentelor modificate genetic trebuie s li
se aplice o etichet pe care s scrie „modificat genetic”.
- Aceste legume sunt periculoase?
- În 2003, cercettorii britanici au efectuat o serie de studii, al cror rezultat nu a fost publicat pân
azi. Dar pân în prezent nu s-a efectuat nici un studiu serios, care s arate cum reacioneaz organismul -
pe durat lung - la alimentele „manipulate” genetic.
- Sunt mai bune legumele cultivate biologic?
- Bio-legumele sunt ferite, practic, de reziduurile de chimicale i conin mai puini nitrai decât
legumele obinuite.
- Nitratul este a a de problematic?
- În organism, din el se poate forma nitritul, care se lipete de globulele roii, împiedicând transportul
oxigenului, astfel c la copiii mici poate provoca cianoza (boala albastr). Nitratul se gsete mai ales în
spanac, gulii i toate soiurile de salat verde. Iarna, aceste valori cresc semnificativ. Valabil pentru toate
soiurile de salat: trebuie îndeprtate frunzele exterioare, codiele i cotorul, care acumuleaz nitrai, i
trebuie adugat zeam de lmâie, pentru c vitamina C împiedic formarea nitritului în organism.
- Acrilamidele din produsele pe baz de cartofi sunt un motiv de îngrijorare?
- Experii consider acrilamida, în prezent, ca i în trecut, drept periculoas. În experimentele efectuate
pe animale, ea a declanat cancerul i a afectat ereditatea. Riscul pe care-l prezint pentru om nu a fost
confirmat pân acum, dar se bnuiete c exist. Vizate sunt: cartofii pr jii i chips-urile. Doi factori sunt
determinani pentru coninutul de acrilamid din produsele cu cartofi: cantitatea de zahr din tuberculi i
21
temperatura de preparare. Acas, cartofii nu trebuie inui într-un loc prea rece, în nici un caz în frigider,
ca s nu produc prea mult zahr. Se pr jesc în friteuz la maximum 17grade., iar în tigaie niciodat la foc
prea iute, ca s se rumeneasc repede.
- Cum se prepar legumele, ca s se pstreze intacte vitaminele i substan ele nutritive?
- Regula general este urmtoarea: se cur repede, se spal sub jetul de ap (nu se in în ap) i se
fierb (sau se pr jesc) întregi sau se taie doar înainte de a le prepara. Nu se fierb prea mult. Ideal: în aburi
sau oprite (inute puin în ap clocotit i pe urm sub jetul de ap rece).
- Legumele crude sunt mai s ntoase?
- Nu toate. Unele nu se pot consuma crude (nu au gust plcut) sau conin chiar substane toxice.
Fasolea verde, de pild, conine fazin, care se lipete de globulele roii, împiedicând oxigenarea. În plus:
unele substane nutritive prefer temperatura ridicat, devenind active doar prin înclzire i putând fi
asimilate mult mai bine în mâncrurile calde. Printre ele se numr licopina din roii sau vitaminele E i
B2.
- Cum ar trebui p strate legumele?
- Jos în frigider, în cutia pentru legume - în afar de cartofi, roii, ardei i castravei, crora le plac
locurile întunecoase i aerisite, dar nu prea reci. Morcovilor, ridichilor i guliilor li se îndeprteaz
frunzele care extrag umiditatea. Sparanghelul, mazrea psti i fasolea verde se pstreaz mai bine
învelite într-un ervet umezit. Legumele nu trebuie inute lâng fructe, pentru c se coc mai repede i
preiau uneori mirosul de la ele.
- Ciupercile continu s fie radioactive?
- Da, chiar i la 20 de ani dup accidentul de la Cernobâl, unele specii - din anumite zone -
acumuleaz cesiu.
5 reguli de aur
Vrei s v hrnii cât mai sntos cu putin, f r s ameii de cap de-atâtea sfaturi i indicaii? Este
foarte uor, dac inei seama de recomandrile de mai jos:
Mâncai cât putei de des legume i cât mai diferite. i chiar dac nimerii peste vreo roie sau un
ardei cu urme uoare de pesticide, nu renunai, pentru c sunt mai puin duntoare, decât renunarea la
legume.
Optai mai ales pentru legumele indigene proaspete, de sezon. Sunt mai consistente, se recolteaz
de regul atunci când sunt bine coapte, iar drumul pân la tarabe este mai scurt.
Încredei-v în ceea ce vedei cu ochii dvs.: legumele autohtone cu aspect frumos, proaspete,
puternic colorate i nevtmate, au i un gust pe msur.
Nu lsai legumele proaspete prea mult vreme la frigider. Înainte de a le prepara: splai-le cu ap
cald i cu o perie moale i mrunii-le abia înainte de a le fierbe. i nu le inei prea mult în ap clocotit.
Valabil pentru lunile de iarn: nu v temei de legumele congelate. Înghearea rapid pstreaz bine
pecetluite majoritatea substanelor componente, pân în momentul înclzirii în oala pus pe foc.
HREANUL i MUTARUL
Nelipsite cândva din farmacia gospod riilor rneti, mutarul i hreanul au fost puse în
umbr de medicamentele f loase de la ora . Pcat! Daruri minunate ale naturii, ele ascund virtu i
tmduitoare puternice, pe care ni le ofer , pe deasupra, i gratuit.
HREANUL
Cunoscut înc din vremea antichitii, leac preuit de greci i romani, hreanul era o plant rspândit
i printre daci, care îi spuneau usturonil. Frunzele crude, legate pe frunte, alungau durerile i limpezeau
mintea. Din rdcina dat pe rztoare se coceau turte cu care se vindecau gâlcile, iar ceaiul de flori
alunga cele mai grele rceli. Deczut din vechea lui glorie, hreanul se mai folosete rar ca medicament i
mult mai des ca picanterie alimentar. Pcat! Fora lui vindectoare e remarcabil i... gratuit. Care este
22
secretul puterii sale? În primul rând iueala din rdcini, care îl face s fie foarte eficient în tratarea bolilor
reumatice i ale cilor respiratorii superioare. Pe urm, rdcina de hrean este foarte bogat în vitamine (în
special C i din complexul B) i minerale, conine substane antibiotice naturale, enzime, fitohormoni etc.
Numeroase leacuri populare pun în valoare acest „arsenal” de principii active ale hreanului în boli din cele
mai diverse, aa cum vom vedea în continuare:
REETE CU HREAN
Tinctur de hrean
Se dau prin rztoarea mic rdcinile de hrean, se pun într-un borcan pân se umple o treime i restul
se completeaz cu alcool alb alimentar de 80 de grade. Se las la macerat 8 zile, apoi se strecoar, presând
amestecul printr-un tifon. Intern, se ia o jumtate de linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei,
guturaiului, gripei. Extern: se aplic pentru tratarea reumatismului, plgilor (rnilor) necrozate. Aplicarea
tincturii este uor dureroas, dar foarte eficient.
Siropul de hrean
Se d prin rztoare o rdcin de hrean, se adaug 4 linguri de miere, se amestec bine i se las
câteva minute la macerat. Se strecoar, presând coninutul cu un tifon. Se obine siropul crud. Resturile
care rmân în tifon se pun la fiert cu puin ap (cât s le acopere). Dup fierbere, se strecoar prin
presare, se las s se rceasc, apoi se amestec împreun cu siropul crud. Se iau trei linguri pe zi.
Recomandri: astm, bronita cronic, afeciuni ale cilor respiratorii medii i inferioare în general.
Energizant cu hrean
Se spal foarte bine 12 ou, apoi se pun într-un vas, cu coaj cu tot i se in timp de 12 ore în suc
natural de lmâie (trebuie s le acopere). Se scot oule din sucul de lmâie, se sparg i se bat bine, dup
care se pun din nou în vasul cu suc de lmâie, în care se mai adaug 1 kg de hrean curat de coaj i dat
pe rztoare, 1 litru de uic natural tare (palinc de prune), 1 kg de miere. Amestecul se ine la macerat
într-un borcan, vreme de nou zile, dup care se iau zilnic, dup mesele principale, 1-3 linguri.
Vin tonic cu hrean
Într-un litru de vin rou, natural, se pun 15 linguri de hrean dat prin rztoarea fin. Se astup sticla i
se las s se macereze coninutul vreme de 8-9 zile, dup care se filtreaz. Se administreaz 3-4 linguri din
acest vin tonic pentru îmbuntirea digestiei, pentru stimularea i reglarea activitii cardiace, contra
anemiei i pentru prevenirea litiazei renale. Pe termen lung, acest vin cu hrean este i un tonic sexual i un
afrodiziac foarte bun.
Fin de hrean
Rdcinile de hrean se taie cubulee i se pun pe calorifer sau în apropierea unei surse de cldur ca s
se usuce. Atunci când se elimin complet apa i devin uscate ca iasca, aceste cubulee se macin cu rânia
electric de cafea, obinându-se un praf alb, cu efecte puternic iritative: f ina de hrean, care se folosete în
obinerea decocturilor, pentru cataplasme sau administrat ca atare. De regul, mcinarea rdcinilor
uscate pentru obinerea f inii de hrean se face chiar înainte de folosirea acesteia. Altfel, dac este
depozitat, pe msur ce trece timpul ea î i pierde proprietile terapeutice.
Cataplasma cu hrean
Varianta 1: Se d hreanul prin rztoarea mic, dup care se învelete în tifon i se pune pe locul
afectat. Se ine pân când apare senzaia de arsur, dup care se îndeprteaz. Este aplicaia extern cu
efectul cel mai puternic, dar este destul de dur, aa încât adesea este preferat o variant mai blând.
Varianta 2: Se pun într-un vas 2 linguri de f in de hrean i 2 linguri de f in de semine de in, se
adaug ap i se amestec foarte bine, pân când se formeaz o past. Aceast past se învelete în tifon i
se aplic pe locul afectat vreme de 1 or.
Oetul de hrean
Se rade o rdcin de hrean i se introduce într-o sticl. Se toarn deasupra oet de mere cu miere,
pân ce lichidul acoper hreanul. Se las s se macereze într-un loc cald, timp de zece zile, dup care se
scoate din sticl câte puin lichid, care se utilizeaz pentru aplicaii externe. Este folosit cu succes contra
parezelor faciale, contra descuamrii pielii i a seboreei.
23
Indica ii terapeutice ale hreanului:
Guturaiul, tusea de diverse etiologii - se iau 5-6 lingurie pe zi de sirop de hrean, care se înghite
încet, lsându-l s acioneze la nivelul gâtului. Suplimentar se face gargar cu tinctur de hrean: trei
lingurie de tinctur la un sfert de pahar de ap.
Bronita cronic i acut, astmul - se consum zilnic 3-4 lingurie de hrean ras, simplu sau în
combinaie cu morcov, dat prin rztoare. Hreanul are efecte antibiotice puternice, expectorante i
bronhodilatatoare.
Adjuvant în tuberculoza pulmonar - se administreaz zilnic, dup mesele principale, câte 3-4
lingurie din tonicul pe baz de hrean, descris mai sus.
Polipii uretrali - se iau zilnic câte 4 lingurie de tinctur de hrean, dizolvate în puin ap.
Digestia lent , gastrita hipoacid - se consum 2-3 linguri de hrean ras fin, în timpul meselor
principale. Suplimentar, se pot lua înainte de mas 1-2 linguri de vin tonic cu hrean.
Anemia la adul i - se iau cu câteva minute înainte de mas 3-4 linguri de vin tonic cu hrean.
Inapeten a, anemia la copii - se consum cel puin o dat pe zi o salat din hrean ras fin (1-2
lingurie) i sfecl roie (1-2 linguri). Aceast minicur se ine minimum o lun, fiind recomandat cu
precdere pe perioada iernii i la trecerea de la sezonul rece la cel cald.
Reumatismul, guta - într-o can de lapte cald se pun 1-2 lingurie de hrean. Acest preparat se bea
pe stomacul gol, de 1-2 ori pe zi. Un tratament dureaz minimum 3 sptmâni.
Nasul înfundat (rinita cronic) - se consum hrean ras: 2-4 lingurie pe zi. Suplimentar se face
tratamentul extern recomandat pentru sinuzit.
Aplica ţ ii externe cu hrean
Sinuzit, rinit - într-o basma de culoare roie (aa cere tradiia...) se pun 2 lingurie de hrean ras. Se
aplic aceast cataplasm pe zona frunii, atât timp cât este suportat, având grij s nu apar arsur pe
piele. Nasul se desfund aproape instantaneu i încep s fie eliminate secreii din abunden, curindu-se
astfel cile respiratorii superioare. Se recomand s se fac acest tratament, cu efecte extrem de rapide,
câte patru-cinci zile la rând.
Bronit, grip, congestii pulmonare - se aplic pe torace cataplasme cu f in de in i hrean
(preparate dup metoda de mai sus), care se in vreme de 30-60 de minute. Aplicaia se repet o dat la 2-3
zile.
Dureri reumatice - pe zona afectat se aplic o cataplasm cu hrean crud, atât timp cât nu apare
senzaia de arsur. Suplimentar, dup îndeprtarea cataplasmei, se poate aplica un unguent camforat.
Paradontoz - se mestec îndelung hrean crud dat prin rztoare (eventual amestecat cu morcov ras
pentru atenuarea iuelii). La nivelul gingiilor, hreanul are efecte de stimulare puternic a circulaiei i a
proceselor trofice.
Stomatit - 3-4 lingurie de tinctur de hrean se dizolv în jumtate de pahar de ap. Se fac cltiri
îndelungate ale gurii cu aceast soluie.
Paralizie facial - se aplic pe obraz, de dou ori pe zi, o compres cu oet de hrean, obinut dup
reeta de mai sus. Peste compres se pune un nailon i se ine o sticl cu ap cald, aa încât s se obin o
uoar hipertermie local. Fiecare aplicaie dureaz 10-15 minute.
Re ţ ete de frumuse ţ e
Ten palid, ofilit - se aplic cu un tampon de vat oet de hrean, care are efecte de activare a circulaiei
sanguine i efecte tonice asupra pielii.
Meninerea tinere ii pielii - se aplic pe obraz seara, înainte de culcare, sirop de hrean, care se ine
vreme de 10-15 minute, dup care se îndeprteaz cu un tampon de vat înmuiat în lapte.
Descuamarea tenului - se terge zona afectat cu tinctur de hrean (eventual diluat în puin ap),
dup care se aplic un unguent de glbenele.
24
Precauii i contraindica ii la tratamentul cu hrean
Intern , hreanul se administreaz cu pruden persoanelor cu colon iritabil sau care sufer de gastrit
hiperacid. Abuzul de hrean în alimentaie duce la deranjamente digestive i tulburri nervoase.
Extern, hreanul, mai ales sub form de cataplasm, va fi folosit cu pruden la persoanele care au
pielea sensibil, alergic.
MUTARUL
Exist dou specii de mutar: una cu seminele albe (Sinapis alb), care are efecte mai blânde (dar este
i mai slab din punct de vedere terapeutic) i una cu semine negre (Sinapis nigra), cu un puternic gust
picant i extrem de rubefiant, care este de obicei preferat în terapie. Ambele sunt intens folosite în
medicina popular, mai ales ca aplicaii externe în bolile bronho-pulmonare, în care fac adevrate minuni.
S vedem în continuare câteva modaliti de preparare i câteva utilizri terapeutice ale ambelor specii de
mutar:
Re ţ ete cu muş tar
Fin de mutar
Se obine prin mcinarea cu rânia electric de cafea sau prin zdrobire în piu. Se pstreaz în
recipiente închise la culoare i în locuri rcoroase. De regul, este de preferat ca f ina de mutar s fie
folosit în primele 2-3 sptmâni de la preparare, dup aceea proprietile sale curative diminuându-se
progresiv.
Se administreaz intern în lapte sau vin, iar extern se folosete la prepararea cataplasmelor.
Cataplasm cu mutar
Se amestec 3-4 linguri de f in de mutar cu ap pân se formeaz o past, care se pune apoi într-un
scule de pânz i se aplic pe locul afectat, inându-se pân la înroirea pielii i apariia unei uoare
senzaii de arsur.
Pentru copiii peste 6 ani, cataplasma se prepar din 3 linguri de f in de mutar i 3 linguri de f in
obinut prin mcinarea seminelor de in. La copiii sub 6 ani aplicaiile cu mutar sunt contraindicate.
Indica ii terapeutice ale mu tarului
Constipa ie cronic - se iau zilnic 1-2 linguri de semine întregi de mutar alb, pe stomacul gol,
înghiindu-se cu ap. Este un tratament eficient, dar contraindicat persoanelor care sufer de colon iritabil.
Intoxica ii - se amestec 1 lingur de f in de mutar negru într-un pahar de ap i se ia pe
stomacul gol. Provoac aproape instantaneu un acces de vom care va elimina materiile toxice din stomac.
Lipsa poftei de mâncare - se pune un sfert de linguri de f in de mutar negru într-un pahar cu
lapte. Se administreaz cu un sfert - o jumtate de or înainte de mas.
Aplicaii externe cu mu tar
Bronit, astm, pneumonie - se aplic o cataplasm cu f in de mutar negru pe zona toracelui. Se
menine atât timp cât senzaia de arsur nu este foarte puternic, dup care se îndeprteaz i se acoper
zona tratat cu un material clduros.
Dureri reumatice, nevralgii - în apa fierbinte din cad se pune un scule cu 100-200 grame de
semine de mutar negru. Se las circa 10 minute, dup care se îndeprteaz. Se fac bi generale în aceast
ap cu durata de 10 minute. Este un tratament valabil i în astmul cronic, în durerile cu diverse localizri
produse de expunerea îndelungat la frig sau cureni de aer.
Precauii i contraindica ii la tratamentul cu mu tar
Copiii sub 6 ani sunt extrem de sensibili la tratamentul cu mu tar negru, care poate da intoxicaii
severe.
Administrarea prelungit a mu tarului, negru sau alb, devine iritant i toxic, mai ales la persoanele
cu dispepsie, cu stomacul sau colonul sensibil, care sufer de iritaii ale cilor urinare.
25
Cercetarea atent a mâinilor reprezint o metod strveche de diagnostic în medicina chinez .
Învai i dvs. s v apreciai singuri starea de s ntate, în func ie de forma unghiilor i a liniilor
din palm
Nu exist chinez bolnav care s nu-i întind mâna medicului, nu din politee, ci pentru ca acesta s-i
examineze cu atenie forma, structura pielii, degetele, unghiile, cutele i liniile mai pronunate sau mai
terse din palm. Pentru medicii chinezi mâna este o hart a întregului organism, cu ajutorul creia sper
s pun un diagnostic.
Aceast metod de diagnosticare, cunoscut înc din Antichitate i în India, Grecia i Egipt, se
numete chirologie (de la grecescul „chir” = mân i „logie” = învtur). În prezent, ea este practicat în
Europa, mai ales de terapeuii specializai în cele peste 150 de semne, din care se pot trage importante
concluzii medicale. Ei nu se bazeaz în mod exclusiv pe ele, ci încearc s combine diverse metode pentru
a-i face o imagine complet asupra strii de sntate a pacientului. Dar mâna îi poate ajuta s-i dea
seama de anumite predispoziii la boli sau de sensibiliti motenite din natere.
Cele trei linii principale din palm le ofer i neiniiailor - care le pot recunoate cu uurin - indicii
importante legate de sntatea lor.
1. Linia vieii (în medicina chinez, „linia pmântului”)
Spune câte ceva despre constituia persoanei respective. Dac este lung, vizibil pronunat i f r
întreruperi, persoana este robust. Ramificaiile existente la baza ei (în direcia încheieturii mâinii) ar
putea indica probleme în zona genital. Dac linia vieii seamn cu un lan compus din multe verigi, este
posibil s existe o sensibilitate a traiectului gastro-intestinal.
2. Linia capului (la chinezi, „linia omului”)
Dup prerea chirologilor, se afl în strâns legtur cu creierul, sistemul nervos i simurile. Bine
pronunat, indic i ea - ca i linia vieii - o constituie robust. O „insul” situat pe aceast linie (se
desparte i pe urm se unete din nou) ar putea indica migrene motenite din natere, iar o „insuli”
situat sus, în apropierea degetului arttor, o vedere slab condiionat genetic.
3. Linia inimii (la chinezi, „a cerului”)
Dup cum arat i numele, aceast linie se afl în strâns legtur cu inima i cu vasele de sânge.
Când este foarte pronunat, ea ar putea indica o anumit predispoziie la afeciunile vasculare.
Predispoziia ctre hipotensiune se poate recunoate dup dou linii drepte i scurte, care întretaie linia
inimii în apropierea inelarului. Indiferent de cât încredere acord oamenii medicinii alternative sau celei
clasice alopate, merit cu prisosin ca ei s-i examineze mâinile i dac vd vreo modificare, mai ales a
degetelor, s se adreseze unui specialist.
Tabelul pe care vi-l prezentm mai jos arat semnele, modificrile posibile i cum pot fi ele
interpretate:
Simptomul : Unghia se bombeaz, artând ca sticla unui ceas.
Cauza posibil : Unghiile bombate din natere sunt, în general, inofensive. Dar când bombarea lor se
produce în timp, cauza poate fi apariia unor afeciuni pulmonare grave sau cardiace.
Soluii: Consultai medicul.
Simptomul : Unghie îngust, în form de lingur, arcuit în sus, adeseori casant.
Cauza posibil : Unghiile pot fi aa din natere i nu reprezint un pericol, dar dac apar brusc, cauza
poate fi lipsa de fier i anemia.
Soluii: În caz de anemie, trebuie consultat medicul. În ce privete lipsa de fier, ea poate fi urmarea
unei alimentaii greite i se compenseaz consumând organe de vit (splin, ficat), cereale integrale,
ptrunjel, suc de ovz sau ovz încolit.
Simptomul : Unghia se arcuiete în jos i, uneori, se îngroa. Seamn cu o ghear.
Cauza posibil : Dac nu sunt ereditare, unghiile-ghear pot fi indicii pentru dereglri ale irigrii
sanguine. Dac „gheara” apare doar la unghia arttorului, poate fi vorba de o predispoziie la astm sau
lips de calciu.
26
Soluii: Dereglrile irigrii sanguine trebuie tratate de medic. Pentru lipsa de calciu se recomand
leguminoasele (fasole, mazre, linte), nucile, produsele lactate, calciul natural obinut din coji de ou
pisate, mult ap.
Simptomul : Una sau mai multe adâncituri aprute de-a lungul unghiilor.
Cauza posibil : Cea mai frecvent este manichiura prost f cut sau o boal care a împiedicat pentru
scurt vreme creterea unghiei. Dac exist i o pat, înseamn c unghia a fost strivit sau lovit cândva
în acel loc.
Soluii: Unghia se reface în 130-180 de zile, timp în care adâncitura dispare de la sine. În ceea ce
privete manichiura: atenie la rdcina unghiei. Pielia trebuie împins uor cu un beior moale.
Simptomul : Striuri verticale care se întind de la rdcin la vârful unghiei. Sau dungi albe care
apar sub unghie.
Cauza posibil : Aceste striuri apar, în general, la persoanele cu pielea uscat i sunt inofensive. Dar
ele pot fi i semnele unui psoriazis ce urmeaz s se instaleze sau semnele artritei. Dungile albe i lungi
pot fi un semn c e vorba de o ciuperc (micoz).
Soluii: Uneori e suficient s consumai mai multe lichide. Dac sunt permanente, striurile pot fi
înlturate pilind cu grij unghia. În caz de micoz, trebuie consultat medicul. Cu cât mai repede, cu atât
mai bine.
Simptomul : Pete de culoare închis sub unghie.
Cauza posibil : Cauza cea mai frecvent sunt sângerrile provocate de rniri (înepturi). Mai rar,
punctele i petele negre indic prezena mare de toxine în organism.
Soluii: În cazul când e vorba de un exces de toxine în organism, apelai la zile de post cu lichide. Cel
puin o dat pe sptmân, bei sucuri de legume i fructe, luai detoxifiant din plante.
Simptomul : Pete galbene pe unghie sau dedesubtul ei.
Cauza posibil : La fumtori sunt urme de nicotin, dar dac unghia devine casant i se îngroa,
pricina poate fi o micoz sau o dereglare a funciei ficatului sau a fierii.
Soluii: Petele produse de nicotin se îndeprteaz cu ap i oet sau lmâie. Dac motivul apariiei
petelor este neclar, trebuie consultat medicul.
Simptomul : Umflarea temporar a degetelor, mâinilor i încheieturilor.
Cauza posibil : La femei, dac procesul inflamator se produce între ziua a 24-a i a 28-a a ciclului,
s-ar putea s fie vorba de reinerea lichidelor. În general, dac umflturile se instaleaz permanent, în
cauz pot fi probleme legate de circulaia limfei i trebuie consultat medicul.
Soluii: Depunerile de ap se rezolv cu... ap: bei cel puin 2 litri de ap plat pe zi sau ceaiuri de
plante (urzic, teci de fasole), reducei drastic sarea, luai potasiu (banane) i tinctur de ienupr.
Simptomul : Degete i mâini reci, chiar i când afar e cald.
Cauza posibil : Dereglri ale circulaiei sângelui sau hipotensiune. Dac degetele devin brusc reci ca
gheaa i palide, cauza ar putea fi aa-numitul sindrom Raynaud, dar diagnosticul trebuie s-l pun
medicul.
Soluii: În caz de tulburri de circulaie, renunai la igri i cafea i facei permanent micare.
Pacienii cu sindromul Raynaud sufer, adesea, de angoase i stres. Li se recomand tehnici de relaxare.
Un remediu atotputernic:
Tinctura de propolis
Se pun într-o sticl de culoare închis 50 g propolis solid (cumprat de la apicultori), 500 ml alcool
alimentar în diluie de 30%. Se ine sticla într-o oal cu ap cald câteva ore. Apoi se agit zilnic, timp de
o sptmân, pân se topete. Se beau 30 de picturi, într-o cecu cu 100 ml ap cald, de trei ori pe zi,
înainte de mas. Este contraindicat administrarea lui cu orice fel de ceai, doar ap simpl, care în contact
cu picturile se face lptoas. Intern: se recomand pentru toate infeciile renale, calculi i nisip, chiar i la
vezica biliar. Ajut la înmulirea anticorpilor i revitalizeaz ficatul. Pentru afeciuni digestive se iau doar
10 picturi, dup mas. Extern: se tamponeaz eczemele, rnile infectate, înepturile de insecte, locurile
27
cu iritri alergice ale pielii. Se ung încheieturile cu dureri reumatice i gâtul, în caz de rceal, bronite i
laringite. Extern, se poate folosi la copii numai dup vârsta de trei ani. E bine s contientizai puterea
propolisului - un adevrat miracol produs de albine - însoind administrarea lui de rugciuni i linite
interioar.
Reeta-minune contra reumatismului
La o jumtate de litru spirt medicinal se adaug 2 lingurie sare de lmâie i 2 lingurie sare fin de
buctrie. Se las la macerat 7-10 zile, agitându-se zilnic. Când perioada expir, soluia se folosete la
frecii i comprese. Freciile se fac zilnic, de dou ori, lsând s se usuce spirtul pe piele. i compresele se
las s se usuce pe locul dureros. Cu acest tratament se scap de dureri.
Butur emolient cu miere, recomandat în astmul bron ic
Într-o pungu de pânz foarte curat punei 125 g semine de in. Introducei-o într-un vas cu 400 ml
de ap. Fierbei pe foc domol, pân obinei un lichid vâscos. Luai vasul de pe foc, lsai compoziia s se
rceasc, apoi adugai zeama de la trei lmâi i 400 g miere de bun calitate. Punei amestecul într-un
borcan de culoare închis i lsai-l la macerat 2-3 zile, la rece, dup care preparatul este gata. Luai câte o
linguri înainte de fiecare mas. Este un excelent emolient în afeciuni bronice i cu rezultate deosebite
în astmul bronic.
Butur reconfortant pentru anemici
Luai 2 ou de la gini crescute în curte, splai-le bine i punei-le aa, întregi, într-un borcan. Turnai
peste ele zeama de la o jumtate de kilogram de lmâi. Lsai borcanul acoperit timp de 24 ore, interval în
care o parte din calciul coninut în coaja oulor trece în sucul lmâilor. Scoatei apoi oule, spargei-le i
separai glbenuurile, pe care le frecai bine cu o lingur de zahr i un pacheel de zahr vanilat, dup
gust. Amestecai zeama de lmâie din borcan cu glbenuurile astfel pregtite i cu 250 g de miere.
Albuurile nu se folosesc. Pstrai amestecul la rece, în frigider. Înainte de mas, dai copiilor s bea câte o
lingur din acest preparat diluat cu sifon sau ap mineral.
P.S.: Bunica prepara în fiecare toamn i primvar, aceast butur, care merit trecut în rândul
medicamentelor cu rezultate remarcabile. Învioreaz întreg organismul i red pofta de via. Copiii
apatici i palizi, ale cror mame erau interesate de sntatea lor, f ceau mereu acest tratament.
Medicamentul acesta este minunat i pentru cei care stau multe ore la serviciu i n-au mese ordonate. În
loc s foloseasc sucurile artificiale, cu tot felul de aditivi alimentari, pot prepara cu puin efort aceast
miraculoas butur.
Alifie contra micozelor
O reet veche; se iau o ceap tocat mrunt, 50 ml ulei de floarea-soarelui, cear de albine, câteva
granule de tmâie. Toate ingredientele se pun pe foc pân ce se omogenizeaz (ceapa se va dizolva
complet). Se vor separa dou substane: una fin, omogen, care se va folosi drept unguent pentru zona
afectat (ce se va usca complet), cealalt compus din resturi, care se va arunca.
Leacuri pentru bolile de ficat, contra c derii prului i pentru abcese dentare
Leacuri pentru ficat
1 kg de suntoare uscat i mrunit se fierbe în 5 litri de ap, pân ce lichidul se reduce la
jumtate. Se strecoar, se las s se rceasc puin, apoi se adaug 1 kg de miere de albine poliflor. Se
pune coninutul în sticle i se pstreaz la frigider. În fiecare diminea, cu o jumtate de or înainte de
mas, se iau 100 ml din acest sirop. Rezultatele sunt foarte bune. Cu aceast reet, s-a vindecat icter
negru.
28
50 g pelin, 50 g troscot, 50 g ptlagin, 50 g anghinare, 50 g suntoare. Plantele se fierb în 5 litri de
ap, pân r mâne un litru. Se adaug 1 kg miere de albine poliflor peste ceaiul strecurat i se mai fierbe
pân r mâne înc o dat 1 litru. Se ia câte un phru mic, de uic, de trei ori pe zi, înainte de mas. Tot
timpul tratamentului se bea ceai de suntoare în loc de ap. Se face pauz o lun.
Leac contra c derii prului
Se taie rostopasc mrunt, se umple o sticl de 1 l pe trei sferturi, se toarn deasupra oet de mere i se
las la macerat timp de trei sptmâni. Se filtreaz i se fricioneaz capul la fiecare dou zile.
Abcese dentare
Pân mergei la dentist, putei domoli durerea aplicând pe gingie cataplasme groase cu argil rece. Se
las 2 ore, apoi se schimb. Argila se înmoaie cu ap sau ceai pân se face o past moale, care se pune
între dou buci de tifon, apoi se aplic pe gingie.
Remediu cu ardei iu i contra durerilor sciatice
Cu zeci de ani în urm eram tânr i fericit, dar mereu mi se dezlnuia o durere în olduri, când într-o
parte, când în alta, care ineau zile întregi, de nici nu puteam s respir. Mama, care cunotea multe plante
de leac, a încercat s m vindece, dar nici una nu s-a potrivit cu boala mea. Din fericire, am gsit într-o
carte o reet cu care m-am vindecat: într-o sticl de lapte cu gura larg se pun 18 ardei iui (roii)
mrunii, peste care se toarn 100 ml uic curat de fructe de 40 de grade. Se las la macerat 10 zile,
lâng o surs potrivit de cldur. Se strecoar i se trage în sticlue mici, de culoare închis. Se aplic pe
un tampon de vat, cu care se unge partea dureroas (de obicei, seara, la culcare). Preparatul acioneaz
rapid asupra sciaticii i boala nu recidiveaz. Dac apar iritaii pe piele, se recomand ungerea în prealabil
cu alifie de glbenele.
„Cum m-am vindecat de Zona Zoster”
Am f cut Zona Zoster pe fond nervos. Am mers la medicul de familie i mi-a recomandat o list cu
medicamente. Dar durerile cumplite continuau. Am mers la ali medici, dar medicamentele recomandate
n-au avut nici un efect. Într-o zi, cineva m-a îndemnat s fac acupunctur. M-am dus într-o doar, dar
tratamentul a avut efect imediat. Într-o sptmân, mi-a disprut Zona Zoster. Simeam cum, în locurile
unde mi se înfigeau acele, durerea ceda.
Reumatism cronic . Preparatul se numete tinctur de untul-pmântului i rezultatul a fost miraculos.
CURA CU STRUGURI
Judecând dup numele su - via de vie - f r îndoial c în frunzele, în seva i în fructele acestei
plante se afl o tainic energie a vieii. Mult mai apropiai de natur ca noi, înaintaii notri botezau
florile, arborii i ierburile de leac în funcie de virtuile lor. i nu s-au înelat niciodat. E suficient s
inem un ciorchine de strugure în soare, ca s în elegem c reprezint una din corolele de minuni ale firii.
Lumina filtrat prin boabele translucide, culoarea de miere i de ambr brumat, gustul dulce i rafinat
explic de ce în antichitate strugurii erau considerai fructe sacre. Nici o mirare: acum, la început de
mileniu, faima lor e la fel de puternic, dar de data asta, explicat tiinific. Motivul? Pân nu demult
apreciate doar ca materie prim pentru vin, aceste fructe au devenit materie prim pentru medicamente,
datorit proprietilor lor terapeutice. Studii riguroase, f cute în laboratoare i clinici de prestigiu din
lume, demonstreaz c strugurii, consumai din belug, rivalizeaz ca aciune terapeutic cu o întreag
industrie de medicamente. La loc de frunte se afl rezultatele privitoare la aciunea de prevenire a bolilor
tumorale, inclusiv a cancerului, cercetri in vitro i chiar de laborator, punând în eviden faptul c acidul
elagic coninut de struguri reduce cu pân la... 70% incidena cancerului, în special a celui pulmonar. O
prim aplicaie: mai ales persoanele care inspir noxe, fumtorii activi sau pasivi, trebuie s consume pe
timpul toamnei mari cantiti de struguri proaspei. O alt component, întâlnit din abunden mai ales în
strugurii roii i negri, quercitina, inhib dezvoltarea melanoamelor maligne (una din cele mai invazive i
mai greu de tratat forme de cancer), fiind i o speran în tratarea tumorilor metastazate. Aceeai
quercitin este un protector al inimii, ajut la meninerea supleii vaselor de sânge, întrete capilarele i
29
încetinete considerabil procesul de îmbtrânire. Resveratrolul, o alt substan con inut de struguri, este
un elixir mai ales pentru femei, studii clinice artând ca amelioreaz activitatea hormonal, fiind de un
imens ajutor pentru reglarea ciclului menstrual, combaterea hirsutismului, a hipoplaziei mamare
(insuficienta dezvoltare a sânilor), a infertilitii i a menopauzei premature. De asemenea, aceast
substan ajut la prevenirea i combaterea cancerului la sân i a tumorilor mamare în general.
O precizare important
În primul rând, strugurii trebuie consumai cu tot cu coaj pentru a avea efectele terapeutice scontate.
Oricât vi s-ar prea de amruie, îneccioas ori neplcut la gust, acceptai ideea c trebuie s mestecai
bine i s înghiii aceast coaj. De ce? Pentru c în coaj i în micul strat gelatinos dintre ea i pulpa
fructului se afl cele mai valoroase substane sub aspect terapeutic. Dac vrem s profitm din plin de
valoarea acestui fruct, ar fi bine s mestecm i sâmburii, care conin un ulei gras ce reduce colesterolul i
menine sntatea vaselor de sânge. Strugurii conservai pstreaz sub 10% din proprietile curative ale
celor proaspei, iar vinul, sub 6%, aa încât cei care imagineaz variante „originale” ale curei de struguri
trebuie s tie c nimic nu substituie fora unui strugure proaspt, „adevrat”.
TERAPIA CU STRUGURI
Cura de mare intensitate
Începe cu o perioad „de înclzire” de trei zile, în care se consum progresiv: o jumtate de kilogram
de struguri în prima zi, un kilogram în a doua zi, ajungându-se la 1,5 kilograme în cea de-a treia zi. Dup
aceste zile în care ne obinuim digestia i metabolismul cu strugurii, urmeaz 5 zile (dac vrei s slbii
drastic pot fi i 10 zile), în care se consum numai i numai struguri, ca atare sau sub form de suc (must).
Se consum în fiecare zi minimum 1,5 kg de struguri ori 1,2 litri de suc proaspt, cantitatea maxim fiind
de 3-4 kg de struguri ori 2,4 litri de suc pe zi. Dup ultima zi de cur ne reobinuim gradat cu alimentele
normale, consumând mai întâi infuzii de plante îndulcite cu miere i alimente uoare (supe de legume
calde, cartofi fieri), ajungând ca în 3-4 zile s ne alimentm normal.
Recomand ri: pentru un maximum de efect este necesar, în primul rând, ca întotdeauna s fim bine
aprovizionai cu struguri, aa încât s nu rmânem f r „combustibil” i s apelm, sub imboldul foamei,
la alimentele din frigider. Strugurii trebuie s fie dulci, bine copi, proaspei (s nu fi intrat în fermentaie
sau s se fi deshidratat la soare) i parfumai. Singurul supliment care se permite pe parcursul curei sunt
ceaiurile calde neîndulcite de chimen, menta piperat ori cimbrior pentru a v înclzi corpul (care în
aceast perioad este mai sensibil la frig) i pentru a combate eventuala diaree sau crampele abdominale.
Efecte: cura de mare intensitate este o veritabil mtur pentru organism, ne cur de toxine, elimin
prompt obezitatea, regleaz metabolismul, întrete sistemul cardiovascular. Cura cu struguri cur i
înfrumuseeaz tenul i pielea, combate acneea, erupiile cutanate, ajut la vindecarea dermatozelor, rebele
la alte forme de tratament. În urma proceselor de dezintoxicare declanate prin aceast cur, pielea devine
strlucitoare i catifelat, iar surplusul de greutate este cu uurin eliminat.
Cura de intensitate medie
Timp de dou zile pe sptmân nu se consum nimic altceva decât struguri: 1,5 - 3 kg pe zi. Ziua de
cur începe întotdeauna la ora 00 i se termin la ora 00 a zilei urmtoare. Este bine ca zilele de cur s nu
fie la o distan prea mare una de cealalt, repausul de o zi între ele fiind suficient (cele mai convenabile
zile s-au dovedit a fi cele de vineri i duminic - când programul este mai lejer).
Recomand ri: Cura de dou zile pe sptmân trebuie inut o lun. Ve i vedea c, în acest rstimp,
organismul va cere instinctiv alimente mai uoare i mai bogate în vitamine i minerale (fructe, legume,
lactate proaspete), ceea ce v va ajuta s slbii armonios. În cazul în care apar probleme, cum ar fi diaree
uoar sau crampe, putei consuma în ziua de cur mici cantiti de ceai de chimen ori ment, neîndulcite.
La ieirea din cur introducei pâinea pr jit, orezul, aperitivele uscate.
Efecte: scderile în greutate sunt mai puin spectaculoase ca la cura precedent, dar dac între zilele
de cur meninei o alimentaie regulat (f r suplimente între mese) i uoar (f r pr jeli, carne, dulciuri
30
suculente) vei scdea încet i sigur în greutate - 1-3 kilograme pe sptmân. În rest, se menin efectele de
la cura precedent, dar ceva mai reduse.
Cura în varianta blând
Inedit la aceast cur este c se pot consuma i alte alimente în afar de struguri. Cantitatea de struguri
crete gradat astfel: în prima zi se consum o jumtate de kilogram de struguri, repartizai la cele trei mese
principale (de exemplu, câte un ciorchine înainte de fiecare mas). A doua zi se va consuma cu o jumtate
de kilogram mai mult, deci un kilogram de struguri, repartizai la mesele principale. Se crete cu câte o
jumtate de kilogram pe zi, aa încât, în a asea zi, se ajunge la 3 kilograme de struguri, repartizai la cele
trei mese principale. Se menine aceast cantitate timp de înc trei zile (deci în zilele 7, 8, 9), dup care se
revine la alimentaia normal.
Recomand ri: strugurii se consum întotdeauna înainte de mas, fiind repartizai echilibrat, aa încât
s nu ajungem s mâncm la cin 2 kilograme de struguri, în timp ce în restul zilei ne-am delectat cu toate
buntile, în afar de struguri. Între mese nu se mnânc nimic. Mesele se iau pe cât posibil la aceeai
or. Cura se poate repeta dup trei zile de pauz.
Efecte: scderea în greutate este lent, dar sigur, cu condiia s nu facem abuzuri alimentare. Strugurii
(mai ales cei dulci i cu un parfum fin, gen Hamburg) sunt printre puinele fructe al cror consum nu
produce o cretere spectaculoas a poftei de mâncare. Datorit faptului c sunt bogai în zaharuri foarte
uor asimilabile, consumarea lor elimin prompt strile de slbiciune (provocate de scderea glicemiei),
care apar frecvent în curele de slbire. Mai mult, s-a constatat o aciune echilibrant la nivel nervos, ce are
drept efect eliminarea nevoii imperioase i maladive de a mânca pe durata curei. Persoanele care au un
apetit „tios”, care nu rezist la regimuri mai radicale (cum ar fi postul negru), pot apela cu încredere la
aceast cur, impunându-i doar s mnânce la ore regulate i s înceap fiecare mas, conform
prescripiei, cu struguri.
MIC GHID TERAPEUTIC AL CUREI CU STRUGURI
Obezitate i îngrare - toate cele trei cure cu struguri vizeaz explicit o scdere mai mult sau mai
puin brusc în greutate. Important este c, pe lâng acest efect, se produce i o eliminare masiv a
toxinelor din corp, care va favoriza apoi meninerea greutii în limitele pe care le dorim.
Hipertensiune - în formele uoare de hipertensiune, cura cu struguri este un remediu excelent i
foarte blând. Ea nu le este îns recomandat celor cu hipertensiune grav, crora medicul le-a
contraindicat aportul de lichide în organism.
Bolile de ficat (hepatit , sechele post-hepatice) - cura trebuie f cut cel puin o dat pe an, dup ea
evitându-se consumul alimentelor grase, grele, pr jeli etc.
Afeciuni biliare - cura cu struguri este recomandat mai ales în tratamentul dispepsiei, a colecistitei
i pentru prevenirea i tratamentul litiazei biliare în forme u oare.
Digestie lent - se recomand ca strugurii (nu foarte dulci) s fie consumai cu minimum 30 de
minute înainte de mas.
Constipa ie - strugurii stimuleaz digestia, peristaltismul intestinal, cojile lor ac ionând ca un „piston
natural” care împinge din colon materiile reziduale.
Gut - strugurii în cantitate mare mobilizeaz i elimin din organism acidul uric.
Tulburri hormonale la femei - se pare c strugurii au efecte cu totul deosebite asupra gonadelor i
glandelor cortico-suprarenale, care secret o bun parte din hormonii frumuseii feminine. Din acest motiv
cura cu struguri este indicat contra îmbtrânirii premature a pielii, hirsutismului (creterea firelor de pr
în zone nespecifice la femei), acneei, uzurii fizice pe fond de stres, eczemelor de etiologie necunoscut.
Menometroragii - se recomand mai ales strugurii roii i negri mai bogai în taninuri, care reduc
cantitatea de sânge menstrual i chiar opresc sângerarea.
Anemie - mai ales strugurii roii i negri conin substane antianemice în cantiti importante, în plus,
vitaminele din complexul B ajut la fixarea fierului.
31
Hemoroizi - strugurii cu tot cu coaj sunt un remediu extraordinar contra constipaiei i în acelai
timp, un tonic venos. Cura cu struguri, împreun cu remediile locale (unguent de ttneas, de ctin) este
o combinaie infailibil în aceast afeciune.
Contraindica ii la cura cu struguri
Bolile în care este strict contraindicat cura cu struguri sunt: diabetul, problemele renale grave,
hipertensiunea grav, retenia de ap în esuturi, colita de fermentaie, diareea cronic.
Reete de frumuse e
Sucul proasp t de struguri este o excelent soluie demachiant i întineritoare a pielii. Are un efect
vitaminizant, uor rcoritor i calmant. Este recomandat atât pentru tenul normal, cât i pentru cel gras i
cel iritat. Se fac seara splri ale feei cu o bucic de vat înmuiat bine în suc, dup care se aplic pe
fa vreme de 10 minute un tifon îmbibat cu suc de struguri. În general, se folosesc strugurii albi i ceva
mai acri.
Cojile care rmân de la stoarcerea strugurilor reprezint, din punct de vedere medicinal, cea mai
activ parte a strugurelui. Aici, în coaj, se gsesc taninurile, substane cu efecte astringente, cicatrizante
i antiseptice asupra pielii. Dup stoarcerea sau pasarea strugurilor, se formeaz turte din cojile rmase,
care se aplic direct pe fa, timp de 10-30 de minute pe zi. Constituie un remediu redutabil pentru tratarea
tenului cu pori mari (coaj de portocal) i a dermatozelor uoare. Tratamentele tenului cu coaj de
strugure pot fi f cute i ocazional, dar efecte mai vizibile i mai durabile se obin prin 5-7 zile de
tratament.
Un dar ceresc pentru s ntate - SOMNUL
Adormi i greu, ave i un somn agitat, diminea a v simii mai obosii decât seara? Dac da, este
foarte posibil s fii “beneficiarul” unei maladii care prinde propor ii pe întreg mapamondul:
insomnia
O statistic recent arat c în majoritatea rilor civilizate, aproape jumtate din populaie se
confrunt pe parcursul vieii cu probleme majore legate de somn. Ce a f cut ca insomnia s capete
asemenea proporii în ultimii ani? Primul rspuns pe care îl dau specialitii este uor de intuit: stresul.
Problema omului contemporan este c ajunge adesea într-un cerc vicios: lipsa de odihn îl face s
acumuleze foarte uor tensiune psihic, iar starea de tensiune psihic împiedic relaxarea i regenerarea
prin somn, ceea ce îl va face i mai susceptibil la stres .a.m.d. Între alte cauze provocatoare de insomnie,
la loc de frunte se afl: schimbrile climatice din ultimii ani, care perturb puternic activitatea nervoas,
hrana ticsit cu aditivi alimentari excitani, uitatul la televizor (o continu surs de agitaie), lipsa de
activitate fizic, care duce la economisirea unor cantiti uriae de energie, care apoi se cer consumate,
împiedicându-ne s dormim.
Atunci când lipsa de somn apare doar câteva nopi pe lun, nu este o problem, dar când tulburrile
apar zi de zi, putem spune f r s exagerm c trim o adevrat calamitate. O medie de patru ore de somn
pe noapte duce rapid la slbirea organismului sau dup caz, la creterea necontrolat în greutate, diabet,
creterea tensiunii sanguine, instabilitate psihic i mental. Lipsa somnului reprezint 60% din cauzele
accidentelor rutiere, în unele ri ea este pedepsit la fel de aspru ca i conducerea sub influena alcoolului.
Iat aadar câteva motive extrem de întemeiate pentru a ne apleca asupra acestei activiti aparent banale:
dormitul.
Spune-mi cum dormi, ca s -i spun cât de odihnit e ti.
Specialitii nu se pot pune de acord asupra cantitii de somn necesare pentru un om, aa încât
regenerarea sa fizic i psihic s fie optim. Cercettorii germani sunt de prere c sunt necesare opt ore
pe zi, cei francezi spun c ase ore sunt suficiente, în timp ce cifra vehiculat în SUA este de apte ore. Pe
de alt parte, fiecare om are propriile sale ritmuri biologice i ca atare, perioada optim de somn poate
diferi mult de la un individ la altul. Dar nu cât dormim, ci cum dormim este mai important. Sunt cunoscute
cazuri în care oamenii dorm 3-4 ore pe noapte, îns foarte profund, dup care sunt într-o form excelent,
32
dar i oameni care dup zece ore de somn pe noapte simt c ar mai avea nevoie de un supliment
consistent. Din fericire, exist muli factori ce influeneaz i chiar modeleaz somnul, care poate fi la un
moment dat dirijat, aa încât s devin foarte plcut i odihnitor.
Metode naturale de îmbun tire a somnului
1. Crearea spaiului de protec ie
Cei mai muli oameni au o sensibilitate foarte mare la ambiana în care dorm. Din acest motiv,
dormitorul trebuie s devin un adevrat spaiu “sacru”, impregnat de linite i de tihn, în care s ne
simim izolai i protejai de toate influenele perturbatoare. Pe cât posibil, din dormitor vor fi scoase toate
aparatele electrice. Ceasul detepttor i alte accesorii de acest gen vor fi puse cât mai departe de pat, în
timp ce interiorul va fi decorat în nuane lipsite de striden i cât mai aproape de cele naturale (culoarea
lemnului, mai ales în combinaie cu alb, este foarte odihnitoare). Mai mult, niciodat nu vom lucra, nu
vom avea discuii i nu vom face proiecte în încperea în care dormim i mai ales, în apropierea patului.
Pstrarea unei curenii impecabile, aerisirea dimineaa i seara a dormitorului, lenjeria de pat de
culoare alb vor fi de asemenea de un real folos, oferind un anumit confort psihic i ajutând la
“limpezirea” somnului. De ce sunt atât de importante toate aceste detalii referitoare la ambiana în care
dormim? Ei bine, cercettorii au constatat c atunci când ne aflm la grania dintre starea de veghe i
somn, mintea - i în special subcontientul - este extrem de receptiv la orice sugestie dat de mediu. Un
mediu dezordonat, marcat de tensiune, va induce o sugestie de stres, în timp ce, din contr, un mediu
prietenos, curat i linitit, va induce o stare de calm i de relaxare.
2. Alimentaia sedativ
Ce, când i cât mâncm are o mare importan asupra calitii somnului, muli dintre cei care sufer de
o form sau alta de insomnie putând elimina foarte simplu aceast tulburare prin câteva schimbri aduse în
alimentaie.
Mâncai regulat - este un sfat important, mai ales pentru persoanele care adorm greu sau care au un
somn foarte agitat. Se pare c regimul de via cu mese la ore fixe i cu cantiti moderate de hran are
darul de a regulariza activitatea nervoas, conferind un fond de stabilitate psihic, care este de un imens
ajutor în tratarea insomniei.
Evitai mesele luate dup ora 20, în general; suprapunerea proceselor digestive peste perioada de
somn nu este de dorit. Credina popular c cel care mnânc înainte de culcare va avea vise urâte are i o
fundamentare tiinific artând c activitatea sistemului nervos este perturbat de mesele luate târziu sau
atunci când suntem deja foarte obosii.
Nu v înfometai inutil - curele drastice de slbit au, între altele, “darul” de a da insomnii severe,
dintr-un motiv foarte simplu: organismul supus la foame este într-o continu stare de alert. Din acelai
motiv, anularea total a mesei de sear nu este indicat nici pentru persoanele gurmande, care vor tri o
adevrat frustrare cauzat de lipsa de hran, frustrare tradus prin insomnie.
La nevoie, recurgei la dulciuri (cu excepia ciocolatei), luai-v desertul seara. De ce? Pentru c
dup consumarea, chiar i a unei cantiti moderate de dulciuri, creierul elibereaz anumite substane care
confer o stare de mulumire, foarte propice pentru inducerea unui somn plcut i odihnitor.
Eliminai alimentele excitante - teobromina din produsele cu cacao, cofeina din cafea i din ceaiul
negru i verde, majoritatea amelioratorilor de gust i de arom din alimentele industrializate sunt un
stimulent puternic al sistemului nervos, alungând cu promptitudine somnul. Ferii-v de ele, dac nu vrei
s avei multe nopi albe.
Consumai cu predilecie hran cu efecte sedative i de reglare a activitii sistemului nervos - ne
referim, desigur, la alimente naturale, cum ar fi salata verde, seminele de dovleac, mierea de tei i de
salcâm, ceapa, conopida, elina (rdcina), cartofii (mai ales “natur”), bananele, condimentele blânde
(fenicul, mrar, mghiran), ceaiurile de tei, mueel sau suntoare.
3. Plantele psihotrope
În medicina popular româneasc, somnului i se acord o importan cu totul special. Era profund
înrdcinat credina c în somn sufletul omului ajunge pe alte trâmuri, în care se poate întâlni cu spirite
33
mai bune sau mai rele, care îl vor marca nu numai în timp ce doarme, ci i dup trezire. De pild,
întâlnirea tinerelor fete cu zburtorii le ddea un somn greu i agitat, topindu-le puterile, în timp ce
întâlnirea flcilor cu ielele era foarte periculoas, putându-le lua minile i chiar viaa. Strigoii sau moroii
erau cei care ddeau vise urâte i comaruri, în timp ce “cei din vânt” ddeau tulburri nervoase, mergând
pân la paralizie. În schimb, întâlnirea zânelor, a îngerilor sau a rudelor “plecate dincolo” era de bun
augur, în somn aprând rezolvarea unor probleme, fiind primite adevrate ghidri i sugestii privitoare la
via. Pornind de la aceste premise, au fost descoperite zeci i sute de remedii vegetale, utile pentru
protecia psihic în timpul somnului, dar i pentru o odihn mai profund, pentru o regenerare fizic i
sufleteasc deplin. Dac pân acum se poate spune c este vorba doar de superstiie, cercetrile f cute
asupra plantelor folosite pentru somn în medicina popular au pus în eviden f r putin de tgad c ele
au o influen cât se poate de benefic asupra psihicului. Înc nu se tie mecanismul de aciune al plantelor
psihotrope (“tropos” în limba greac înseamn “micare”, deci plantele psihotrope sunt cele care mic,
care produc o schimbare în starea de spirit), dar este sigur c ele au efect atunci când se urmrete
corectarea tulburrilor de somn cu ajutorul lor. Lista acestor plante este mult prea mare pentru a o
cuprinde în acest articol, în cele ce urmeaz f când doar câteva sugestii în acest sens:
Valeriana (Valeriana officinalis) - rdcina sa este remediul de cptâi în tratarea insomniilor rebele.
V recomandm administrarea sa sub form de tinctur. Se ia o linguri dizolvat într-un pahar de ap, cu
un sfert de or înainte de culcare. Efectul somnifer este rapid, iar în medicina popular, se spune c
valeriana protejeaz împotriva influenelor malefice i ferete de visele urâte.
Sulfina (Melilotus officinalis) - este un somnifer ceva mai blând decât valeriana, neîncetinind
procesele de gândire i putând fi luat în cazurile mai uoare de insomnie. Se administreaz sub form de
pulbere (obinut din partea aerian înflorit). Se ia o linguri pe stomacul gol, seara la ora 19 i eventual
înc una la ora 22. Este o plant foarte util i în tratarea insomniei femeilor ajunse la menopauz, care au
bufeuri, palpitaii, stri de nervozitate care le împiedic s adoarm.
Brusturele dulce (Petasites hybridus) - crete pe vile pârâurilor de munte i are o frunz
asemntoare cu a brusturelui obinuit, doar c are un parfum dulce extrem de evident, de unde i numele.
Frunza acestei plante are un efect calmant cu totul special, limpezind visele, alungând comarurile, fiind
de un real ajutor persoanelor care se trezesc noaptea cu o stare puternic de anxietate, dup care nu mai
pot adormi. Se administreaz de asemenea sub form de pulbere. Se ia o linguri de trei ori pe zi, pe
stomacul gol, dintre care o dat seara, înainte de culcare.
Pelinul (Artemisia absinthum) - este o plant care nu are efect somnifer propriu-zis, îns este foarte
util persoanelor cu un somn greu i care au probleme la trezire. Se ia sub forma de tinctur - 50 de
picturi de trei ori pe zi, dintre care o dat imediat dup trezire. Cura cu tinctur de pelin nu va fi mai
lung de dou sptmâni, cu alte dou sptmâni de pauz, întrucât d dependen.
PROPOLISUL - panaceul prim verii
Cel mai puternic medicament al naturii e preparat în stupul albinelor
Nici n-apuc primvara s vin, cu cortegiul ei de muguri i flori, când roiurile de albine î i pornesc
deja colindatul prin lumina crud a soarelui. Niciodat nu-i prea devreme, pentru ca zburtoarele harnice
i aurii s plece în cutarea nectarului. Dar prima urgen de primvar o reprezint propolisul, unul dintre
cele mai puternice medicamente ale naturii. Amestec de substane de consistena rinii, culese de pe cel
puin 20 de specii de arbori, propolisul este pentru stup o adevrat barier de protecie. De altfel, cuvântul
propolis vine din greac i înseamn „partea dinaintea cetii”. El a fost denumit aa de ctre învaii
greci care, observând cum î i construiesc albinele stupul, au ajuns la concluzia c aceast substan joac
rolul de pavz împotriva agresorilor externi, propolisul f când din stup o adevrat cetate.
Studiile moderne privitoare la proprietile acestui preparat natural i-au uimit pe oamenii de tiin: nu
mai puin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzând i varietile
lor) sunt distruse de ctre propolis, care este cel mai puternic medicament antiinfecios cunoscut. Iar
proprietile sale terapeutice nu se opresc aici, eficiena s fiind demonstrat în nu mai puin de 200 de
34
afeciuni. Iat de ce ne-am hotrât s cunoatem mai bine acest produs al stupului, una din cele mai
puternice arme din arsenalul terapiei naturale.
Cum se obine i unde gsim propolisul
Propolisul este un „cocteil” de substane vindectoare, adunat din mugurii i de pe scoara plopilor, a
mestecenilor, a castanilor, a slciilor, a frasinilor, a aninilor i ale unor specii de pomi fructiferi. Cum tiu
albinele s dozeze acest elixir, s-l combine i s-i dea în final o compoziie unitar, aa încât diferitele
tipuri de propolis culese din diverse regiuni ale lumii s aib proprieti practic similare, este o enigm. O
enigm este i cum au putut medicii antici, cum ar fi Galen sau Pliniu, s identifice, f r a beneficia de
mijloacele moderne, proprietile sale terapeutice. Un lucru este cert: primvara, albinele culeg un
medicament excepional, adunat cu un efort uria, din mugurii abia ieii la lumin. Exist dou metode
prin care apicultorii recolteaz acest medicament: rzuindu-l direct de pe pereii stupului de albine sau
pentru o mai mare eficien, construind un colector special, ce preia progresiv producia albinelor, care
astfel sunt stimulate s culeag cantiti tot mai mari de propolis. Remediu de tradiie în medicina
naturist din România, propolisul se gsete uor la apicultori, fie brut, sub forma unor bulgrai maronii,
fie lichid, ca tinctur alcoolizat. Propolisul brut de bun calitate se recunoate printr-un miros specific
(dulceag-amrui) foarte puternic, precum i prin lipsa de luciu (propolisul lucios are foarte mult cear în
el i ca atare, proprietile sale sunt mult diminuate).
Preparate din propolis
Tinctura
Dac nu vrem s lum acest remediu gata preparat din comer, putem s-l obinem casnic: se pun într-
un borcan cu filet cincisprezece linguri rase de propolis, peste care se adaug dou pahare (400 ml) de
alcool alimentar de 90 de grade. Se închide borcanul ermetic i se las la macerat vreme de dou
sptmâni, timp în care se agit zilnic, dup care se filtreaz. Tinctura rezultat va fi pus în sticlue mici,
închise la culoare. Se administreaz din acest remediu câte 50 de picturi, puse pe puin pâine uscat sau
în miere, de patru ori pe zi.
Cu foarte puine excepii, pe care le vom preciza ulterior, tinctura de propolis nu se ia diluat în ap,
deoarece anumite substane din compoziia sa precipit (se întresc) în contact cu apa, devenind insolubile
i ca atare trec prin organism f r efect. De asemenea, nu se ia tinctura de propolis simpl, deoarece în
contact cu saliva se va produce acelai efect ca în cazul dilurii în ap.
Propolisul brut
O bucic de propolis de mrimea unei alune se suge asemenea unei bomboane, cât putem de mult,
aa încât principiile sale active s î i fac efectul local. Este un tratament recomandat în infecii la nivelul
gurii, în faringite i în amigdalite. Dezavantajul acestei metode const în faptul c propolisul nu are o
aciune ampl, asupra întregului organism, ci doar local. Un alt inconvenient este c propolisul ader
foarte puternic pe dantur, necesitând apoi o splare îndelungat i repetat.
Unguentul de propolis
Într-o cecu (50 ml) de untur încins pe foc foarte mic se pun trei linguri de tinctur de propolis i o
bucic de cear de mrimea unei alune, dup care se amestec continuu vreme de 10 minute. Se ia de pe
foc untura, dup care se amestec în continuare pân când se întrete. Preparatul se pstreaz la frigider,
folosindu-se extern contra arsurilor, pentru vindecarea contuziilor i a rnilor uoare, contra eczemelor
(mai ales a celor uscate).
Ap de propolis
Aa cum afirmam anterior, în contact cu apa, propolisul precipit i devine insolubil, pierzând astfel
cea mai mare parte din calitile sale. Totui, cercetrile arat c o soluie obinut din cinci lingurie
(aprox. 25 ml) de tinctur de propolis la un pahar de ap (200 ml) are efecte terapeutice în anumite cazuri,
când tinctura simpl nu poate fi folosit, deoarece are o aciune prea dur asupra esuturilor. Apa de
propolis, obinut în proporiile pe care le-am prezentat, are efecte excelente în combaterea stomatitelor i
a cariei dentare (se fac cltiri atente ale gurii dup fiecare splare pe dini), precum i în tratarea unor
afeciuni genitale la femei (leucoree, cervicit).
35
Mierea propolizat
Se obine prin combinarea unei lingurie de tinctur de propolis cu 3 lingurie de miere. Este un
produs recomandat copiilor, crora li se va administra jumtate de lingur de 3 ori pe zi, pentru întrirea
sistemului imunitar, pentru combaterea infeciilor respiratorii i intestinale.
7 afeciuni specifice prim verii care se previn i se trateaz cu propolis
Gripa, guturaiul - un studiu realizat de ctre un cercettor german, A. Scheller, a artat c la
pacienii care iau 50 de picturi de tinctur de propolis de patru ori pe zi, probabilitatea de a face o infecie
cu virusul gripal scade cu pân la 40%. De asemenea, la majoritatea pacienilor tratai astfel cu propolis,
timpul de vindecare se reduce la 3-4 zile, fa de 6-7 zile la lotul martor.
Bronita, bolile respiratorii cu secre ii abundente - se ia de patru ori pe zi câte o lingur de
miere propolizat, în cure de 3 sptmâni. Propolisul este un excelent antibiotic, care acioneaz progresiv
inhibând dezvoltarea bacteriilor, ref când esuturile lezate de ctre acestea, favorizând eliminarea
secreiilor în exces de pe cile respiratorii.
Gastrita, ulcerul - se pun 30 de picturi de tinctur de propolis pe o felie de pâine alb uscat se
amestec bine i se înghite pe stomacul gol. Se iau 4-6 asemenea doze pe zi, care au efect cicatrizant
asupra pereilor gastrici, regleaz cantitatea de sucuri acide secretate. Reinei, îns, c dac nu se
administreaz pe o cantitate suficient de mare de pâine uscat, tinctura poate agrava gastrita, din cauza
alcoolului pe care îl conine.
Colita de fermenta ie i de putrefac ie - se pun 50 de picturi de tinctur de propolis într-o
lingur de miere i se înghit pe stomacul gol. Se iau 3 asemenea doze pe zi, înainte de mas. Vindecarea
apare în maximum 5 sptmâni. La persoanele cu colit de fermentaie pe care mierea de albine o
agraveaz, se va lua aceeai cantitate de tinctur de propolis pe pâine uscat. Medicul bulgar S. Nikolov a
f cut un studiu cu acest tratament pe 45 de pacieni suferind de colit, observând dup o lun la 43 dintre
ei reacii pozitive. În general, dup maximum 20 de zile, durerea i celelalte simptome deranjante au
disprut, tratamentul fiind continuat doar pentru consolidarea efectului.
Astenia - anumite substane numite flavonoide din compoziia propolisului au efecte excepionale
în tratarea asteniei de primvar. Ele au efecte tonice nervoase, împiedic degradarea unor vitamine
eseniale pentru organism (cum ar fi vitamina C), relanseaz activitatea hormonal. Contra asteniei de
primvar se face o cur de trei sptmâni cu miere propolizat, timp în care se iau 6 lingurie pe zi, din
acest preparat.
Cderile imunitare - studii f cute în paralel în Japonia, Statele Unite, Rusia au pus în eviden
faptul c propolisul activeaz foarte puternic sistemul imunitar. Extractul alcoolic de propolis (adic
tinctura) administrat sistematic mrete producia de celule specializate ale sistemului imunitar, le face
mai „agresive”, ceea ce determin o mult mai mare rezisten la infeciile cu orice tip de germen. Pentru
creterea imunitii se face o cur de 3 sptmâni, timp în care se iau câte 30-40 de picturi de tinctur de
propolis, de 4 ori pe zi.
Hipertensiunea i tulburrile de ritm cardiac - cercetrile f cute în spitalul de cardiologie din
Jiangsu, China, au pus în eviden c administrarea a 300 mg de propolis (aproximativ 150 de picturi de
tinctur) zilnic conduce la scderea presiunii arteriale, la normalizarea ritmului cardiac, la scderea
cantitii de colesterol din sânge. De asemenea, s-au constatat efecte de refacere a elasticitii vaselor de
sânge.
Alte boli care se trateaz cu propolis
Boala canceroas - peste 30 de studii, cu efecte mai mult decât promitoare, cu extracte de
propolis, folosite atât intern cât i extern, s-au f cut în diverse laboratoare de medicin experimental i
spitale din întreaga lume. Folosit intern, 30-50 de picturi de tinctur administrate de 4 ori pe zi,
propolisul împiedic dezvoltarea celulelor maligne, crete capacitatea sistemului imunitar de a fagocita
celulele canceroase, ajut la restabilirea echilibrului organic al bolnavilor de cancer. Rezultate bune s-au
obinut cu tratamentul intern cu propolis în tratarea cancerului la sân, a cancerului de colon i genital, a
36
melanomului malign, a metastazelor pulmonare i hepatice. Un studiu f cut în Iugoslavia mai pune în
eviden c administrarea sistematic a propolisului înltur o bun parte a efectelor nefaste ale aplicrii
radioterapiei în cancer. De asemenea, propolisul are efecte extraordinare utilizat extern, pe plgile
canceroase.
Giardia - infecia cu protozoarul Giardia lamblia cedeaz la un tratament de 30 de zile f cut cu
tinctur de propolis. Se iau 50 de picturi pe o bucic de pâine, de patru ori pe zi, înainte de mas.
Tuberculoza - un studiu f cut într-un spital din Rusia de V.H. Karinova i E.I. Rodionova pe 135
de pacieni cu tuberculoz a avut rezultate uimitoare. Ele au administrat, vreme de 10 luni, câte 7-10 ml de
tinctur pe zi. La trecerea acestui interval de timp, la aproape 25% dintre pacieni s-a constatat remisia
complet a bolii, iar la ceilali - cu excepia a 12 pacieni - îmbuntiri substaniale ale strii de sntate.
Toi cei 12 pacieni care nu au rspuns la acest tratament sufereau de tuberculoz renal.
Tratamente externe cu propolis
Herpes cu diferite localiz ri - se aplic pe locul afectat tinctur de propolis prin picurarea direct
cu o pipet i nu prin tergerea cu un tampon de vat (deoarece propolisul tinde s precipite mai rapid pe
tampon), pân se creeaz o mic crust pe suprafaa tratat. Se repet procedura de 2-3 ori pe zi. Timpul
de vindecare scade în 80% din cazuri de 3-4 ori, iar posibilitatea de recidiv se înjumtete - aa sun
concluziile unui studiu suedez efectuat în 1995.
Eczeme infecioase - se pun zilnic comprese cu tinctur de propolis, care se in vreme de o or. În
eczemele uscate se fac aplicaii cu unguent de propolis sau cu crem de glbenele i propolis, de 2-3 ori pe
zi.
Arsuri - în arsurile uoare se fac aplicaii cu unguent de propolis sau unguent de propolis i
ttneas. În arsurile grave se aplic tinctur de propolis - produce usturimi foarte puternice, dar efectele
sale vindectoare sunt uimitoare.
Couri, acnee, furuncule, abcese - se aplic pe locul afectat tinctur de propolis cu un tampon de
vat. Efecte uimitoare în tratarea courilor i acneei are un preparat numit „Dermogent”, pe baz de
propolis i alte câteva plante (rostopasc, ttneas, coada-oricelului, etc.), care în 24-48 de ore provoac
dispariia formaiunilor tratate de pe piele.
Cancer de piele, tumori exteriorizate - se pune, timp de o or pe zi, o compres cu tinctur de
propolis pe locul afectat. Dup scoaterea compresei cu tinctur de propolis, pielea se las s se zvânte la
aer vreme de minimum 30 de minute. Tratamentul se face 30-60 de zile continuu.
Ulceraii pe piele, ulcer varicos - 64 de pacieni cu ulcere de gamb, cu vârste între 23 i 98 de
ani, au fost tratai cu tinctur de propolis i unguent. S-au f cut aplicaii zilnice cu tinctur pe zona
ulcerat i tratament la periferie cu unguent de propolis. Durata tratamentului a fost între 4 i 12
sptmâni. La final, 19 din cei 64 de pacieni nu mai aveau nici un semn clinic al bolii, iar ali 39 de
pacieni erau într-o condiie mult îmbuntit.
Precauii i contraindica ii
La anumite persoane propolisul poate da, administrat intern sau în contact cu pielea, reacii alergice.
Din acest motiv, înainte de a începe un tratament cu acest produs este necesar s facem un test,
administrând intern sau aplicând pe piele câteva picturi de tinctur i vzând care este reacia. Dac apar
senzaii neplcute de iritaie, inflamaie, dac se declaneaz catar respirator sau apare înroirea pielii, nu
se va face tratament cu propolis. Un substitut excelent pentru propolis sunt mugurii de plop i tinctur de
muguri de plop, care au efecte relativ similare, dar sunt mult mai bine tolerate de ctre organism.
ARMURARIUL
(Silybum marianum)
Este o plant epoas, de vreun metru înlime, cu tulpini i frunze de un verde ters, cu flori roietice,
care fac nite semine cu gust amrui. Acest scaiete este printre cele mai utilizate plante medicinale din
lume. De ce? Pentru c în seminele sale se ascund substane cu o extraordinar aciune benefic asupra
ficatului. Studii f cute în Germania, Statele Unite, Italia, Austria au artat c armurariul este în prezent
37
unul dintre cele mai puternice remedii naturale contra afeciunilor hepatice, aflate în explozie în ultimul
deceniu. Mai mult, armurariul este un anti-toxic redutabil, ajutând organismul s reziste celor mai
puternice otrvuri, de la ciupercile toxice, pân la gazele industriale sau metalele grele. S cunoatem în
continuare mai bine acest remediu, cu adevrat miraculos.
Unde gsim armurariul
Armurariul (Silybum marianum) este la noi în ar o plant exclusiv de cultur, care crete în zone
mai calde, cum ar fi Dobrogea, Oltenia, sudul Moldovei, Subcarpaii Sudici. Cândva se cultiva în aceste
zone pe suprafee întinse, fiind obinut chiar un soi românesc original, numit „de Prahova”, bogat în
silimarin, principala substan activ a acestei plante. În zilele noastre, planta este cultivat doar pe
suprafee reduse, de ctre productorii particulari. Gsim în prezent seminele de armurariu în Plafaruri,
sub form de ceai sau preparate sub form de tinctur. Înainte de a cumpra ceaiul de armurariu, uitai-v
cu atenie la termenul su de valabilitate, întrucât este o plant cu principii active foarte sensibile i care se
degradeaz puternic în timp. Din acest motiv i prepararea sa este foarte delicat, aa cum vom vedea în
continuare:
Ceaiul de armurariu
Este, conform prerii cercettorilor americani, varianta cea mai puin inspirat de a folosi armurariul,
întrucât flavonoidele din compoziia sa se degradeaz puternic în contact cu apa clocotit. Din acest
motiv, formele de administrare preferabile sunt cele pe care le vom prezenta în continuare:
Pulberea
Se obine prin mcinarea cu rânia electric de cafea dup care se face o cernere prin sit pentru f in
alb . Ideal ar fi, spun biochimitii, s se macine pulberea cu 5-10 minute înainte de administrare, aa încât
oxidarea principiilor active s fie cât mai redus. Dac procedeul vi se pare dificil, atunci pstrai pulberea
de armurariu într-un borcan ermetic închis, la rece i la întuneric, nu mai mult de 4-5 zile. Se ia 1 linguri
ras de pulbere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb vreme de 10-15 minute, dup
care se înghite cu ap.
Extractul hidroalcoolic (tinctura)
Este, probabil, forma de administrare ideal, pentru c acest preparat se poate pstra mult timp (2 ani),
f r a-i pierde calitile terapeutice. Iat cum se prepar tinctura: se pun într-un borcan douzeci de
linguri de pulbere de semine de armurariu, care se acoper cu alcool alimentar de 50 de grade,
amestecând continuu. Când întreaga mas de pulbere a fost acoperit, rmânând deasupra un strat de
alcool de dou degete, se închide borcanul ermetic i se las coninutul la macerat vreme de 14 zile, dup
care se strecoar. Extractul obinut se pune în sticlue mici, închise la culoare i se pstreaz vreme de
maximum 2 ani. Se administreaz de regul o linguri, de 4 ori pe zi.
Infuzia combinat
Cum arat i numele, combin extracia la rece cu cea la cald, ajutând astfel la conservarea principiilor
active. Se prepar astfel: 1-2 lingurie de pulbere de semine de armurariu se ls la înmuiat într-o
jumtate de can de ap de seara pân dimineaa, când se filtreaz; maceratul se pune deoparte, iar
pulberea rmas se oprete cu o jumtate de can de ap fierbinte 20 minute, dup care se las la rcit; se
combin cele dou extracte; se bea acest preparat cu un sfert de or înainte de mas. Doza: 3 cni pe zi.
Cataplasma
2-3 linguri de pulbere fin mcinat din semine de armurariu se amestec cu ap cldu pentru a
forma o past ce va fi aplicat extern pe locurile afectate. Se leag deasupra un tifon curat, cataplasma
fiind meninut astfel timp de minimum 2-3 ore.
Boli în care se folosesc semin ele de armurariu
Hepatita viral A, B i C - numeroase studii efectuate în Statele Unite au artat ca flavonoidele
din compoziia seminelor de armurariu favorizeaz regenerarea celulelor hepatice, mresc capacitatea
organismului i în special a ficatului de a se apra de infecii. Într-o prim faz, armurariul se ia sub form
de infuzie combinat (întrucât se recomand un aport consistent de lichide): 1 litru i jumtate pe zi,
38
vreme de 3 sptmâni. Apoi se face o pauz de 15 zile, dup care armurariul se administreaz sub form
de pulbere, din care se ia o linguri de 4 ori pe zi.
Icter, insuficien hepatic - silibinina coninut de armurariu împiedic procesul de acumulare a
toxinelor în ficat, favorizeaz activitatea celulelor hepatice, stimuleaz eliminarea compuilor toxici din
celulele hepatice. Se administreaz zilnic jumtate de litru de infuzie combinat de armurariu, în cure de
dou sptmâni, cu o sptmân de pauz.
Ciroza hepatic - o comisie medical oficial din Germania a dat în urm cu doi ani avizul
favorabil pentru folosirea armurariului în tratamentul bolnavilor de ciroz. Aceast plant, se spune în
raportul comisiei, este un foarte bun stimulent al activitii ficatului, împiedic fibrozarea acestuia i ajut
la regenerarea sa. Se ia sub form de pulbere, câte o linguri ras de patru ori pe zi, în cure de 21 de zile,
cu 15 zile de pauz.
Diskinezie biliar , litiaz biliar - se face un amestec de tinctur de armurariu i tinctur de
anghinare, în proporii egale. Se ia din aceast combinaie o linguri de patru ori pe zi, de preferin
înainte de mesele principale. Are un puternic efect de stimulare a produciei de bil, favorizeaz eliberarea
acesteia, împiedic acumularea calculilor la nivelul vezicii biliare i diminueaz strile inflamatorii.
Tratamentul se recomand i în cazul dispepsiei sau al digestiei dificile.
Otrvire cu ciuperci toxice - se consum vreme de 10 zile, din abunden, infuzie combinat de
armurariu (minimum un litru pe zi), care susine activitatea hepatic i neutralizeaz direct aciunea unor
substane toxice din ciuperci (în special amanitina i faloidina).
Intoxica ie cu metanol , cu tetraclorur de carbon, cu metale grele (plumb, mercur), cu
medicamente care atac ficatul - se administreaz vreme de o sptmân un litru i jumtate de infuzie
combinat de armurariu pe zi. Este un tratament adjuvant foarte util pentru protejarea organelor interne i
a sistemului nervos.
Alcoolism - se fac cure de trei sptmâni, cu dou sptmâni de pauz, cu infuzie combinat de
armurariu, din care se bea un litru pe zi. Armurariul nu diminueaz depedena de alcool, îns ajut la
refacerea ficatului (greu încercat de consumul sistematic al acestei substane) i foarte important, susine
activitatea nervoas, ajutând chiar la recptarea reflexelor i a coordonrii normale, reducând tremurul
membrelor i alte simptome de acest gen. Un studiu f cut pe pacienii alcoolici dintr-un spital de profil din
Spania sub conducerea medicului A. Pares a pus în eviden toate aceste efecte benefice ale armurariului.
Două aplica ţ ii externe
Psoriazis - se aplic o dat pe zi o cataplasm cu pulbere de semine de armurariu, pe locurile
afectate. Suplimentar se face o cur intern cu semine de armurariu, sub form de tinctur, 4 lingurie pe
zi, pentru dezintoxicare.
Adjuvant în cancerul de piele - o dat la dou zile, se pun cataplasme cu pulbere pe zona bolnav.
Suplimentar, se face un tratament intern, aa cum vom vedea în capitolul special dedicat bolii canceroase.
Precauii la tratamentul intern cu armurariu
Studiile efectuate pân în prezent nu au pus deocamdat în eviden efecte secundare nocive la
administrarea armurariului pe cale intern sau extern. Singura observaie în acest sens este c dozele mari
pot provoca (rareori) scaune diareice, caz în care se vor diminua, sau în cazurile grave, se va întrerupe
administrarea.
Armurariul i cancerul
Seminele de armurariu sunt „gselnia” de ultim or a cercettorilor care caut noi mijloace pentru
prevenirea i combaterea bolii canceroase. Zeci de studii, unele dintre ele finalizate, altele în curs de
derulare, arat c seminele acestei plante sunt un inamic redutabil al cancerului. Ele sunt recomandate
atât persoanelor sntoase, pentru a preveni aceast maladie, cât i celor deja bolnave, pentru a o putea
combate i pentru a-i diminua efectele nefaste asupra organismului.
Iat câteva elemente practice în acest sens:
Pentru a preveni cancerul : facei la fiecare schimbare de anotimp o cur cu semine de armurariu,
consumând 4 lingurie de tinctur pe zi, vreme de trei sptmâni. Aceast plant activeaz sistemul
39
imunitar (favorizând fagocitarea celulelor maligne), neutralizeaz radicalii liberi, reîntinerete organismul.
Studii f cute în rândul populaiilor mediteraneene i din Asia Central, unde aceast plant este consumat
în mod tradiional, arat c incidena cancerului este de pân la trei ori mai mic la cei care consum
frecvent aceast plant.
Combaterea efectelor adverse ale chimioterapiei - este un domeniu de maxim importan pentru
cei care recurg sau au recurs la medicaia de sintez, pentru combaterea bolii canceroase. Seminele de
armurariu (arat studiile f cute în câteva spitale americane) sunt printre puinele remedii cunoscute care au
eficien dovedit în combaterea teribilelor efecte adverse ale citostaticelor. Un litru de infuzie combinat
de armurariu, consumat zilnic vreme de 20 de zile, susine activitatea hepatic, menine capacitatea de
lupt a sistemul imunitar i împiedic apariia simptomelor neurologice, provocate de administrarea
acestui tip de medicaie.
Cancerul de prostat i hepatic - sunt cele dou localizri ale bolii canceroase, în care a fost
verificat clinic aciunea favorabil a seminelor de armurariu sau a silimarinei (un complex de principii
active secretate de aceast plant). Se ia câte o linguri de pulbere de semine de 4 ori pe zi, în cure de 15
zile, cu 10 zile de pauz.
Alte forme de cancer, în care studiile de laborator au pus în eviden aciunea curativ a armurariului,
sunt cancerul pulmonar, cancerul la sân, cancerul ovarian, cancerul la intestinul gros i cancerul de
piele. În prezent sunt în derulare studii care - se sper - vor confirma eficiena acestei plante lipsite de
toxicitate în toate aceste forme de cancer.
POLENUL
Pentru prima dat în România se gsete POLEN MEDICINAL MONOFLOR (extras dintr-o
singur floare).
Polenul, supranumit de unii autori „o minune a vieii”, constituie una dintre marile dileme ale lumii
vegetale. Fiecare gruncior de polen reprezint un concentrat alimentar i în acelai timp, o farmacie a
naturii foarte bine pus la punct. Cu alte cuvinte, un „concentrat” dttor de via. Polenul este un aliment
extraordinar de hrnitor, dar datorit compoziiei sale extrem de diverse, poate fi folosit i ca remediu
natural, fiind un produs foarte bine tolerat. Astfel, polenul ajut la creterea rezistenei organismului fa
de agresiuni externe de tip fizic, chimic ori biologic; ne ofer din abunden substane necesare sistemului
nervos pentru a putea rezista, cu o flexibilitate mai mare, stresului zilnic; în practica medical curent, este
folosit în special în scop profilactic (de prevenire a bolilor), dar i terapeutic - pentru ameliorarea ori chiar
vindecarea a numeroase afeciuni.
Când vorbim despre polen, avem în minte reprezentarea polenului poliflor - un veritabil curcubeu de
culori, provenind de la diverse plante. În literatura de specialitate s-a discutat îns, înc din anii ‘70,
despre polenurile monoflore. Alin Caillas, unul din cei mai cunoscui autori francezi de cri apicole, face
în lucrarea sa „Polenul” o clasificare a acestora i a proprietilor lor, dup cum urmeaz: polenul de
salcâm - bun pentru stomac i calmant; polenul de busuioc - stimuleaz stomacul i funciile gastrice;
polenul de albstri - favorizeaz diureza; polenul de limba-mielului - acioneaz benefic asupra
aparatului pulmonar; polenul de viin - este un excelent diuretic; polenul de castan dulce -
decongestioneaz ficatul i prostata i ajut la retragerea varicelor; polenul de rapi - acioneaz asupra
ulcerelor varicoase; polenul de mac - eficace contra tusei în general i în special contra bronitelor, a
anginelor i chiar a tusei convulsive; foarte uor narcotic, deoarece conine puin opium, se recomand
persoanelor nervoase, care sufer de insomnii; polenul de lavand - acioneaz favorabil asupra
stomacului i în cazurile de inapeten (lipsa poftei de mâncare); polenul de ppdie - diuretic, depurativ i
uor laxativ; polenul de mr - întritor general, are aciune benefic asupra inimii; polenul de mur - este
preios ca tonic general, eficace în diaree i dizenterie; polenul de salvie - diuretic, regularizeaz
menstrele; polenul de salcie - tonic, sedativ i anafrodisiac; polenul de cimbrior - preios pentru activarea
circulaiei, tonic, uor afrodisiac; polenul de tei - un calmant indicat pentru persoanele nervoase i
40
suferinde de insomnie; polenul de pducel - tonic cardiac, echilibrant al sistemului nervos i sedativ, util
în ameeli, palpitaii, tulburri circulatorii, angin pectoral.
Care este cel mai bun polen?
Cel mai bun polen este acela care se potrivete cu necesitile organismului uman. Pentru o persoan
sntoas, cel mai bun polen poate fi cel poliflor, uscat tradiional. Persoanele care sufer îns de diverse
afeciuni, în special cronice, este bine s consume polenul proaspt recoltat i imediat bgat la congelator
i/sau conservat în miere.
Suntem bucuroi s anunm c, pentru prima dat în România (i printre primii în lume!), în mod
organizat i pstrând o calitate maxim, s-a început recoltarea polenului medicinal monoflor.
Înainte de a cump ra i consuma polen, este bine s tim urmtoarele lucruri:
polenul este un produs natural, recoltat natural, dar poate cauza uneori reacii adverse; consultai-v
medicul curant (ideal s fie specializat în apifitoterapie) înainte de a începe o cur cu polen;
polenul este în mod normal foarte bine tolerat de organism, în special dac se ia în primele 7-10 zile
dup mese, bine diluat în iaurt sau lapte prins;
se poate asocia cu alte terapii clasice ori naturiste;
este uor de administrat i se integreaz uor în alimentaia zilnic.
CEREALELE I SNTATEA
Curate i „adevrate”, aa cum ni le-a d ruit Dumnezeu, netratate chimic i nefalsificate cu
adaosuri otr vitoare, cerealele sunt cele mai complexe alimente-medicament pe care vara ni le
aeaz în farfurii. Energia ascuns în bobul care se pierde în palm e unul din marile miracole ale
universului vegetal.
TRÂELE DE GRÂU
Expresia „scump la trâe i ieftin la f in” este pe cale s capete în ultimele decenii cu totul alte
conotaii decât cele iniiale i aceasta din cauza rezultatelor extraordinare, obinute prin tratarea cu trâe
de grâu a unor afeciuni din cele mai variate i grave, de la obezitate i tulburri digestive pân la cancer i
alte boli incurabile. De „vin” sunt vitaminele din complexul B, magneziul, fibrele alimentare i enzimele,
prezente într-o concentraie atât de puternic, încât un kilogram de trâe valoreaz mai mult decât un
pumn de medicamente supersofisticate i scumpe. Dar s vedem câteva dintre întrebuinrile lor.
Maceratul la rece (ap de trâe)
2-3 linguri de trâe se pun într-un pahar cu ap i se las la temperatura camerei vreme de 8-10 ore,
de seara pân dimineaa. Dup trecerea intervalului de timp necesar macerrii, preparatul nu se filtreaz, ci
se consum direct, atât partea lichid (care este foarte bogat în vitamine i enzime), cât i pasta de pe
fundul paharului (care este foarte bogat în minerale i fibre alimentare). De regul, se consum un pahar
de macerat dimineaa pe stomacul gol, doar în anumite cazuri excepionale doza ajunge la 2-3 pahare pe
zi, luate înainte de fiecare mas. O cur cu macerat cu trâe dureaz minimum dou sptmâni, putând fi
prelungit pân la dou-trei luni, f r efecte adverse.
Pulberea fin de trâe
Se obine prin mcinarea cu rânia electric de cafea a trâelor, vreme de jumtate de minut,
obinându-se un praf care poate fi administrat ca atare, cu ap - câte o linguri înainte i dup mas - sau
adugat în mâncruri (supe, ciorbe, salate de cruditi etc.). De regul se iau câte dou lingurie din
aceast pulbere de trâe la o mas, fiind extrem de util pentru activarea i uurarea digestiei, dar i în
curele de slbire. Tratamentul poate fi de lung durat (6-12 luni), f r a aprea efecte adverse.
Indica ii ale curei cu t râe
Îngrarea i obezitatea - se ia înainte de fiecare mas pulbere fin de trâe, câte o lingur
minimum. În stomac, fibrele coninute de coaja bobului de grâu î i vor mri foarte mult volumul, „tind”
pur i simplu foamea i dând senzaia de saietate. În plus, ele ajut procesele de eliminare, importante în
tratamentul obezitii.
41
Digestia dificil , indigestia - enzimele coninute de trâele de grâu sunt un neîntrecut activator al
digestiei, ajutând la mistuirea alimentelor. Câte o jumtate de linguri de pulbere de trâe luat înainte i
dup mas „atac” alimentele care cad greu i elimin indigestiile, balonarea i anumite forme de colit.
Litiaza biliar (prevenire, adjuvant în tratament) - se administreaz pulbere de trâe, câte o
jumtate de linguri înainte i dup mas.
Constipa ia i colita de putrefac ie - în fiecare diminea se consum câte un pahar cu macerat de
trâe, care are un efect laxativ i de curire a intestinului. În cazurile cronicizate, refractare la tratament,
se consum înc un pahar de macerat seara, înainte de ultima mas.
Acneea, pielea cu sensibilitate alergic mrit - se face cur cu macerat la rece de trâe, câte un
pahar pe zi, vreme de minimum 30 de zile.
Prevenirea cancerului - o dat pe lun se face o cur de 10 zile cu macerat la rece de trâe, vreme în
care se consum un pahar de preparat pe zi. Fibrele alimentare, vitaminele i mineralele din compoziia sa
sunt un preventiv excelent pentru cancerul la stomac, ficat, intestin i rect, putând fi un adjuvant valoros i
în tratarea acestor forme de cancer.
Aplicaii externe cu t râe
Pielea uor iritabil - se pun comprese cu ap de trâe (obinut prin filtrarea maceratului descris
mai sus) de dou ori pe zi, dimineaa i seara, vreme de 10 minute minimum.
Psoriazisul - pasta rezultat în urma macerrii trâelor se învelete în tifon i se aplic sub form de
cataplasm pe plgile psoriazice. Se face o aplicaie pe zi i î i sporete eficiena dac e corelat cu
tratamentul intern pe baz de cruditi i plante depurative.
Tumorile benigne (chisturi, fibroame, adenofibroame) - trâele amestecate cu ap se las 4 ore s se
macereze la temperatura camerei, dup care se învelesc într-un strat de tifon i se aplic pe piele în zona
afectat, unde se las minimum trei ore. Dup îndeprtarea cataplasmei, pielea se las s se usuce, dup
care se aplic un unguent de ttneas.
PORUMBUL
Planta, adus în urm cu mai bine de jumtate de mileniu din America de ctre primii exploratori
spanioli, a fost aclimatizat în România abia în jurul anului 1700. Dar, dei a fost cultivat târziu, s-a
rspândit extrem de rapid, devenind un aliment de baz mai ales în lumea satelor, unde mmliga a
înlocuit pâinea. Este inutil s mai spunem cum se prepar mmliga, ea fiind azi o specialitate a buctriei
româneti. Ar mai trebui doar adugate câteva dintre calitile terapeutice ale acestei mmligi, caliti
care nu sunt deloc de neglijat, ea putând fi un ajutor preios în tratarea unor afeciuni.
Obezitate - mai mult ca orice aliment, mmliga confer o senzaie de saietate extrem de rapid,
datorit fibrelor alimentare din compoziia sa.
Hipotiroidie - studiile de specialitate au artat c la cei care consum regulat porumb, anumite
probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrarea, somnolena, lipsa de tonus fizic i mental, sunt
reduse considerabil.
Dischinezie biliar , dispepsie, colecistit - porumbul mrete secreia de bil i faciliteaz evacuarea
sa, având i efecte antiinflamatoare biliare. Consumul mmligii în loc de pâine, asezonat cu multe salate
de cruditi, duce la reducerea i eliminarea în timp a acestor probleme.
Gastrita hiperacid i ulcerul - sunt ameliorate de consumul de mmlig cald în loc de pâine,
mlaiul având, pe lâng efectul de reducere a aciditii i o aciune uor calmant, sedativ. Studiile de
nutriie i biochimie alimentar au artat ca mmliga consumat frecvent amelioreaz i afeciuni cum ar
fi reumatismul, diabetul, menstruaiile dificile cu sângerri abundente, anexita i metroanexita, litiaza
renal, hepatita.
Cataplasma cu mmlig: în medicina popular româneasc se tie c rcelile care nu cedeaz la
nici un tratament se vindec prin aplicarea unei cataplasme cu mmlig cald. Pe pieptul bolnavului se
pune un tergar subire sau un tifon, iar pe acesta se întinde un strat gros de mmlig, atât de fierbinte cât
se poate suporta (atenie, s nu apar opriri!), dup care se pune un material impermeabil deasupra i o
42
ptur ca s pstreze cldura. Pacientul se ine astfel jumtate de or, dup care cataplasma se
îndeprteaz. Acest tratament se aplic în bronita acut i grip, pneumonie, tuse cronicizat. Aceeai
aplicaie se face în zona rinichilor pentru tratarea colicilor renale i a nefritelor, pe zona inferioar a
abdomenului, ca remediu rapid pentru anexite i cistite.
ORZUL
Puini tiu c aceast cereal cu boabele tari i cu gustul destul de aspru este printre primele plante
cultivate pe Terra, cu 4000 de ani în urm ea fiind întâlnit pe mari suprafee, din Egipt i pân în India. În
China, este considerat una dintre cele cinci plante sfinte, fiind folosit atât ca aliment, cât i ca baz
pentru o gam impresionant de medicamente naturiste. În Europa, orzul e consumat în cantiti tot mai
mari în ultimii ani ca suc, obinut prin centrifugarea plantelor tinere i sub form de fulgi, obinui prin
presare la rece. Aceti fulgi sunt foarte digerabili i pstreaz practic nealterate proprietile terapeutice ale
boabelor de orz, proprieti care vom vedea c nu sunt deloc de neglijat:
Hepatita de toate tipurile, sechelele posthepatice i hepatita cronic evolutiv - fulgii de orz au
efect drenor hepatic i ajut la regenerarea celulelor din ficat. Au un efect foarte bun mai ales preparai cu
miere de albine i fructe, cum ar fi afinele, ctina, merele, gutuile.
Hipotensiunea - consumul regulat de fulgi de orz mrete pe cale natural tensiunea arterial, f r a
ap rea riscul hipertensiunii, tensiunii arteriale oscilante sau al palpitaiilor. De asemenea, orzul este
cunoscut pentru efectele sale de prevenire a ischemiei cardiace.
Diaree, dizenterie i febr tifoid (adjuvant) - se consum fulgi de orz în amestec cu infuzii
îndulcite din plante, cum ar fi menta, busuiocul, ceaiul negru.
Atonia gastric i intestinal, probleme de digestie i apetit la persoanele sedentare - se consum
dimineaa i seara câte o farfurie de fulgi de orz combinai cu fructe acrioare, tiate mrunt (mere,
grapefruit, afine, ctin, coacze) i miere.
Tuberculoz , bronit cronic - fulgii de orz sunt amestecai cu lapte fierbinte, miere i un vârf de
cuit de pudr de ghimbir. Se consum aceast combinaie uoar, foarte hrnitoare i cu efecte de
stimulare a imunitii, la micul dejun i cin.
OVZUL
Într-o scriere antic se arat c dacii i germanii erau printre singurele popoare care foloseau aceast
cereal ca aliment de baz. Mai târziu, în Evul Mediu, populaiile nordice din Europa au adoptat i ele
ovzul, care este un excelent energizant în perioadele cu vreme rece i umed. În prezent, el este larg
folosit sub form de fulgi, care sunt mai digerabili i mai gustoi decât cei de orz, fiind recomandai cu
precdere pentru:
Hipotiroidie - ovzul este un excelent stimulent al funciei tiroidiene. Fulgii de ovz vor fi introdui pe
termen lung în dieta persoanelor suferinde de aceast afeciune. Suplimentar, se bea pe parcursul unei zile
un „ceai” obinut din 7 linguri de boabe fierte vreme de jumtate de or într-un litru de ap. Acest preparat
are efecte stimulente foarte puternice, fiind recomandat i în strile de astenie, surmenaj i somnolen,
pentru tratarea pietrelor la rinichi, a gripei i a unor disfuncii sexuale la brbai.
Adjuvant în sterilitate i impoten - studii recente arat c la popoarele care consum cantiti mari
din aceast cereal, vârsta medie la brbaii care ajung la andropauz este mult mai ridicat, iar fertilitatea
se menine pân la vârste impresionante.
Sensibilitate la r celi la persoanele meteosensibile - consumul regulat de fulgi de ovz mrete
rezistena la variaiile brute de clim, mai ales la rcire, întrind sistemul imunitar i conferind un tonus
psihic foarte bun.
Nisip (microlitiaz ) la vezica biliar i rinichi - 4 linguri rase de fulgi de ovz se fierb la foc mic
într-un litru de ap vreme de 20 de minute, dup care se filtreaz. Se consum acest decoct pe parcursul
unei zile, o cur durând 14 zile. Acest tratament este util i în diabet, gut i hepatit, ca adjuvant.
43
BITTERUL SUEDEZ
De la Paracelsus, pân în mileniul trei
A fost redescoperit în urm cu dou decenii, odat cu apariia extraordinarei cri „Sntate din
farmacia Domnului” a fitoterapeutei de origine austriac Maria Treben. Un remediu despre care
experimentata cunosctoare a plantelor spunea c vindec aproape orice boal. Nu era departe de adevr.
Prin timp, miraculoasa tinctur - o veritabil „antologie” de ierburi tmduitoare - a dovedit c are efecte
benefice asupra sntii, dobândindu-i rapid o celebritate meritat. Milioane de flacoane cu preiosul
elixir, în tot felul de formule i diluii, au fost vândute anual pe tot mapamondul, bitterul suedez devenind
între altele i un simbol al reînvierii tradiiei de vindecare cu plante. Dar care este, de fapt, originea acestui
remediu? Care dintre zecile de formule care se gsesc acum pe pia este cea bun? Îi merit, oare,
bitterul celebritatea?
Originea bitterului suedez
Se pare c aceast tinctur a fost descoperit în Evul Mediu de ctre legendarul savant i alchimist
Theophrastus Bombastus Von Hohenheim, zis Paracelsus, care a vrut s creeze un elixir din plante care s
prelungeasc tinereea. Dup un succes fulminant, elixirul-minune a czut în uitare, fiind pstrat i
transmis din tat în fiu doar într-o familie de medici suedezi, pe nume Samst. Se pare c elixirul de via
lung al lui Paracelsus era cu adevrat eficient, pentru c toi membrii respectivei familii au ajuns la vârste
impresionante. Klaus Samst, rectorul facultii de medicin din Uppsala, cruia i se datoreaz repunerea în
circulaie a tincturii, a ajuns, de pild, la venerabila vârst de 104 ani, când a murit subit, din cauza... unei
czturi de pe cal. Repopularizat prin cartea Mariei Treben, bitterul suedez i-a dovedit din nou eficiena
într-o serie impresionant de boli, de la indigestii i migrene la boala canceroas i maladiile de piele greu
vindecabile. Au aprut tot felul de versiuni ale bitterului suedez, în afara celei cu 32 de plante: cu 16
plante, cu 12 plante, cu 8 plante, dar i cu 180 de plante, aa cum îl prepar compatriotul nostru Nica
Micu, ran din comuna Iveti, Galai.
Ce este de fapt bitterul suedez?
Este un extract hidroalcoolic sau altfel spus, o tinctur din plante medicinale amare. De altfel, este
uneori numit i „aperitiv amar suedez”. De ce amar? Pentru c plantele i gustul amar au o importan
deosebit în terapia naturist. Remediile naturale amare sunt un drenor puternic pentru ficat i vezica
biliar, stimuleaz procesele de eliminare prin amplificarea peristaltismului digestiv, activeaz digestia
prin sporirea secreiei de sucuri gastrice. Din punct de vedere psiho-mental, gustul amar este asociat
dezamgirii - o sintagm care, analizat din punct de vedere etimologic, înseamn descoperirea, eliberarea
de amgire. De aceea, în medicina holistic, remediile amare au în plan psihologic rolul foarte interesant
de a ajuta la eliminarea convingerilor i ideilor false, cu alte cuvinte, a amgirilor, care conduc la boal.
Practic, nu se poate vorbi în medicina naturist de un proces de dezintoxicare eficient i complet în care s
nu fie folosit gustul amar. Ei bine, diferitele variante de bitter suedez sunt o colecie f r egal de plante
amare, cu diferite nuane. Astfel, acest bitter conine plante amare pure (genian, intaur, anghinare),
amare aromatice (pelin, coada-oricelului, coaj de portocal amar), amare saline (cicoare, ppdie), amare
mucilaginoase (lichen de Islanda) etc. Din acest motiv, acest elixir amar este un drenor i detoxifiant
extraordinar, ceea ce i explic efectele sale vindectoare într-o gam extrem de mare de boli.
Formula cea mai bun de bitter suedez
În ciuda popularitii sale ca leac, nici pân în prezent nu se tie cu precizie care este reeta original
de bitter suedez. De fapt, anumite componente ale sale, cum ar fi theriacul veneian, sunt chiar formule
obinute prin procedee alchimice, procedee care nu mai sunt cunoscute în prezent. Exist, astfel, mari
probabiliti ca astzi s nu mai poat fi preparat bitterul original pe care l-a creat Paracelsus în Evul
Mediu. Dar asta nu exclude eficiena lui. Revenind la una dintre întrebrile puse la începutul acestui
articol: „Care este cea mai bun formul de bitter suedez?”, trebuie s recunoatem c rspunsul este
foarte dificil de dat. Personal, am fost foarte curios s aflu în mod practic cu care versiune a bitterului
suedez dintre cele existente în prezent la noi în comer se obin cele mai bune rezultate. Mrturisesc c am
fost surprins de faptul c versiunile obinute din plante româneti sunt net mai puternice i mai nuanate ca
44
aciune fa de majoritatea importurilor. Cum este posibil acest lucru? În primul rând, prin calitatea
plantelor - mai ales flora medicinal spontan a României este extrem de bogat în plante medicinale
amare i aromatice, cu efecte foarte puternice, care, incluse în reeta acestui remediu, fac adevrate
minuni. Apoi, concentraiile de principii active de la bitterurile româneti sunt mult mai mari decât la cele
aduse din strintate, unde, în mod curios, se pune mai mult accent pe gustul plcut al remediului decât pe
aciunea sa terapeutic. În fine, se pare c în domeniul terapiei cu plante, creativitatea autohton a gsit un
teren foarte bun de exprimare, aa încât au fost gsite nite reete de bitter care pun foarte bine în valoare
principiile care stau la baza alctuirii acestui remediu.
Prepararea casnic a bitterului suedez
Iat o reet ceva mai simpl, compus din doar dousprezece plante, dar care pune foarte bine în
valoare principiile care stau la baza alctuirii bitterului suedez:
Într-un borcan cu filet, cu o capacitate de 2 l, se pun câte 2 linguri e din urmtoarele plante sub
form de pulbere (obinut prin mcinare cu rânia electric de cafea): pelin (Artemisia absinthum),
anghinare (Cynara scolymus), flori de salcâm (Robinia pseudoacaccia), foi de dafin (Laurus nobilis), iarb
de troscot (Polygonatum aviculare), frunze de frasin (Fraxinus sp.), rdcin de angelic (Angelica
archangelica), boabe de ienupr (Juniperus communis).
Se adaug apoi câte 1 linguri de pulbere de rin de brad (Abies salba), semine de fenicul
(Foeniculum vulgare), rdcin de urzic (Urtica dioica) i o jumtate de linguri de pulbere de ofran
(Curcuma longa).
Dup ce am pus toate plantele, adugam un litru i jumtate de alcool alimentar de 50-60 de grade
i lsm totul s se macereze vreme de minimum dou sptmâni.
La sfâritul timpului de macerare, se filtreaz preparatul prin tifon i se pune la pstrare într-o sticl
închis la culoare, într-un loc întunecos i rece.
Se administreaz de regul 1-2 lingurie din acest preparat, înainte de mesele principale, diluate în ap
plat sau ceai. În ce boli? Lista este atât de ampl, încât ar ocupa probabil zeci de pagini. Vom urmri în
cele ce urmeaz s sintetizm cât mai bine aciunile acestui remediu.
Boli în care este folosit cu succes bitterul suedez
Pe cale intern :
Indigestie, balonare, dischinezie biliar - Se ia câte o linguri de bitter, diluat în jumtate de
can de ap, de patru ori pe zi, înainte de mas. În cazurile de indigestie, se poate administra imediat ce
apar simptomele neplcute o doz mai mare de bitter - 2 lingurie într-un pahar cu ap.
Afeciuni hepatice cronice - Plantele amare ale bitterului acioneaz cu mare putere în sensul
decongestionrii i regenerrii ficatului. Se administreaz câte o linguri, de 3 ori pe zi, într-o can de ap
(250 ml), pe stomacul gol. Se vor face cure de câte 2-3 sptmâni, urmate apoi de o sptmân de pauz.
Anorexie, anorexie psihic - Înc din primele zile ale administrrii bitterului se declaneaz o
senzaie natural de foame, simultan cu trezirea unui neobinuit tonus psihic i a poftei de via, stri care
trebuie de altfel s caracterizeze orice om sntos. Aceasta conduce la o normalizare ponderal gradat,
prin echilibrarea funciilor digestive, ca i a strilor emoionale. Se vor lua 3 mese pe zi, bitterul fiind
administrat cu 20 de minute înainte de fiecare mas, în doz de 1-2 lingurie la o can cu ap.
Boli de piele - Se face o cur de o lun cu bitter suedez, din care se administreaz câte o linguri
într-un pahar cu ap, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele se instaleaz gradat, dar sunt persistente,
fapt ce va fi uor constatat la cei predispui la eczeme ori acnee, precum i la cei care nu pot s scape de
unele infecii cu ciuperci sau bacterii cu localizare pe piele. Tratamentul intern se asociaz foarte bine cu
aplicaiile externe descrise mai jos.
Afeciuni alergice - Bitterul se folosete în cure de dou luni. Se administreaz de patru ori pe zi,
câte o linguri de bitter diluat într-un pahar cu ap. Modul de aciune a preparatului în cazul acestor
afeciuni nu este înc pe deplin elucidat, se pare îns c efectul tonifiant i purificator puternic asupra
principalelor organe, de eliminare i drenare din corp (ficat, rinichi, plmâni), conduce gradat la o reglare
a reaciilor imunitare ale organismului.
45
Tulburri menstruale (ciclu menstrual neregulat, dureros, abundent) - Administrarea se
realizeaz într-un mod aparte: cu 4-5 zile înaintea menstruaiei, se administreaz câte o linguri de trei ori
pe zi, iar în primele dou zile în care ciclul menstrual s-a declanat, se administreaz câte o jumtate de
linguri de 5-6 ori pe zi, diluat într-un pahar cu ap.
Cistit, infecii renale - Sunt afeciuni în care bitterul exercit printre cele mai puternice efecte. Se
administreaz câte o linguri de patru ori pe zi în 250 ml de ap (se consum astfel zilnic un litru de ap
cu preparat). În cazurile de criz, se vor aplic suplimentar comprese calde cu bitter pe zona vezicii
urinare sau a rinichilor, dup caz.
Viermi intestinali - Se administreaz de trei ori pe zi câte o linguri de bitter suedez, diluat într-un
pahar cu ap.
Guturai (rceal), grip - Bitterul se administreaz din trei în trei ore, pe întreaga durat a zilei, în
doz de o jumtate de linguri - o linguri la un pahar cu ap. Are efecte de eliberare treptat a cilor
respiratorii, de reducere a inflamaiilor i a durerilor gâtului, de uurare a respiraiei i reglare a
temperaturii în caz de febr. De asemenea, are efecte de stimulare imunitar.
Febr - Este recomandat ca bitterul s fie administrat chiar de la începutul declanrii strilor
febrile. În aceste cazuri, în primele zile se va administra, din dou în dou ore, câte o linguri la o
jumtate de pahar cu ap. Alimentaia trebuie s fie foarte uoar în acest interval, bazat mai mult pe
legume, fructe i buturi naturale (sucuri proaspete din citrice sau ap plat). Odat cu reducerea
temperaturii, remediul se administreaz normal, câte o linguri de trei ori pe zi.
Stri de grea dimineaa, migrene - Se administreaz atât preventiv, câte o linguri de trei ori pe
zi, cât i ca adjuvant în cazul în care au aprut aceste stri - câte o linguri din or în or, dar nu mai mult
de 5 administrri zilnic.
Reumatism, gut - Bitterul are un efect „cu btaie lung” în cazul acestor boli, prin declanarea
proceselor de mobilizare i eliminare a toxinelor din tot corpul. Se va folosi în cure de lung durat (3
luni), timp în care se administreaz de patru ori pe zi câte o linguri de preparat la o can cu ap, pe
stomacul gol. Dup o pauz de o lun, cura se poate relua de mai multe ori.
Boli cardiace, asociate cu valori crescute ale colesterolului - Bitterul suedez reduce valorile
colesterolului, ajut la meninerea tinereii i flexibilitii vaselor de sânge, având i efecte tonice cardiace.
Se administreaz în tratamente de minimum dou luni, timp în care se iau câte 3 lingurie pe zi.
Boli ale pancreasului, adjuvant în diabet - Se iau 3-4 lingurie de bitter pe zi, diluate în ap.
Plantele amare din compoziia sa au efecte tonice i antiinflamatoare asupra pancreasului.
Adjuvant în boala canceroas - Este recomandat mai ales pentru stimularea poftei de mâncare,
reducerea senzaiei de grea i eventual, a febrei. În plus, are efecte de stimulare a imunitii, motiv
pentru care poate fi un ajutor preios în aceast afeciune. Se ia o linguri diluat în jumtate de pahar cu
ap, înaintea fiecrei mese.
Pe cale extern:
Dureri de cap, tulbur ri nervoase posttraumatice - Se pune pe ceaf o compres cu bitter
suedez, care se ine minimum 30 de minute.
Rni, cicatrice persistente - Se spal rnile cu un tampon bine înmuiat în preparat. Se stoarce apoi
tamponul de vat înmuiat în bitter suedez deasupra locului tratat, aa încât pe zona afectat s se formeze
o crust de preparat.
Arsuri uoare i medii - Se aplic cu ajutorul unui tampon de vat bitter pe locul afectat.
Tromboflebit - Se pun comprese cu bitter suedez pe zona afectat.
Luxaii, entorse - Zilnic, se ine vreme de dou ore o compres pe zona articulaiei accidentate.
Înepturi de insecte - Se scoate acul, dup care se aplic o compres înmuiat în bitter.
Precauii i contraindica ii la tratamentul cu bitter suedez
Intern, datorit concentraiei destul de mari de alcool, nu va fi de regul administrat nediluat.
Excepie vor face doar cazurile în care este contraindicat aportul masiv de lichide în corp. Întrucât conine
plante cu efecte abortive (pelin, angelic), nu va fi administrat intern femeilor gravide.
46
Extern, va fi folosit sub form de compres, dup ce se d în prealabil un strat protector cu crem de
glbenele pe poriunea de piele care va fi tratat. De asemenea, dup aplicarea pe poriunea de piele, va fi
lsat la aer mcar un sfert de or, pentru a se zvânta. În cazul în care apar senzaii de arsur ori maceraia
puternic a tegumentelor, tratamentul va fi întrerupt temporar.
Leacuri să seş ti din Ardeal
Transmise din genera ie în generaie, leacurile de s ntate ale femeilor din satele s seti din
Ardeal reprezint un tezaur inestimabil dar, din p cate, înstrinat. Pstrate sute de ani, în l zi
pictate cu flori sau printre rufele din credent, pres rate cu levnic, reetele stencelor din Rotbav,
Jibert, Ungra, Vurp r sau Biertan au plecat în exil, odat cu stpânele lor. Redescoperite i
publicate în reviste i cri, astzi ele se bucur de un interes deosebit în Germania, ara de popas a
sailor transilvani.
Balonri
Balonrile apar ca urmare a aerului închis în intestin, iar presiunea provocat de acesta este destul de
dureroas uneori.
Tratamentul : Ceaiul de anason este leacul cel mai eficient (chiar i pentru bebelui). Se toarn 1/4 l
de ap clocotit peste 1 linguri de semine mcinate ori zdrobite, se las s se infuzeze 10 minute (cu
capac) i se bea o ceac de ceai dup mas.
Efectul: Uleiurile eterice ale anasonului linitesc crampele i stimuleaz digestia mâncrurilor grase.
Btturi
Acolo unde crete bttura, s-a îngroat stratul cornos al pielii, de obicei din cauza pantofilor care ne
bat.
Tratamentul : Se aplic o felie de ceap pe bttur, pân ce se desprinde „miezul” dureros, dup
care se in picioarele în ap cald, se terg i se unge locul cu alifie de glbenele.
Efectul: Sulfidele din ceap înmoaie stratul cornos al pielii, iar alifia conine tinctur de glbenele, un
leac miraculos pentru orice fel de ran.
Bronit
Tratamentul : Sursa aburilor care calmeaz bronhiile iritate este oala cu ap pus pe foc în buctrie.
Pentru o inhalaie se fierb 3-4 l de ap, în care se introduc 2 linguri cu flori de mueel i 2 linguri cu
cimbru i se las 10 minute s se ptrund. Se acoper capul cu un prosop i se ine faa circa 10 minute
deasupra aburilor. Se respir alternativ, pe nas i pe gur. Dup inhalaie, se recomand odihn (neaprat)
i se interzice categoric contactul cu aerul rece de afar.
Efectul: Cimbrul conine tymol, o substan activ antibacterian i decontractant, dup cum au
demonstrat studiile efectuate. Iar mueelul, cu efectul lui antiinflamator, calmeaz mucoasele iritate.
Celulit
Pielea de „portocal” de pe coapse, fese i picioare nu reprezint un pericol i totui, este o problem
pentru femei, pentru c are un aspect dizgraios. Este vorba de o dereglare a depunerilor de grsime,
prezent aproape exclusiv la femei, deoarece structura esutului lor conjunctiv este mai flasc.
Tratamentul : O lingur de ptrunjel se amestec cu o ceac de ap fierbinte, dup care se
strecoar. Se bea zilnic o ceac de ceai. Reeta nu le este recomandat femeilor gravide i bolnavilor de
rinichi.
Efectul: Fiind diuretic, ptrunjelul ajut la eliminarea reziduurilor.
Cistit
Frigul (de ex. picioarele reci) favorizeaz fixarea bacteriilor în vezica urinar. Este o afeciune de care
sufer mai ales femeile, al cror canal urinar este mai scurt, astfel c bacteriile ajung mai uor la
47
„destinaie”.
Tratamentul : Strbunica recomand sucul de merior (coacz de munte sau afin rou) ori de coacze
i salat de nsturel (Nasturtium officinalis). i multe lichide.
Efectul: Sucurile conin - în afara vitaminei C (imunostimulatoare) - i cantiti mari de flavonoide
antibiotice. Uleiul de mutar din nsturel are un efect antibacterian asemntor cu cel al penicilinei.
Lichidele bute în cantiti mari ajut la eliminarea direct a agenilor patogeni.
Conjunctivit
Ochii sunt roii i iritai, lcrimeaz i ustur. Cauza: leziuni, iritaii, reacii alergice, bacterii sau
virusuri.
Tratamentul : Exist o plant special pentru vindecarea conjunctivitei i anume, silurul (Euphrasia
stricta). Se oprete 1/2 linguri de plant cu 1 ceac de ap clocotit i se las s se ptrund 1-2
minute. Dup ce s-a rcit, se aplic o compres pe pleoapele închise i se ine 5-10 minute (de mai multe
ori pe zi).
Efectul: Silurul conine - printre altele - aucubina, care are efect antiinflamator.
Diaree
Prin ea, organismul se protejeaz de substanele reziduale care trebuie eliminate. De aceea, diareea de
scurt durat este mai bine s nu fie tratat cu substane care constip, ci pe ci naturale.
Tratamentul : Supa de zarzavat „alcalin ” este un balsam pentru mucoas. Se taie mrunt 2 cartofi
i 1 morcov, se fierb 20 de minute într-un sfert de litru de ap, dup care se sfarm i se sreaz puin (nu
se adaug piper!).
Efectul: Cartofii i morcovii conin pectine, care extrag lichidul resturilor alimentare existente în
intestin.
Dureri de burt
Tratamentul : În cazul durerilor de burt (crampe), remediul cel mai bun este compresa cald cu
mueel: se toarn 1/2 l de ap clocotit peste 2 lingurie cu mueel, se las s stea 10 minute, se înmoaie
un prosop de in în infuzia fierbinte, se stoarce bine i se aplic pe abdomen. Se acoper cu alt prosop mai
gros sau cu o ptur i se las s acioneze 15 minute, cât timp compresa mai este cald. În paralel, se bea
ceai de mueel.
Efectul: Cldura destinde i amelioreaz irigarea cu sânge. Astfel, substanele nutritive i oxigenul
ajung mai uor în zona dureroas, activând forele de autovindecare. Uleiurile eterice ale ceaiului de
mueel au efect antiinflamator.
Dureri de cap
Substana activ cea mai frecvent folosit împotriva durerilor de cap este acidul acetilsalicilic, pe
care-l conine, de pild, aspirina. Dar remedii au existat i înainte ca acest medicament s fi fost
descoperit.
Tratamentul : Se pune o linguri de scoar de rchit alb (Salix alba) într-un sfert de litru de ap
rece, se las s se înfierbânte pân aproape s dea în clocot, apoi s se ptrund 5 minute, dup care se
strecoar i se bea ceaiul. Sau se maseaz uor tâmplele i ceafa cu ulei de ment . Sau un ceai de hamei,
ment i rozmarin (1 linguri de amestec de plante la o ceac de ap); sau o pern umplut cu
levnic, suntoare i roini.
Efectul: Rchita alb conine salicina (un pre-acid acetilsalicilic), menta dilat vasele, suntoarea
stimuleaz producerea substanelor calmante.
48
Dureri de gât
Tratamentul : În loc de medicamente, femeile foloseau comprese reci cu brânz de vaci . Se ia un
ervet de in, se întinde pe el un strat gros de brânz de vaci, se stropete cu puin oet i se aplic pe gât cu
stratul de brânz în jos. Se leag deasupra un fular i se ine - de preferat - toat noaptea sau dac nu, cel
puin pân ce se usuc brânza. În paralel, se bea ceai de ptlagin, cu înghiituri mici.
Efectul: Brânza rcorete i dezumfl, iar ptlagina calmeaz mucoasa.
Durere de ale (lumbago)
Muchii inferiori ai spatelui se contract la ocuri, reflex care protejeaz coloana vertebral de alte
vtmri, dar care afecteaz, în acelai timp, irigarea sanguin producând astfel dureri puternice.
Tratamentul : Bunica recomand în acest caz baia fierbinte cu adaos de plante - 500 g de flori de
fân, macerate 30 de minute în ap rece, se strecoar i se toarn în apa din cad.
Efectul: Cldura face bine la vasele sanguine (îngustate) din muchi, stimulând, în plus, irigarea cu
sânge.
Dureri de urechi
Însoesc adeseori rcelile i dac nu exist o inflamaie serioas a urechii medii (otita), durerile pot fi
alinate prin metode empirice.
Tratamentul : Ceapa este un remediu strvechi i garantat: se înf oar 1-2 cepe tiate mrunt într-un
ervet, se înclzesc puin deasupra aburilor, se pun pe urechi i se fixeaz eventual cu o basma sau cu un
bandaj. Se in circa o or. Aplicaii, de 2-3 ori pe zi.
Efectul: Ceapa calmeaz durerile i stopeaz infeciile.
Febr
Febra nu este o boal, ci mecanismul natural de aprare a organismului împotriva agenilor patogeni.
La o temperatur de peste 38°C, majoritatea bacteriilor i virusurilor nu se mai înmulesc. De aceea febra
nu trebuie neaprat combtut.
Tratamentul : Ceaiul de cimbru, de tei i de mueel susine încercrile de aprare ale organismului.
i de asemenea, compresele (împachetrile) reci pe gambe. Acestea sunt remediile clasice pentru scderea
febrei, f r a-i îngrdi îns efectul vindector. Pentru comprese, se înmoaie un prosop în ap rece (la
temperatura camerei), se stoarce uor, se înf oar în jurul gambei i se ine 10 minute, nu mai mult. Se
procedeaz la fel de 2-3 ori.
Efectul: Compresele cu ap rece reduc direct temperatura sângelui.
Guturaiul de fân
Odat cu apariia polenului, se instaleaz i rinita alergic: nasul începe s curg i mâncrimea
devine de nesuportat. Persoanele care sufer de aceast afeciune produc prea multe histamine pentru a se
apra de polen: mucoasa este prea irigat cu sânge, se inflameaz i preseaz în nas ap din esuturi. Boala
se manifest ca un guturai, iar bronhiile se îngusteaz atât de tare, încât pot aprea probleme respiratorii.
Tratamentul : Ca prim ajutor temporar - se trage ap rece pe o nar . i, ceea ce lumea satului tia de
pe-atunci: ardeiul, pâinea integral pr jit, castravetele, ridichile i pâinea de secar conin foarte mult
magneziu - fiind recomandate în cura antirinit.
Efectul: Apa tras pe nas dezumfl mucoasa i elimin polenul, iar magneziul stopeaz producerea
histaminelor.
Herpes
Este un virus pe care-l avem cu toii în stare latent, dar care nu „se manifest” întotdeauna, el
aprând mai cu seama atunci când sistemul imunitar este slbit.
49
Tratamentul : Roinia i suntoarea fierte (infuzate) i aplicate direct pe zona afectat sub form de
comprese (sau chiar pliculee de ceai înmuiate în ap cldu). În caz de recidiv: înf urai un cub de
ghea într-o batist i apsai-l în locul unde simii furnicturile, semn c herpesul va „izbucni” din nou.
Efectul: Remediile bunicii stopeaz inflamaiile i infeciile, iar plantele au o aciune antiviral.
Hipertensiune arterial
În cazul unei predispoziii la tensiune arterial ridicat, inima i vasele sanguine sunt solicitate mai
mult i pot fi mai uor vtmate.
Tratamentul : Usturoiul cur cel mai bine vasele sanguine, dar numai în cantitate mare (1-2 cei
proaspei, zilnic).
Efectul: Usturoiul conine sulfide care reduc nivelul colesterolului.
Hipotensiune
La persoanele hipotensive, inima pompeaz sângele cu putere sczut. Pentru întrirea puterii de
pompare, se recomand o reet a pastorului Kneipp.
Tratamentul : Turnai 3/4 l de vin alb tare peste 20 g frunze de rozmarin, lsai s stea 5 zile i bei
apoi în mod regulat, câte un phrel, la prânz i seara. (Hipotensiunea este mai puin grav decât
hipertensiunea.)
Efectul: Rozmarinul regleaz puterea de pompare a inimii i la fel, o substan activ (camphen) din
vin.
Înepturi de insecte
Înepturile de ânar nu sunt periculoase, umflturile disprând, de obicei, de la sine. Mai rele sunt
cele de albine i de viespi, care pot produce inflamaii grave sau reacii alergice. În cazul unor astfel de
simptome, trebuie mers la doctor, dar altfel, ne putem „vindeca” singuri.
Tratamentul : Mai întâi se spal locul înepturii cu ap rece, dup care se aplic o compres cu
cuburi de ghea, pentru ca umfltura s nu se mai produc. i o ceap tiat în dou reduce inflamaia i
mâncrimea.
Efectul: Apa rece împiedic inflamaiile grave, iar sulfidele din ceap sunt antibiotice i absorb apa din
esut.
Lipsa de fier
Persoanele cu fier insuficient în sânge obosesc repede, sunt mai iritabile, au unghiile casante, prul
pleotit i tenul palid i uscat. În mod normal, printr-o alimentaie corect, se asimileaz o cantitate
suficient de fier, dar dup eventuale hemoragii, în cazul unei menstruaii abundente sau în timpul sarcinii,
acest lucru nu mai este valabil.
Tratamentul : Ceaiul de urzic poate fi de mare folos în asemenea situaii: se oprete o linguri cu
frunze de urzic cu o ceac de ap fierbinte, se las s stea 5 minute, se strecoar i se beau zilnic 3 cni
cu ceai. Primvara, salata de prlue proaspete stimuleaz hematopoieza (formarea sângelui) i în plus,
este i foarte apetisant.
Efectul: Substanele amare din prlue (Bellisperenis) stimuleaz i metabolismul, în afar de
formarea sângelui.
Mahmureal
Dup o sear „stropit” din belug, urmeaz dureri de cap, stare de grea i ameeal, pentru c
alcoolul a agresat membrana celulelor.
Tratamentul : rncile tiau s-i trezeasc soii. Ele puneau pe mas, la micul dejun, scrumbie
marinat, zeam de varz acr sau zer.
Efectul: Magneziul din alimente stabilizeaz membrana celulei.
50
Neurodermit
Este o boal ereditar, cu o component psihic puternic, care nu poate fi vindecat definitiv, starea
putând fi îns ameliorat printr-o îngrijire atent a pielii, f r a-i afecta pelicula protectoare.
Tratamentul : Refacerea grsimii se poate obine cu ajutorul bilor cu adaos de ulei (de soia, de
pild). Bile se pot face zilnic: se toarn circa 10 ml de ulei în ap cald (37-38°C), se st 10 minute în
cad, dup care se maseaz uor pelicula uleioas în piele. Împotriva mâncrimilor se fac splturi cu oet
de mere: se amestec o parte de oet cu 2 pri de ap i se tamponeaz zona afectat cu o bucic de vat
umezit.
Efectul: Grsimile i uleiurile refac supleea pielii i calmeaz mâncrimea. Oetul de mere
stabilizeaz stratul acid protector al pielii.
Ochi obosii
La televizor, la volan sau în faa computerului, ochii sunt suprasolicitai i la un moment dat
„capoteaz”: ustur, imaginile nu mai sunt foarte clare, apar durerile de cap. Prin suprasolicitare,
producerea lichidului lacrimal scade, pleoapele acoper mai rar ochii, iar acetia se irit.
Tratamentul : Silurul este o binecuvântare pentru ochi. Sub form de ceai cald i comprese reci.
Ceaiul: se oprete o linguri de silur cu o ceac cu ap fierbinte, se infuzeaz 2 minute, se strecoar i
se bea. Compresele: în ceaiul rcit se înmoaie o bucic de vat i se aplic pe pleoapele închise.
Efectul: Substanele din silur calmeaz ochii iritai.
Picioare i mâini reci
Mâinile i picioarele reci pot fi i o urmare a strii de team i de încordare, dar de cele mai multe ori,
reacia este provocat de irigarea deficitar cu sânge cauzat de sedentarism, de hipotensiune sau de
circulaie proast.
Tratamentul : Du rece la picioare , dup metoda Kneipp. Se poart un jet de ap de la glezn spre
coaps, pe faa i pe dosul piciorului, de trei ori.
Efectul: „Cura Kneipp” întrete vasele de sânge, care reacioneaz mai flexibil la stimulii reci i
calzi.
Rceal
Tratamentul : În funcie de centrul de greutate, afeciunea poate fi tratat cu o serie întreag de
remedii la îndemân. De exemplu, pentru durerile de gât - ceai de salvie, pentru guturai - ap srat
tras pe nas, pentru tuse - ceai de ceap (se fierbe o jumtate de ceap tiat mrunt într-un sfert de litru
de ap i se îndulcete cu puin miere). Pentru cile respiratorii inflamate , se recomand baia fierbinte
cu flori de fân. Florile de tei i ceaiul de soc provoac i ele transpiraia i întresc sistemul imunitar. Iat
un ceai pentru rceal: se amestec 20 g de mcee, 14 g flori de soc, 14 g mueel, 14 g flori de tei, 11 g
frunze de mur, 10 g scoar de salvie i 5 g flori de hibisc (zmoi). Se face o infuzie din 2 linguri de
plante i 1/4 l de ap i se las s se ptrund 10 minute.
Efectul: Toate plantele sunt calmante, expectorante i imuno-stimulatoare. Salvia, de pild, este
planta cu efectul antiinflamator cel mai puternic, iar apa srat este remediul cel mai sigur pentru nasul
înfundat.
Rgueal
Tratamentul : Când vocea cedeaz, remediul cel mai eficient este gargara cu ceai de salvie sau de
ptlagin . Se dau în clocot 2 lingurie de plant cu 1/4 l de ap, se las s se ptrund 10 minute i se face
gargar de câteva ori pe zi. i înc ceva: tcerea e de aur (ajut la refacerea coardelor vocale agresate).
Efectul: Ambele plante stopeaz inflamaia i sporesc rezistena coardelor vocale la agenii patogeni.
51
Riduri
Ridurile nu sunt o boal, ci o urmare fireasc a înaintrii în vârst. Cu toate acestea, ele dau mari bti
de cap, mai cu seam femeilor. Din pcate, nu exist nici un remediu miraculos care s transforme peste
noapte pielea ridat într-una neted, ca de bebelu. Se poate face totui ceva pentru încetinirea - pe cât
posibil - a procesului de îmbtrânire a pielii.
Tratamentul: O masc cu ingrediente din propria c mar - se amestec 1 glbenu cu 2 linguri de
ulei din germeni de grâu i cu un bob de drojdie i se întinde într-un strat subire pe fa i pe gât. Se las
s acioneze 30 de minute, dup care se cltete faa cu mult ap.
Efectul: Lecitina din glbenu netezete i întinde pielea, iar vitaminele din drojdie o protejeaz de
efectele duntoare ale mediului înconjurtor.
Sciatic
În decursul anilor, discurile dintre vertebre î i pierd din elasticitate. Urmarea: deplasarea acestora,
strivirea i inflamarea nervului sciatic.
Tratamentul : Pentru c buiota de ap este prea mic pentru suprafaa afectat, se ruleaz un prosop,
se ud cu ap fierbinte i se aplic imediat pe zona dureroas. Se ine pân când începe s se rceasc.
Efectul: Prosopul fierbinte decontracteaz, relaxeaz i accelereaz eliminarea produselor de
metabolism care produc durere.
Stri depresive
Tratamentul : Paracelsus recomanda înc din secolul al XVI-lea suntoarea împotriva „fricii i a
viselor urâte”. Astzi, confirmarea eficienei acestei plante aparine oamenilor de tiin: când starea
sufleteasc este la pmânt, suntoarea intervine, restabilind echilibrul hormonal. i în Ardeal, tristeea se
alung cu „pojarni”. Se ia de 2-3 ori pe zi, câte o ceac cu ceai de suntoare i una chiar înainte de
culcare.
Efectul: Suntoarea blocheaz receptorii din creier responsabili pentru strile depresive. i se pare c
împiedic descompunerea serotoninei, hormonul fericirii.
Urcior
La început, se simte o durere ca i când sub pleoap s-ar afla un bob de nisip. Ulterior, urciorul
colecteaz puroi i dup câteva zile se „golete” de la sine.
Tratamentul : Pentru ca procesul s decurg mai repede, se pot aplica comprese cu semin e de in. Se
amestec 2 linguri de semine mcinate cu 2 ceti cu ap clocotit i se las puin s se umfle. Se înmoaie
un tifon sau o bucic de vat i se ine 20 de minute pe pleoapa inflamat. Durerile pot fi alinate cu terci
de cartofi: se zdrobete cu furculia un cartof fiert, curat de coaj i se amestec cu 1 glbenu i puin
lapte fierbinte, pân se obine un terci, care se întinde apoi pe un tifon sau o pânz i se ine 20 de minute
pe ochi. Se repet de 2-3 ori pe zi.
Efectul: Cartofii sunt antiinflamatori, iar seminele de in accelereaz - prin uleiul pe care-l conin -
coacerea urciorului.
Varice
În zilele noastre, varicele sunt considerate o boal „popular”. Apar atunci când suntem predispui
ereditar, când îmbtrânim, când stm mult în picioare, când pereii vaselor sunt prea subiri i când fibrina
- substana care fluidizeaz sângele - nu se mai descompune în suficient msur. Varicele pot fi operate,
dar putem aciona i noi, întrind pereii venelor.
Tratamentul : În afar de micare (inclusiv simpla ridicare pe vârfuri), eficiente sunt astzi extractele
de castan slbatic, care se gsesc gata preparate în farmacii. În trecut, se f ceau: împachetri reci cu oet
de mere i tinctur de arnic (în proporie de 1:9 i subiat cu ap) sau cu sare de mare (1 lingur dizolvat
52
în 1/4 l ap). i atenie la alimentaie: vitamina C înt rete pereii venelor, ceapa, usturoiul i piperul reduc
producia de fibrin.
Efectul: Împachetrile desfac blocajele, stimuleaz irigarea sanguin, stabilizeaz circulaia, iar
castanul slbatic „etaneaz” pereii venelor.
Vrsturi
Când simim c ni se strânge stomacul, n-avem ce face i vomm. Este ca un reflex de autoaprare al
organismului, prin care se separ substanele nocive. De aceea este bine s nu reprimm senzaia de
grea.
Tratamentul : Pentru ca stomacul agresat s se poat reface, ar trebui s apelm la remediul clasic: ceai
de ment i pesmei sau biscuii uscai. Sau o sup mucilaginoas de ovz: se pun 20 g de fulgi de ovz în
ap fierbinte i se las s dea în clocot.
Efectul: Ceaiul de ment este un tampon pentru acidul gastric excedentar, iar pesmeii, care conin
hidrai de carbon, alimenteaz organismul cu energie, f r s-l împovreze.
Vânti
Loviturile sunt nu numai dureroase, ci ele sunt însoite adeseori de apariia unor pete albastre:
vân tile.
Tratamentul : Se pune o linguri de acetat de aluminiu sub form de argil într-un pahar cu ap, se
amestec i se înmoaie o bucic de vat, care se aplic pe zona dureroas. Alternativ: alifie sau gel de
arnic.
Efectul: Argila reduce umfltura, iar arnica conine uleiuri eterice care blocheaz formarea în organism
a substanelor care provoac dureri i inflamaii.
LAVANDA
„Spaima moliilor”, îmb ttoarea floare de lev nic este totodat un remediu de s ntate, prea
puin cunoscut.
Sfâritul de var i începutul de toamn este o perioad privilegiat pentru plantele aromatice, care
acum sunt în plin maturitate parfumând cu miresme întreg vzduhul. Ce sunt plantele aromatice? Sunt
specii care conin o categorie cu totul special de substane, aa-numitele uleiuri aromatice (numite i
volatile sau eterice) care au, pe lâng calitatea lor de odorizant extrem de puternic, virtui terapeutice cu
totul speciale. Multe din uleiurile volatile sunt mai puternice decât antibioticele în combaterea infeciilor
de tot felul, mai eficiente decât remediile de sintez în reglarea activitii nervoase i hormonale, fiind pe
bun dreptate considerate adevrate medicamente ale viitorului.
Lavanda este prin excelen o plant european, originar din zona Alpilor, unde crete spontan, pe
pajiti întinse de la poalele munilor i pân la altitudini de 1700 de metri, îmblsmând aerul cu un miros
de neconfundat. Rspândirea acestei plante în întreaga Europ s-a f cut cu sute de ani în urm, când a
ptruns, prin Marea Britanie, pân în zonele îndeprtate ale Rusiei orientale. Mai mult, aceast iarb
aromat a intrat rapid în medicina popular a tuturor popoarelor europene, fiind adoptat i îndrgit
imediat pentru virtuile sale terapeutice, despre care vom vorbi pe larg în continuare.
Cum arat i unde gsim lavanda
Lavanda (Lavandula angustifolia) este un subarbust cu o înlime de pân la cincizeci de centimetri,
cu tulpini subiri i lemnoase, frunze mici, de un verde-cenuiu i flori liliachii-roietice. Întreaga parte
aerian înflorit degaj o mireasm puternic datorit uleiurilor volatile secretate din abunden. La noi, ea
este o plant de cultur, cerinele ei fa de clim (în special fa de cldur) împiedicând-o s creasc
spontan. O gsim cultivat în zona de deal i de es, în locuri unde temperaturile, mai ales pe timpul verii,
sunt mai ridicate. Din pcate, la noi în ar, în ultimii zece ani, suprafeele pe care este cultivat lavanda
s-au restrâns tot mai mult, zeci i sute de hectare de soiuri ameliorate de lavand fiind distruse sau lsate
în prsire. Din acest motiv, o vei gsi destul de greu în magazinele naturiste i la preuri ceva mai mari
53
decât cele obinuite. Îns, vei vedea, eforturile pentru a o achiziiona merit din plin, pentru c subtilele
sale efecte vindectoare sunt unice printre plantele de la noi.
Reete pe baz de lavand
Pulberea de lavand
Planta se macin fin cu rânia electric de cafea sau în piu, dup care se pune într-un borcan de
sticl închis ermetic, care se pstreaz la întuneric i rcoare. Se ia o linguri de pulbere de 3-4 ori pe zi.
Planta se ine sub limb vreme de 10-15 minute, dup care se înghite cu ap. În ciuda parfumului su
dulce, vei remarca faptul c are un gust surprinztor de amar, motiv pentru care adesea este preferat
tinctura.
Tinctura de lavand
Se obine prin mcinarea prilor aeriene uscate, cu rânia electric de cafea, dup care pulberea
obinut se pune într-un borcan care va fi umplut pân la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70
de grade. Dup adugarea alcoolului peste pulberea de plant, borcanul se închide ermetic i se las la
macerat vreme de 14 zile, agitând din când în când coninutul pentru o mai bun solubilizare a principiilor
active. Dup trecerea intervalului de timp necesar macerrii, preparatul se filtreaz prin tifon, iar tinctura
obinut se pstreaz în sticlue mici i închise la culoare. Se administreaz pe stomacul gol, de trei-patru
ori pe zi, câte o linguri dizolvat în jumtate de pahar de ap.
Uleiul volatil de lavand
Este preparatul cel mai puternic din lavand, ce nu poate fi îns obinut casnic, ci numai prin procedee
industriale (de obicei prin distilare cu aburi). Îl gsim în magazinele i farmaciile naturiste de la noi.
Intern: se iau amestecate cu miere sau pe o bucic de zahr 2-3 picturi de trei ori pe zi. Extern: uleiul se
folosete amestecat în unguente, adugat la apa de baie, pentru aromatizarea aerului încperilor.
Atenie: înainte de a folosi un ulei volatil pentru uz intern, citii cu atenie eticheta i prospectul. Exist i
uleiuri volatile numai pentru uz extern, care sunt semisintetice i foarte duntoare organismului,
administrate intern. În cazul în care în timpul tratamentului apar simptome cum ar fi ameeala, durerea de
cap, greaa, usturimea la urinare, se întrerupe administrarea.
Oetul aromatic de lavand
Într-o sticl cu gâtul larg se pun 10 linguri de lavand mrunit, peste care se adaug jumtate de litru
de oet de mere. Se las s se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, dup care se filtreaz. Se
folosete pentru fricionri i comprese.
Uleiul gras de lavand
La jumtate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adaug 5 linguri de lavand uscat i
mrunit. Se pune într-un borcan închis ermetic i se las s se macereze la soare sau în apropierea unei
surse de cldur vreme de 5 zile, dup care se filtreaz. Uleiul, uor aromatizat, obinut se mai pune la
macerat cu alte 5 linguri de lavand vreme de înc 5 zile, dup care se filtreaz .a.m.d., pân când capt
un miros foarte puternic de lavand. Se folosete pentru masaje i fricionri.
Baia cu lavand
Dou mâini de lavand se las la macerat în 2 litri de ap, vreme de 8-10 ore (de dimineaa pân
seara), dup care se filtreaz. Planta rmas dup filtrare se oprete cu înc 2 litri de ap clocotit, dup
care se acoper, se las s se rceasc i se filtreaz. În final, se combin cele dou extracte, preparatul
obinut fiind adugat în ap din cada de baie.
UTILIZRI INTERNE ALE LAVANDEI
Dischinezie biliar , balonare la bolnavii de bil , crize biliare înso ite de dureri de cap - Se ia
lavanda sub form de pulbere, administrat pe stomacul gol, câte o linguri de patru ori pe zi. Datorit
principiilor sale active amare, lavanda mrete secreia de bil i ajut la evacuarea ei, calmând durerile
abdominale i activând digestia.
Depresie, anxietate - în cazurile uoare se ia lavand sub form de tinctur - 1 linguri dizolvat
în jumtate de pahar de ap, de 3-4 ori pe zi, în cure de lung durat (3 luni minimum). Uleiul volatil de
lavand se administreaz în depresiile i crizele de anxietate severe: dou picturi de ulei volatil
54
amestecate cu puin miere se iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Studiile f cute pân în prezent au
artat c exist o anumit selectivitate a pacienilor tratai cu aceast plant, unii neavând o reacie
special la uleiul volatil, în timp ce la alii s-a observat o ameliorare clar a strii luntrice, ameliorare
tradus prin reducerea sensibilitii psihice, estomparea fricilor i angoaselor, reapariia dorinei de via.
Aritmie cardiac , adjuvant în ischemia cardiac aprut pe fond de stres - Lavanda este prin
excelen o plant antistres, motiv pentru care, administrat în cure de lung durat amelioreaz i gradat
conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. În problemele cardiace s-a observat o aciune deosebit de
favorabil a tincturii de lavand, care acioneaz direct la nivelul sistemului nervos central. Se
administreaz de trei-patru ori pe zi câte o linguri de tinctur, diluat în jumtate de pahar de ap.
Viermi intestinali, infec ii cu protozoarul Giardia lamblia - Se combin în proporii egale
tinctur de lavand, de pelin i de cimbru (toate tincturile se prepar la fel ca cea de lavand). Se ia din
aceast combinaie de tincturi câte o linguri diluat în puin ap, de patru ori pe zi, înainte de mas. O
cur dureaz minimum dou sptmâni. Acest tratament este eficient, atât singur, cât i în combinaie cu
remediile alopate, a cror eficien o mrete.
Oboseal , iritabilitate psihic , insomnie - Cele mai bune rezultate se obin f când bi cu lavand,
cu jumtate de or înainte de culcare. Suplimentar, este bine s punei sub pern un mic scule (ceva mai
plat) cu lavand. Somnul va fi mai odihnitor i mai lin, iar peste zi vei remarca o mult mai bun rezisten
psihic i stpânire de sine. Intern, se ia tinctur de lavand: o linguri de trei ori pe zi.
Dureri de cap, migren , ameeal - Ca remediu de urgen se iau 1-2 picturi de ulei volatil de
lavand cu puin miere. Ca tratament pe termen lung se recomand pulberea de lavand: o linguri de
patru ori pe zi, administrat pe stomacul gol.
Reumatism - Se face un ceai din o parte flori de soc i dou pri lavand, o linguri din acest
amestec fiind oprit cu o can de ap, dup care se las s se rceasc puin i se filtreaz. Se beau pe zi
2-3 cni din acest ceai, cât mai cald (pentru ca efectul sudorific i depurativ s fie mai intens). Are un gust
destul de greu de suportat, dar o cur de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice excepionale.
Tuse convulsiv , grip, bronit - 2 picturi de ulei volatil se amestec cu o lingur de miere i se
administreaz câte puin din acest amestec, care nu va fi înghiit direct, ci va fi lsat s alunece pe gât
pentru a-i exercita din plin efectele antiinfecioase i calmante. Se iau maximum 6 picturi de ulei de
lavand pe zi la aduli i dou picturi pe zi la copii.
FOLOSIREA EXTERN A LAVANDEI
Adjuvant în pneumonie i bronit cronic - La 4 linguri de lavand proaspt mcinat se adaug
ap, amestecând progresiv, pân când se formeaz o past, care se învelete în tifon i se aplic pe piele.
Deasupra cataplasmei se pune o sticl cu ap fierbinte i se acoper cu o ptur, ca s pstreze cldura.
Cataplasma se ine minimum o jumtate de or.
Contra pduchilor i a altor insecte parazite - 3-4 picturi de ulei volatil de lavand se amestec
cu o linguri de oet i se aplic pe pr (sau pe zona afectat), dup care capul se acoper vreme de câteva
ore, pentru a se form un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. Se aplic tratamentul
7-10 zile la rând.
Pentru creterea prului - Se face un masaj la rdcina prului cu oet de lavand obinut prin
macerare dup metoda de mai sus.
Întreinerea pielii uscate - Imediat dup baie se aplic uleiul gras de lavand (obinut prin
macerarea plantei în ulei de floarea-soarelui, dup metoda de mai sus) pe toat pielea, f cându-se în
acelai timp un masaj uor.
Eczeme uscate, tumefac ii produse de loviri - Se aplic uleiul gras de lavand pe zona afectat de
3-4 ori pe zi.
Câteva utilizri casnice ale lavandei
Condiment de lavand - amestecai în cimbrul cu care condimentai mâncrurile puin lavand
(într-o proporie aproximativ de 1:5). Mâncrurile vor cpta o arom deopotriv delicioas i rafinat,
55
fiind, în plus i mai uor digerabile. În zona sudic a Alpilor, cimbrul amestecat cu lavand se d
mânccioilor pentru a le regla apetitul i a-i ajuta astfel s scad spontan în greutate.
Pentru a scpa de molii - se pun în dulap sculei cu inflorescene de lavand uscat. Zilnic,
coninutul sculeilor se freac în palme pentru ca astfel s se degaje cât mai mult ulei volatil, care alung
insectele.
Furnicile, puricii i gândacii fug de mirosul de lavand. Pentru a scpa de musafirii nepoftii, stropii
de dou ori pe zi locurile în care acetia se ascund sau traseele pe care vin, cu o soluie format din 6
linguri de ap i 10 picturi de ulei volatil de lavand.
Pentru a scpa de mirosurile nepl cute din cas - punei într-o can de ap 10 picturi de ulei
volatil de lavand i 10 picturi de ulei volatil de ment. tergei cu aceast soluie pereii, podelele, toate
zonele care degaj mirosuri neplcute. Evitai suprafeele lcuite, pentru c uleiurile volatile sunt un
dizolvant redutabil i stric lacul.
METODE DE PURIFICARE A ORGANISMULUI i câteva leacuri de sezon
Toi adepii i practicanii medicinii alternative tiu c nici o boal nu poate fi vindecat f r o
puternic i corect curire prealabil a organismului. Mijloacele aflate la îndemân sunt diverse i
eficiente, indiferent dac apelm la purificarea prin dieta alimentar (regimul Oshawa, regimul Yang, cura
de sucuri de legume i fructe), metodele ayurvedice, cura cu argil sau postul de sntate. Între toate
acestea, plantele joac i ele un rol important, iar rostul acestui articol le privete în mod special. Întrucât
vine iarna i organismul nostru va fi solicitat peste medie s lupte împotriva gripelor i a altor infecii
virale, consider c o curire a principalelor noastre organe va uura sarcina greu încercatului sistem
imunitar. Reetele pe care vi le prezint provin dintr-o îndelungat experien de practicare a terapiilor
naturiste i sper s le fie tuturor de folos.
Curarea i purificarea rinichilor
Se iau 6 crengue de mure de 50-60 cm fiecare. Se taie mrunt ca ceapa i se pun la fiert într-o crati
de 6 l plin cu ap de izvor sau filtrat. Se fierbe 2-3 ore f r capac, la foc încet, pân când rmâne
jumtate (3 l). În dou zile se bea toat cantitatea, fracionat, în pri egale, în decursul primei i celei de-a
doua zi. Timp de o sptmân se recomand alimentaie vegetarian, f r carne (trei zile înainte i trei zile
dup tratament). În timpul tratamentului, chiar i dup, se poate verifica urina, în care vom observa (dac
e cazul) nisipul i chiar i calculi de mici dimensiuni.
Purificarea sângelui
Avem nevoie de 100 g rostopasc i 300 g miere. Se pune rostopasca într-o crati smluit, se toarn
peste ea 1 l de ap clocotit i se las la macerat 12 ore. Lichidul obinut se strecoar, se dizolv mierea în
el, iar siropul rezultat se pune într-o sticl în frigider. În fiecare zi se toarn din acea sticl într-una mai
mic 150 g compoziie, din care se ia câte o lingur, de ase ori pe zi, din or în or, de preferat de
dimineaa pân la prânz. Se procedeaz astfel pân la terminarea întregului coninut din sticla de la
frigider. Tratamentul cu rostopasc se face o dat pe an.
Purificarea articula iilor
Se pun 10 foi de dafin în 500 ml ap i se fierb la foc încet, timp de 15 minute. Lichidul, împreun cu
frunzele, se toarn într-un termos, unde se las dou ore, dup care se împarte în trei porii egale, pe trei
zile. O porie se consum de-a lungul a 12 ore, altfel se poate provoca hemoragie intern. Peste o
sptmân se poate repeta procedura timp de dou zile. În zilele de tratament se respect dieta vegetarian.
Purificarea articulaiilor în primul an se face o dat pe trimestru, dup care o singur dat pe an i doar
dup purgarea, curarea intestinului prin clisme. Acest decoct de foi de dafin poate normaliza i nivelul
glicemiei, când nu este prea mare. În acest caz, se va lua pe parcursul a dou sptmâni câte o lingur, cu
20 de minute înaintea meselor principale.
Purificarea ficatului
Medicina popular propune purificarea ficatului dup ce s-a f cut eliberarea i purgarea intestinului
prin clisme. În caz contrar, apare pericolul unei intoxicri a sângelui, din cauza absorbirii reziduurilor
56
stagnate din intestin în timpul curirii ficatului. Pregtirea ficatului pentru purificare se face printr-un
regim alimentar care s conin legume, fructe, semine, de preferat crude, netratate termic i purgarea
intestinului zilnic, timp de o s ptmân, dup care timp de trei zile nu se bea decât suc de mere proaspt,
în orice cantitate, dup ce în prealabil s-a recurs la o clism (pe nemâncate). A treia zi, consumul de suc
de mere se încheie la ora 19. Conform bioritmului, în acest timp ficatul se relaxeaz i se poate debarasa
de calculi de bilirubin, de colesterol etc. Pân la ora 19, ne pregtim 200 g de ulei de msline înclzit
uor i 200 g suc de lmâie proaspt stors, de asemenea înclzit uor. La ora 19-20 ne culcm în pat cu o
pern electric pus în regiunea ficatului (o sticl cu ap înclzit sau chiar o crmid mai mic înclzit
pe sob), acestea se in 2-3 ore. Se consum din 15 în 15 minute 3 linguri de ulei i imediat 3 linguri de
zeam de lmâie, pân se consum cele 200 + 200 g. Dup procedeu, putem adormi linitii. Spre
diminea, când va veni impulsul de defecare, se vor elimina calculi de bilirubin de culoare verde, care
vor avea consistena lutului sau a plastilinei, dopuri cilindrice de colesterol, fiere neagr cu miros urât.
Dup aceasta se face o clism uoar i se poate lua un mic dejun compus din fructe de acelai fel (3-4
mere, portocale sau pere). Ziua se bea ceai diuretic, iar de-abia seara se poate mânca puin orez, gri sau
arpaca, i acestea fierte numai în ap. Cu o or înainte de mas se mnânc un fruct copt (mr, grapefruit
etc.). Procedeul trebuie continuat cu o sptmân de alimentaie vegetarian (f r carne).
REETE CU ALIMENTE
Tratament de purificare cu dovleac în cazul insuficien ei cardiace cu edeme
500 g miez de dovleac, f r semine, se taie în bucele i se fierbe într-un vas emailat cu ap cât
cuprinde. Când s-a înmuiat dovleacul, scurgem lichidul i îl pstrm. Dovleacul fiert se freac într-un alt
vas cu o lingur de lemn pân se face o past fin, peste care se pune apa în care a fiert. Se freac i se
amestec pân la completa omogenizare. Butura rezultat se consum în dou reprize, dimineaa i seara.
Cura dureaz 30 de zile. Tratamentul cu dovleac fiert sau suc de dovleac este recomandat i la constipaia
cronic.
Cura cu must, recomandat persoanelor care sufer de hipertensiune arterial
Se începe cu 0,5 l must zilnic, în trei reprize, cu o or înainte de mesele principale, apoi cantitatea
crete progresiv cu 100 ml/zi pân se ajunge la 2 l (dup circa dou sptmâni), cantitate care se menine
2-3 zile, f r a se mai consuma i altceva. Dup acest nivel maxim, se revine la cantitatea iniial. Cura
este important i pentru efectul ei diuretic, depurativ i antisclerotic. Pe timpul acestei cure se va urma i
un tratament profilactic (evitarea solicitrilor nervoase, a alcoolului, tutunului, consumului excesiv de sare
etc.), precum i o diet vegetarian.
Reete cu suc de ridiche neagr cu miere i suc de varz alb cu miere, pentru combaterea
bronitei cronice
Ridichile se spal i se cur de coaj (1-2 kg), se dau pe rztoare i se trec prin maina de tocat.
Într-un vas emailat se amestec ridichile cu mierea (de preferat de culoare închis, de pdure). Amestecul
se ine la frigider i se consum 1-2 lingurie pentru copii i 1-2 linguri pentru aduli, de trei ori pe zi. Se
folosete pân dispare tusea i rgueala.
La sucul din varz se folosete numai varza proaspt, care se cur de impuriti i de foile
exterioare, se spal i se scurge de ap. Se taie mrunt cu cuitul i se trece de dou ori prin maina de
tocat, dup care se strecoar. Se îndulcete cu miere dup gust i se poate pstra la frigider, dar nu mai
mult de 24 de ore. Se ia câte o lingur de 5-6 ori pe zi i se consum pân la vindecarea bronitei. Este un
foarte bun emolient, înlesnind expectoraia.
PLANTELE DEPURATIVE I AMARE
O treapt obligatorie pentru înt rirea sistemului imunitar
În medicina naturist se tie c starea de sntate a trupului i a sufletului se bazeaz într-o foarte
mare msur pe echilibrul între dou procese fundamentale ale fiinei noastre: asimilarea i eliminarea.
Cel mai adesea, boala i suferina apar atunci când, într-o form sau alta, asimilm mai multe toxine decât
57
putem elimina. Dac, de pild, trim într-o aglomeraie urban i inspirm zilnic noxele a sute i mii de
evi de eapament, bem o ap de calitate îndoielnic i ne hrnim cu alimente „presrate” cu tot felul de
aditivi chimici, la un moment dat organismul nostru va fi împovrat de substane nocive. Aceast
împovrare va duce la o scdere a capacitii naturale de aprare, iar de aici pân la boal nu mai este
decât un singur pas. În plan psihologic, lucrurile stau exact la fel: nelinitile, conflictele, suprrile i alte
emoii negative mai mici sau mai mari se adun, iar sufletul, nemaiputând s le primeneasc, intr în criz.
Forma de manifestare poate fi o iritabilitate pasager, o insomnie sau mai ru, o depresie, îns fenomenul
este acelai: o încrcare a fiinei cu toxine (de data aceast psihice), care duce la îmbolnvire. Ce este de
f cut? Este limpede c nu putem pleca de la îndatoririle noastre pentru a ne izola pe un vârf de munte,
unde apa i aerul sunt limpezi i curate, unde stresul vieii de zi cu zi nu ne mai atinge. Soluia cea mai
eficace este s ne despovrm cât mai repede de toate impuritile i zaurile adunate, fiina noastr
regsindu-i apoi în mod spontan echilibrul. Atât pentru eliminarea toxinelor fizice, cât i a celor psihice,
medicina naturist ne pune la îndemân mijloace de purificare cât se poate de eficiente. Aplicarea lor este
extrem de important. Dup cum am spus, nu o dat, întrirea imunitii (o faz ulterioar purificrii) nu
se poate face decât pe un organism splat de zguri i de toxine. Ca s poat lupta, celulele de aprare - o
adevrat armat pus la dispoziia noastr - au nevoie de drum curat.
Plantele depurative
Rolul lor este s fac o „curenie general” a organismului, determinând intensificarea eliminrii
reziduurilor pe toate cile principale: transpiraie, urin i fecale. Purificarea determinat de ele este atât
de intens, încât la persoanele foarte intoxicate pot aprea într-o prim faz fenomene derutante i nu
întotdeauna foarte plcute, cum ar fi: transpiraia abundent i cu un miros mai neplcut ca de obicei (dup
care se reduce cantitativ i devine inodor), urinarea frecvent, mici erupii tegumentare (care se vindec
extrem de rapid, fiind vorba de o reacie de vindecare). În flora noastr sunt mai bine de 30 de plante
depurative, unele mai intense ca aciune, altele mai blânde. Dintre acestea, am selectat câteva cu efecte
puternice, dar în acelai timp neagresive i pe care le putei gsi cu uurin în magazine:
Iarba de trei-fra i-ptai (Viola tricolor) - am pus-o pe primul loc fiindc are cele mai complete
efecte. Rezultate deosebite se obin în cazul persoanelor foarte sensibile la bolile sezonului rece (în special
la guturai i bronit), precum i în cazul celor care deja sufer de afeciuni cronicizate cum ar fi bronita,
astmul, reumatismul etc. Recomandm administrarea acestei plante sub form de ceai preparat astfel: se
pun într-un vas de porelan sau sticl 2-3 linguri de iarb de trei-frai-ptai mrunit, într-o jumtate de
litru de ap de izvor sau plat. Planta se las s se macereze la temperatura camerei, de seara pân
dimineaa, când se filtreaz. Maceratul se pune deoparte, iar planta rmas se va opri vreme de jumtate
de or cu o jumtate de litru de ap clocotit, dup care se las s se rceasc i se filtreaz. În final, se
combin maceratul cu extractul obinut prin oprire, iar preparatul va fi but pe parcursul unei zile.
Boabele