Sunteți pe pagina 1din 142

 

Remedii
Remedii 
naturiste
naturiste 
Prelucrare
Valeriu CIUCULIN

EMPIDEX
Slatina 2006

  1
 

PREFA 

Numrul mare al noxelor deversate în atmosfer de platformele industriale, ca i gazele de eapament


eliminate de mainile din ce în ce mai numeroase, la care se adaug "nevinovatul" fum de igar, otrvesc
aerul i sechestreaz razele ultraviolete, cu implicaii grave asupra sntii omului.
Civilizaia modern a schimbat i ea profilul activitii fizice prestate de om, predispunându-l la
sedentarism, factor de risc implicat în geneza multor boli. Aceeai civilizaie a modificat dieta omului,
 înlocuind din ce în ce mai mult hrana natural cu preparate rafinate, prelucrate termic, spoliind alimentele
de proprietile lor vitale.
Alturi de acestea, alcoolul, tutunul, excitantele, munca i odihna dezordonat, altereaz starea de
echilibru vital al organismului.
Fa de cauzele artate mai sus, încercm prin aceast lucrare, s ajutm pe cât posibil oamenii i s-i
determinm, cu ajutorul reetelor din aceast lucrare, s-i aline durerile lor.
Elaborarea acestei lucrri are la baz considerente de ordin practic. În acest scop încerc s pun la
 îndemâna celor interesai o gam larg de produse fito-terapeutice sub forma cea mai simpl de preparare
i administrare: infuzii, ceaiuri, decocturi, macerate, siropuri, tincturi, sucuri, vinuri, oeturi medicinale,
care pot fi preparate în orice gospodrie.
Prietene cititor, în aceast lucrare vei gsi ghidul farmaciei verzi în casa ta, fiind scutit astfel s-i
cheltui banii pe medicamentele elaborate prin sintez de laborator, aceasta i datorit faptului c s-a
constatat în timp c intolerana, efectele secundare sau chiar accidentele medicamentoase sunt mai reduse
 în cazul terapiei cu produse naturale, iar biodisponibilitatea pentru organism este mult mai ridicat fa de
acestea, decât fa de remediile chimioterapeutice. Utilizarea plantelor medicinale, ca unul dintre cele mai
vechi remedii cunoscute de om, i-a îmbogit coninutul. În zilele noastre, FITOTERAPIA MODERN 
(inclusiv aromoterapia), în sensul larg al acestei noiuni, este tratamentul bolnavilor cu ajutorul produselor
farmaceutice obinute din plante inferioare sau superioare. Având la baz dezvoltarea fitochimiei,
biochimiei, farmacodinamiei i a tehnicii farmaceutice moderne, fitoterapia este astzi o nou ramur a
medicinii, în plin dezvoltare i ascensiune. Acest fapt explic numrul mare de produse farmaceutice care
au în formula lor plante sau principii active elaborate prin biosintez de celula vegetal. Iat numai câteva
din cele mai uzuale produse farmaceutice româneti care au în formula lor plante sau principii active
elaborate prin biosintez de celula vegetal.
V sunt cunoscute denumirile urmtoarelor produse: CODAMIN, CODENAL, COFEDOL,
DIGITALIN, DISTONOCALM, ERGOMET, EXTRAVERAL, FASCONAL, HIPAZIN,
HIPOSERPIL, LIZADON, NEVROCALM, RENOGAL, SCOBUTIL, SIROGAL, TUSOMAG,
ULCEROTRAT i altele.
De la început este necesar o precizare: fitoterapia nu exclude chimioterapia sau celelalte procedee
terapeutice. Aa cum exist excelente medicamente chimioterapeutice, la fel exist minunate remedii
naturale elaborate de celula vie.
Terapeutica român modern a devenit o tiin interdisciplinar, ea presupune o colaborare strâns 
 între medic, farmacist, chimist, fizician, biolog, matematician, psiholog, inginer sau tehnolog, având un
scop unic i anume, gsirea i aplicarea remediului cel mai potrivit bolnavului.
Dispunând de procedee i de o aparatur modern de investigaie, cunotine complexe i de
specialitate, produse farmaceutice eficiente, medicului îi revine rolul principal în alegerea remediului
terapeutic principal i auxiliar.
Fitoterapia nu trebuie îneleas ca practic exclusivist. Alturi de ea exist i produse
chimioterapeutice bune i verificate, la care se pot asocia produse de origine animal, apicole,
oligoelemente, enzime, hormoni i altele.
În ceea ce privete fitoterapia este necesar s se sublinieze urmtoarele aspecte:
- nu exist un "panaceu universal", adic un remediu care s vindece toate bolile;

  2
 

- s  nu se apeleze la fitoterapie ca la o "ultim  speran", dup  ce chimioterapia i toate celelalte


metode terapeutice au fost epuizate;
- fitoterapia trebuie s se bazeze pe indicaiile specialitilor în acest domeniu, deoarece ea presupune
cunotine complexe i o pregtire superioar;
- adresându-se în mare msur  bolnavilor cronici, presupune un tratament de lung  durat, bine
condus, cu respectarea în acelai timp a celorlalte indicaii medicale.
Doresc ca prin aceast lucrare s aflai cât mai multe despre felul în care s v meninei sntatea, s 
v alimentai raional, s v  p strai frumuseea, s v  îngrijii trupul, s v salvai sufletul, s v  protejai
copiii, s v eliberai de complexe, s v petrecei timpul liber în mijlocul naturii, care este un izvor de
sntate.
V mulumesc anticipat pentru lecturarea acestor reete i recomandri.

CÂTEVA REETE DE CEAIURI DINTR-O SINGUR PLANT 

1. CEAI DE BRUSTURE: 1 linguri ras de rdcin de brusture se pune peste noapte la macerat în


1 litru de ap, se înclzete dimineaa i se strecoar. Se folosete în caz de febr, insuficien respiratorie,
artrit, gut, epilepsie. Se beau zilnic 2-3 ceti cu ceai.
2. CEAI DE COUL POPII (NALB): se folosete numai ca extract rece. Se pune 1 linguri cu
vârf de plant  la 1 litru de ap, se las  peste noapte la macerat, iar dimineaa se înclzete uor. Se
recomand  în inflamaiile mucoaselor gastro-intestinale, gastrite, inflamaiile mucoaselor vezicale, ale
cavitii bucale, în caz de secreie pulmonar  abundent, bronite, tuse, rgueal  puternic, amigdalit,
laringit, gur uscat, emfizem pulmonar. Se beau 2-3 ceti de ceai pe zi.
3. CEAI DE CIMBRU: 1 linguri cu vârf de plant oprit în 250 ml de ap, se las s stea puin. Se
folosete în stimularea fluxului diuretic i ciclului lunar, accelereaz  avorturile i naterea normal,
grbind ieirea f tului din trupul mamei. Este un bun leac împotriva leprei, a paraliziei, a bolilor de nervi.
But dimineaa în loc de cafea are un efect binef ctor, o prospeime a spiritului, o senzaie plcut  la
stomac, lipsa tusei de diminea, o stare general bun. Se folosete i în crampele abdominale, stomacale
i menstruale, ca i în spasmele organelor pelviene (genitale). Asociat în pri egale cu ptlagina îngust,
cimbrul i-a dovedit eficacitatea în combaterea afeciunilor cilor respiratorii, a secreiilor abundente
bronice, a astmului bronic, în tusea convulsiv. Se beau 2-3 ceti pe zi, iar în crizele de epilepsie se beau
2 ceti pe zi, timp de 3 sptmâni, cu întrerupere de 10 zile.
4. CEAI DE CIUBOICA CUCULUI: se prepar ca mai sus. Este recomandat împotriva insomniei,
 în tulburrile nervoase, are efecte linititoare asupra inimii i a nervilor, are efect depurativ, elimin 
substanele toxice, calmeaz migrena, cefaleea, elimin calculii vezicii urinare. Se beau 2-3 ceti pe zi.
5. CEAI DE COADA CALULUI: 1 linguri cu vârf de plant la 1 litru de ap clocotit, se oprete,
se las s  stea puin s  se infuzeze, se strecoar  i se beau câte 2-3 ceti pe zi, cldu, cu înghiituri mici.
Este recomandat în dureri reumatismale, artrite i nevralgii, hemoragii i vrsturi cu sânge. În cazul
rcelilor vezicale, a durerilor spastice, ajut  în reteniile de ap  în pericard, în pleur  sau în tulburrile
renale de dup scarlatin  i alte boli infecioase grele cu dereglri în eliminarea apei. Se mai folosete în
erupii de piele însoite cu mâncrimi. Coada calului amestecat  cu suntoare, oprit  i consumat 1-2
ceti pe zi, în timp ce seara se consum hran solid, ajut în incontinena urinar. Se recomand gargara
de coada calului în amigdalite, inflamaii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sângerri ale gingiilor,
gingivite, fistule i polipi în cerul gurii i gât, în tumori maligne, acestea din urm putând fi stopate.
6. CEAI DE COADA ORICELULUI: se prepar  ca mai sus. Se recomand  în cazul ciclului
neregulat, menopauzei, cancerului la organele pelviene, în cazul inflamrii ovarelor, în incontinena
urinar, leucoree. Se fac bi de ezut i se beau 1-2 ceti pe zi. În prolaps uterin se fac bi de ezut i se
beau 4 ceti pe zi, împreun  cu creioara. Este recomandat i în congestii cerebrale însoite de dureri,
 împotriva ameelilor, a greurilor, a bolilor de ochi însoite de lcrimri, a durerilor acute de ochi, a
hemoragiei nazale, în migrena cauzat de schimbarea vremii.
  3
 

7. CEAI DE CREIOAR: se face o infuzie din 1 linguri cu vârf de plant la 1 l ap clocotit. Se


beau 2-3 ceti pe zi i este indicat în febra pricinuit de rni purulente, leziuni, abcese neglijate, în urma
extraciilor dentare, îndeprteaz  slbiciunile musculare (adinomiile, miopatiile) i articulare, ajut  în
anemii, în leziunile postnatale, în relaxarea organelor pelviene la femeile care au avut nateri grele sau
predispoziia spre avort (pentru fixarea sarcinii) i fortifierea fibrelor uterine în toate bolile de femei. În
asociere cu traista ciobanului se folosete în histeroptoz  (prolaps uterin) i hernii inghinale. În aceste
cazuri se beau 4 ceti pe zi. În obezitate se beau 2-3 cni de ceai.
8. CEAIUL DE DRGAIC (SÂNZIENE): se prepar ca mai sus. Se folosete în bolile de ficat,
rinichi, pancreas, splin, este indicat pentru cei care sufer de tulburri ale sistemului limfatic, în cloroz,
hidropizie, junghiuri intercostale, epilepsie, isterie, boli ale nervilor, retenie urinar, nisip i piatr 
(calculi) la rinichi, vezica urinar, în bolile guii, a glandei tiroide, cancerul limbii, ulceraii canceroase,
boli de piele de natur  canceroas. Se beau pân  la 4 ceti de ceai pe zi, iar în afeciunile de piele se
folosete i alifia.
9. CEAI DE FILIMIC (GLBENELE): se face infuzie din 1 linguri de flori la 250 ml de ap 
clocotit timp de 2-3 minute, se strecoar, se beau 3 cni pe zi, cu înghiituri rare. Este recomandat pentru
icterul infecios, are efect de curire, stimuleaz  circulaia sângelui, vindecarea rnilor, în boli gastro-
intestinale, în crampe i ulcere stomacale, în inflamaii ale colonului, hematurie, viroze i infecii
bacteriene.
10. CEAI DE MCRIUL IEPURELUI: se oprete 1 lingur  de frunze proaspete cu 1 l ap 
clocotit. Înltur pirozisul (arsurile la stomac), tulburrile hepatice i digestive uoare. Se beau 2 cni pe
zi, înclzite, contra icterului, nefritei, erupiilor cutanate, viermilor.
11. CEAI DE MTASE DE PORUMB: se oprete 1 linguri cu vârf în 250 ml de ap clocotit, se
las pu in în repaus, nu se îndulcete. Se recomand în bolile cilor urinare cu formaie litiazic (formare
de calculi), în edeme, nefrite, catar vezical, artrite, reumatism, în incontinena urinar, în colicile renale.
Se bea la fiecare 2-3 ore, câte 1 lingur plin de ceai.
12. CEAI DE MUEEL: se face infuzie din 1 linguri de flori la 250 ml de ap clocotit, timp de 2
minute, se strecoar  i se beau 2-3 cni pe zi. Este indicat în crampe i dureri abdominale (colici),
balonri, diaree, erupii, dureri de stomac, secreii stomacale abundente, tulburri menstruale, alte
afeciuni ale organelor pelviene, insomnii, epididimit, febr, dureri de pe urma rnilor, dureri de dini. Se
fierbe 1 l vin cu 1 pumn de mueel, se bea dimineaa 1 pahar i unul seara, în caz de retenie urinar,
maxim 8 zile.
13. CEAI DE NUC: 1 linguri cu vârf de frunze tiate mrunt se opresc cu 250 ml de ap clocotit.
Se folosete în caz de tulburri digestive, constipaii, inapeten, în curirea sângelui, diabet, contra
icterului.
14. CEAI DE OBLIGEAN: 1 linguri ras de rdcin se las peste noapte la macerat în 250 ml
de ap rece. Dimineaa se înclzete i se strecoar. Se bea câte o înghiitur înainte i dup fiecare mas.
Este indicat în cazul slbirii generale a organismului, a organelor digestive, în balonri stomacale,
intestinale, colici, dereglri glandulare, artrit, la curirea mucozitilor intestinelor i stomacului de
secreiile abundente, în hipometabolism, hipotonie intestinal, cloroz i hidropizie.
15. CEAI DE PPDIE: se prepar ca mai sus. Se bea cu înghiituri mici, cu 1 or înainte i dup 
micul dejun. Este recomandat ca depurativ, pentru stimularea digestiei, sudorific, diuretic, stimulent, face
sângele mai subire, ajut bolile biliare i hepatice.
16. CEAI DE PTLAGIN ÎNGUST: se face infuzie din 1 linguri de plant în 250 ml de ap 
clocotit timp de 3 minute, se strecoar  i se beau 2-3 cni pe zi. Este recomandat împotriva maladiilor
aparatului respirator, la secreii abundente, tuse, astm bronic, tuberculoz pulmonar, cur stomacul de
toxine, pentru bolnavii de ficat, rinichi, cei cu înf iare palid, care fac erupii, eczeme, la copiii firavi,
bolnvicioi, care nu se dezvolt normal, dei sunt hrnii în condiii bune.
17. CEAI DE PEDICU: 1 linguri ras de pedicu se oprete în 250 ml de ap clocotit timp de
2 minute. Se bea 1 ceac pe zi, dimineaa, pe stomacul gol, cu 1 or înainte de micul dejun, înghiitur cu
  4
 

 înghiitur. În cazul cirozei hepatice sau cancerului hepatic se beau zilnic 2 ceti. Este indicat pentru
reumatici i bolnavii de artrit, chiar dac  prezint  modificri ale articulaiilor, în caz de constipaie
cronic  i hemoroizi. Este recomandat în toate bolile cilor urinare, a organelor genitale, la dureri i
tumefieri ale testiculelor, în colicile renale, hepatite, tumori ale esutului conjunctiv al ficatului, chiar dac 
sunt deja maligne.
18. CEAI DE PODBAL: se folosete 1 linguri de flori i frunze amestecate în pri egale la 1 litru
de ap  clocotit, care se oprete i se las  la rcit. Se recomand în bronite, laringite, faringite, astm
bronic, pleurezie, tuberculoz pulmonar, tuse, rgueal. Se beau mai multe cni pe zi îndulcite cu miere
de albine.
19. CEAI PENTRU TUSE: se amestec  podbal, lumânric, cuscrior (mierea ursului sau
plmânric), p tlagin îngust, în pri egale. Se iau 2 lingurie din amestecul de plante la 250 ml de ap 
clocotit i se opresc. Se beau zilnic 3 ceti, calde, îndulcite cu miere, înghiitur cu înghiitur.
20. CEAI DE PUFULI CU FLORI MICI: se oprete 1 linguri cu vârf de plant în 250 ml de
ap  clocotit, se las  s  stea puin. Se beau 2 cni pe zi, prima dimineaa, pe stomacul gol, iar a doua
seara, cu 1 or înainte de cin. Se recomand pentru prostatit cronic, în hipertrofie a prostatei, în cancer
vezical sau la prostat.
21. CEAI DE ROSTOPASC: se prepar  ca mai sus. Are leac în bolile hepatice grave, cur 
sângele i ficatul, are influen benefic asupra metabolismului, este folosit cu succes în afeciunile biliare,
renale i hepatice. În combinaie cu urzica i mldie de oc, este indicat în leucemie.
22. CEAI DE SALVIE: prepararea ca mai sus. Recomandat sub form  de gargar  în gingivite,
paradontoze. But ca ceai, are efecte asupra paraliziilor, apoplexiei, în combaterea transpiraiei nocturne,
spasmelor, în afeciunile mduvei spinrii, în dereglri glandulare, în tremurul membrelor, asupra ficatului
bolnav, a balonrilor. Are aciune depurativ, elimin mucozitile prea abundente din aparatul respirator,
stimuleaz  pofta de mâncare, combate diareea i tulburrile intestinale. Se mai poate recomanda în
amigdalite, boli de gât, abcese dentare, inflamaii ale laringelui i cavitaii bucale, ajut  dinii care se
mic, gingiile care sângereaz.
23. CEAI DE SPLINU: de regul se prepar împreun cu drgaica, urzica moart, în pri egale.
Se ia 1 linguri  de plante la 250 ml de ap  clocotit, se las  s  stea puin, se beau 3-4 ceti pe zi. Se
recomand  în bolile i hemoragiile intestinale, în afeciuni renale, în racordarea la rinichiul artificial, în
stri sufleteti dup un oc de ordin depresiv, decepii, stri sufleteti stresante.
24. CEAI DE SUNTOARE: se oprete 1 linguri cu vârf în 250 ml de ap clocotit, timp de 1-2
minute. Se consum 2-3 cni pe zi. Se recomand în leziuni nervoase, boli nervoase, rni de pe urma unor
lovituri i vtmri prin ridicat, în diaree, în nevralgia trigemenului, astenie însoit  de insomnii, în
tulburri de vorbire, somn agitat, accese de isterie, somnambulism, incontinen  urinar, depresii,
dereglri ale ciclului menstrual.
25. CEAI DE TTNEAS: se pun peste noapte, la rece, 2 lingurie de rdcin tiat mrunt, în
250 ml de ap rece. Dimineaa se înclzete u or i se strecoar. Se beau 3 cni pe zi, cu înghiituri mici.
Este indicat în ulcerul gastric, combinat cu 50 gr glbenele, 50 gr troscot. Se folosete în bronite,
afeciuni ale aparatului digestiv, hemoragii stomacale, pleurezii.
26. CEAI DE TRAISTA CIOBANULUI: se oprete 1 linguri  de plant  în 250 ml de ap 
clocotit, timp de 2-3 minute. Se beau zilnic 2-3 ceti. Se recomand  în hemoragii nazale, stomacale,
intestinale, metroragii, hipermenoree, în rni sângerânde. În bolile de femei se beau cu 8-10 zile înainte de
venirea ciclului câte 2 ceti. Acest ceai se folosete i în reglarea ciclului în perioada pubertii. Pe timpul
menopauzei se beau câte 2 ceti timp de 30 de zile, cu pauz de 21 de zile, repetându-se periodic.
27. CEAI DE TURI MARE: se prepar o infuzie din 1 linguri de plant în 250 ml ap clocotit,
timp de 2 minute. Se beau zilnic 2 ceti. Se recomand  în inflamaiile gâtului i ale gurii, cum ar fi
laringita, stomatita ulceroas, de asemenea în caz de anemie, rni, reumatism, lumbago, tulburri
digestive, ciroz  hepatic, în bolile splenice, emfizem pulmonar, cord mrit, dilatarea stomacului i a
intestinelor, în bolile renale i vezicale.
  5
 

28. CEAI DE URZIC: se prepar  ca mai sus. Recomandat în eczeme, dureri de cap, eliminarea
nisipului de la rinichi i în bolile renale, fiind depurativ i hematopoetic, are influen  pozitiv  asupra
pancreasului, scade glicemia, vindec bolile i inflamaiile cilor urinare, are i efect laxativ, fiind indicat
 în cura de primvar.
29. CEAI DE URZIC MOART GALBEN: se prepar ca mai sus i se beau 2 ceti pe zi. Are
efecte benefice în caz de tulburri i dureri menstruale, asupra glandelor pelviene, în retenia urinar, în
boli ale cilor urinare i renale grave, în tulburri digestive, contra ulceraiilor i a varicelor.
30. CEAI DE VENTRILIC: se face o infuzie, se beau 2 ceti pe zi, neîndulcite. Îndeprteaz 
secreiile stomacale abundente, tulburrile intestinale, combate nervozitatea care provine din
suprasolicitarea intelectual, îndeprteaz  senzaiile de ameeal, are efect asupra memoriei, asupra
secreiilor i eczemelor cronice. Amestecat cu elina înltur debilitile nervoase i strile melancolice.
Are rezultate bune i în cazul reumatismului, artritelor, icterului, nisipului în urin.
31. CEAI DE VÂSC: se pregtete doar ca extract rece, din 1 linguri de plant în 250 ml ap rece,
lsat la macerat peste noapte. Dac este necesar o cantitate mai mare, se poate pstra cald în termos. Se
recomand  în epilepsie, împotriva spasmelor cronice, a acceselor de isterie, influeneaz  pozitiv
funcionarea întregului sistem glandular, stimulând metabolismul, are aciune asupra pancreasului,
diabetului, tulburrilor hormonale. În aceste cazuri se beau 2 ceti pe zi. Împotriva arterosclerozei,
apoplexiei are efect hemostatic. Tras rece pe nas oprete hemoragiile nazale. Consumat ca ceai, oprete
hemoragiile pulmonare i intestinale din timpul tifosului i dizenteriei. Scade tensiunea arterial  la
hipertensivi i crete tensiunea la hipotensivi. Are aciune în cazul congestiei cerebrale, a senzaiilor de
ameeal, vâjâitului în urechi, tulburrilor de vedere, cardiace i circulatorii.

COMPRESE CU PLANTE

1. COMPRES CU BRUSTURE: frunzele proaspete se spal, se zdrobesc, se aplic sub form de


cataplasm, de mai multe ori pe zi pân dispare cauza. Este recomandat în entorse, luxaii, picioare rnite
de prea mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, plgi usturtoare.
2. COMPRES  CU CREIOAR: se spal  o cantitate corespunztoare de plante proaspete, se
zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de tieei, se aplic sub form de compres pentru vindecarea
rnilor, înepturilor, tieturilor.
3. COMPRES  CU MUEEL: se toarn 1 l lapte clocotit deasupra a 2 linguri de mueel, se las 
s  stea 2-3 minute, se strecoar  i se aplic  sub form  de compres  cald. Este recomandat  compresa
cald  în durerile de ochi, conjunctivite, alte inflamaii ale ochilor, în erupii cutanate care provoac 
mâncrimi sau supuraii, iar sub form de gargar în durerile de dini, precum i la splarea rnilor.
4. COMPRES  CU PTLAGIN  ÎNGUST: frunzele proaspete se spal, se zdrobesc pân  se
formeaz o past (terci), care se aplic pe zona interesat. Este recomandat în rni, crpturi la picioare,
tieturi, înepturi de insecte, mucturi de câine turbat, animale veninoase. Frunzele frecate în mâini cu
sare i aplicate la gât, vindec gua, iar la picioare vindec b icile sau rosturile de la înclminte. Este
recomandat compresa i în cazul bolilor canceroase ale glandelor.
5. COMPRES  CU PODBAL: se prepar ca mai sus. Este recomandat a se folosi compresa în boli
de plmâni, erizipel, leziuni ale esutului cu umflturi vineii, în inflamaii ale bursei sinoviale, în ulcerul
scrofulos. Vaporii de podbal sunt utili în bronite cronice i în insuficien respiratorie sau sufocant.
6. COMPRES CU TERCI DE TTNEAS: se prepar din rdcinile bine splate, mcinate fin,
amestecate cu ap clocotit i câteva picturi de ulei, pân se formeaz un terci, care se întinde pe o pânz,
apoi se aplic local cald, legând-o strâns pe zona afectat. Se recomand în paralizia membrelor, atunci
când maladia provine din surmenaj, luxaie, entors sau apoplexie. Cu acest terci se retrag i tumefierile la
glezne i încheieturile mâinilor. Poate aduce alinare în paraplegie, ulcer varicos, tumefieri reumatice ale
muchilor, noduri de artrit, umflturi, dureri de ceaf  (spondiloz cervical), inflamaii ale pielii
piciorului, calmeaz durerile dup amputri.
  6
 

7. COMPRES CU ABURI DE TRAISTA CIOBANULUI: se pun 2 mâini pline de plant 


proaspt într-o sit, care se ine pe aburi. Planta înmuiat la abur se pune pe o bucat de pânz, care se
aplic sub form de compres pe zona afectat. Se recomand în cazul sânilor umflai, în hemoragiile
renale, în hernia inghinal.
8. COMPRES  CU URZIC MOART GALBEN: se prepar din 3 lingurie cu vârf de plant 
puse în 250 ml de ap  clocotit. Se umezesc cârpe (tifon) cu aceast  infuzie i se aplic  sub form  de
compres cald contra ulceraiilor i varicelor.

APNEEA ÎN SOMN (SFORITUL)


APNEEA ÎN SOMN (SFORITUL) este oprirea voluntar sau involuntar a respiraiei. Aceasta se
poate produce în circumstane foarte variate, de la traumatisme, aspiraii de corpi strini, pân la apneea
din cadrul stopului cardio-respirator, ce necesit msuri speciale de tratament.
Sindromul apneei în somn (SAS); aceast entitate patologic este definit ca fiind oprirea repetat a
respiraiei în somn (peste 10 opriri într-o or de somn), asociat cu sforit sonor i somnolen marcat în
timpul zilei. Practic, boala poate afecta pân la 9% din populaia adult. Oprirea respiraiilor normale în
timpul somnului are ca urmare o proast aprovizionare cu oxigen a tuturor organelor, putând duce, în
timp, la afectri importante ale funciilor acestora. Studiile efectuate pe pacieni cu SAS netratat anterior
au artat o cretere a incidenei cazurilor de hipertensiune arterial, infarct de miocard i accidente
vasculare cerebrale.
Pe de alt parte, alterarea calitii somnului duce la somnolen în timpul zilei. Aceasta, la rândul ei,
are numeroase urmri cum ar fi: scderea capacitii de concentrare la volan, pân la adormitul la volan
(ceea ce produce accidente de circulaie), scderea capacitii de concentrare la locul de munc cu
alterarea calitii muncii depuse de pacient.
Nu orice persoan care sforie noaptea sufer de SAS. În general, motivul prezentrii la medic este
oboseala exagerat din timpul zilei. Un rol important îl are partenerul (partenera) de somn, care poate da
relaii despre numrul i durata pauzelor de respiraie din cursul nopii.
Exist o serie de condiii care pot predispune un individ la apariia SAS; boala are tendin la
"agregare" familial i consumul de alcool predispune la dezvoltarea acestei suferine. În general pacienii
sunt supraponderali, ei asociaz tulburri endocrine sau metabolice importante. Tot un element de
diagnostic clinic este i nicturia (necesitatea de a merge des la toalet pe timpul nopii), un alt motiv
pentru alterarea calitii somnului, o alt explicaie posibil pentru somnolena exagerat din timpul zilei.
Examenul pacienilor care poate evidenia obezitatea, valorile crescute ale tensiunii arteriale,
examenul ORL, care pune în eviden modificrile din sfera cavumului (vl palatin, luet, amigdale,
faringe), este absolut necesar pentru un diagnostic corect al SAS.
Exist mai multe remedii terapeutice, în funcie de cât de avansat este afectarea organic determinat 
de SAS. Muli pacieni vin târziu la medic, atunci când boala este deja visceralizat (au aprut modificri
 în organ).
Prin scderea în greutate, evitarea consumului de alcool, a fumatului, precum i prin simple msuri
medicamentoase de scdere a presiunii din cile respiratorii, se poate ameliora calitatea vieii bolnavului.
Alte remedii terapeutice sunt mai complexe, necesit intervenii chirurgicale (cel mai adesea excizia
cu laser a unei pri din valul palatin) sau utilizarea unor dispozitive speciale în timpul nopii, care asigur 
permeabilitatea cilor respiratorii prin meninerea unei anumite presiuni a aerului la nivelul lor.
Se pot face inhalaii cu ceai de mueel, muguri de pin, pentru a uura respiraia. Camera se aerisete
bine, nu trebuie s fie supraînclzit, dar nici prea rece. Iarna, se recomand aezarea unui vas cu ap pe
sursa de cldur pentru a se umezi aerul. Înainte de culcare se bea un pahar cu lapte cldu, eventual
 îndulcit cu miere sau ceai de tei, mueel. Se va evita mâncarea grea seara, mai ales înainte de culcare.
Este recomandat ca masa de sear s fie luat cu cel puin 2-3 ore înainte de culcare.

  7
 

APOPLEXIA
Se va începe cu o cur de ceai de vâsc; se beau 3 cni de ceai zilnic, timp de 45 zile, apoi 3 sptmâni
câte 2 cni, iar timp de 2 sptmâni, câte 1 can. Se prepar un ceai din urmtoarele plante: suntoare,
ventrilic, levnic, roini, rozmarin, salvie, care se amestec în pri egale. Se oprete 1 linguri din
amestecul de plante în 250 ml ap clocotit i se las câteva minute în repaus. Se bea o can dimineaa i
una seara. Se pot aplica comprese cu biter suedez pe regiunea occipital, partea superioar a corpului se
fricioneaz cu esene de coada oricelului, suntoare, traista ciobanului sau cimbru, precum i frecii cu
ulei de cimbru, suntoare, f cute pe zonele paralizate. Se fac bi de ezut cu coada oricelului i coada
calului sau bi complete cu cimbru (200 gr la o baie). Pentru bi se las plantele peste noapte la macerat,
se înclzete totul a doua zi, se strecoar i se toarn ceaiul în apa de baie. Durata bii este de 15-20
minute. Se va folosi sptmânal numai o singur plant pentru baie. Zonele paralizate se învioreaz cu
comprese calde cu frunze de ttneas. Noaptea bolnavul va dormi pe o pern umplut cu frunze de ferig 
uscate, f r tulpini. Se ine o diet cu sucuri de legume i fructe, grâu încolit, cur cu boabe de ienupr, se
beau ceaiuri din urmtoarele plante: 40 gr creioar, 30 gr salvie, 30 gr coada oricelului, 20 gr ciuboica
cucului, 40 gr coada calului, 30 gr urzic, 30 gr cimbrior, 20 gr suntoare. Se infuzeaz 1 linguri din
amestecul de plante în 250 ml ap clocotit, timp de 2 minute; se beau 4 ceti pe zi, cu 1 linguri de
tinctur suedez. Se mai poate pune suc proaspt de mcriul iepurelui, care se administreaz câte 5
picturi la fiecare can de ceai. Alt reet de ceai: 30 gr ttneas, 30 gr trifoi rou, 20 gr suntoare, 10 gr
ventrilic, 10 gr lavand, 20 gr roini, 10 gr rozmarin, 20 gr salvie, 10 gr isop. Se prepar ca mai sus, se
beau 2 cni pe zi, una dimineaa i una seara, cu 1 linguri de bitter suedez, alternativ cu prima reet. Se
face baie de trunchi de 2 ori pe zi timp de 25 minute, o baie general cald cu lut, de 3 ori pe sptmân 
timp de 15-30 minute, o baie cald de ezut timp de 20 minute, o dat pe sptmân, cu muguri de pin,
suntoare, salvie, mueel, cimbrior, coada calului, urzic. Este indicat duul scoian alternant, de 2 ori pe
zi, duul rece general sau frecie cu ap rece, de 3 ori pe sptmân. Se aplic o compres cu tinctur 
suedez, timp de 30 minute pe coloana vertebral sau o cataplasm cu lut lobo-abdominal, de 3 ori pe zi.
Membrele se fricioneaz cu tinctur de arnic, suntoare, cimbrior sau traista ciobanului, de 2-3 ori pe
zi. Este indicat baia de soare, gimnastica medical de recuperare, reflexoterapia, prin masarea zonelor
hipofiz - suprarenale - rinichi - uretr - vezic urinar - paratiroide - organele de metabolism - sistemul
limfatic - zona afectat.

CATARACTA I GLAUCOMUL
CATARACTA I GLAUCOMUL nu este numai o boal a ochilor, ci provine mai exact dintr-o
dereglare a rinichilor. De cele mai multe ori, glaucomul merge mân în mân cu reumatismul i durerile
articulare. Se face un amestec în pri egale din urzic, ventrilic, glbenele i coada calului, se beau 3
ceti în care se pune 1 linguri de bitter suedez. În cazul cataractei, se ung pleoapele cu bitter suedez.
Rinichiul dereglat transmite presiunea ascendent mai departe ochilor. Bile de ezut cu coada calului
ajut la retragerea presiunii din ochii afectai. Se iau 100 gr plante uscate sau 2,5 kg de plant proaspt.
Acestea se las peste noapte la macerat în ap rece; apa trebuie s acopere plantele. În ziua urmtoare se
 înclzete maceratul, se filtreaz i se toarn peste apa din baie, care trebuie s aib temperatura de
370-380C. Durata bii este de 15-20 minute, încperea de baie trebuie s fie înclzit, apa de baie s 
acopere regiunea renal, inima s fie în afara apei. Fr a se terge, bolnavul se acoper cu un halat i se
culc timp de 1 or ca s transpire. Se prepar o baie de aburi pentru ochi astfel: 20 gr silur, 20 gr odolean,
20 gr mueel, 10 gr verbin, 30 gr soc, se amestec, se iau 5 linguri de plante se opresc cu 1 l vin alb,
care a fost înfierbântat pân la limita de fierbere. Aburul este lsat s acioneze asupra ochilor închii.
Tratamentul reflexogen se va face în zona ochilor, a glandelor suprarenale, limfatice corp superior,
capului i ochilor.
Reflexoterapia se bazeaz pe stimularea punctelor VU1, situat în apropierea unghiului intern al
ochiului i VU2, situat la extremitatea intern a sprâncenei - tonifierea punctelor 39, 40, 49, 8, 23.

  8
 

DIABETUL ZAHARAT
Când sângele conine prea mult glucoz, înseamn c a aprut diabetul. Manifestrile tipice sunt
printre altele: setea, foamea de lup, rnile care se vindec greu, furnicturile în extremiti, o stare de
slbiciune. Evident, din când în când, starea omului se schimb. De exemplu, de fiecare dat la apariia
febrei, dintr-un motiv oarecare, organismul omului consum mai mult energie, ceea ce impune
introducerea mai multor calorii în alimentaie i de mai mult insulin sau alte medicamente, care se
consum în mod frecvent. La schimbarea locului de munc sau la plecarea în vacan, crete activitatea
fizic, care implic creterea cantitii de insulin i nevoia de energie este mai mare. Este imperios
necesar analiza urinei, chiar dac se presupune c situaia este sub control. Prin aceast analiz, f cut 
periodic, se va putea stabili exact momentul trecerii la schimbarea alimentaiei i a medicaiei. De
exemplu, dac urina marcheaz valoarea 1+ pe banda test, care este înmuiat în eantionul de urin i
brusc crete la 3+ sau 4+, atunci este nevoie de mai mult insulin. Aceast doz se va menine pân când
se menine cauza schimbrii.
Astzi, cea mai mare parte a oamenilor folosesc trei tipuri de insulin: insulina izofon (MPH),
insulina lent i cea obinuit. Toate acestea pot fi amestecate la nevoie în aceeai sering. Totui este
indicat folosirea separat a seringilor pentru fiecare tip de insulin. Dac se folosete insulina izofon 
(semilent), aceast acioneaz la începutul dup-amiezii, dac injecia este f cut dimineaa. Aceasta
 înseamn c masa principal va fi la prânz, pentru a conferi maximum de energie organismului în
momentul în care i aciunea insulinei ajunge la maxim. Insulina obinuit are efectul la 2 ore dup 
injectare. În acest caz o gustare înainte de culcare va acoperi nevoia unei doze suplimentare de insulin.
Tratamentul diabetului zaharat trebuie stabilit i monitorizat de ctre medicul diabetolog.
Un aspect care nu trebuie neglijat este legat de sntatea diabeticului, de tonusul lui muscular. Se
consider c celulele musculare pot folosi mai eficace caloriile i pot înmagazina propria lor energie sub o
form direct utilizabil, mult mai uor, atunci când organismul este pe cale de a se îmbolnvi de diabet,
decât atunci când boala este extins în corp. Bolnavul care are un tonus muscular crescut trece mai uor
peste efectele bolii, decât cel care nu este "în form".
TRATAMENTUL DIABETULUI PE CALE NATURIST 
Se recomand cura de sucuri i cruditi timp de 2 luni, apoi cruditi 6-12 luni. Se recomand 
zarzavaturile i plantele medicinale în salate - salat, conopid, vinete, ceap, hrean, anghinare, sfecl,
varz, usturoi, ppdie, castravete, morcov, dup cum sunt indicate i smântâna, oule, soia, proteina
vegetal. Se consum fructe ca: mere, pere, nuci, piersici, mure, portocale, pepene, mandarine. A se evita
fructele foarte dulci. Se fac cure cu tije de ppdie, cu suc de orz verde (3x50 ml. pe zi), crbune de tei
(3x1 linguri pe zi), tinctur de valerian (3x15 picturi pe zi), ceaiuri, ceai de obligean, se beau 6 linguri
pe zi.
* Reeta 1: 40 gr. cerenel, 10 gr. mur, 20 gr. troscot, 10 gr. frunze de afin, 30 gr. cinci-degete. Se fierb
30 gr. teci de fasole într-un litru de ap timp de 30 de minute, apoi se ia vasul de pe foc i se adaug 1
lingur din amestecul de mai sus, se infuzeaz 3 minute, se beau 3 cni pe zi, cu tinctur suedez.
* Reeta 2: 20 gr. salvie, 20 gr. coada oricelului, 10 gr. frunze de afin, 10 gr. soc. 1 linguri cu vârf
rdcin de ttneas se pune la fiert în 250 ml. ap. Dup primul clocot se ia de pe foc i se adaug 1
linguri din amestecul de mai sus, se infuzeaz 2 minute, se beau 3 cni pe zi, cu tinctur suedez.
* Cur de sucuri, cruditi, pân la 12 luni.
* Zarzavaturi, plante medicinale în salate (conopid, vinete, ceap, hrean, anghinare, sfecl,
castravete, usturoi, varz, ppdie, morcov, soia).
* Smântân, ou.
* Fructe: mere, pere, nuci, piersici, mure, banane, pepene, mandarine. Se evit fructele dulci.
* Sucul de varz crud, praz, sparanghel, morcov, ceap, usturoi, urzic, normalizeaz glicemia. Sucul
de elin, 3 phrele pe zi, scoate cantitatea de zahr din sânge. Se mai consum: morcovi, 4-5 pe zi, suc
de castravei proaspei, 100 ml. zilnic.

  9
 

* Cura de vâsc: se las în ap rece pân a dou zi, apoi se înclzete uor, se strecoar, se beau 3
cecue pe zi, timp de 2-3 sptmâni.
* Usturoi macerat în rachiu de secar. Se folosesc 3 cpâni de usturoi zdrobite, într-o sticl de 1 litru
de rachiu, se macereaz 14 zile, se consum 1 lingur în fiecare zi, înainte de micul dejun.
* Ceai din teci de fasole. Decoct de teci de fasole: se fierb 20 gr. de teci de fasole cu 1 litru de ap, la
foc domol, timp de 30 de minute. Se rcete, se strecoar, se ia 1 lingur de 3-6 ori pe zi, numai la
recomandarea medicului în caz de diabet. Decoct de teci de fasole cu alte plante: se amestec câte 10 gr.
teci de fasole, semine de in, paie de ovz, frunze de dafin. Se iau 3 linguri din amestec cu 3 pahare de
ap, se fierb 10 minute la foc domol, se strecoar. Se bea 1 pahar de 3 ori pe zi, la 1 or dup mesele
principale. Se utilizeaz pentru diabet, cu recomandarea medicului. Mâncare de fasole verde, care
 înlocuiete insulina. 300 gr. de fasole verde echivaleaz cu 2 uniti de insulin.
"Proteina vegetal" se realizeaz din: 1 kg f in de grâu, muiat în ap rece, frmântat pân se obine
o coc vâscoas la care se adaug puin cafea de cereale. Se pune într-un vas cu ap rece care s acopere
coca, se las de seara pân dimineaa, se scurge apa, se frmânt coca adugându-se ap rece, pân se
 îndeprteaz amidonul, rmânând glutenul. Se adaug dup gust usturoi, ceap, mrar, ptrunjel. Se
frmânt, se pregtesc glute sau chiftele, se fierb.
* Ceai anti-diabetic: frunze de afin, dud, nuc, flori de glbenele, teci de fasole, suntoare. Regleaz 
funciile biliare, scade zahrul din sânge. Se face infuzie în 400 ml. ap; se bea fracionat de 3 ori. Se mai
folosesc brusturele, fasolea, nucul, salvia, care au aciune hipoglicemiant.
* Baia vital de dou ori pe zi a câte 25 de minute, baia de soare, o dat pe zi, baia de trunchi, o dat 
pe zi, 25 de minute, baia de abur general de 2-3 ori pe sptmân câte 15-20 de minute. Duul rece
general, de 3 ori pe sptmân. Baia alternant de picioare o dat pe zi. Duul scoian alternant de 2 ori pe
zi.
* Cataplasm cu crbune, alternant cald-rece, aplicat în zona de proiecie, pe peretele abdominal, a
stomacului i pancreasului: 8 minute cald, apoi 4 minute rece. Se alterneaz de 5 ori succesiv i se pune de
trei ori pe zi.
* Cura de aer cu gimnastic respiratorie i fizic, dup tolerana individual.
* Supraveghere medical riguroas.
REFLEXOTERAPIE
Se maseaz urmtoarele puncte: 17 stomac, 19 duoden timp de 15 minute; punctul 34 intestin subire
timp de 5 minute; punctul 29 intestin gros timp de 5 minute; punctul 13 tiroid timp de 3 minute, punctul
4 timp de 5 minute i punctul 23 timp de 3 minute.

DOPUL DE CERUMEN
Omul nu triete izolat de mediul care îl înconjoar. El este în contact cu lumea din afar, iar
cunoaterea realitii se face cu ajutorul celor 5 simuri: vzul, auzul, mirosul, pipitul i gustul. Organul
auzului i echilibrului, urechea, se compune din 3 pri: urechea extern, mijlocie i intern.
În timp ce urechea extern este vizibil, celelalte dou (mijlocie, intern) sunt situate profund în
interiorul cutiei craniene, în osul temporal. Urechea extern este segmentul aparatului auditiv care culege
i concentreaz undele sonore din mediul înconjurtor spre timpanul osicular. Ea este format din
pavilionul auricular i conductul auditiv extern. Pavilionul este o formaiune fibro-cartilaginoas de form 
oval, care se insereaz pe peretele lateral al craniului i care are dou funcii importante: auditiv propriu-
zis i de orientare auditiv în spaiu. Pavilionul se continu cu al doilea segment al urechii externe
reprezentat de conductul auditiv extern. Acesta are forma unui cilindru uor aplatizat antero-posterior i
un traiect în form de "S" în plan orizontal. Conductul auditiv extern este format dintr-o poriune fibro-
cartilaginoas extern i o poriune osoas intern. Înveliul cutanat din poriunea fibro-cartilaginoas 
prelungete din afar spre interior pielea pavilionului i este acoperit de foliculi piloi, glande sebacee,
glande aprocrine (glande sudoripare modificate), numite glande ceruminoase. Secreiile acestor glande i
produii de descuamaie ai tegumentului formeaz o substan pstoas, cu aspect ceros (cerumenul) cu
  10
 

PH acid, higroscopic, cu rol în protecia urechii. Cerumenul este singurul produs uman ce conine cupru.
În componena cerumenului intr: ap, proteine, acizi grai, colesterol, acid cerotic, sruri minerale de
sodiu, magneziu, potasiu, calciu, fosfor i cupru. Creterea sau scderea cantitii de cerumen depinde de
mai muli factori: oscilaii de temperatur, stimulri mecanice i medicamentoase, traumatisme
emoionale, reacii psihice. La unele persoane cerumenul se acumuleaz în conduct formând un veritabil
dop, de consisten i culoare variabil. Dopul nu se formeaz deodat, ci în timp îndelungat, el fiind bine
suportat atât timp cât exist un spaiu între masa sa i peretele conductului pentru a permite o audiie
normal. Alteori apare scderea de auz (hipoacuzie de transmisie), senzaia de plenitudine, zgomote
auriculare, autofonie, vertij, durere. Niciodat nu se scoate dopul de cerumen de ctre persoane
neautorizate prin diverse manevre i cu diferite obiecte, care pot s-l împing spre timpan i s produc 
leziuni, sângerri, infecii. Dopul se poate elimina prin spltur auricular cu ap cald la 370C, dac 
pacientul nu a prezentat anterior perforaii ale membranei timpanice sau nu are în prezent un proces
supurativ acut. Dopurile vechi i uscate se îndeprteaz fie prin extragere cu un cârlig pentru corp strin,
fie prin spltur auricular efectuat dup înmuierea acestora. Dei o profilaxie veritabil a dopului de
cerumen nu exist, se poate recomanda evitarea stagnrii apei în urechi i curarea intempestiv a
conductului auditiv extern.

INCONTINENA URINAR 
Reprezint pierderea involuntar de urin, temporar sau permanent. Conform statisticilor, peste
15% dintre vârstnici au aceast problem. Incontinena urinar poate fi trectoare sau cronic. Cea
tranzitorie este determinat de cauze reversibile: infecii urinare, vaginite i uretrite atrofice, unele
medicamente (diuretice, antihipertensive, antihistaminice, sedative, decongestionante nazale cu efedrin),
alcoolul, unele boli (insuficien cardiac sau venoas), constipaia.
Dintre cauzele apariiei incontinenei urinare cronice la persoanele în vârst, una principal este
tulburarea de contracie a muchiului vezicii urinare, una secundar este în urma unor afeciuni
neurologice (accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, boala Alzheimer) sau alte cauze (cistite,
cancere vezicale, obstrucie uretral). O alt cauz este i cea datorat stresului, mai ales la femeile în
vârst i const în pierderea de urin prin manevre ce cresc presiunea intraabdominal (tuse, strnut,
ridicarea unor obiecte grele), fiind o consecin a slbirii planeului pelvin prin îmbtrâniri i nateri
multiple. La brbai principala cauz este afeciunea prostatei (adenomul sau cancerul de prostat). În 5%
dintre cazuri incontinena urinar este secundar neuropatiei diabetice, deficitul de vitamin B12 sau este
idiopatic. La toate aceste cauze se adaug modificrile fiziologice de vârst (scderea capacitii vezicii
urinare, creterea eliminrii lichidelor consumate ziua, în timpul nopii). Mobilitatea redus a vârstnicului,
tulburrile de mers, pierderea echilibrului, contribuie la apariia incontinenei urinare. Consecine ale
acestei afeciuni sunt: medicale (leziuni locale, ulceraii, micoze, infecii urinare), psihosociale (jen,
izolare social, depresie), economice.
La primele simptome bolnavul trebuie s se prezinte la medicul de familie pentru identificarea cauzei
i s se determine o anumit conduit terapeutic. Tratarea infeciilor urinare prin antibiotice, a atrofiei
vaginale prin terapie hormonal, eliminarea unor medicamente, tratamentul constipaiei pot rezolva
aceast problem.
În incontinena urinar de stres, alturi de modificarea stilului de via (scderea greutii corporale la
obezi, oprirea fumatului, exerciii de întrire a planeului pelvian), tratamentul factorilor precipitani (tuse,
vaginite), un rol important îl au tratamentele farmacologice i chirurgicale.
Pentru incontinenele urinare, care nu au rspuns la aceste msuri, un rol major îl are educarea
pacientului. Golirea vezicii urinare la anumite intervale de timp, reducerea consumului de lichide dup ora
18.00, golirea vezicii urinare înainte de culcare, au efect benefic. Toaleta local riguroas previne apariia
infeciilor bacteriene, micotice, leziunilor. Purtarea condoamelor, tampoanelor, pamperilor, montarea
sondelor urinare temporar sau definitiv, devin necesare în incontinena urinar refractar la msurile
terapeutice.
  11
 

Se fac bi calde de ezut cu coada oricelului, coada calului (100 gr plante la fiecare baie), sare de
buctrie (2 pumni de sare de Basna). Se beau zilnic 4 ceti de ceai de creioar. Se freac regiunea
vezical cu esen de traista ciobanului, care învioreaz musculatura dinspre exterior.

PSORIAZISUL
Este o dermatoz plurifactorial, inflamatorie, proliferativ, caracterizat printr-o etiopatogenie
extrem de complex. Boala ia natere din cauza unei dereglri a funcionrii ficatului. La tratament se va
ine cont de alimentaie, din care se scot mezelurile, afumturile, carnea de porc, acriturile, oetul, vinul,
lmâia, portocalele, fructele citrice i de pdure, precum i sucurile lor, merele, cafeaua, ciocolata, cacao,
mierea, petele, conservele, mazrea, fasolea, lintea etc., deoarece acestea formeaz acizi pe care ficatul
bolnav nu-l suport.
Sunt permise laptele i produsele lactate, salatele acrite cu iaurt, carnea fiart de viel, pasre, vac,
petele proaspt, legumele uoare fierte, compoturile. Pielea cu cruste uscate se unge cu alifie de
rostopasc, suc de nalb.
Se fac bi cu infuzie de ciuboica cucului, nalb, coada calului.
Se ine o diet cu sucuri de fructe i zarzavaturi timp de 1 an, regim crudivor depurativ timp de 5-7
zile pe lun, cur cu suc de orz verde 3x50 ml pe zi, cu boabe de ienupr, cu tije de ppdie, timp de 5-7
zile.
Se aplic comprese locale cu infuzie de cimbrior i badijonare cu suc de glbenele. Se fac bi de
trunchi, vital, înf urare scurt, du scoian alternant de 2-3 ori pe sptmân.
Se prepar urmtoarele reete:
Reeta 1 - 40 gr coada calului, 30 gr coaj de salcie alb, 50 gr urzic, 10 gr ventrilic, 20 gr fumri,
30 gr glbenele, 20 gr coada oricelului, 10 gr coaj de stejar, 30 gr ttneas, 40 gr trifoi rou.
Reeta 2 - 20 gr brusture, 20 gr mesteacn alb, 20 gr salcie alb, 20 gr trei frai ptai.
Se face infuzie din 1 linguri amestec în 250 ml de ap, se beau 3-4 ceti pe zi, alternând reetele.
Pentru uz extern se prepar urmtoarea reet: nprasnic, coada calului, coada oricelului, glbenele,
nalb, rostopasc, se amestec în pri egale, se pun 200 gr din amestec în 5 l ap rece, se macereaz 12
ore, se înclzete puin, se strecoar i se toarn în apa de baie. Baia dureaz 20 minute, dup care se
aplic alifia de glbenele, ttneas sau tinctur de frunze de limba câinelui.
Reflexoterapia se aplic prin masarea zonelor reflexe corespunztoare glandelor suprarenale i
paratiroide, pentru combaterea strilor inflamatorii. Zonele limfatice se vor masa pentru creterea puterii
de aprare a organismului la infecii, prin producerea de anticorpi. Zonele ficatului, colecistului,
stomacului, intestinelor, se vor masa pentru reglarea funciilor metabolice. Se vor masa punctele: 24, 25,
26 timp de 5-7 minute fiecare; 13, 23 timp de 3 minute; 15, 17, 28-33 timp de 5 minute. Masajul se va
face zilnic timp de 12-14 zile, apoi se continu cu 3 edine pe sptmân înc 5-6 sptmâni, meninând o
igien riguroas a tegumentelor.

TUBERCULOZA
Tuberculoza este o boal cronic, infecto-contagioas, care se transmite în special pe cale aerian, prin
intermediul picturilor Flluger rezultate în urma acceselor de tuse, râs, cântat. Este o afeciune cunoscut 
de mii de ani, cu perioade de recrudescen determinate de situaii speciale naturale i sociale.
Tuberculoza este produs de bacilul Koch, o micobacterie foarte rezistent la frig i cldur, dar care
poate fi relativ uor omorât de expunerea la soare (UV) i dezinfecia cu produi chimici speciali (cei mai
simpli sunt cei clorurai). Bacilul Koch are o proprietate deosebit de a-i putea inhiba metabolismul pe
termen lung (10, 15, 20 de ani), în condiii neprielnice pentru el, metabolism pe care îl poate relua în
momentul în care condiiile locale sau generale ale organismului îi permit. Existena acestor "bacili
adormii" în organism constituie punctul de plecare al tuberculozelor secundare numite ftizii (popular
oftic), care apar la distan în timp de momentul infeciei cu bacilul Koch sau al reactivrilor tuberculozei
dup un prim tratament, chiar corect executat. O alt particularitate a acestui microb este posibilitatea de a
  12
 

dezvolta rezisten la aciunea unor antibiotice specifice, în condiiile în care se întrerupe tratamentul
recomandat de specialist sau nu se respect schemele recomandate de medicul curant. Aceast posibilitate
reduce ansele de reuit ale tratamentelor ulterioare.
Infecia tuberculoas (ptrunderea bacilului Koch în organism) nu se continu obligatoriu cu
 îmbolnvirea de tuberculoz. Prima infecie tuberculoas (natural sau vaccinal) are un efect benefic
asupra imunitii organismului, determinând o cretere fa de o nou infecie tuberculoas. Acest lucru se
 întâmpl îns în condiiile unui organism sntos. Receptivi la infecia tuberculoas sunt în special copiii
pân la vârsta de 3 ani i adulii de vârsta a treia, a cror sistem imunitar nu este maturizat sau este
debilitat de maladiile intercurente. Factorii care conduc la transformarea infeciei tuberculoase în boal 
aparin, atât organismului, cât i mediului. Pentru o persoan prost alimentat calitativ i cantitativ, care
duce o via dezordonat marcat de vicii - fumat, but, stresat emoional i intelectual, afectat de
maladii cum ar fi: cancerul, virozele, diabetul, boli de sistem, psihopatii, este mai probabil ca infecia
tuberculoas s fie continuat de apariia ftiziei. Situaii de criz economic, rzboaie, calamiti naturale
favorizeaz apariia i rspândirea tuberculozei în rândul populaiei. Proporia mare de persoane f r 
locuin, f r loc de munc, necooperante în finalizarea tratamentului corect al tuberculozei duce la
apariia cazurilor de tuberculoz cronic, ce constituie sursa de infecie principal.
Tuberculoza nu are simptome proprii care s sugereze de la început afeciunea. Ea evolueaz lent pân 
la forme avansate de boal. Principalul simptom este tusea, iniial neproductiv, apoi cu secreie
mucopurulent, simptom care este caracteristic multor boli, în special la fumtori unde schimbarea
caracterului de tuse obinuit a fumtorului poate s fie un semnal. Starea febril (37-380C), scderea în
greutate, lipsa poftei de mâncare, transpiraiile nocturne i oboseala, întregesc sindromul de impregnare
bacilar. O situaie particular o constituie hemoptiziile, expectoraii cu sânge proaspt, denumite
"hemoptizii provideniale" pentru c duc la descoperirea unei tuberculoze active. Ele survin în urma
ruperii unor vase de sânge mai mici sau mai mari, de unde rezult cantitatea mic sau impresionant de
sânge eliminat, vase care se erodeaz în ansamblul de leziuni locale pulmonare pe care le d tuberculoza
evolutiv.
În cazul reactivrilor tuberculoase, în tuberculoza cronic, la simptomele descrise mai sus se pot
aduga altele cum ar fi dispneea (greutate în respiraie) sau alte complicaii aprute în urma repetatelor
leziuni tuberculoase la nivel pulmonar.
Diagnosticul de certitudine al tuberculozei este cel bacteriologic din sputa expectorat de pacient.
Examenul microscopic pune în eviden bacilul Koch, dup o coloraie special. În cazul bolnavilor cu
leziuni minime, neexcavate, cantitatea de bacili eliminat în sput este foarte mic i este posibil ca în
eantionul de sput analizat s nu fie suficieni bacili Koch pentru a deveni vizibili pe frotiu. De aceea este
necesar cultivarea sputei recoltate pe medii specifice de cretere a bacilului.
Tratament:
- Izoniazid, PAS, streptomicin sulfat, strepancil, fintozid, pirazinamid, tiocarbid, kanamicin,
tebemicin, nizolin.
- Vitaminele D2, D3 hidrosolubile, gluconat de calciu, vitamina B6, Cedecalcin, Cavit 9, ACTH,
Predinson, Supercortison.
- Sirop de ptlagin, Trecid, Tusomag, Calmotusin, Tusan, Codein fosfat, Stodal.
- În perioada de convalescen se utilizeaz unele specii de plante medicinale care conin sruri
minerale, vitamine, substane antibacteriene. Cu aciune remineralizant sunt indicate urmtoarele plante
 în cur de 6 luni pân la 2 ani: 40 gr coada calului, 40 gr frunze de podbal, 20 gr flori de tei. Se face
decoct din 5 linguri de amestec la 1,5 l de ap, se beau 3-4 cni pe zi, îndulcite cu miere de albine.
- Reet: 20 gr coada calului, 15 gr troscot, 20 gr frunze de podbal, 5 gr frunze de ment, 15 gr rizomi de
pir, 5 gr fructe de ienupr, 20 gr conuri de hamei. Se face decoct din 1 lingur de amestec la 1 can de ap,
se beau 2-3 cni pe zi, timp de 3-6 luni. Pe timpul acestei cure se recomand sptmânal consumarea a
500 gr miere amestecat cu hrean ras (1-2 rdcini), din care se ia câte 1 linguri cu 1 or înainte de masa
de prânz i sear.
  13
 

- În perioada de iarn i primvar se recomand urmtoarea reet: 40 gr mcee, 40 gr fructe de


ctin, 10 gr frunze de urzic, 10 gr frunze de ciuboica cucului, care se prepar ca infuzie din 2 lingurie
de amestec la 1 can de ap. Se beau 1-2 cni pe zi.
- Reflexoterapia aduce îmbuntiri în respiraie, dac este cazul de exces de energie la nivelul
plmânului, caracterizat prin accese violente de sufocare sau de vid de energie la nivelul plmânilor,
caracterizat prin respiraie greoaie, permanent. În primul caz se maseaz punctul P5, situat în pliul cotului
 în afara tendonului muchiului biceps - dispersie (fig. 1). În cazul al doilea, pentru tuse, hemoptizie se
maseaz punctul P1 - tonifiere. Se mai poate masa meridianul vasului de concepie cu punctul JM15 -
tonifiere.
6 cure pentru curarea organismului
Când ultimele zvâcniri ale iernii au trecut i în lumina biruitoare a soarelui lumea plantelor se
retrezete la via, este momentul marii curenii de primvar. Totul în natur se primenete: copacii
capt un nou vemânt de frunze, ierburile î i scot noile tulpinie la lumin, animalele î i schimb blana,
iar psrile î i refac cuiburile. i oamenii ar trebui s ia în serios acest mesaj de înnoire, de splare
trupeasc. Suntem plini de zgur! La sfâritul iernii, în organismul fiecruia dintre noi rmân „zauri”,
impuriti care vor genera, dac nu sunt eliminate din timp, tot felul de boli i tulburri. Multe din
afeciunile începutului de primvar, cum ar fi epidemiile de boli respiratorii, problemele digestive
(gastrita, ulcerul, colita), puseurile de reumatism, cistitele, infeciile renale etc., se datoreaz acestor
acumulri de toxine în corp. Chiar celebra astenie de primvar este, în marea majoritate a cazurilor, o
consecin direct a acestei stri de intoxicare cronic a organismului. Iat de ce este extrem de important
ca în aceast perioad, când farmacia naturii î i umple cmrile cu plante pline de vigoare i energie, s 
apelm la ele, înainte ca primele semne de boal s-i fac apariia.

1. Cura cu ppdie - pentru ficat i vezica biliar  


Este o plant în aparen banal, dar care are nite efecte detoxifiante cu totul excepionale. Aceasta
deoarece acum, primvara devreme, ppdia conine în frunzele i în tulpina sa substane amare, enzime i
fitohormoni care fac adevrate minuni pentru ficatul obosit i încrcat de toxine.
Desf urarea curei
Timp de 14 zile, se vor consuma câte zece frunze proaspete de ppdie, de dou-trei ori pe zi, cu 10
minute înaintea meselor principale. Recoltarea frunzelor se face în aceeai zi sau cu maximum dou zile
 înainte de a fi consumate, de la plante care înc nu au înflorit, pentru a conine colin (un principiu activ
cu proprieti drenoare i tonice hepatice foarte puternice) în cantiti maxime. Unii naturiti recomand 
folosirea tijelor florale de ppdie în locul frunzelor - un sfat valabil, singurul inconvenient fiind c aceste
tije se procur greu, culegându-se în intervalul de timp de dinaintea înfloririi plantei, care este de obicei
foarte scurt (3-4 zile).
Efectele curei cu p pdie
Aceast cur are darul de a relansa activitatea ficatului, de a stimula puternic regenerarea celulelor
hepatice i de a favoriza eliminarea toxinelor din acest organ extrem de important. Mai mult, frunzele
proaspete de ppdie stimuleaz secreia de bil i important, favorizeaz evacuarea acesteia. Nu în
ultimul rând, ppdia are darul de a stimula peristaltismul întregului tub digestiv, fiind de un mare ajutor
pentru persoanele cu digestia slbit sau lene.
Câteva recomand ri terapeutice
Printre afeciunile care se agraveaz la ieirea din iarn i care sunt eliminate cu ajutorul tratamentului
cu frunze de ppdie proaspt enumerm: dischinezia biliar (fierea lene), dispepsia, hepatitele de toate
felurile, icterul, constipaia aton, indigestia. Este un adjuvant valoros în cazurile de microlitiaz biliar,
precum i în ciroza hepatic.
Precauii: La persoanele cu stomacul foarte sensibil, subponderale sau debile, tratamentul cu ppdie
crud se poate dovedi prea puternic, motiv pentru care va fi f cut cu pruden.
  14
 

2. Cura cu urzic  - pentru sânge  


Este una din cele mai vechi i mai utilizate plante medicinale de pe glob, având o multitudine de
 întrebuinri terapeutice. Frunzele urzicii au cea mai mare putere terapeutic primvara, imediat dup 
rsrire, când rezervele de substane vindectoare acumulate în anul trecut sunt puse în micare de primele
valuri de cldur. În martie-aprilie, aceast plant are i cele mai intense efecte depurative i
reîntineritoare, fiind într-un acord perfect cu perioada de trecere de la sezonul rece la cel cald, când
dezintoxicarea i revigorarea sunt mai necesare ca oricând.
Desf urarea curei
Sucul de urzic se obine astfel: într-un mixer electric se pune o mân de frunze de urzic tiate nu
foarte mrunt, dup care se adaug trei sferturi de pahar de ap. Se mixeaz vreme de 2-3 minute, apoi se
las s mai stea vreme de un sfert de or, dup care se filtreaz prin strecurtoarea pentru ceai sau prin
tifon. Se obine aproximativ un pahar de suc, cu o culoare verde intens, care va fi but într-o singur 
doz, dimineaa, pe stomacul gol. Pentru curele de curare a sângelui mai puternice, se beau 2 pahare de
suc de urzic pe zi: dimineaa i seara.
Efectele curei cu urzic  
Fiind extrem de bogat în clorofil, sucul de urzic este un excelent purificator pentru sânge. Acest
preparat de primvar anihileaz radicalii liberi, stimuleaz procesele de hematopoez (de producere a
globulelor roii), stimuleaz procesul de producere a altor elemente figurate ale sângelui (globule albe,
trombocite). Iat în continuare i indicaiile de tratament pentru aceast cur:
Câteva recomand ri terapeutice
Cura cu suc de urzic se recomand în mod special în anemie, atât în cea feripriv (urzica este bogat 
 în fier i favorizeaz asimilarea acestui oligoelement), cât i în formele auto-imune sau în cele în care apar
modificri morfologice ale hematiilor. De asemenea, este recomandat în tulburrile de coagulare ale
sângelui, ca adjuvant în hemoragiile interne, precum i pentru sechelele post-hemoragice. Studii recente
arat c sucul proaspt de urzic are efecte foarte bune în tratarea diferitelor forme de leucemie.
Precauii: Persoanele cu colit de fermentaie vor consuma cu pruden (la început în cantiti mici)
sucul de urzic, care va fi întotdeauna foarte proaspt.

3. Cura cu grâu verde - pentru colon i stomac


La început de aprilie, pe câmp, grâul deja a crescut, mldiele sale artând ca o perie deas, de un
verde viu, care clocotete parc de via. Sucul obinut din ele este o adevrat colecie de vitamine,
enzime i minerale, cu efecte benefice asupra întregului organism, dar mai ales asupra tubului digestiv.
Desf urarea curei
Pentru a face tratamentul cu grâu verde, trebuie în primul rând s ne asigurm „materia prim”. Pentru
aceasta, vom pune într-o tvi de plastic un strat de pmânt fertil de flori, netratat chimic, cu o grosime de
doi-trei centimetri i îl vom însmâna cu boabe de grâu (se gsesc la magazinele naturiste) puse des, la 1-
2 mm una de cealalt. Vasul se pune apoi pe pervazul ferestrei i se ud la un interval de timp de 2-4 zile.
În dou sptmâni grâul verde va rsri i va crete la o înlime de 15-20 cm. Atunci este momentul
potrivit pentru recoltare. Se taie tulpinile (rdcinile care rmân, dac sunt udate, vor mai rsri de 1-2
ori), se spal bine, dup care se dau prin maina de tocat. Toctura se pune în storctorul electric
centrifugal i se obine sucul de grâu verde - un adevrat elixir de sntate. Administrarea lui se face în
cure de 10-21 de zile, timp în care se ia câte un sfert de pahar (50 ml) de trei ori pe zi, înainte de mesele
principale.
Efectele curei cu grâu verde
Sucul obinut din mldiele de grâu are un efect puternic, de curire a întregului tub digestiv. Mai
mult, el are o aciune reparatoare, favorizând regenerarea epiteliilor lezate de feluritele boli, calmând
durerile, cicatrizând leziunile i normalizând procesele digestive.

  15
 

Câteva recomand ri terapeutice


Cura cu grâu verde este recomandat într-o multitudine de afeciuni digestive specifice primverii. În
cazurile de gastrit hiperacid i de ulcer, în msura în care sucul de grâu este tolerat (pentru c nu toi
pacienii suport acest remediu), are o aciune calmant, favorizeaz cicatrizarea i regenerarea esuturilor
afectate de boal. În colita de putrefacie, care apare sau se agraveaz invariabil la sfâritul iernii, din
cauza consumului exagerat de proteine, cura cu suc de grâu verde ajut la modificarea florei (devenit 
patologic) i favorizeaz eliminarea reziduurilor din colon. În multe cazuri de enterit sau de colon
iritabil, cura cu mldie de grâu are efecte calmante i determin vindecarea gradat a acestor afeciuni.

4. Cura cu ridichi - pentru aparatul reno-urinar


Rdcinile de un rou viu i strlucitor ale ridichilor sunt un adevrat elixir pentru rinichi. „De vin”
sunt substanele antiinfecioase i diuretice pe care aceast legum de primvar le conine din belug.
Desf urarea curei
Dimineaa i seara vom mânca, pe stomacul gol, câte o salat obinut din cinci ridichi de mrime
medie, tiate mrunt i amestecate cu puin ulei de msline, oet de mere i sare de buctrie. Pentru un
gust mai bun, putem aduga în salat i câteva fire de ptrunjel. Tratamentul se face minimum 12 zile la
rând, pentru ca efectele sale s fie resimite în profunzime. Pentru persoanele cu probleme renale cronice
sau foarte grave, se recomand administrarea zilnic a 100 ml (jumtate de pahar) de suc de ridichi
proaspt, obinut cu storctorul electric centrifugal.
Efectele curei cu ridichi
Ridichile de lun conin substane cu un puternic efect antibiotic, care ajut la vindecarea rapid a
feluritelor infecii care afecteaz rinichii, vezica i cile urinare. Apoi, aceste rdcini au un efect diuretic
intens, favorizând eliminarea apei din corp prin urinare, au o aciune antiinflamatoare asupra rinichilor i
asupra prostatei.
Câteva recomand ri terapeutice
Cura cu ridichi este în mod special indicat persoanelor care rein apa în organism, care sufer de
nefrit, pilo-nefrit ori cistit cronic. De asemenea, este un real ajutor celor care au pietre sau nisip la
rinichi, întrucât anumite principii active coninute de ridichi favorizeaz mrunirea calculilor urinari i
eliminarea lor. De asemenea, curele de ridichi previn formarea unor noi calculi în cazul persoanelor care
au recurs la operaie sau la alte forme de tratament pentru eliminarea lor. O alt recomandare a acestui
tratament este pentru bolnavii cronici de prostat, întrucât are efecte antiinflamatoare i ajut la controlul
sfincterelor urinare.

5. Cura cu leurd  - pentru inim  i vasele de sânge  


Este o plant ce crete în semi-umbra pdurilor de stejar, gorun sau fag, are frunzele de un verde închis
i un miros ca de usturoi, motiv pentru care se mai numete i usturoi. Fr îndoial, cura cu leurd este
un panaceu pentru întregul aparat cardiovascular, aa cum vom vedea în continuare.
Desf urarea curei
Sucul de leurd se obine astfel: o mân de frunze proaspete se taie foarte fin, ca zarzavatul pentru
ciorbe. Se pun într-un vas de sticl i se toarn deasupra un pahar de ap cldu, dup care se las s se
macereze la temperatura camerei, vreme de patru ore, apoi se filtreaz prin tifon. Se obine ceva mai mult
de un pahar de suc, doz care va fi consumat pe stomacul gol, imediat dup preparare, o dat pe zi.
Tratamentul dureaz 12 zile, pentru prevenirea afeciunilor cardiovasculare i minimum 30 de zile, pentru
bolnavii cardiaci cronici. Dac nu putei avea în fiecare zi acest suc proaspt de leurd, atunci recurgei la
o cur cu tinctur de leurd, care se prepar în urmtorul mod: frunzele proaspete de leurd se taie cât mai
fin i se pun într-un borcan de sticl cu filet, pân acesta se umple pe trei sferturi. Deasupra se adaug 
alcool alimentar de aptezeci de grade, cât s le ptrund i s le acopere, dup care borcanul se închide
ermetic. Se las s se macereze vreme de zece zile, la temperatura camerei, timp în care se agit coninutul
borcanului de 2-3 ori pe zi, pentru o mai bun extragere a principiilor active. Dup trecerea acestui
  16
 

interval de timp, se filtreaz preparatul obinut. Se administreaz câte o linguri de tinctur, diluat în


 jumtate de pahar de ap, de 4 ori pe zi, în cure de minimum 30 de zile.
Efectele curei cu leurd  
Studii f cute în Germania i Austria au pus în eviden efectele excepionale ale acestei plante, pentru
anihilarea radicalilor liberi din sânge, pentru împiedicarea formrii cheagurilor de sânge (trombe), pentru
meninerea elasticitii vaselor de sânge i reglarea tensiunii arteriale. Are efecte regulatoare asupra
ritmului cardiac i este un tonic bun pentru muchiul inimii, fiind considerat de ctre comunitatea
tiinific una din cele mai bune plante din lume pentru afeciunile cardiovasculare, aa cum o arat i
indicaiile medicale care vor urma.
Câteva recomand ri terapeutice
Flebita, tromboflebita i trombozele sunt prompt eliminate cu ajutorul acestei plante, care are
puternice efecte antiinflamatoare vasculare, fluidifiante sanguine i anti-agregante plachetare.
Hipertensiunea, ateroscleroza i ischemia cardiac, asociate cu valori ridicate ale colesterolului, sunt
puternic combtute de aceast cur, pentru c leurda conine adenozin, o substan care conform unor
studii recente efectuate în Germania, are un rol esenial în reducerea colesterolului, în împiedicarea
formrii trombelor, în scderea tensiunii arteriale. Leurda este pe termen lung adjuvantul ideal i pentru
aritmia cardiac sau tahicardie, fiind administrat în cure de câte 2-3 luni.
Precauii: La persoanele cu stomac sau colon extrem de sensibil, leurda poate provoca stri de jen sau
uoare crampe. Mamele care alpteaz nu vor consum leurd, deoarece aceasta transmite un gust
neplcut laptelui.

6. Cura cu hrean - pentru aparatul respirator  


Frunzele sale lunguiee sunt printre primele care ies pe câmp i prin pârloage primvara. Poate din
acest motiv este i aa de utilizat pe timpul primverii în medicina popular româneasc, pentru c 
rdcinile sale sunt uor de reperat cu ajutorul frunzelor care se grbesc s ias la lumin. Dar mai este un
lucru: hreanul vindec o multitudine de afeciuni respiratorii care se agraveaz la început de primvar,
când organismul este extrem de sensibil la feluritele infecii. Din acest motiv este foarte bine s cunoatem
mai multe despre cura cu aceast plant de primvar, care se dovedete salvatoare în multe boli de sezon.
Desf urarea curei
Intern: Zece linguri de hrean dat prin rztoarea fin se amestec bine cu treizeci de linguri de miere
i se las la macerat vreme de trei-patru zile, într-un borcan închis ermetic. Dup trecerea acestui interval
de timp, se începe administrarea preparatului, din care se iau 1-2 lingurie de patru ori pe zi. Un tratament
dureaz între 20 i 40 de zile, putând fi reluat de câte ori este nevoie pe parcursul anului.
Extern:  Se d o rdcin de hrean prin rztoare i apoi se învelete într-o bucat subire de pânz 
(tradiia popular cere ca aceast pânz s fie de culoare roie). Cataplasma obinut astfel se aplic pe
rdcina nasului i pe frunte, pentru bolile care afecteaz cile respiratorii superioare i pe zona pieptului
pentru bolile bronho-pulmonare. Se ine hreanul pe piele vreme de 2-10 minute, cu atenie îns, s nu
produc arsuri, întrucât conine substane extrem de iritante pentru cei cu tegumentele sensibile.
Tratamentul se repet o dat pe zi, pân la vindecarea complet.
Efectele curei cu hrean
Folosit intern, rdcina de hrean este un excelent antibiotic, stimuleaz capacitatea natural de
aprare a organismului în faa infeciilor respiratorii, ajut la eliminarea secreiilor patologice din arborele
bronic i plmâni. De asemenea, combate accesele de tuse, inclusiv de tuse convulsiv. Extern, este un
 înclzitor i un drenor redutabil, stimulând foarte puternic procesele de eliminare a secreiilor de pe cile
respiratorii i având efecte antiinfecioase directe.
Câteva recomand ri terapeutice
Cura intern cu hrean este un remediu care nu d gre în bronitele acute i cronice, precum i în
astmul bronic. Este indicat persoanelor care au ieit din iarn cu probleme cronicizate, cum ar fi rinita,
sinuzita, tusea persistent.
  17
 

În cazul rinitei i sinuzitei cronice, se obin rezultate excepionale prin aplicarea cataplasmei pe zona
frunii - o aplicaie care desfund prompt nasul i cile respiratorii superioare, ce determin eliminarea
masiv de secreii patologice.
Aplicat pe zona pieptului, cataplasma cu hrean va fi un adjuvant excepional în cazurile de
pneumonie, viroz pulmonar i tuberculoz pulmonar, la fel ca i cura intern cu hrean.
Precauii: În contact cu pielea, hreanul poate produce iritaii foarte puternice, asemeni unor arsuri.
Din acest motiv va fi aplicat extern la început doar pe perioade de timp foarte scurte, mrindu-se timpul de
expunere, doar dac nu apare reacia iritativ puternic.

Energiza i-v cu ajutorul copacilor!


Pân ce nu se scutur  frunzele, duce i-v în pdure i luai energie de la copaci. Sevele care
i-au ajutat s  rodeasc au înc vigoare. O maturitate care vi se va transmite benefic.
Prin aplicaiile i procedurile sale, silvoterapia se deosebete de celelalte metode de tratament
naturiste, dei coninutul procesului de vindecare este în mare msur acelai. El implic nu numai latura
fizic a trupului nostru, ci i cea psihic (sufletul) i cea spiritual (mintea). Acesta este un aspect
hotrâtor, deoarece se tie c orice influen exercitat asupra componentei organice a fiinei noastre se
transmite ulterior afeciunii i raiunii. i invers, o experien sau o trire din planul spiritual se
repercuteaz prin intermediul sentimentelor asupra trupului nostru. Dac demersul de vindecare nu va
depi orizontul materialist, rezumându-se doar la medicamente, mai curând sau mai târziu, acestea î i vor
extinde aciunea i asupra universului afectiv i spiritual. Erorile au consecine grave, care deseori nu mai
pot fi eliminate prin mijloace de acelai tip, adic materiale. Dac îns vom alege un remediu i o terapie
ce se adreseaz mai întâi laturii spirituale, procesul de vindecare va fi, eventual ceva mai îndelungat, dar
va ptrunde mai profund în zonele organice.
Toate aceste considerente sunt valabile i pentru silvoterapie, ca parte a medicinii naturii. De fapt,
silvoterapia preia strvechea tradiie popular de vindecare cu ajutorul arborilor, în care se obinuia s se
mearg la cutare sau cutare copac, pentru a lecui cutare sau cutare suferin fizic. Iat mai jos câiva
dintre arborii i arbutii cel mai frecvent recomandai odinioar i azi:
Ararul - Contra oricror erupii pe piele (se ating crengile).
Mrul - Are aciune antitumoral (se folosete în tratamentul cancerului).
Mesteac nul - Echilibreaz i combate stresul celor ce depun o munc intelectual intens, stimuleaz 
activitatea cerebral. De asemenea, poate fi de ajutor în gut i afeciuni reumatismale.
Stejarul  - Regleaz sistemul circulator i normalizeaz tensiunea. Are aciune tonifiant, se recomand 
pentru perioada de convalescen dup spitalizare.
Taninul - Folositor în gut i astenie.
Plopul  - Contra strilor tensionate.
Frasinul  - Stimuleaz i tonific întregul organism.
Molidul, pinul - În gut i boli de plmâni. Combat transpiraia. Ajut în momentele de suprasolicitare,
 întresc nervii i relaxeaz.
Alunul - Stimuleaz funciile pielii, fortific nervii i inima.
Socul  - Activeaz eliminarea reziduurilor prin scaun i urin. Întrete sistemul imunitar i previne
rcelile.
Teiul - Întrete inima. Calmeaz i relaxeaz.
La prima vedere, s-ar putea crede c sub denumirea de silvoterapie se îneleg doar formele obinuite de
prelucrare i utilizare ale plantelor medicinale, aa cum le cunoatem din practica general a fitoterapiei,
prin urmare, prepararea de infuzii, tincturi, unguente i altele asemenea. Desigur, aceste posibiliti exist.

Un remediu de sorginte divin : energia arborilor


Rdcinile, scoara, mugurii, frunzele, florile i fructele arborilor sunt transformate frecvent în remedii
de sntate. Cu mult mai important e îns fora energetic a pomilor fructiferi i a copacilor, o iradiere
  18
 

benefic pentru starea psihic i spiritual a celor ce au nevoie de ajutor, oameni bolnavi, dar i sntoi
care vor s-i refac rezervele de vitalitate. Ideea de însntoire cu ajutorul arborilor e la fel de veche
precum omenirea însi. Din pcate, ea a fost uitat aproape cu totul, foarte puini oameni mai cunosc
astzi aceast metod. Este o modalitate de vindecare ce s-a pierdut, fiindc necesit receptivitate i timp.
Odat cu dispariia treptat a celor dou premise, aceast terapie subtil a încetat s-i mai afle locul în
societatea noastr tehnicizat, grbit i lipsit de sentimente. Silvoterapia ofer posibiliti nelimitate de a
regsi legtura profund cu natura i prin natur cu noi înine, dar i cu semenii notri, de a înva din nou
s simim i s comunicm. Firete, este doar una dintre numeroasele modaliti de a impulsiona cutarea
sinelui i revigorarea relaiilor cu cei din jur, îns una dintre cele mai frumoase pe care le cunoatem. În
silvoterapie, remediul este chiar fiina vie a arborelui. Ne însntoim i ne energizm, apelând la fora ce
face copacul s creasc pân la splendoarea deplinei sale maturiti, dup tiparul caracterului su specific,
al unicitii lui.
Privite din afar, toate plantele ce alctuiesc o anumit familie, fie arbori, fie arbuti, fie ierburi,
seamn leit unele cu altele, încât suntem incapabili s le deosebim. Abia când le cercetm îndeaproape,
fiecare din ele î i dezvluie f ptura individual. Prin însuirile sale specifice i prin farmecul su, un
mesteacn tânr ni se arat altfel decât unul matur sau btrân. Tot atât de deosebii sunt un mesteacn
sntos i unul bolnav.
Fiecare copac, la fel ca fiecare floare sau arbust, are povestea sa. O poveste care poate fi descifrat i
 îneleas atunci când tim s ne apropiem de ele cu respect i cu drag. Natura, pmântul i tot ce ele
adpostesc în sânul lor ni se deschid deodat. La început, ni se arat aspectul i împrejurrile exterioare.
Încetul cu încetul îns, ne deprindem s înelegem modul lor de a comunica, limbajul vizual. Astfel vom
descoperi c, de fapt, acest limbaj al imaginilor nu ne este câtui de puin strin. Dimpotriv, îl vom
recunoate ca pe propriul nostru limbaj ancestral. Vom percepe, în sfârit, comunicarea continu dintre
toate fiinele existente în lume. Atunci vom intra în dialog cu natura, cu noi înine i cu însi ideea
creaiei. Acest dialog devine o putere vindectoare. Nu mai e nevoie s culegem frunze, s dezgropm
rdcini, s rupem flori i s jupuim scoara copacilor. Izvorul forei vindectoare îl gsim chiar în noi,
prin dialogul cu arborele. Devenim propriul nostru remediu. Suntem un remediu pentru noi i pentru
arbore, la fel cum arborele este un remediu pentru sine i pentru noi. E un dar care ni se ofer i care
ateapt ca noi s învm a-l primi.
Copacul ca mijlocitor
Când izbutim s ne apropiem de un copac, e ca i cum l-am auzi spunând: „Vino i cunoate-te prin
mine. Deschide-i inima. Dac îmi înelegi glasul, te pot însoi pe calea noastr comun, pân la sorgintea
etern a vieii”. Pentru a implica arborele în procesul nostru de însntoire, nu trebuie s preparm ceai
din frunzele lui. Nu sunt necesare nici un fel de alte premise, în afar de deschiderea i disponibilitatea
noastr luntric. Modalitatea tradiional de a intra în legtur cu un arbore este urmtoarea: desclai de
pantofi i ciorapi, cu tlpile simind nemijlocit pmântul, cu bustul gol sau dac este posibil, complet
dezbrcai, ne apropiem de copac, îi atingem trunchiul cu vârfurile picioarelor i îl înconjurm cu braele.
Sau braele pot fi lipite de el, cu palmele îndreptate în jos. De asemenea, se poate ca braul stâng s fie
ridicat în lungul trunchiului, iar braul drept coborât. i poziia invers este la fel de bun. Aici, fiecare
trebuie s-i aleag forma de atingere cea mai potrivit i mai plcut pentru el personal, la momentul
respectiv. Important este doar s ne simim bine, ceea ce înseamn i s fim total liberi, s nu ne simim
observai, supui vreunei presiuni din interior su exterior.
Cu aceasta, am f cut primul pas. Urmeaz s percepem copacul încet, f r grab. Ne rezemm de el i
ne odihnim la pieptul lui. E o concentrare tcut, în care arborele începe s ne ajute. Acum el î i
 îndeplinete rolul de mijlocitor. Înceteaz s fie doar lemn i frunzi i devine f ptura vie care a fost de
fapt întotdeauna. Îl simim ca fiin i tot ca fiin el ne transmite povetile sale, trecutul, prezentul i
viitorul lui. Ca fiin ne transmite for, pace, linite, echilibru, dar i tristee, melancolie, vechi amintiri,
griji i sperane. Scoara lui ni se pare uneori cald, alteori rcoroas. Câteodat, ne face s lcrimm, apoi
ne cheam s ne trezim din visare. Ne înva s gsim ocrotire i indispensabilul sentiment de siguran.
  19
 

Ne arat o lumin în bezn. Durerile se topesc în îmbriri. Trim comunicarea cu copacul. Stm
 înlnuii i prin el ne cunoatem pe noi înine. Toate graniele au disprut. Arborele devine un mijlocitor,
o verig pe drumul ascendent al cunoaterii i al împlinirii noastre. Ceea ce percepem la el, felul cum îl
simim, reflect ceea ce suntem noi în acest moment. Vedem imaginile arborelui, pentru care suntem
deschii acum. Toate acestea se petrec în planul spiritual. Pornind de aici, el acioneaz apoi i în planul
fizic. În organismul nostru, construit din materie opac, mijlocirea lui se resimte ca un proces de
vindecare. Transformrile interioare, subtile, spirituale prind chip i form la nivelul grosier, corporal.
Invizibilul devine vizibil, prin modelarea materiei. În cuprinsul întregii naturi, aceste procese sunt puse în
eviden prin aspectele lor exterioare. Trsturile caracteristice, „fiina luntric”, îmbrac forme i astfel
devin perceptibile.

Legumele la control  
De la o vreme încoace, legumele sunt considerate medicament. Un remediu menit s  ne
 întreasc imunitatea i s alunge boala. Un leac aflat la îndemâna oricui i oricând. A trecut
vremea când iarna ne îndopam cu cartofi i cu varz murat, ateptând cu r bdare s vin vara, ca
s mâncm roii i castravei. Pieele noastre sunt ocupate azi de legume de import, care au
spulberat sezoanele i tradiiile alimentare, oferindu-ne trufandale aduse din toate col urile
pmântului. Foarte bine! Dar oare tim ce mâncm? Roiile din Spania i ardeii din Turcia sunt
aceleai legume ca cele ce se cultiv  în grdinile noastre? Preluat din presa elve ian, o ar unde
importurile de legume i fructe sunt supuse unui control draconic, îndreptarul de fa , adaptat la
realit ile româneti, î i propune s  v ajute ca atunci când pune i o legum în farfurie, s  tii ce
mâncai.
Întreb ri ajuttoare
- Sunt legumele atât de s ntoase pe cât se spune?  
- Cu siguran, da. Chiar dac majoritatea soiurilor sunt compuse, în principal, din ap, restul
componentelor conin ceea ce trebuie: multe vitamine, substane minerale, fibre i substane vegetale
secundare. Pe lâng fructe, legumele sunt pentru noi cea mai important surs de vitamin C, vitamine din
grupa B i betacaroten. Ultimul (o faz premergtoare a vitaminei A) se gsete în aproape toate legumele,
dar în mod special în morcovi, varz alb i spanac. O cantitate important de vitamin C ne-o ofer 
ardeiul gras, varza crea i broccoli. Iar substanele vegetale secundare, atât de importante pentru
sntatea noastr, care confer plantelor arom, culoare i gust, sunt prezente - în cantiti diferite - în
toate legumele. Asupra noastr, ele au un efect antibacterian, întresc sistemul imunitar sau pot preveni
 îmbolnvirea de cancer.
- Se spune c legumele congelate ar con ine la fel de multe vitamine ca cele proaspete. E
adevrat?
- Legumele congelate pot fi chiar mai bune decât cele proaspete. De regul, aceste legume se fierb, se
opresc i se congeleaz la cel mult trei ore dup ce au fost culese. În acest fel, este stopat metabolismul i
vitaminele sunt pstrate intacte.
- Legumele conservate sunt i ele bune?  
- De obicei, legumele sunt înclzite înainte de a fi conservate. Vitamina K, prezent în cantitate mare
 în varza acr, suport înclzirea f r probleme. În plus, exist substane nutritive pe care organismul le
poate asimila doar dup înclzirea legumelor, de pild licopina, care se gsete în cantitate mare în roii.
La testarea conservelor de roii s-a constatat c în ele, cantitatea de licopin era de dou ori mai mare
decât cea din roiile proaspete. Cu toate acestea, concluzia general este urmtoarea: prin conservare,
legumele î i pierd adeseori peste 50% din vitamine, mai ales vitamina C. i în afar de aceasta,
substanele minerale se descompun în lichidul fierbinte.

  20
 

- Ce ingrediente se pun în conservele de legume?  


- În principiu, conservele de legume nu au voie s conin substane conservante sintetice, o interdicie
permanent înclcat în industria alimentar de larg consum. Sigur, exist i conserve „curate”, dar preul
lor este piperat i nu i-l poate permite oricine. Singura soluie: vigilen la E-urile de pe etichete.
- Roiile de ser  conin mai puine substan e nutritive decât cele de gr din?
- Nu neaprat, cci cantitatea acestor substane nu depinde de locul unde sunt cultivate roiile, ci mai
ales de soi, de îngrmânt, de lumin i de temperatur. Dei primete mai puin soare decât soiurile
cultivate în inuturile sudice, roia româneasc, de ser, nu este cu nimic mai prejos decât acestea. Firete:
cea mai bun roie nu este nici cea de ser, nici cea din sud, ci cea care se coace vara în grdini. În plin
sezon, roiile noastre se dezvolt în condiii optime de lumin i temperatur i sunt culese doar când sunt
bine coapte.
- Legumele autohtone con in mai multe vitamine decât cele importate?  
- Legumele prezint o cantitate mai mare de vitamine i substane nutritive, atunci când sunt consumate
proaspete, adic imediat dup ce au fost culese. Legumele cultivate în alte ri sunt recoltate, uneori,
necoapte înc, pentru a nu se strica în timpul transportului. i chiar dac se coc ulterior, nu pot dezvolta
atâtea componente precum legumele culese la vremea lor.
- Legumele române ti conin mai puine substan e toxice decât cele din alte ri? 
- Da, atunci când sunt cultivate în gospodriile rneti, cu îngrmânt natural. Din pcate, s-au f cut
i la noi teste care au confirmat existena unor urme de pesticide la unele dintre legumele de pe tarabe. În
ceea ce privete legumele de import, controalele efectuate la nivel european arat c printre cele „vizate”
se numr: ardeii grai din Turcia i Spania, castraveii din Spania, roiile din Spania i Italia, care
prezentau diverse substane pesticide.
- Pot fi îndep rtate aceste substan e prin splare?
- Cltitul superficial nu este suficient. Legumele trebuie splate cu ap cldu, cu o perie moale sau
cu un burete. În orice caz, nu cu detergent. La salat verde i la varz trebuie îndeprtate frunzele
exterioare. Rdcinoasele se cur bine cu un burete aspru. Dei sub coaj se gsesc adeseori multe
substane vegetale importante, nutriionitii recomand îndeprtarea acesteia, în cazul castraveilor i al
morcovilor.
- Cum pot fi recunoscute legumele modificate genetic?  
- Începând cu 18 aprilie 2004, în Comunitatea European, alimentelor modificate genetic trebuie s li
se aplice o etichet pe care s scrie „modificat genetic”.
- Aceste legume sunt periculoase?  
- În 2003, cercettorii britanici au efectuat o serie de studii, al cror rezultat nu a fost publicat pân 
azi. Dar pân în prezent nu s-a efectuat nici un studiu serios, care s arate cum reacioneaz organismul -
pe durat lung - la alimentele „manipulate” genetic.
- Sunt mai bune legumele cultivate biologic?  
- Bio-legumele sunt ferite, practic, de reziduurile de chimicale i conin mai puini nitrai decât
legumele obinuite.
- Nitratul este a a de problematic?  
- În organism, din el se poate forma nitritul, care se lipete de globulele roii, împiedicând transportul
oxigenului, astfel c la copiii mici poate provoca cianoza (boala albastr). Nitratul se gsete mai ales în
spanac, gulii i toate soiurile de salat verde. Iarna, aceste valori cresc semnificativ. Valabil pentru toate
soiurile de salat: trebuie îndeprtate frunzele exterioare, codiele i cotorul, care acumuleaz nitrai, i
trebuie adugat zeam de lmâie, pentru c vitamina C împiedic formarea nitritului în organism.
- Acrilamidele din produsele pe baz  de cartofi sunt un motiv de îngrijorare?  
- Experii consider acrilamida, în prezent, ca i în trecut, drept periculoas. În experimentele efectuate
pe animale, ea a declanat cancerul i a afectat ereditatea. Riscul pe care-l prezint pentru om nu a fost
confirmat pân acum, dar se bnuiete c exist. Vizate sunt: cartofii pr jii i chips-urile. Doi factori sunt
determinani pentru coninutul de acrilamid din produsele cu cartofi: cantitatea de zahr din tuberculi i
  21
 

temperatura de preparare. Acas, cartofii nu trebuie inui într-un loc prea rece, în nici un caz în frigider,
ca s nu produc prea mult zahr. Se pr jesc în friteuz la maximum 17grade., iar în tigaie niciodat la foc
prea iute, ca s se rumeneasc repede.
- Cum se prepar  legumele, ca s  se pstreze intacte vitaminele i substan ele nutritive?
- Regula general este urmtoarea: se cur repede, se spal sub jetul de ap (nu se in în ap) i se
fierb (sau se pr jesc) întregi sau se taie doar înainte de a le prepara. Nu se fierb prea mult. Ideal: în aburi
sau oprite (inute puin în ap clocotit i pe urm sub jetul de ap rece).
- Legumele crude sunt mai s ntoase? 
- Nu toate. Unele nu se pot consuma crude (nu au gust plcut) sau conin chiar substane toxice.
Fasolea verde, de pild, conine fazin, care se lipete de globulele roii, împiedicând oxigenarea. În plus:
unele substane nutritive prefer temperatura ridicat, devenind active doar prin înclzire i putând fi
asimilate mult mai bine în mâncrurile calde. Printre ele se numr licopina din roii sau vitaminele E i
B2.
- Cum ar trebui p strate legumele?  
- Jos în frigider, în cutia pentru legume - în afar de cartofi, roii, ardei i castravei, crora le plac
locurile întunecoase i aerisite, dar nu prea reci. Morcovilor, ridichilor i guliilor li se îndeprteaz 
frunzele care extrag umiditatea. Sparanghelul, mazrea psti i fasolea verde se pstreaz mai bine
 învelite într-un ervet umezit. Legumele nu trebuie inute lâng fructe, pentru c se coc mai repede i
preiau uneori mirosul de la ele.
- Ciupercile continu  s fie radioactive?  
- Da, chiar i la 20 de ani dup accidentul de la Cernobâl, unele specii - din anumite zone -
acumuleaz cesiu.

5 reguli de aur
Vrei s v hrnii cât mai sntos cu putin, f r s ameii de cap de-atâtea sfaturi i indicaii? Este
foarte uor, dac inei seama de recomandrile de mai jos:
  Mâncai cât putei de des legume i cât mai diferite. i chiar dac nimerii peste vreo roie sau un
ardei cu urme uoare de pesticide, nu renunai, pentru c sunt mai puin duntoare, decât renunarea la
legume.
  Optai mai ales pentru legumele indigene proaspete, de sezon. Sunt mai consistente, se recolteaz 
de regul atunci când sunt bine coapte, iar drumul pân la tarabe este mai scurt.
  Încredei-v în ceea ce vedei cu ochii dvs.: legumele autohtone cu aspect frumos, proaspete,
puternic colorate i nevtmate, au i un gust pe msur.
  Nu lsai legumele proaspete prea mult vreme la frigider. Înainte de a le prepara: splai-le cu ap 
cald i cu o perie moale i mrunii-le abia înainte de a le fierbe. i nu le inei prea mult în ap clocotit.
  Valabil pentru lunile de iarn: nu v temei de legumele congelate. Înghearea rapid pstreaz bine
pecetluite majoritatea substanelor componente, pân în momentul înclzirii în oala pus pe foc.

HREANUL i MUTARUL 
Nelipsite cândva din farmacia gospod riilor rneti, mutarul i hreanul au fost puse în
umbr de medicamentele f loase de la ora . Pcat! Daruri minunate ale naturii, ele ascund virtu i
tmduitoare puternice, pe care ni le ofer , pe deasupra, i gratuit.

HREANUL
Cunoscut înc din vremea antichitii, leac preuit de greci i romani, hreanul era o plant rspândit 
i printre daci, care îi spuneau usturonil. Frunzele crude, legate pe frunte, alungau durerile i limpezeau
mintea. Din rdcina dat pe rztoare se coceau turte cu care se vindecau gâlcile, iar ceaiul de flori
alunga cele mai grele rceli. Deczut din vechea lui glorie, hreanul se mai folosete rar ca medicament i
mult mai des ca picanterie alimentar. Pcat! Fora lui vindectoare e remarcabil i... gratuit. Care este
  22
 

secretul puterii sale? În primul rând iueala din rdcini, care îl face s fie foarte eficient în tratarea bolilor
reumatice i ale cilor respiratorii superioare. Pe urm, rdcina de hrean este foarte bogat în vitamine (în
special C i din complexul B) i minerale, conine substane antibiotice naturale, enzime, fitohormoni etc.
Numeroase leacuri populare pun în valoare acest „arsenal” de principii active ale hreanului în boli din cele
mai diverse, aa cum vom vedea în continuare:
REETE CU HREAN
Tinctur de hrean
Se dau prin rztoarea mic rdcinile de hrean, se pun într-un borcan pân se umple o treime i restul
se completeaz cu alcool alb alimentar de 80 de grade. Se las la macerat 8 zile, apoi se strecoar, presând
amestecul printr-un tifon. Intern, se ia o jumtate de linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei,
guturaiului, gripei. Extern: se aplic pentru tratarea reumatismului, plgilor (rnilor) necrozate. Aplicarea
tincturii este uor dureroas, dar foarte eficient.
Siropul de hrean
Se d prin rztoare o rdcin de hrean, se adaug 4 linguri de miere, se amestec bine i se las 
câteva minute la macerat. Se strecoar, presând coninutul cu un tifon. Se obine siropul crud. Resturile
care rmân în tifon se pun la fiert cu puin ap (cât s le acopere). Dup fierbere, se strecoar prin
presare, se las s se rceasc, apoi se amestec împreun cu siropul crud. Se iau trei linguri pe zi.
Recomandri: astm, bronita cronic, afeciuni ale cilor respiratorii medii i inferioare în general.
Energizant cu hrean
Se spal foarte bine 12 ou, apoi se pun într-un vas, cu coaj cu tot i se in timp de 12 ore în suc
natural de lmâie (trebuie s le acopere). Se scot oule din sucul de lmâie, se sparg i se bat bine, dup 
care se pun din nou în vasul cu suc de lmâie, în care se mai adaug 1 kg de hrean curat de coaj i dat
pe rztoare, 1 litru de uic natural tare (palinc de prune), 1 kg de miere. Amestecul se ine la macerat
 într-un borcan, vreme de nou zile, dup care se iau zilnic, dup mesele principale, 1-3 linguri.
Vin tonic cu hrean
Într-un litru de vin rou, natural, se pun 15 linguri de hrean dat prin rztoarea fin. Se astup sticla i
se las s se macereze coninutul vreme de 8-9 zile, dup care se filtreaz. Se administreaz 3-4 linguri din
acest vin tonic pentru îmbuntirea digestiei, pentru stimularea i reglarea activitii cardiace, contra
anemiei i pentru prevenirea litiazei renale. Pe termen lung, acest vin cu hrean este i un tonic sexual i un
afrodiziac foarte bun.
Fin de hrean
Rdcinile de hrean se taie cubulee i se pun pe calorifer sau în apropierea unei surse de cldur ca s 
se usuce. Atunci când se elimin complet apa i devin uscate ca iasca, aceste cubulee se macin cu rânia
electric de cafea, obinându-se un praf alb, cu efecte puternic iritative: f ina de hrean, care se folosete în
obinerea decocturilor, pentru cataplasme sau administrat ca atare. De regul, mcinarea rdcinilor
uscate pentru obinerea f inii de hrean se face chiar înainte de folosirea acesteia. Altfel, dac este
depozitat, pe msur ce trece timpul ea î i pierde proprietile terapeutice.
Cataplasma cu hrean
Varianta 1: Se d hreanul prin rztoarea mic, dup care se învelete în tifon i se pune pe locul
afectat. Se ine pân când apare senzaia de arsur, dup care se îndeprteaz. Este aplicaia extern cu
efectul cel mai puternic, dar este destul de dur, aa încât adesea este preferat o variant mai blând.
Varianta 2: Se pun într-un vas 2 linguri de f in de hrean i 2 linguri de f in de semine de in, se
adaug ap i se amestec foarte bine, pân când se formeaz o past. Aceast past se învelete în tifon i
se aplic pe locul afectat vreme de 1 or.
Oetul de hrean
Se rade o rdcin de hrean i se introduce într-o sticl. Se toarn deasupra oet de mere cu miere,
pân ce lichidul acoper hreanul. Se las s se macereze într-un loc cald, timp de zece zile, dup care se
scoate din sticl câte puin lichid, care se utilizeaz pentru aplicaii externe. Este folosit cu succes contra
parezelor faciale, contra descuamrii pielii i a seboreei.
  23
 

Indica ii terapeutice ale hreanului:


  Guturaiul, tusea de diverse etiologii - se iau 5-6 lingurie pe zi de sirop de hrean, care se înghite
 încet, lsându-l s acioneze la nivelul gâtului. Suplimentar se face gargar cu tinctur de hrean: trei
lingurie de tinctur la un sfert de pahar de ap.
  Bronita cronic i acut, astmul - se consum zilnic 3-4 lingurie de hrean ras, simplu sau în
combinaie cu morcov, dat prin rztoare. Hreanul are efecte antibiotice puternice, expectorante i
bronhodilatatoare.
  Adjuvant în tuberculoza pulmonar  - se administreaz zilnic, dup mesele principale, câte 3-4
lingurie din tonicul pe baz de hrean, descris mai sus.
  Polipii uretrali - se iau zilnic câte 4 lingurie de tinctur de hrean, dizolvate în puin ap.
  Digestia lent , gastrita hipoacid  - se consum 2-3 linguri de hrean ras fin, în timpul meselor
principale. Suplimentar, se pot lua înainte de mas 1-2 linguri de vin tonic cu hrean.
  Anemia la adul i - se iau cu câteva minute înainte de mas 3-4 linguri de vin tonic cu hrean.
  Inapeten a, anemia la copii - se consum cel puin o dat pe zi o salat din hrean ras fin (1-2
lingurie) i sfecl roie (1-2 linguri). Aceast minicur se ine minimum o lun, fiind recomandat cu
precdere pe perioada iernii i la trecerea de la sezonul rece la cel cald.
  Reumatismul, guta - într-o can de lapte cald se pun 1-2 lingurie de hrean. Acest preparat se bea
pe stomacul gol, de 1-2 ori pe zi. Un tratament dureaz minimum 3 sptmâni.
  Nasul înfundat (rinita cronic) - se consum hrean ras: 2-4 lingurie pe zi. Suplimentar se face
tratamentul extern recomandat pentru sinuzit.

 Aplica ţ ii externe cu hrean


Sinuzit, rinit - într-o basma de culoare roie (aa cere tradiia...) se pun 2 lingurie de hrean ras. Se
aplic aceast cataplasm pe zona frunii, atât timp cât este suportat, având grij s nu apar arsur pe
piele. Nasul se desfund aproape instantaneu i încep s fie eliminate secreii din abunden, curindu-se
astfel cile respiratorii superioare. Se recomand s se fac acest tratament, cu efecte extrem de rapide,
câte patru-cinci zile la rând.
Bronit, grip, congestii pulmonare - se aplic pe torace cataplasme cu f in de in i hrean
(preparate dup metoda de mai sus), care se in vreme de 30-60 de minute. Aplicaia se repet o dat la 2-3
zile.
Dureri reumatice - pe zona afectat se aplic o cataplasm cu hrean crud, atât timp cât nu apare
senzaia de arsur. Suplimentar, dup îndeprtarea cataplasmei, se poate aplica un unguent camforat.
Paradontoz  - se mestec îndelung hrean crud dat prin rztoare (eventual amestecat cu morcov ras
pentru atenuarea iuelii). La nivelul gingiilor, hreanul are efecte de stimulare puternic a circulaiei i a
proceselor trofice.
Stomatit  - 3-4 lingurie de tinctur de hrean se dizolv în jumtate de pahar de ap. Se fac cltiri
 îndelungate ale gurii cu aceast soluie.
Paralizie facial  - se aplic pe obraz, de dou ori pe zi, o compres cu oet de hrean, obinut dup 
reeta de mai sus. Peste compres se pune un nailon i se ine o sticl cu ap cald, aa încât s se obin o
uoar hipertermie local. Fiecare aplicaie dureaz 10-15 minute.

 Re ţ ete de frumuse ţ e
Ten palid, ofilit - se aplic cu un tampon de vat oet de hrean, care are efecte de activare a circulaiei
sanguine i efecte tonice asupra pielii.
Meninerea tinere ii pielii - se aplic pe obraz seara, înainte de culcare, sirop de hrean, care se ine
vreme de 10-15 minute, dup care se îndeprteaz cu un tampon de vat înmuiat în lapte.
Descuamarea tenului - se terge zona afectat cu tinctur de hrean (eventual diluat în puin ap),
dup care se aplic un unguent de glbenele.
  24
 

Precauii i contraindica ii la tratamentul cu hrean


Intern , hreanul se administreaz cu pruden persoanelor cu colon iritabil sau care sufer de gastrit 
hiperacid. Abuzul de hrean în alimentaie duce la deranjamente digestive i tulburri nervoase.
Extern, hreanul, mai ales sub form  de cataplasm, va fi folosit cu pruden  la persoanele care au
pielea sensibil, alergic.
MUTARUL
Exist dou specii de mutar: una cu seminele albe (Sinapis alb), care are efecte mai blânde (dar este
i mai slab din punct de vedere terapeutic) i una cu semine negre (Sinapis nigra), cu un puternic gust
picant i extrem de rubefiant, care este de obicei preferat  în terapie. Ambele sunt intens folosite în
medicina popular, mai ales ca aplicaii externe în bolile bronho-pulmonare, în care fac adevrate minuni.
S vedem în continuare câteva modaliti de preparare i câteva utilizri terapeutice ale ambelor specii de
mutar:
 Re ţ ete cu muş tar
Fin de mutar
Se obine prin mcinarea cu rânia electric  de cafea sau prin zdrobire în piu. Se pstreaz  în
recipiente închise la culoare i în locuri rcoroase. De regul, este de preferat ca f ina de mutar s  fie
folosit  în primele 2-3 sptmâni de la preparare, dup  aceea proprietile sale curative diminuându-se
progresiv.
Se administreaz intern în lapte sau vin, iar extern se folosete la prepararea cataplasmelor.
Cataplasm  cu mutar
Se amestec 3-4 linguri de f in de mutar cu ap pân se formeaz o past, care se pune apoi într-un
scule  de pânz  i se aplic  pe locul afectat, inându-se pân  la înroirea pielii i apariia unei uoare
senzaii de arsur.
Pentru copiii peste 6 ani, cataplasma se prepar din 3 linguri de f in de mutar i 3 linguri de f in 
obinut prin mcinarea seminelor de in. La copiii sub 6 ani aplicaiile cu mutar sunt contraindicate.

Indica ii terapeutice ale mu tarului


  Constipa ie cronic  - se iau zilnic 1-2 linguri de semine întregi de mutar alb, pe stomacul gol,
 înghiindu-se cu ap. Este un tratament eficient, dar contraindicat persoanelor care sufer de colon iritabil.
  Intoxica ii  - se amestec  1 lingur  de f in  de mutar negru într-un pahar de ap  i se ia pe
stomacul gol. Provoac aproape instantaneu un acces de vom care va elimina materiile toxice din stomac.
  Lipsa poftei de mâncare - se pune un sfert de linguri de f in de mutar negru într-un pahar cu
lapte. Se administreaz cu un sfert - o jumtate de or înainte de mas.
Aplicaii externe cu mu tar
Bronit, astm, pneumonie - se aplic o cataplasm cu f in de mutar negru pe zona toracelui. Se
menine atât timp cât senzaia de arsur nu este foarte puternic, dup care se îndeprteaz  i se acoper 
zona tratat cu un material clduros.
Dureri reumatice, nevralgii - în apa fierbinte din cad  se pune un scule  cu 100-200 grame de
semine de mutar negru. Se las circa 10 minute, dup care se îndeprteaz. Se fac bi generale în aceast 
ap cu durata de 10 minute. Este un tratament valabil i în astmul cronic, în durerile cu diverse localizri
produse de expunerea îndelungat la frig sau cureni de aer.
Precauii i contraindica ii la tratamentul cu mu tar
Copiii sub 6 ani sunt extrem de sensibili la tratamentul cu mu tar negru, care poate da intoxicaii
severe.
Administrarea prelungit a mu tarului, negru sau alb, devine iritant  i toxic, mai ales la persoanele
cu dispepsie, cu stomacul sau colonul sensibil, care sufer de iritaii ale cilor urinare.

  25
 

Cercetarea atent  a mâinilor reprezint  o metod strveche de diagnostic în medicina chinez .
Învai i dvs. s v apreciai singuri starea de s ntate, în func ie de forma unghiilor i a liniilor
din palm 
Nu exist chinez bolnav care s nu-i întind mâna medicului, nu din politee, ci pentru ca acesta s-i
examineze cu atenie forma, structura pielii, degetele, unghiile, cutele i liniile mai pronunate sau mai
terse din palm. Pentru medicii chinezi mâna este o hart a întregului organism, cu ajutorul creia sper 
s pun un diagnostic.
Aceast metod de diagnosticare, cunoscut înc din Antichitate i în India, Grecia i Egipt, se
numete chirologie (de la grecescul „chir” = mân i „logie” = învtur). În prezent, ea este practicat în
Europa, mai ales de terapeuii specializai în cele peste 150 de semne, din care se pot trage importante
concluzii medicale. Ei nu se bazeaz în mod exclusiv pe ele, ci încearc s combine diverse metode pentru
a-i face o imagine complet asupra strii de sntate a pacientului. Dar mâna îi poate ajuta s-i dea
seama de anumite predispoziii la boli sau de sensibiliti motenite din natere.
Cele trei linii principale din palm le ofer i neiniiailor - care le pot recunoate cu uurin - indicii
importante legate de sntatea lor.
1. Linia vieii (în medicina chinez, „linia pmântului”)
Spune câte ceva despre constituia persoanei respective. Dac este lung, vizibil pronunat i f r 
 întreruperi, persoana este robust. Ramificaiile existente la baza ei (în direcia încheieturii mâinii) ar
putea indica probleme în zona genital. Dac linia vieii seamn cu un lan compus din multe verigi, este
posibil s existe o sensibilitate a traiectului gastro-intestinal.
2. Linia capului (la chinezi, „linia omului”)
Dup prerea chirologilor, se afl în strâns legtur cu creierul, sistemul nervos i simurile. Bine
pronunat, indic i ea - ca i linia vieii - o constituie robust. O „insul” situat pe aceast linie (se
desparte i pe urm se unete din nou) ar putea indica migrene motenite din natere, iar o „insuli”
situat sus, în apropierea degetului arttor, o vedere slab condiionat genetic.
3. Linia inimii (la chinezi, „a cerului”)
Dup cum arat i numele, aceast linie se afl în strâns legtur cu inima i cu vasele de sânge.
Când este foarte pronunat, ea ar putea indica o anumit predispoziie la afeciunile vasculare.
Predispoziia ctre hipotensiune se poate recunoate dup dou linii drepte i scurte, care întretaie linia
inimii în apropierea inelarului. Indiferent de cât încredere acord oamenii medicinii alternative sau celei
clasice alopate, merit cu prisosin ca ei s-i examineze mâinile i dac vd vreo modificare, mai ales a
degetelor, s se adreseze unui specialist.
Tabelul pe care vi-l prezentm mai jos arat semnele, modificrile posibile i cum pot fi ele
interpretate:
  Simptomul : Unghia se bombeaz, artând ca sticla unui ceas.
Cauza posibil : Unghiile bombate din natere sunt, în general, inofensive. Dar când bombarea lor se
produce în timp, cauza poate fi apariia unor afeciuni pulmonare grave sau cardiace.
Soluii: Consultai medicul.
  Simptomul : Unghie îngust, în form de lingur, arcuit în sus, adeseori casant.
Cauza posibil : Unghiile pot fi aa din natere i nu reprezint un pericol, dar dac apar brusc, cauza
poate fi lipsa de fier i anemia.
Soluii: În caz de anemie, trebuie consultat medicul. În ce privete lipsa de fier, ea poate fi urmarea
unei alimentaii greite i se compenseaz consumând organe de vit (splin, ficat), cereale integrale,
ptrunjel, suc de ovz sau ovz încolit.
  Simptomul : Unghia se arcuiete în jos i, uneori, se îngroa. Seamn cu o ghear.
Cauza posibil : Dac nu sunt ereditare, unghiile-ghear pot fi indicii pentru dereglri ale irigrii
sanguine. Dac „gheara” apare doar la unghia arttorului, poate fi vorba de o predispoziie la astm sau
lips de calciu.
  26
 

Soluii: Dereglrile irigrii sanguine trebuie tratate de medic. Pentru lipsa de calciu se recomand 
leguminoasele (fasole, mazre, linte), nucile, produsele lactate, calciul natural obinut din coji de ou 
pisate, mult ap.
  Simptomul : Una sau mai multe adâncituri aprute de-a lungul unghiilor.
Cauza posibil : Cea mai frecvent este manichiura prost f cut sau o boal care a împiedicat pentru
scurt vreme creterea unghiei. Dac exist i o pat, înseamn c unghia a fost strivit sau lovit cândva
 în acel loc.
Soluii: Unghia se reface în 130-180 de zile, timp în care adâncitura dispare de la sine. În ceea ce
privete manichiura: atenie la rdcina unghiei. Pielia trebuie împins uor cu un beior moale.
  Simptomul : Striuri verticale care se întind de la rdcin la vârful unghiei. Sau dungi albe care
apar sub unghie.
Cauza posibil : Aceste striuri apar, în general, la persoanele cu pielea uscat i sunt inofensive. Dar
ele pot fi i semnele unui psoriazis ce urmeaz s se instaleze sau semnele artritei. Dungile albe i lungi
pot fi un semn c e vorba de o ciuperc (micoz).
Soluii: Uneori e suficient s consumai mai multe lichide. Dac  sunt permanente, striurile pot fi
 înlturate pilind cu grij unghia. În caz de micoz, trebuie consultat medicul. Cu cât mai repede, cu atât
mai bine.
  Simptomul : Pete de culoare închis sub unghie.
Cauza posibil : Cauza cea mai frecvent sunt sângerrile provocate de rniri (înepturi). Mai rar,
punctele i petele negre indic prezena mare de toxine în organism.
Soluii: În cazul când e vorba de un exces de toxine în organism, apelai la zile de post cu lichide. Cel
puin o dat pe sptmân, bei sucuri de legume i fructe, luai detoxifiant din plante.
  Simptomul : Pete galbene pe unghie sau dedesubtul ei.
Cauza posibil : La fumtori sunt urme de nicotin, dar dac unghia devine casant i se îngroa,
pricina poate fi o micoz sau o dereglare a funciei ficatului sau a fierii.
Soluii: Petele produse de nicotin se îndeprteaz cu ap i oet sau lmâie. Dac motivul apariiei
petelor este neclar, trebuie consultat medicul.
  Simptomul : Umflarea temporar a degetelor, mâinilor i încheieturilor.
Cauza posibil : La femei, dac procesul inflamator se produce între ziua a 24-a i a 28-a a ciclului,
s-ar putea s fie vorba de reinerea lichidelor. În general, dac umflturile se instaleaz permanent, în
cauz pot fi probleme legate de circulaia limfei i trebuie consultat medicul.
Soluii: Depunerile de ap se rezolv cu... ap: bei cel puin 2 litri de ap plat pe zi sau ceaiuri de
plante (urzic, teci de fasole), reducei drastic sarea, luai potasiu (banane) i tinctur de ienupr.
  Simptomul : Degete i mâini reci, chiar i când afar e cald.
Cauza posibil : Dereglri ale circulaiei sângelui sau hipotensiune. Dac degetele devin brusc reci ca
gheaa i palide, cauza ar putea fi aa-numitul sindrom Raynaud, dar diagnosticul trebuie s-l pun 
medicul.
Soluii: În caz de tulburri de circulaie, renunai la igri i cafea i facei permanent micare.
Pacienii cu sindromul Raynaud sufer, adesea, de angoase i stres. Li se recomand tehnici de relaxare.

Un remediu atotputernic:
Tinctura de propolis 
Se pun într-o sticl de culoare închis 50 g propolis solid (cumprat de la apicultori), 500 ml alcool
alimentar în diluie de 30%. Se ine sticla într-o oal cu ap cald câteva ore. Apoi se agit zilnic, timp de
o sptmân, pân se topete. Se beau 30 de picturi, într-o cecu cu 100 ml ap cald, de trei ori pe zi,
 înainte de mas. Este contraindicat administrarea lui cu orice fel de ceai, doar ap simpl, care în contact
cu picturile se face lptoas. Intern: se recomand pentru toate infeciile renale, calculi i nisip, chiar i la
vezica biliar. Ajut la înmulirea anticorpilor i revitalizeaz ficatul. Pentru afeciuni digestive se iau doar
10 picturi, dup mas. Extern: se tamponeaz eczemele, rnile infectate, înepturile de insecte, locurile
  27
 

cu iritri alergice ale pielii. Se ung încheieturile cu dureri reumatice i gâtul, în caz de rceal, bronite i
laringite. Extern, se poate folosi la copii numai dup vârsta de trei ani. E bine s contientizai puterea
propolisului - un adevrat miracol produs de albine - însoind administrarea lui de rugciuni i linite
interioar.

Reeta-minune contra reumatismului


La o jumtate de litru spirt medicinal se adaug 2 lingurie sare de lmâie i 2 lingurie sare fin de
buctrie. Se las  la macerat 7-10 zile, agitându-se zilnic. Când perioada expir, soluia se folosete la
frecii i comprese. Freciile se fac zilnic, de dou ori, lsând s se usuce spirtul pe piele. i compresele se
las s se usuce pe locul dureros. Cu acest tratament se scap de dureri.

Butur emolient cu miere, recomandat  în astmul bron ic


Într-o pungu de pânz foarte curat punei 125 g semine de in. Introducei-o într-un vas cu 400 ml
de ap. Fierbei pe foc domol, pân obinei un lichid vâscos. Luai vasul de pe foc, lsai compoziia s se
rceasc, apoi adugai zeama de la trei lmâi i 400 g miere de bun calitate. Punei amestecul într-un
borcan de culoare închis i lsai-l la macerat 2-3 zile, la rece, dup care preparatul este gata. Luai câte o
linguri înainte de fiecare mas. Este un excelent emolient în afeciuni bronice i cu rezultate deosebite
 în astmul bronic.

Butur reconfortant  pentru anemici


Luai 2 ou de la gini crescute în curte, splai-le bine i punei-le aa, întregi, într-un borcan. Turnai
peste ele zeama de la o jumtate de kilogram de lmâi. Lsai borcanul acoperit timp de 24 ore, interval în
care o parte din calciul coninut în coaja oulor trece în sucul lmâilor. Scoatei apoi oule, spargei-le i
separai glbenuurile, pe care le frecai bine cu o lingur de zahr i un pacheel de zahr vanilat, dup 
gust. Amestecai zeama de lmâie din borcan cu glbenuurile astfel pregtite i cu 250 g de miere.
Albuurile nu se folosesc. Pstrai amestecul la rece, în frigider. Înainte de mas, dai copiilor s bea câte o
lingur din acest preparat diluat cu sifon sau ap mineral.
P.S.: Bunica prepara în fiecare toamn  i primvar, aceast  butur, care merit  trecut  în rândul
medicamentelor cu rezultate remarcabile. Învioreaz  întreg organismul i red  pofta de via. Copiii
apatici i palizi, ale cror mame erau interesate de sntatea lor, f ceau mereu acest tratament.
Medicamentul acesta este minunat i pentru cei care stau multe ore la serviciu i n-au mese ordonate. În
loc s  foloseasc sucurile artificiale, cu tot felul de aditivi alimentari, pot prepara cu puin efort aceast 
miraculoas butur.

Alifie contra micozelor


O reet veche; se iau o ceap tocat mrunt, 50 ml ulei de floarea-soarelui, cear de albine, câteva
granule de tmâie. Toate ingredientele se pun pe foc pân  ce se omogenizeaz  (ceapa se va dizolva
complet). Se vor separa dou substane: una fin, omogen, care se va folosi drept unguent pentru zona
afectat (ce se va usca complet), cealalt compus din resturi, care se va arunca.

Leacuri pentru bolile de ficat, contra c derii prului i pentru abcese dentare

Leacuri pentru ficat  


  1 kg de suntoare uscat  i mrunit  se fierbe în 5 litri de ap, pân  ce lichidul se reduce la
 jumtate. Se strecoar, se las s se rceasc puin, apoi se adaug 1 kg de miere de albine poliflor. Se
pune coninutul în sticle i se pstreaz la frigider. În fiecare diminea, cu o jumtate de or înainte de
mas, se iau 100 ml din acest sirop. Rezultatele sunt foarte bune. Cu aceast  reet, s-a vindecat icter
negru.

  28
 

  50 g pelin, 50 g troscot, 50 g ptlagin, 50 g anghinare, 50 g suntoare. Plantele se fierb în 5 litri de


ap, pân r mâne un litru. Se adaug 1 kg miere de albine poliflor peste ceaiul strecurat i se mai fierbe
pân r mâne înc o dat 1 litru. Se ia câte un phru mic, de uic, de trei ori pe zi, înainte de mas. Tot
timpul tratamentului se bea ceai de suntoare în loc de ap. Se face pauz o lun.
Leac contra c derii prului 
Se taie rostopasc mrunt, se umple o sticl de 1 l pe trei sferturi, se toarn deasupra oet de mere i se
las la macerat timp de trei sptmâni. Se filtreaz i se fricioneaz capul la fiecare dou zile.
Abcese dentare
Pân mergei la dentist, putei domoli durerea aplicând pe gingie cataplasme groase cu argil rece. Se
las 2 ore, apoi se schimb. Argila se înmoaie cu ap sau ceai pân se face o past moale, care se pune
 între dou buci de tifon, apoi se aplic pe gingie.
Remediu cu ardei iu i contra durerilor sciatice
Cu zeci de ani în urm eram tânr i fericit, dar mereu mi se dezlnuia o durere în olduri, când într-o
parte, când în alta, care ineau zile întregi, de nici nu puteam s respir. Mama, care cunotea multe plante
de leac, a încercat s m vindece, dar nici una nu s-a potrivit cu boala mea. Din fericire, am gsit într-o
carte o reet  cu care m-am vindecat: într-o sticl  de lapte cu gura larg  se pun 18 ardei iui (roii)
mrunii, peste care se toarn 100 ml uic  curat de fructe de 40 de grade. Se las la macerat 10 zile,
lâng o surs potrivit de cldur. Se strecoar i se trage în sticlue mici, de culoare închis. Se aplic pe
un tampon de vat, cu care se unge partea dureroas (de obicei, seara, la culcare). Preparatul acioneaz 
rapid asupra sciaticii i boala nu recidiveaz. Dac apar iritaii pe piele, se recomand ungerea în prealabil
cu alifie de glbenele.

„Cum m-am vindecat de Zona Zoster”


Am f cut Zona Zoster pe fond nervos. Am mers la medicul de familie i mi-a recomandat o list cu
medicamente. Dar durerile cumplite continuau. Am mers la ali medici, dar medicamentele recomandate
n-au avut nici un efect. Într-o zi, cineva m-a îndemnat s  fac acupunctur. M-am dus într-o doar, dar
tratamentul a avut efect imediat. Într-o sptmân, mi-a disprut Zona Zoster. Simeam cum, în locurile
unde mi se înfigeau acele, durerea ceda.
Reumatism cronic . Preparatul se numete tinctur de untul-pmântului i rezultatul a fost miraculos.

CURA CU STRUGURI
Judecând dup  numele su - via de vie - f r  îndoial  c  în frunzele, în seva i în fructele acestei
plante se afl  o tainic  energie a vieii. Mult mai apropiai de natur  ca noi, înaintaii notri botezau
florile, arborii i ierburile de leac în funcie de virtuile lor. i nu s-au înelat niciodat. E suficient s 
inem un ciorchine de strugure în soare, ca s în elegem c reprezint una din corolele de minuni ale firii.
Lumina filtrat  prin boabele translucide, culoarea de miere i de ambr  brumat, gustul dulce i rafinat
explic  de ce în antichitate strugurii erau considerai fructe sacre. Nici o mirare: acum, la început de
mileniu, faima lor e la fel de puternic, dar de data asta, explicat  tiinific. Motivul? Pân  nu demult
apreciate doar ca materie prim pentru vin, aceste fructe au devenit materie prim  pentru medicamente,
datorit  proprietilor lor terapeutice. Studii riguroase, f cute în laboratoare i clinici de prestigiu din
lume, demonstreaz  c  strugurii, consumai din belug, rivalizeaz  ca aciune terapeutic  cu o întreag 
industrie de medicamente. La loc de frunte se afl rezultatele privitoare la aciunea de prevenire a bolilor
tumorale, inclusiv a cancerului, cercetri in vitro i chiar de laborator, punând în eviden faptul c acidul
elagic coninut de struguri reduce cu pân la... 70% incidena cancerului, în special a celui pulmonar. O
prim aplicaie: mai ales persoanele care inspir noxe, fumtorii activi sau pasivi, trebuie s consume pe
timpul toamnei mari cantiti de struguri proaspei. O alt component, întâlnit din abunden mai ales în
strugurii roii i negri, quercitina, inhib dezvoltarea melanoamelor maligne (una din cele mai invazive i
mai greu de tratat forme de cancer), fiind i o speran  în tratarea tumorilor metastazate. Aceeai
quercitin este un protector al inimii, ajut la meninerea supleii vaselor de sânge, întrete capilarele i
  29
 

 încetinete considerabil procesul de îmbtrânire. Resveratrolul, o alt substan con inut de struguri, este


un elixir mai ales pentru femei, studii clinice artând ca amelioreaz  activitatea hormonal, fiind de un
imens ajutor pentru reglarea ciclului menstrual, combaterea hirsutismului, a hipoplaziei mamare
(insuficienta dezvoltare a sânilor), a infertilitii i a menopauzei premature. De asemenea, aceast 
substan ajut la prevenirea i combaterea cancerului la sân i a tumorilor mamare în general.
O precizare important  
În primul rând, strugurii trebuie consumai cu tot cu coaj  pentru a avea efectele terapeutice scontate.
Oricât vi s-ar prea de amruie, îneccioas ori neplcut la gust, acceptai ideea c trebuie s mestecai
bine i s înghiii aceast coaj. De ce? Pentru c în coaj  i în micul strat gelatinos dintre ea i pulpa
fructului se afl  cele mai valoroase substane sub aspect terapeutic. Dac  vrem s  profitm din plin de
valoarea acestui fruct, ar fi bine s mestecm i sâmburii, care conin un ulei gras ce reduce colesterolul i
menine sntatea vaselor de sânge. Strugurii conservai pstreaz sub 10% din proprietile curative ale
celor proaspei, iar vinul, sub 6%, aa încât cei care imagineaz variante „originale” ale curei de struguri
trebuie s tie c nimic nu substituie fora unui strugure proaspt, „adevrat”.

TERAPIA CU STRUGURI
Cura de mare intensitate
Începe cu o perioad „de înclzire” de trei zile, în care se consum progresiv: o jumtate de kilogram
de struguri în prima zi, un kilogram în a doua zi, ajungându-se la 1,5 kilograme în cea de-a treia zi. Dup 
aceste zile în care ne obinuim digestia i metabolismul cu strugurii, urmeaz 5 zile (dac vrei s  slbii
drastic pot fi i 10 zile), în care se consum numai i numai struguri, ca atare sau sub form de suc (must).
Se consum în fiecare zi minimum 1,5 kg de struguri ori 1,2 litri de suc proaspt, cantitatea maxim fiind
de 3-4 kg de struguri ori 2,4 litri de suc pe zi. Dup ultima zi de cur ne reobinuim gradat cu alimentele
normale, consumând mai întâi infuzii de plante îndulcite cu miere i alimente uoare (supe de legume
calde, cartofi fieri), ajungând ca în 3-4 zile s ne alimentm normal.
Recomand ri: pentru un maximum de efect este necesar, în primul rând, ca întotdeauna s fim bine
aprovizionai cu struguri, aa încât s nu rmânem f r „combustibil” i s  apelm, sub imboldul foamei,
la alimentele din frigider. Strugurii trebuie s fie dulci, bine copi, proaspei (s  nu fi intrat în fermentaie
sau s se fi deshidratat la soare) i parfumai. Singurul supliment care se permite pe parcursul curei sunt
ceaiurile calde neîndulcite de chimen, menta piperat  ori cimbrior pentru a v  înclzi corpul (care în
aceast perioad este mai sensibil la frig) i pentru a combate eventuala diaree sau crampele abdominale.
Efecte: cura de mare intensitate este o veritabil mtur pentru organism, ne cur de toxine, elimin 
prompt obezitatea, regleaz  metabolismul, întrete sistemul cardiovascular. Cura cu struguri cur  i
 înfrumuseeaz tenul i pielea, combate acneea, erupiile cutanate, ajut la vindecarea dermatozelor, rebele
la alte forme de tratament. În urma proceselor de dezintoxicare declanate prin aceast cur, pielea devine
strlucitoare i catifelat, iar surplusul de greutate este cu uurin eliminat.
Cura de intensitate medie
Timp de dou zile pe sptmân nu se consum nimic altceva decât struguri: 1,5 - 3 kg pe zi. Ziua de
cur începe întotdeauna la ora 00 i se termin la ora 00 a zilei urmtoare. Este bine ca zilele de cur s nu
fie la o distan prea mare una de cealalt, repausul de o zi între ele fiind suficient (cele mai convenabile
zile s-au dovedit a fi cele de vineri i duminic - când programul este mai lejer).
Recomand ri: Cura de dou zile pe sptmân trebuie inut o lun. Ve i vedea c, în acest rstimp,
organismul va cere instinctiv alimente mai uoare i mai bogate în vitamine i minerale (fructe, legume,
lactate proaspete), ceea ce v va ajuta s slbii armonios. În cazul în care apar probleme, cum ar fi diaree
uoar sau crampe, putei consuma în ziua de cur mici cantiti de ceai de chimen ori ment, neîndulcite.
La ieirea din cur introducei pâinea pr jit, orezul, aperitivele uscate.
Efecte:  scderile în greutate sunt mai puin spectaculoase ca la cura precedent, dar dac între zilele
de cur meninei o alimentaie regulat (f r suplimente între mese) i uoar (f r pr jeli, carne, dulciuri

  30
 

suculente) vei scdea încet i sigur în greutate - 1-3 kilograme pe sptmân. În rest, se menin efectele de
la cura precedent, dar ceva mai reduse.
Cura în varianta blând  
Inedit la aceast cur este c se pot consuma i alte alimente în afar de struguri. Cantitatea de struguri
crete gradat astfel: în prima zi se consum o jumtate de kilogram de struguri, repartizai la cele trei mese
principale (de exemplu, câte un ciorchine înainte de fiecare mas). A doua zi se va consuma cu o jumtate
de kilogram mai mult, deci un kilogram de struguri, repartizai la mesele principale. Se crete cu câte o
 jumtate de kilogram pe zi, aa încât, în a asea zi, se ajunge la 3 kilograme de struguri, repartizai la cele
trei mese principale. Se menine aceast cantitate timp de înc trei zile (deci în zilele 7, 8, 9), dup care se
revine la alimentaia normal.
Recomand ri: strugurii se consum întotdeauna înainte de mas, fiind repartizai echilibrat, aa încât
s nu ajungem s mâncm la cin 2 kilograme de struguri, în timp ce în restul zilei ne-am delectat cu toate
buntile, în afar de struguri. Între mese nu se mnânc nimic. Mesele se iau pe cât posibil la aceeai
or. Cura se poate repeta dup trei zile de pauz.
Efecte:  scderea în greutate este lent, dar sigur, cu condiia s nu facem abuzuri alimentare. Strugurii
(mai ales cei dulci i cu un parfum fin, gen Hamburg) sunt printre puinele fructe al cror consum nu
produce o cretere spectaculoas a poftei de mâncare. Datorit faptului c sunt bogai în zaharuri foarte
uor asimilabile, consumarea lor elimin prompt strile de slbiciune (provocate de scderea glicemiei),
care apar frecvent în curele de slbire. Mai mult, s-a constatat o aciune echilibrant la nivel nervos, ce are
drept efect eliminarea nevoii imperioase i maladive de a mânca pe durata curei. Persoanele care au un
apetit „tios”, care nu rezist la regimuri mai radicale (cum ar fi postul negru), pot apela cu încredere la
aceast cur, impunându-i doar s mnânce la ore regulate i s înceap fiecare mas, conform
prescripiei, cu struguri.

MIC GHID TERAPEUTIC AL CUREI CU STRUGURI


Obezitate i îngrare - toate cele trei cure cu struguri vizeaz explicit o scdere mai mult sau mai
puin brusc în greutate. Important este c, pe lâng acest efect, se produce i o eliminare masiv a
toxinelor din corp, care va favoriza apoi meninerea greutii în limitele pe care le dorim.
Hipertensiune  - în formele uoare de hipertensiune, cura cu struguri este un remediu excelent i
foarte blând. Ea nu le este îns recomandat celor cu hipertensiune grav, crora medicul le-a
contraindicat aportul de lichide în organism.
Bolile de ficat (hepatit , sechele post-hepatice)  - cura trebuie f cut cel puin o dat pe an, dup ea
evitându-se consumul alimentelor grase, grele, pr jeli etc.
Afeciuni biliare - cura cu struguri este recomandat mai ales în tratamentul dispepsiei, a colecistitei
i pentru prevenirea i tratamentul litiazei biliare în forme u oare.
Digestie lent - se recomand ca strugurii (nu foarte dulci) s fie consumai cu minimum 30 de
minute înainte de mas.
Constipa ie - strugurii stimuleaz digestia, peristaltismul intestinal, cojile lor ac ionând ca un „piston
natural” care împinge din colon materiile reziduale.
Gut - strugurii în cantitate mare mobilizeaz i elimin din organism acidul uric.
Tulburri hormonale la femei - se pare c strugurii au efecte cu totul deosebite asupra gonadelor i
glandelor cortico-suprarenale, care secret o bun parte din hormonii frumuseii feminine. Din acest motiv
cura cu struguri este indicat contra îmbtrânirii premature a pielii, hirsutismului (creterea firelor de pr
 în zone nespecifice la femei), acneei, uzurii fizice pe fond de stres, eczemelor de etiologie necunoscut.
Menometroragii  - se recomand mai ales strugurii roii i negri mai bogai în taninuri, care reduc
cantitatea de sânge menstrual i chiar opresc sângerarea.
Anemie - mai ales strugurii roii i negri conin substane antianemice în cantiti importante, în plus,
vitaminele din complexul B ajut la fixarea fierului.
  31
 

Hemoroizi  - strugurii cu tot cu coaj sunt un remediu extraordinar contra constipaiei i în acelai


timp, un tonic venos. Cura cu struguri, împreun cu remediile locale (unguent de ttneas, de ctin) este
o combinaie infailibil în aceast afeciune.
Contraindica ii la cura cu struguri
Bolile în care este strict contraindicat cura cu struguri sunt: diabetul, problemele renale grave,
hipertensiunea grav, retenia de ap în esuturi, colita de fermentaie, diareea cronic.

Reete de frumuse e
Sucul proasp t de struguri  este o excelent soluie demachiant i întineritoare a pielii. Are un efect
vitaminizant, uor rcoritor i calmant. Este recomandat atât pentru tenul normal, cât i pentru cel gras i
cel iritat. Se fac seara splri ale feei cu o bucic de vat înmuiat bine în suc, dup care se aplic pe
fa vreme de 10 minute un tifon îmbibat cu suc de struguri. În general, se folosesc strugurii albi i ceva
mai acri.
Cojile care rmân de la stoarcerea strugurilor  reprezint, din punct de vedere medicinal, cea mai
activ parte a strugurelui. Aici, în coaj, se gsesc taninurile, substane cu efecte astringente, cicatrizante
i antiseptice asupra pielii. Dup stoarcerea sau pasarea strugurilor, se formeaz turte din cojile rmase,
care se aplic direct pe fa, timp de 10-30 de minute pe zi. Constituie un remediu redutabil pentru tratarea
tenului cu pori mari (coaj de portocal) i a dermatozelor uoare. Tratamentele tenului cu coaj de
strugure pot fi f cute i ocazional, dar efecte mai vizibile i mai durabile se obin prin 5-7 zile de
tratament.

Un dar ceresc pentru s ntate - SOMNUL


Adormi i greu, ave i un somn agitat, diminea a v simii mai obosii decât seara? Dac  da, este
foarte posibil s  fii “beneficiarul” unei maladii care prinde propor ii pe întreg mapamondul:
insomnia
O statistic recent arat c în majoritatea rilor civilizate, aproape jumtate din populaie se
confrunt pe parcursul vieii cu probleme majore legate de somn. Ce a f cut ca insomnia s capete
asemenea proporii în ultimii ani? Primul rspuns pe care îl dau specialitii este uor de intuit: stresul.
Problema omului contemporan este c ajunge adesea într-un cerc vicios: lipsa de odihn îl face s 
acumuleze foarte uor tensiune psihic, iar starea de tensiune psihic împiedic relaxarea i regenerarea
prin somn, ceea ce îl va face i mai susceptibil la stres .a.m.d. Între alte cauze provocatoare de insomnie,
la loc de frunte se afl: schimbrile climatice din ultimii ani, care perturb  puternic activitatea nervoas,
hrana ticsit cu aditivi alimentari excitani, uitatul la televizor (o continu surs de agitaie), lipsa de
activitate fizic, care duce la economisirea unor cantiti uriae de energie, care apoi se cer consumate,
 împiedicându-ne s dormim.
Atunci când lipsa de somn apare doar câteva nopi pe lun, nu este o problem, dar când tulburrile
apar zi de zi, putem spune f r s exagerm c trim o adevrat calamitate. O medie de patru ore de somn
pe noapte duce rapid la slbirea organismului sau dup caz, la creterea necontrolat în greutate, diabet,
creterea tensiunii sanguine, instabilitate psihic i mental. Lipsa somnului reprezint 60% din cauzele
accidentelor rutiere, în unele ri ea este pedepsit la fel de aspru ca i conducerea sub influena alcoolului.
Iat aadar câteva motive extrem de întemeiate pentru a ne apleca asupra acestei activiti aparent banale:
dormitul.
Spune-mi cum dormi, ca s -i spun cât de odihnit e ti.
Specialitii nu se pot pune de acord asupra cantitii de somn necesare pentru un om, aa încât
regenerarea sa fizic i psihic s fie optim. Cercettorii germani sunt de prere c sunt necesare opt ore
pe zi, cei francezi spun c ase ore sunt suficiente, în timp ce cifra vehiculat în SUA este de apte ore. Pe
de alt parte, fiecare om are propriile sale ritmuri biologice i ca atare, perioada optim de somn poate
diferi mult de la un individ la altul. Dar nu cât dormim, ci cum dormim este mai important. Sunt cunoscute
cazuri în care oamenii dorm 3-4 ore pe noapte, îns foarte profund, dup care sunt într-o form excelent,
  32
 

dar i oameni care dup zece ore de somn pe noapte simt c ar mai avea nevoie de un supliment
consistent. Din fericire, exist muli factori ce influeneaz i chiar modeleaz somnul, care poate fi la un
moment dat dirijat, aa încât s devin foarte plcut i odihnitor.
Metode naturale de îmbun tire a somnului
1. Crearea spaiului de protec ie
Cei mai muli oameni au o sensibilitate foarte mare la ambiana în care dorm. Din acest motiv,
dormitorul trebuie s devin un adevrat spaiu “sacru”, impregnat de linite i de tihn, în care s ne
simim izolai i protejai de toate influenele perturbatoare. Pe cât posibil, din dormitor vor fi scoase toate
aparatele electrice. Ceasul detepttor i alte accesorii de acest gen vor fi puse cât mai departe de pat, în
timp ce interiorul va fi decorat în nuane lipsite de striden i cât mai aproape de cele naturale (culoarea
lemnului, mai ales în combinaie cu alb, este foarte odihnitoare). Mai mult, niciodat nu vom lucra, nu
vom avea discuii i nu vom face proiecte în încperea în care dormim i mai ales, în apropierea patului.
Pstrarea unei curenii impecabile, aerisirea dimineaa i seara a dormitorului, lenjeria de pat de
culoare alb vor fi de asemenea de un real folos, oferind un anumit confort psihic i ajutând la
“limpezirea” somnului. De ce sunt atât de importante toate aceste detalii referitoare la ambiana în care
dormim? Ei bine, cercettorii au constatat c atunci când ne aflm la grania dintre starea de veghe i
somn, mintea - i în special subcontientul - este extrem de receptiv la orice sugestie dat de mediu. Un
mediu dezordonat, marcat de tensiune, va induce o sugestie de stres, în timp ce, din contr, un mediu
prietenos, curat i linitit, va induce o stare de calm i de relaxare.
2. Alimentaia sedativ 
Ce, când i cât mâncm are o mare importan asupra calitii somnului, muli dintre cei care sufer de
o form sau alta de insomnie putând elimina foarte simplu aceast tulburare prin câteva schimbri aduse în
alimentaie.
  Mâncai regulat - este un sfat important, mai ales pentru persoanele care adorm greu sau care au un
somn foarte agitat. Se pare c regimul de via cu mese la ore fixe i cu cantiti moderate de hran are
darul de a regulariza activitatea nervoas, conferind un fond de stabilitate psihic, care este de un imens
ajutor în tratarea insomniei.
  Evitai mesele luate dup ora 20, în general; suprapunerea proceselor digestive peste perioada de
somn nu este de dorit. Credina popular c cel care mnânc înainte de culcare va avea vise urâte are i o
fundamentare tiinific artând c activitatea sistemului nervos este perturbat de mesele luate târziu sau
atunci când suntem deja foarte obosii.
  Nu v înfometai inutil - curele drastice de slbit au, între altele, “darul” de a da insomnii severe,
dintr-un motiv foarte simplu: organismul supus la foame este într-o continu stare de alert. Din acelai
motiv, anularea total a mesei de sear nu este indicat nici pentru persoanele gurmande, care vor tri o
adevrat frustrare cauzat de lipsa de hran, frustrare tradus prin insomnie.
  La nevoie, recurgei la dulciuri (cu excepia ciocolatei), luai-v desertul seara. De ce? Pentru c 
dup consumarea, chiar i a unei cantiti moderate de dulciuri, creierul elibereaz anumite substane care
confer o stare de mulumire, foarte propice pentru inducerea unui somn plcut i odihnitor.
  Eliminai alimentele excitante - teobromina din produsele cu cacao, cofeina din cafea i din ceaiul
negru i verde, majoritatea amelioratorilor de gust i de arom din alimentele industrializate sunt un
stimulent puternic al sistemului nervos, alungând cu promptitudine somnul. Ferii-v de ele, dac nu vrei
s avei multe nopi albe.
  Consumai cu predilecie hran cu efecte sedative i de reglare a activitii sistemului nervos - ne
referim, desigur, la alimente naturale, cum ar fi salata verde, seminele de dovleac, mierea de tei i de
salcâm, ceapa, conopida, elina (rdcina), cartofii (mai ales “natur”), bananele, condimentele blânde
(fenicul, mrar, mghiran), ceaiurile de tei, mueel sau suntoare.
3. Plantele psihotrope  
În medicina popular româneasc, somnului i se acord o importan cu totul special. Era profund
 înrdcinat credina c în somn sufletul omului ajunge pe alte trâmuri, în care se poate întâlni cu spirite
  33
 

mai bune sau mai rele, care îl vor marca nu numai în timp ce doarme, ci i dup trezire. De pild,
 întâlnirea tinerelor fete cu zburtorii le ddea un somn greu i agitat, topindu-le puterile, în timp ce
 întâlnirea flcilor cu ielele era foarte periculoas, putându-le lua minile i chiar viaa. Strigoii sau moroii
erau cei care ddeau vise urâte i comaruri, în timp ce “cei din vânt” ddeau tulburri nervoase, mergând
pân la paralizie. În schimb, întâlnirea zânelor, a îngerilor sau a rudelor “plecate dincolo” era de bun
augur, în somn aprând rezolvarea unor probleme, fiind primite adevrate ghidri i sugestii privitoare la
via. Pornind de la aceste premise, au fost descoperite zeci i sute de remedii vegetale, utile pentru
protecia psihic în timpul somnului, dar i pentru o odihn mai profund, pentru o regenerare fizic i
sufleteasc deplin. Dac pân acum se poate spune c este vorba doar de superstiie, cercetrile f cute
asupra plantelor folosite pentru somn în medicina popular au pus în eviden f r putin de tgad c ele
au o influen cât se poate de benefic asupra psihicului. Înc nu se tie mecanismul de aciune al plantelor
psihotrope (“tropos” în limba greac înseamn “micare”, deci plantele psihotrope sunt cele care mic,
care produc o schimbare în starea de spirit), dar este sigur c ele au efect atunci când se urmrete
corectarea tulburrilor de somn cu ajutorul lor. Lista acestor plante este mult prea mare pentru a o
cuprinde în acest articol, în cele ce urmeaz f când doar câteva sugestii în acest sens:
Valeriana  (Valeriana officinalis) - rdcina sa este remediul de cptâi în tratarea insomniilor rebele.
V recomandm administrarea sa sub form de tinctur. Se ia o linguri dizolvat într-un pahar de ap, cu
un sfert de or înainte de culcare. Efectul somnifer este rapid, iar în medicina popular, se spune c 
valeriana protejeaz împotriva influenelor malefice i ferete de visele urâte.
Sulfina (Melilotus officinalis) - este un somnifer ceva mai blând decât valeriana, neîncetinind
procesele de gândire i putând fi luat în cazurile mai uoare de insomnie. Se administreaz sub form de
pulbere (obinut din partea aerian înflorit). Se ia o linguri pe stomacul gol, seara la ora 19 i eventual
 înc una la ora 22. Este o plant foarte util i în tratarea insomniei femeilor ajunse la menopauz, care au
bufeuri, palpitaii, stri de nervozitate care le împiedic s adoarm.
Brusturele dulce (Petasites hybridus) - crete pe vile pârâurilor de munte i are o frunz 
asemntoare cu a brusturelui obinuit, doar c are un parfum dulce extrem de evident, de unde i numele.
Frunza acestei plante are un efect calmant cu totul special, limpezind visele, alungând comarurile, fiind
de un real ajutor persoanelor care se trezesc noaptea cu o stare puternic de anxietate, dup care nu mai
pot adormi. Se administreaz de asemenea sub form de pulbere. Se ia o linguri de trei ori pe zi, pe
stomacul gol, dintre care o dat seara, înainte de culcare.
Pelinul  (Artemisia absinthum) - este o plant care nu are efect somnifer propriu-zis, îns este foarte
util persoanelor cu un somn greu i care au probleme la trezire. Se ia sub forma de tinctur - 50 de
picturi de trei ori pe zi, dintre care o dat imediat dup trezire. Cura cu tinctur de pelin nu va fi mai
lung de dou sptmâni, cu alte dou sptmâni de pauz, întrucât d dependen.

PROPOLISUL - panaceul prim verii


Cel mai puternic medicament al naturii e preparat în stupul albinelor
Nici n-apuc primvara s vin, cu cortegiul ei de muguri i flori, când roiurile de albine î i pornesc
deja colindatul prin lumina crud a soarelui. Niciodat nu-i prea devreme, pentru ca zburtoarele harnice
i aurii s plece în cutarea nectarului. Dar prima urgen de primvar o reprezint propolisul, unul dintre
cele mai puternice medicamente ale naturii. Amestec de substane de consistena rinii, culese de pe cel
puin 20 de specii de arbori, propolisul este pentru stup o adevrat barier de protecie. De altfel, cuvântul
propolis vine din greac i înseamn „partea dinaintea cetii”. El a fost denumit aa de ctre învaii
greci care, observând cum î i construiesc albinele stupul, au ajuns la concluzia c aceast substan joac 
rolul de pavz împotriva agresorilor externi, propolisul f când din stup o adevrat cetate.
Studiile moderne privitoare la proprietile acestui preparat natural i-au uimit pe oamenii de tiin: nu
mai puin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzând i varietile
lor) sunt distruse de ctre propolis, care este cel mai puternic medicament antiinfecios cunoscut. Iar
proprietile sale terapeutice nu se opresc aici, eficiena s fiind demonstrat în nu mai puin de 200 de
  34
 

afeciuni. Iat de ce ne-am hotrât s cunoatem mai bine acest produs al stupului, una din cele mai
puternice arme din arsenalul terapiei naturale.
Cum se obine i unde gsim propolisul
Propolisul este un „cocteil” de substane vindectoare, adunat din mugurii i de pe scoara plopilor, a
mestecenilor, a castanilor, a slciilor, a frasinilor, a aninilor i ale unor specii de pomi fructiferi. Cum tiu
albinele s dozeze acest elixir, s-l combine i s-i dea în final o compoziie unitar, aa încât diferitele
tipuri de propolis culese din diverse regiuni ale lumii s aib proprieti practic similare, este o enigm. O
enigm este i cum au putut medicii antici, cum ar fi Galen sau Pliniu, s identifice, f r a beneficia de
mijloacele moderne, proprietile sale terapeutice. Un lucru este cert: primvara, albinele culeg un
medicament excepional, adunat cu un efort uria, din mugurii abia ieii la lumin. Exist dou metode
prin care apicultorii recolteaz acest medicament: rzuindu-l direct de pe pereii stupului de albine sau
pentru o mai mare eficien, construind un colector special, ce preia progresiv producia albinelor, care
astfel sunt stimulate s culeag cantiti tot mai mari de propolis. Remediu de tradiie în medicina
naturist din România, propolisul se gsete uor la apicultori, fie brut, sub forma unor bulgrai maronii,
fie lichid, ca tinctur alcoolizat. Propolisul brut de bun calitate se recunoate printr-un miros specific
(dulceag-amrui) foarte puternic, precum i prin lipsa de luciu (propolisul lucios are foarte mult cear în
el i ca atare, proprietile sale sunt mult diminuate).
Preparate din propolis
Tinctura
Dac nu vrem s lum acest remediu gata preparat din comer, putem s-l obinem casnic: se pun într-
un borcan cu filet cincisprezece linguri rase de propolis, peste care se adaug dou pahare (400 ml) de
alcool alimentar de 90 de grade. Se închide borcanul ermetic i se las la macerat vreme de dou 
sptmâni, timp în care se agit zilnic, dup care se filtreaz. Tinctura rezultat va fi pus în sticlue mici,
 închise la culoare. Se administreaz din acest remediu câte 50 de picturi, puse pe puin pâine uscat sau
 în miere, de patru ori pe zi.
Cu foarte puine excepii, pe care le vom preciza ulterior, tinctura de propolis nu se ia diluat în ap,
deoarece anumite substane din compoziia sa precipit (se întresc) în contact cu apa, devenind insolubile
i ca atare trec prin organism f r efect. De asemenea, nu se ia tinctura de propolis simpl, deoarece în
contact cu saliva se va produce acelai efect ca în cazul dilurii în ap.
Propolisul brut
O bucic de propolis de mrimea unei alune se suge asemenea unei bomboane, cât putem de mult,
aa încât principiile sale active s î i fac efectul local. Este un tratament recomandat în infecii la nivelul
gurii, în faringite i în amigdalite. Dezavantajul acestei metode const în faptul c propolisul nu are o
aciune ampl, asupra întregului organism, ci doar local. Un alt inconvenient este c propolisul ader 
foarte puternic pe dantur, necesitând apoi o splare îndelungat i repetat.
Unguentul de propolis
Într-o cecu (50 ml) de untur încins pe foc foarte mic se pun trei linguri de tinctur de propolis i o
bucic de cear de mrimea unei alune, dup care se amestec continuu vreme de 10 minute. Se ia de pe
foc untura, dup care se amestec în continuare pân când se întrete. Preparatul se pstreaz la frigider,
folosindu-se extern contra arsurilor, pentru vindecarea contuziilor i a rnilor uoare, contra eczemelor
(mai ales a celor uscate).
Ap de propolis
Aa cum afirmam anterior, în contact cu apa, propolisul precipit i devine insolubil, pierzând astfel
cea mai mare parte din calitile sale. Totui, cercetrile arat c o soluie obinut din cinci lingurie
(aprox. 25 ml) de tinctur de propolis la un pahar de ap (200 ml) are efecte terapeutice în anumite cazuri,
când tinctura simpl nu poate fi folosit, deoarece are o aciune prea dur asupra esuturilor. Apa de
propolis, obinut în proporiile pe care le-am prezentat, are efecte excelente în combaterea stomatitelor i
a cariei dentare (se fac cltiri atente ale gurii dup fiecare splare pe dini), precum i în tratarea unor
afeciuni genitale la femei (leucoree, cervicit).
  35
 

Mierea propolizat  
Se obine prin combinarea unei lingurie de tinctur de propolis cu 3 lingurie de miere. Este un
produs recomandat copiilor, crora li se va administra jumtate de lingur de 3 ori pe zi, pentru întrirea
sistemului imunitar, pentru combaterea infeciilor respiratorii i intestinale.

7 afeciuni specifice prim verii care se previn i se trateaz  cu propolis


  Gripa, guturaiul  - un studiu realizat de ctre un cercettor german, A. Scheller, a artat c la
pacienii care iau 50 de picturi de tinctur de propolis de patru ori pe zi, probabilitatea de a face o infecie
cu virusul gripal scade cu pân la 40%. De asemenea, la majoritatea pacienilor tratai astfel cu propolis,
timpul de vindecare se reduce la 3-4 zile, fa de 6-7 zile la lotul martor.
  Bronita, bolile respiratorii cu secre ii abundente  - se ia de patru ori pe zi câte o lingur de
miere propolizat, în cure de 3 sptmâni. Propolisul este un excelent antibiotic, care acioneaz progresiv
inhibând dezvoltarea bacteriilor, ref când esuturile lezate de ctre acestea, favorizând eliminarea
secreiilor în exces de pe cile respiratorii.
  Gastrita, ulcerul - se pun 30 de picturi de tinctur de propolis pe o felie de pâine alb uscat se
amestec bine i se înghite pe stomacul gol. Se iau 4-6 asemenea doze pe zi, care au efect cicatrizant
asupra pereilor gastrici, regleaz cantitatea de sucuri acide secretate. Reinei, îns, c dac nu se
administreaz pe o cantitate suficient de mare de pâine uscat, tinctura poate agrava gastrita, din cauza
alcoolului pe care îl conine.
  Colita de fermenta ie i de putrefac ie - se pun 50 de picturi de tinctur de propolis într-o
lingur de miere i se înghit pe stomacul gol. Se iau 3 asemenea doze pe zi, înainte de mas. Vindecarea
apare în maximum 5 sptmâni. La persoanele cu colit de fermentaie pe care mierea de albine o
agraveaz, se va lua aceeai cantitate de tinctur de propolis pe pâine uscat. Medicul bulgar S. Nikolov a
f cut un studiu cu acest tratament pe 45 de pacieni suferind de colit, observând dup o lun la 43 dintre
ei reacii pozitive. În general, dup maximum 20 de zile, durerea i celelalte simptome deranjante au
disprut, tratamentul fiind continuat doar pentru consolidarea efectului.
  Astenia - anumite substane numite flavonoide din compoziia propolisului au efecte excepionale
 în tratarea asteniei de primvar. Ele au efecte tonice nervoase, împiedic degradarea unor vitamine
eseniale pentru organism (cum ar fi vitamina C), relanseaz activitatea hormonal. Contra asteniei de
primvar se face o cur de trei sptmâni cu miere propolizat, timp în care se iau 6 lingurie pe zi, din
acest preparat.
  Cderile imunitare  - studii f cute în paralel în Japonia, Statele Unite, Rusia au pus în eviden 
faptul c propolisul activeaz foarte puternic sistemul imunitar. Extractul alcoolic de propolis (adic 
tinctura) administrat sistematic mrete producia de celule specializate ale sistemului imunitar, le face
mai „agresive”, ceea ce determin o mult mai mare rezisten la infeciile cu orice tip de germen. Pentru
creterea imunitii se face o cur de 3 sptmâni, timp în care se iau câte 30-40 de picturi de tinctur de
propolis, de 4 ori pe zi.
 Hipertensiunea i tulburrile de ritm cardiac  - cercetrile f cute în spitalul de cardiologie din
Jiangsu, China, au pus în eviden c administrarea a 300 mg de propolis (aproximativ 150 de picturi de
tinctur) zilnic conduce la scderea presiunii arteriale, la normalizarea ritmului cardiac, la scderea
cantitii de colesterol din sânge. De asemenea, s-au constatat efecte de refacere a elasticitii vaselor de
sânge.
Alte boli care se trateaz  cu propolis
  Boala canceroas  - peste 30 de studii, cu efecte mai mult decât promitoare, cu extracte de
propolis, folosite atât intern cât i extern, s-au f cut în diverse laboratoare de medicin experimental i
spitale din întreaga lume. Folosit intern, 30-50 de picturi de tinctur administrate de 4 ori pe zi,
propolisul împiedic dezvoltarea celulelor maligne, crete capacitatea sistemului imunitar de a fagocita
celulele canceroase, ajut la restabilirea echilibrului organic al bolnavilor de cancer. Rezultate bune s-au
obinut cu tratamentul intern cu propolis în tratarea cancerului la sân, a cancerului de colon i genital, a
  36
 

melanomului malign, a metastazelor pulmonare i hepatice. Un studiu f cut în Iugoslavia mai pune în
eviden c administrarea sistematic a propolisului înltur o bun parte a efectelor nefaste ale aplicrii
radioterapiei în cancer. De asemenea, propolisul are efecte extraordinare utilizat extern, pe plgile
canceroase.
  Giardia  - infecia cu protozoarul Giardia lamblia cedeaz la un tratament de 30 de zile f cut cu
tinctur de propolis. Se iau 50 de picturi pe o bucic de pâine, de patru ori pe zi, înainte de mas.
  Tuberculoza - un studiu f cut într-un spital din Rusia de V.H. Karinova i E.I. Rodionova pe 135
de pacieni cu tuberculoz a avut rezultate uimitoare. Ele au administrat, vreme de 10 luni, câte 7-10 ml de
tinctur pe zi. La trecerea acestui interval de timp, la aproape 25% dintre pacieni s-a constatat remisia
complet a bolii, iar la ceilali - cu excepia a 12 pacieni - îmbuntiri substaniale ale strii de sntate.
Toi cei 12 pacieni care nu au rspuns la acest tratament sufereau de tuberculoz renal.
Tratamente externe cu propolis
  Herpes cu diferite localiz ri - se aplic pe locul afectat tinctur de propolis prin picurarea direct 
cu o pipet i nu prin tergerea cu un tampon de vat (deoarece propolisul tinde s precipite mai rapid pe
tampon), pân se creeaz o mic crust pe suprafaa tratat. Se repet procedura de 2-3 ori pe zi. Timpul
de vindecare scade în 80% din cazuri de 3-4 ori, iar posibilitatea de recidiv se înjumtete - aa sun 
concluziile unui studiu suedez efectuat în 1995.
  Eczeme infecioase - se pun zilnic comprese cu tinctur de propolis, care se in vreme de o or. În
eczemele uscate se fac aplicaii cu unguent de propolis sau cu crem de glbenele i propolis, de 2-3 ori pe
zi.
  Arsuri - în arsurile uoare se fac aplicaii cu unguent de propolis sau unguent de propolis i
ttneas. În arsurile grave se aplic tinctur de propolis - produce usturimi foarte puternice, dar efectele
sale vindectoare sunt uimitoare.
 Couri, acnee, furuncule, abcese  - se aplic pe locul afectat tinctur de propolis cu un tampon de
vat. Efecte uimitoare în tratarea courilor i acneei are un preparat numit „Dermogent”, pe baz de
propolis i alte câteva plante (rostopasc, ttneas, coada-oricelului, etc.), care în 24-48 de ore provoac 
dispariia formaiunilor tratate de pe piele.
 Cancer de piele, tumori exteriorizate  - se pune, timp de o or pe zi, o compres cu tinctur de
propolis pe locul afectat. Dup scoaterea compresei cu tinctur de propolis, pielea se las s se zvânte la
aer vreme de minimum 30 de minute. Tratamentul se face 30-60 de zile continuu.
 Ulceraii pe piele, ulcer varicos  - 64 de pacieni cu ulcere de gamb, cu vârste între 23 i 98 de
ani, au fost tratai cu tinctur de propolis i unguent. S-au f cut aplicaii zilnice cu tinctur pe zona
ulcerat i tratament la periferie cu unguent de propolis. Durata tratamentului a fost între 4 i 12
sptmâni. La final, 19 din cei 64 de pacieni nu mai aveau nici un semn clinic al bolii, iar ali 39 de
pacieni erau într-o condiie mult îmbuntit.
Precauii i contraindica ii
La anumite persoane propolisul poate da, administrat intern sau în contact cu pielea, reacii alergice.
Din acest motiv, înainte de a începe un tratament cu acest produs este necesar s facem un test,
administrând intern sau aplicând pe piele câteva picturi de tinctur i vzând care este reacia. Dac apar
senzaii neplcute de iritaie, inflamaie, dac se declaneaz catar respirator sau apare înroirea pielii, nu
se va face tratament cu propolis. Un substitut excelent pentru propolis sunt mugurii de plop i tinctur de
muguri de plop, care au efecte relativ similare, dar sunt mult mai bine tolerate de ctre organism.

ARMURARIUL
(Silybum marianum)
Este o plant epoas, de vreun metru înlime, cu tulpini i frunze de un verde ters, cu flori roietice,
care fac nite semine cu gust amrui. Acest scaiete este printre cele mai utilizate plante medicinale din
lume. De ce? Pentru c în seminele sale se ascund substane cu o extraordinar aciune benefic asupra
ficatului. Studii f cute în Germania, Statele Unite, Italia, Austria au artat c armurariul este în prezent
  37
 

unul dintre cele mai puternice remedii naturale contra afeciunilor hepatice, aflate în explozie în ultimul
deceniu. Mai mult, armurariul este un anti-toxic redutabil, ajutând organismul s reziste celor mai
puternice otrvuri, de la ciupercile toxice, pân la gazele industriale sau metalele grele. S cunoatem în
continuare mai bine acest remediu, cu adevrat miraculos.
Unde gsim armurariul
Armurariul (Silybum marianum) este la noi în ar o plant exclusiv de cultur, care crete în zone
mai calde, cum ar fi Dobrogea, Oltenia, sudul Moldovei, Subcarpaii Sudici. Cândva se cultiva în aceste
zone pe suprafee întinse, fiind obinut chiar un soi românesc original, numit „de Prahova”, bogat în
silimarin, principala substan activ a acestei plante. În zilele noastre, planta este cultivat doar pe
suprafee reduse, de ctre productorii particulari. Gsim în prezent seminele de armurariu în Plafaruri,
sub form de ceai sau preparate sub form de tinctur. Înainte de a cumpra ceaiul de armurariu, uitai-v 
cu atenie la termenul su de valabilitate, întrucât este o plant cu principii active foarte sensibile i care se
degradeaz puternic în timp. Din acest motiv i prepararea sa este foarte delicat, aa cum vom vedea în
continuare:
Ceaiul de armurariu
Este, conform prerii cercettorilor americani, varianta cea mai puin inspirat de a folosi armurariul,
 întrucât flavonoidele din compoziia sa se degradeaz puternic în contact cu apa clocotit. Din acest
motiv, formele de administrare preferabile sunt cele pe care le vom prezenta în continuare:
Pulberea
Se obine prin mcinarea cu rânia electric de cafea dup care se face o cernere prin sit pentru f in 
alb . Ideal ar fi, spun biochimitii, s se macine pulberea cu 5-10 minute înainte de administrare, aa încât

oxidarea principiilor active s fie cât mai redus. Dac procedeul vi se pare dificil, atunci pstrai pulberea
de armurariu într-un borcan ermetic închis, la rece i la întuneric, nu mai mult de 4-5 zile. Se ia 1 linguri 
ras de pulbere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb vreme de 10-15 minute, dup 
care se înghite cu ap.
Extractul hidroalcoolic (tinctura)
Este, probabil, forma de administrare ideal, pentru c acest preparat se poate pstra mult timp (2 ani),
f r a-i pierde calitile terapeutice. Iat cum se prepar tinctura: se pun într-un borcan douzeci de
linguri de pulbere de semine de armurariu, care se acoper cu alcool alimentar de 50 de grade,
amestecând continuu. Când întreaga mas de pulbere a fost acoperit, rmânând deasupra un strat de
alcool de dou degete, se închide borcanul ermetic i se las coninutul la macerat vreme de 14 zile, dup 
care se strecoar. Extractul obinut se pune în sticlue mici, închise la culoare i se pstreaz vreme de
maximum 2 ani. Se administreaz de regul o linguri, de 4 ori pe zi.
Infuzia combinat  
Cum arat i numele, combin extracia la rece cu cea la cald, ajutând astfel la conservarea principiilor
active. Se prepar astfel: 1-2 lingurie de pulbere de semine de armurariu se ls la înmuiat într-o
 jumtate de can de ap de seara pân dimineaa, când se filtreaz; maceratul se pune deoparte, iar
pulberea rmas se oprete cu o jumtate de can de ap fierbinte 20 minute, dup care se las la rcit; se
combin cele dou extracte; se bea acest preparat cu un sfert de or înainte de mas. Doza: 3 cni pe zi.
Cataplasma
2-3 linguri de pulbere fin mcinat din semine de armurariu se amestec cu ap cldu pentru a
forma o past ce va fi aplicat extern pe locurile afectate. Se leag deasupra un tifon curat, cataplasma
fiind meninut astfel timp de minimum 2-3 ore.
Boli în care se folosesc semin ele de armurariu
  Hepatita viral  A, B i C - numeroase studii efectuate în Statele Unite au artat ca flavonoidele
din compoziia seminelor de armurariu favorizeaz regenerarea celulelor hepatice, mresc capacitatea
organismului i în special a ficatului de a se apra de infecii. Într-o prim faz, armurariul se ia sub form 
de infuzie combinat (întrucât se recomand un aport consistent de lichide): 1 litru i jumtate pe zi,

  38
 

vreme de 3 sptmâni. Apoi se face o pauz de 15 zile, dup care armurariul se administreaz sub form
de pulbere, din care se ia o linguri de 4 ori pe zi.
  Icter, insuficien  hepatic - silibinina coninut de armurariu împiedic procesul de acumulare a
toxinelor în ficat, favorizeaz activitatea celulelor hepatice, stimuleaz eliminarea compuilor toxici din
celulele hepatice. Se administreaz zilnic jumtate de litru de infuzie combinat de armurariu, în cure de
dou sptmâni, cu o sptmân de pauz.
 Ciroza hepatic  - o comisie medical oficial din Germania a dat în urm cu doi ani avizul
favorabil pentru folosirea armurariului în tratamentul bolnavilor de ciroz. Aceast plant, se spune în
raportul comisiei, este un foarte bun stimulent al activitii ficatului, împiedic fibrozarea acestuia i ajut 
la regenerarea sa. Se ia sub form de pulbere, câte o linguri ras de patru ori pe zi, în cure de 21 de zile,
cu 15 zile de pauz.
 Diskinezie biliar , litiaz biliar - se face un amestec de tinctur de armurariu i tinctur de
anghinare, în proporii egale. Se ia din aceast combinaie o linguri de patru ori pe zi, de preferin 
 înainte de mesele principale. Are un puternic efect de stimulare a produciei de bil, favorizeaz eliberarea
acesteia, împiedic acumularea calculilor la nivelul vezicii biliare i diminueaz strile inflamatorii.
Tratamentul se recomand i în cazul dispepsiei sau al digestiei dificile.
 Otrvire cu ciuperci toxice - se consum vreme de 10 zile, din abunden, infuzie combinat de
armurariu (minimum un litru pe zi), care susine activitatea hepatic i neutralizeaz direct aciunea unor
substane toxice din ciuperci (în special amanitina i faloidina).
 Intoxica ie cu metanol , cu tetraclorur  de carbon, cu metale grele (plumb, mercur), cu
medicamente care atac  ficatul - se administreaz vreme de o sptmân un litru i jumtate de infuzie
combinat de armurariu pe zi. Este un tratament adjuvant foarte util pentru protejarea organelor interne i
a sistemului nervos.
 Alcoolism - se fac cure de trei sptmâni, cu dou sptmâni de pauz, cu infuzie combinat de
armurariu, din care se bea un litru pe zi. Armurariul nu diminueaz depedena de alcool, îns ajut la
refacerea ficatului (greu încercat de consumul sistematic al acestei substane) i foarte important, susine
activitatea nervoas, ajutând chiar la recptarea reflexelor i a coordonrii normale, reducând tremurul
membrelor i alte simptome de acest gen. Un studiu f cut pe pacienii alcoolici dintr-un spital de profil din
Spania sub conducerea medicului A. Pares a pus în eviden toate aceste efecte benefice ale armurariului.
 Două aplica ţ ii externe
 Psoriazis - se aplic o dat pe zi o cataplasm cu pulbere de semine de armurariu, pe locurile
afectate. Suplimentar se face o cur intern cu semine de armurariu, sub form de tinctur, 4 lingurie pe
zi, pentru dezintoxicare.
 Adjuvant în cancerul de piele - o dat la dou zile, se pun cataplasme cu pulbere pe zona bolnav.
Suplimentar, se face un tratament intern, aa cum vom vedea în capitolul special dedicat bolii canceroase.
Precauii la tratamentul intern cu armurariu
Studiile efectuate pân în prezent nu au pus deocamdat în eviden efecte secundare nocive la
administrarea armurariului pe cale intern sau extern. Singura observaie în acest sens este c dozele mari
pot provoca (rareori) scaune diareice, caz în care se vor diminua, sau în cazurile grave, se va întrerupe
administrarea.
Armurariul i cancerul
Seminele de armurariu sunt „gselnia” de ultim or a cercettorilor care caut noi mijloace pentru
prevenirea i combaterea bolii canceroase. Zeci de studii, unele dintre ele finalizate, altele în curs de
derulare, arat c seminele acestei plante sunt un inamic redutabil al cancerului. Ele sunt recomandate
atât persoanelor sntoase, pentru a preveni aceast  maladie, cât i celor deja bolnave, pentru a o putea
combate i pentru a-i diminua efectele nefaste asupra organismului.
Iat câteva elemente practice în acest sens:
 Pentru a preveni cancerul : facei la fiecare schimbare de anotimp o cur cu semine de armurariu,
consumând 4 lingurie de tinctur pe zi, vreme de trei sptmâni. Aceast plant activeaz sistemul
  39
 

imunitar (favorizând fagocitarea celulelor maligne), neutralizeaz radicalii liberi, reîntinerete organismul.


Studii f cute în rândul populaiilor mediteraneene i din Asia Central, unde aceast plant este consumat 
 în mod tradiional, arat c incidena cancerului este de pân la trei ori mai mic la cei care consum 
frecvent aceast plant.
 Combaterea efectelor adverse ale chimioterapiei  - este un domeniu de maxim importan pentru
cei care recurg sau au recurs la medicaia de sintez, pentru combaterea bolii canceroase. Seminele de
armurariu (arat studiile f cute în câteva spitale americane) sunt printre puinele remedii cunoscute care au
eficien dovedit în combaterea teribilelor efecte adverse ale citostaticelor. Un litru de infuzie combinat 
de armurariu, consumat zilnic vreme de 20 de zile, susine activitatea hepatic, menine capacitatea de
lupt a sistemul imunitar i împiedic apariia simptomelor neurologice, provocate de administrarea
acestui tip de medicaie.
 Cancerul de prostat  i hepatic - sunt cele dou localizri ale bolii canceroase, în care a fost
verificat clinic aciunea favorabil a seminelor de armurariu sau a silimarinei (un complex de principii
active secretate de aceast plant). Se ia câte o linguri de pulbere de semine de 4 ori pe zi, în cure de 15
zile, cu 10 zile de pauz.
Alte forme de cancer, în care studiile de laborator au pus în eviden aciunea curativ a armurariului,
sunt cancerul pulmonar, cancerul la sân, cancerul ovarian, cancerul la intestinul gros i cancerul de
piele. În prezent sunt în derulare studii care - se sper - vor confirma eficiena acestei plante lipsite de
toxicitate în toate aceste forme de cancer.

POLENUL
Pentru prima dat  în România se gsete POLEN MEDICINAL MONOFLOR (extras dintr-o
singur floare).
Polenul, supranumit de unii autori „o minune a vieii”, constituie una dintre marile dileme ale lumii
vegetale. Fiecare gruncior de polen reprezint un concentrat alimentar i în acelai timp, o farmacie a
naturii foarte bine pus la punct. Cu alte cuvinte, un „concentrat” dttor de via. Polenul este un aliment
extraordinar de hrnitor, dar datorit compoziiei sale extrem de diverse, poate fi folosit i ca remediu
natural, fiind un produs foarte bine tolerat. Astfel, polenul ajut la creterea rezistenei organismului fa 
de agresiuni externe de tip fizic, chimic ori biologic; ne ofer din abunden substane necesare sistemului
nervos pentru a putea rezista, cu o flexibilitate mai mare, stresului zilnic; în practica medical curent, este
folosit în special în scop profilactic (de prevenire a bolilor), dar i terapeutic - pentru ameliorarea ori chiar
vindecarea a numeroase afeciuni.
Când vorbim despre polen, avem în minte reprezentarea polenului poliflor - un veritabil curcubeu de
culori, provenind de la diverse plante. În literatura de specialitate s-a discutat îns, înc din anii ‘70,
despre polenurile monoflore. Alin Caillas, unul din cei mai cunoscui autori francezi de cri apicole, face
 în lucrarea sa „Polenul” o clasificare a acestora i a proprietilor lor, dup cum urmeaz: polenul de
salcâm - bun pentru stomac i calmant; polenul de busuioc - stimuleaz stomacul i funciile gastrice;
polenul de albstri - favorizeaz diureza; polenul de limba-mielului - acioneaz benefic asupra
aparatului pulmonar; polenul de viin - este un excelent diuretic; polenul de castan dulce -
decongestioneaz ficatul i prostata i ajut la retragerea varicelor; polenul de rapi - acioneaz asupra
ulcerelor varicoase; polenul de mac - eficace contra tusei în general i în special contra bronitelor, a
anginelor i chiar a tusei convulsive; foarte uor narcotic, deoarece conine puin opium, se recomand 
persoanelor nervoase, care sufer de insomnii; polenul de lavand - acioneaz favorabil asupra
stomacului i în cazurile de inapeten (lipsa poftei de mâncare); polenul de ppdie - diuretic, depurativ i
uor laxativ; polenul de mr - întritor general, are aciune benefic asupra inimii; polenul de mur - este
preios ca tonic general, eficace în diaree i dizenterie; polenul de salvie - diuretic, regularizeaz 
menstrele; polenul de salcie - tonic, sedativ i anafrodisiac; polenul de cimbrior - preios pentru activarea
circulaiei, tonic, uor afrodisiac; polenul de tei - un calmant indicat pentru persoanele nervoase i

  40
 

suferinde de insomnie; polenul de pducel - tonic cardiac, echilibrant al sistemului nervos i sedativ, util
 în ameeli, palpitaii, tulburri circulatorii, angin pectoral.
Care este cel mai bun polen?
Cel mai bun polen este acela care se potrivete cu necesitile organismului uman. Pentru o persoan 
sntoas, cel mai bun polen poate fi cel poliflor, uscat tradiional. Persoanele care sufer îns de diverse
afeciuni, în special cronice, este bine s consume polenul proaspt recoltat i imediat bgat la congelator
i/sau conservat în miere.
Suntem bucuroi s anunm c, pentru prima dat în România (i printre primii în lume!), în mod
organizat i pstrând o calitate maxim, s-a început recoltarea polenului medicinal monoflor.
Înainte de a cump ra i consuma polen, este bine s  tim urmtoarele lucruri:  
 polenul este un produs natural, recoltat natural, dar poate cauza uneori reacii adverse; consultai-v 
medicul curant (ideal s fie specializat în apifitoterapie) înainte de a începe o cur cu polen;
 polenul este în mod normal foarte bine tolerat de organism, în special dac se ia în primele 7-10 zile
dup mese, bine diluat în iaurt sau lapte prins;
 se poate asocia cu alte terapii clasice ori naturiste;
 este uor de administrat i se integreaz uor în alimentaia zilnic.

CEREALELE I SNTATEA
Curate i „adevrate”, aa cum ni le-a d ruit Dumnezeu, netratate chimic i nefalsificate cu
adaosuri otr vitoare, cerealele sunt cele mai complexe alimente-medicament pe care vara ni le
aeaz în farfurii. Energia ascuns  în bobul care se pierde în palm  e unul din marile miracole ale
universului vegetal.

TRÂELE DE GRÂU
Expresia „scump la trâe i ieftin la f in” este pe cale s capete în ultimele decenii cu totul alte
conotaii decât cele iniiale i aceasta din cauza rezultatelor extraordinare, obinute prin tratarea cu trâe
de grâu a unor afeciuni din cele mai variate i grave, de la obezitate i tulburri digestive pân la cancer i
alte boli incurabile. De „vin” sunt vitaminele din complexul B, magneziul, fibrele alimentare i enzimele,
prezente într-o concentraie atât de puternic, încât un kilogram de trâe valoreaz mai mult decât un
pumn de medicamente supersofisticate i scumpe. Dar s vedem câteva dintre întrebuinrile lor.
Maceratul la rece (ap  de trâe)
2-3 linguri de trâe se pun într-un pahar cu ap i se las la temperatura camerei vreme de 8-10 ore,
de seara pân dimineaa. Dup trecerea intervalului de timp necesar macerrii, preparatul nu se filtreaz, ci
se consum direct, atât partea lichid (care este foarte bogat în vitamine i enzime), cât i pasta de pe
fundul paharului (care este foarte bogat în minerale i fibre alimentare). De regul, se consum un pahar
de macerat dimineaa pe stomacul gol, doar în anumite cazuri excepionale doza ajunge la 2-3 pahare pe
zi, luate înainte de fiecare mas. O cur cu macerat cu trâe dureaz minimum dou sptmâni, putând fi
prelungit pân la dou-trei luni, f r efecte adverse.
Pulberea fin de trâe
Se obine prin mcinarea cu rânia electric de cafea a trâelor, vreme de jumtate de minut,
obinându-se un praf care poate fi administrat ca atare, cu ap - câte o linguri înainte i dup mas - sau
adugat în mâncruri (supe, ciorbe, salate de cruditi etc.). De regul se iau câte dou lingurie din
aceast pulbere de trâe la o mas, fiind extrem de util pentru activarea i uurarea digestiei, dar i în
curele de slbire. Tratamentul poate fi de lung durat (6-12 luni), f r a aprea efecte adverse.
Indica ii ale curei cu t râe
Îngrarea i obezitatea  - se ia înainte de fiecare mas pulbere fin de trâe, câte o lingur 
minimum. În stomac, fibrele coninute de coaja bobului de grâu î i vor mri foarte mult volumul, „tind”
pur i simplu foamea i dând senzaia de saietate. În plus, ele ajut procesele de eliminare, importante în
tratamentul obezitii.
  41
 

Digestia dificil , indigestia - enzimele coninute de trâele de grâu sunt un neîntrecut activator al
digestiei, ajutând la mistuirea alimentelor. Câte o jumtate de linguri de pulbere de trâe luat înainte i
dup mas „atac” alimentele care cad greu i elimin indigestiile, balonarea i anumite forme de colit.
Litiaza biliar  (prevenire, adjuvant în tratament)  - se administreaz pulbere de trâe, câte o
 jumtate de linguri înainte i dup mas.
Constipa ia i colita de putrefac ie - în fiecare diminea se consum câte un pahar cu macerat de
trâe, care are un efect laxativ i de curire a intestinului. În cazurile cronicizate, refractare la tratament,
se consum înc un pahar de macerat seara, înainte de ultima mas.
Acneea, pielea cu sensibilitate alergic  mrit - se face cur cu macerat la rece de trâe, câte un
pahar pe zi, vreme de minimum 30 de zile.
Prevenirea cancerului  - o dat pe lun se face o cur de 10 zile cu macerat la rece de trâe, vreme în
care se consum un pahar de preparat pe zi. Fibrele alimentare, vitaminele i mineralele din compoziia sa
sunt un preventiv excelent pentru cancerul la stomac, ficat, intestin i rect, putând fi un adjuvant valoros i
 în tratarea acestor forme de cancer.
Aplicaii externe cu t râe
Pielea uor iritabil  - se pun comprese cu ap de trâe (obinut prin filtrarea maceratului descris
mai sus) de dou ori pe zi, dimineaa i seara, vreme de 10 minute minimum.
Psoriazisul  - pasta rezultat în urma macerrii trâelor se învelete în tifon i se aplic sub form de
cataplasm pe plgile psoriazice. Se face o aplicaie pe zi i î i sporete eficiena dac e corelat cu
tratamentul intern pe baz de cruditi i plante depurative.
Tumorile  benigne  (chisturi, fibroame, adenofibroame) - trâele amestecate cu ap se las 4 ore s se
macereze la temperatura camerei, dup care se învelesc într-un strat de tifon i se aplic pe piele în zona
afectat, unde se las minimum trei ore. Dup îndeprtarea cataplasmei, pielea se las s se usuce, dup 
care se aplic un unguent de ttneas.

PORUMBUL
Planta, adus în urm cu mai bine de jumtate de mileniu din America de ctre primii exploratori
spanioli, a fost aclimatizat în România abia în jurul anului 1700. Dar, dei a fost cultivat târziu, s-a
rspândit extrem de rapid, devenind un aliment de baz mai ales în lumea satelor, unde mmliga a
 înlocuit pâinea. Este inutil s mai spunem cum se prepar mmliga, ea fiind azi o specialitate a buctriei
româneti. Ar mai trebui doar adugate câteva dintre calitile terapeutice ale acestei mmligi, caliti
care nu sunt deloc de neglijat, ea putând fi un ajutor preios în tratarea unor afeciuni.
Obezitate  - mai mult ca orice aliment, mmliga confer o senzaie de saietate extrem de rapid,
datorit fibrelor alimentare din compoziia sa.
Hipotiroidie - studiile de specialitate au artat c la cei care consum regulat porumb, anumite
probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrarea, somnolena, lipsa de tonus fizic i mental, sunt
reduse considerabil.
Dischinezie biliar , dispepsie, colecistit  - porumbul mrete secreia de bil i faciliteaz evacuarea
sa, având i efecte antiinflamatoare biliare. Consumul mmligii în loc de pâine, asezonat cu multe salate
de cruditi, duce la reducerea i eliminarea în timp a acestor probleme.
Gastrita hiperacid  i ulcerul - sunt ameliorate de consumul de mmlig cald în loc de pâine,
mlaiul având, pe lâng efectul de reducere a aciditii i o aciune uor calmant, sedativ. Studiile de
nutriie i biochimie alimentar au artat ca mmliga consumat frecvent amelioreaz i afeciuni cum ar
fi reumatismul, diabetul, menstruaiile dificile cu sângerri abundente, anexita i metroanexita, litiaza
renal, hepatita.
Cataplasma cu mmlig: în medicina popular româneasc se tie c rcelile care nu cedeaz la
nici un tratament se vindec prin aplicarea unei cataplasme cu mmlig cald. Pe pieptul bolnavului se
pune un tergar subire sau un tifon, iar pe acesta se întinde un strat gros de mmlig, atât de fierbinte cât
se poate suporta (atenie, s nu apar opriri!), dup care se pune un material impermeabil deasupra i o
  42
 

ptur ca s pstreze cldura. Pacientul se ine astfel jumtate de or, dup care cataplasma se
 îndeprteaz. Acest tratament se aplic în bronita acut i grip, pneumonie, tuse cronicizat. Aceeai
aplicaie se face în zona rinichilor pentru tratarea colicilor renale i a nefritelor, pe zona inferioar a
abdomenului, ca remediu rapid pentru anexite i cistite.

ORZUL
Puini tiu c aceast cereal cu boabele tari i cu gustul destul de aspru este printre primele plante
cultivate pe Terra, cu 4000 de ani în urm ea fiind întâlnit pe mari suprafee, din Egipt i pân în India. În
China, este considerat una dintre cele cinci plante sfinte, fiind folosit atât ca aliment, cât i ca baz 
pentru o gam impresionant de medicamente naturiste. În Europa, orzul e consumat în cantiti tot mai
mari în ultimii ani ca suc, obinut prin centrifugarea plantelor tinere i sub form de fulgi, obinui prin
presare la rece. Aceti fulgi sunt foarte digerabili i pstreaz practic nealterate proprietile terapeutice ale
boabelor de orz, proprieti care vom vedea c nu sunt deloc de neglijat:
Hepatita de toate tipurile, sechelele posthepatice i hepatita cronic  evolutiv  - fulgii de orz au
efect drenor hepatic i ajut la regenerarea celulelor din ficat. Au un efect foarte bun mai ales preparai cu
miere de albine i fructe, cum ar fi afinele, ctina, merele, gutuile.
Hipotensiunea  - consumul regulat de fulgi de orz mrete pe cale natural tensiunea arterial, f r a
ap rea riscul hipertensiunii, tensiunii arteriale oscilante sau al palpitaiilor. De asemenea, orzul este

cunoscut pentru efectele sale de prevenire a ischemiei cardiace.
Diaree, dizenterie i febr tifoid (adjuvant)  - se consum fulgi de orz în amestec cu infuzii
 îndulcite din plante, cum ar fi menta, busuiocul, ceaiul negru.
Atonia  gastric i intestinal, probleme de digestie i apetit la persoanele sedentare - se consum 
dimineaa i seara câte o farfurie de fulgi de orz combinai cu fructe acrioare, tiate mrunt (mere,
grapefruit, afine, ctin, coacze) i miere.
Tuberculoz , bronit cronic - fulgii de orz sunt amestecai cu lapte fierbinte, miere i un vârf de
cuit de pudr de ghimbir. Se consum aceast combinaie uoar, foarte hrnitoare i cu efecte de
stimulare a imunitii, la micul dejun i cin.

OVZUL
Într-o scriere antic se arat c dacii i germanii erau printre singurele popoare care foloseau aceast 
cereal ca aliment de baz. Mai târziu, în Evul Mediu, populaiile nordice din Europa au adoptat i ele
ovzul, care este un excelent energizant în perioadele cu vreme rece i umed. În prezent, el este larg
folosit sub form de fulgi, care sunt mai digerabili i mai gustoi decât cei de orz, fiind recomandai cu
precdere pentru:
Hipotiroidie  - ovzul este un excelent stimulent al funciei tiroidiene. Fulgii de ovz vor fi introdui pe
termen lung în dieta persoanelor suferinde de aceast afeciune. Suplimentar, se bea pe parcursul unei zile
un „ceai” obinut din 7 linguri de boabe fierte vreme de jumtate de or într-un litru de ap. Acest preparat
are efecte stimulente foarte puternice, fiind recomandat i în strile de astenie, surmenaj i somnolen,
pentru tratarea pietrelor la rinichi, a gripei i a unor disfuncii sexuale la brbai.
Adjuvant în sterilitate i impoten - studii recente arat c la popoarele care consum cantiti mari
din aceast cereal, vârsta medie la brbaii care ajung la andropauz este mult mai ridicat, iar fertilitatea
se menine pân la vârste impresionante.
Sensibilitate la r celi la persoanele meteosensibile - consumul regulat de fulgi de ovz mrete
rezistena la variaiile brute de clim, mai ales la rcire, întrind sistemul imunitar i conferind un tonus
psihic foarte bun.
Nisip (microlitiaz ) la vezica biliar  i rinichi - 4 linguri rase de fulgi de ovz se fierb la foc mic
 într-un litru de ap vreme de 20 de minute, dup care se filtreaz. Se consum acest decoct pe parcursul
unei zile, o cur durând 14 zile. Acest tratament este util i în diabet, gut i hepatit, ca adjuvant.

  43
 

BITTERUL SUEDEZ
De la Paracelsus, pân  în mileniul trei  
A fost redescoperit în urm cu dou decenii, odat cu apariia extraordinarei cri „Sntate din
farmacia Domnului” a fitoterapeutei de origine austriac Maria Treben. Un remediu despre care
experimentata cunosctoare a plantelor spunea c vindec aproape orice boal. Nu era departe de adevr.
Prin timp, miraculoasa tinctur - o veritabil „antologie” de ierburi tmduitoare - a dovedit c are efecte
benefice asupra sntii, dobândindu-i rapid o celebritate meritat. Milioane de flacoane cu preiosul
elixir, în tot felul de formule i diluii, au fost vândute anual pe tot mapamondul, bitterul suedez devenind
 între altele i un simbol al reînvierii tradiiei de vindecare cu plante. Dar care este, de fapt, originea acestui
remediu? Care dintre zecile de formule care se gsesc acum pe pia este cea bun? Îi merit, oare,
bitterul celebritatea?
Originea bitterului suedez
Se pare c aceast tinctur a fost descoperit în Evul Mediu de ctre legendarul savant i alchimist
Theophrastus Bombastus Von Hohenheim, zis Paracelsus, care a vrut s creeze un elixir din plante care s 
prelungeasc tinereea. Dup un succes fulminant, elixirul-minune a czut în uitare, fiind pstrat i
transmis din tat în fiu doar într-o familie de medici suedezi, pe nume Samst. Se pare c elixirul de via 
lung al lui Paracelsus era cu adevrat eficient, pentru c toi membrii respectivei familii au ajuns la vârste
impresionante. Klaus Samst, rectorul facultii de medicin din Uppsala, cruia i se datoreaz repunerea în
circulaie a tincturii, a ajuns, de pild, la venerabila vârst de 104 ani, când a murit subit, din cauza... unei
czturi de pe cal. Repopularizat prin cartea Mariei Treben, bitterul suedez i-a dovedit din nou eficiena
 într-o serie impresionant de boli, de la indigestii i migrene la boala canceroas i maladiile de piele greu
vindecabile. Au aprut tot felul de versiuni ale bitterului suedez, în afara celei cu 32 de plante: cu 16
plante, cu 12 plante, cu 8 plante, dar i cu 180 de plante, aa cum îl prepar compatriotul nostru Nica
Micu, ran din comuna Iveti, Galai.
Ce este de fapt bitterul suedez?
Este un extract hidroalcoolic sau altfel spus, o tinctur din plante medicinale amare. De altfel, este
uneori numit i „aperitiv amar suedez”. De ce amar? Pentru c plantele i gustul amar au o importan 
deosebit în terapia naturist. Remediile naturale amare sunt un drenor puternic pentru ficat i vezica
biliar, stimuleaz procesele de eliminare prin amplificarea peristaltismului digestiv, activeaz digestia
prin sporirea secreiei de sucuri gastrice. Din punct de vedere psiho-mental, gustul amar este asociat
dezamgirii - o sintagm care, analizat din punct de vedere etimologic, înseamn descoperirea, eliberarea
de amgire. De aceea, în medicina holistic, remediile amare au în plan psihologic rolul foarte interesant
de a ajuta la eliminarea convingerilor i ideilor false, cu alte cuvinte, a amgirilor, care conduc la boal.
Practic, nu se poate vorbi în medicina naturist de un proces de dezintoxicare eficient i complet în care s 
nu fie folosit gustul amar. Ei bine, diferitele variante de bitter suedez sunt o colecie f r egal de plante
amare, cu diferite nuane. Astfel, acest bitter conine plante amare pure (genian, intaur, anghinare),
amare aromatice (pelin, coada-oricelului, coaj de portocal amar), amare saline (cicoare, ppdie), amare
mucilaginoase (lichen de Islanda) etc. Din acest motiv, acest elixir amar este un drenor i detoxifiant
extraordinar, ceea ce i explic efectele sale vindectoare într-o gam extrem de mare de boli.
Formula cea mai bun  de bitter suedez
În ciuda popularitii sale ca leac, nici pân în prezent nu se tie cu precizie care este reeta original 
de bitter suedez. De fapt, anumite componente ale sale, cum ar fi theriacul veneian, sunt chiar formule
obinute prin procedee alchimice, procedee care nu mai sunt cunoscute în prezent. Exist, astfel, mari
probabiliti ca astzi s nu mai poat fi preparat bitterul original pe care l-a creat Paracelsus în Evul
Mediu. Dar asta nu exclude eficiena lui. Revenind la una dintre întrebrile puse la începutul acestui
articol: „Care este cea mai bun formul de bitter suedez?”, trebuie s recunoatem c rspunsul este
foarte dificil de dat. Personal, am fost foarte curios s aflu în mod practic cu care versiune a bitterului
suedez dintre cele existente în prezent la noi în comer se obin cele mai bune rezultate. Mrturisesc c am
fost surprins de faptul c versiunile obinute din plante româneti sunt net mai puternice i mai nuanate ca
  44
 

aciune fa de majoritatea importurilor. Cum este posibil acest lucru? În primul rând, prin calitatea
plantelor - mai ales flora medicinal spontan a României este extrem de bogat în plante medicinale
amare i aromatice, cu efecte foarte puternice, care, incluse în reeta acestui remediu, fac adevrate
minuni. Apoi, concentraiile de principii active de la bitterurile româneti sunt mult mai mari decât la cele
aduse din strintate, unde, în mod curios, se pune mai mult accent pe gustul plcut al remediului decât pe
aciunea sa terapeutic. În fine, se pare c în domeniul terapiei cu plante, creativitatea autohton a gsit un
teren foarte bun de exprimare, aa încât au fost gsite nite reete de bitter care pun foarte bine în valoare
principiile care stau la baza alctuirii acestui remediu.
Prepararea casnic  a bitterului suedez
Iat o reet ceva mai simpl, compus din doar dousprezece plante, dar care pune foarte bine în
valoare principiile care stau la baza alctuirii bitterului suedez:
 Într-un borcan cu filet, cu o capacitate de 2 l, se pun câte 2 linguri e din urmtoarele plante sub
form de pulbere (obinut prin mcinare cu rânia electric de cafea): pelin (Artemisia absinthum),
anghinare (Cynara scolymus), flori de salcâm (Robinia pseudoacaccia), foi de dafin (Laurus nobilis), iarb 
de troscot (Polygonatum aviculare), frunze de frasin (Fraxinus sp.), rdcin de angelic (Angelica
archangelica), boabe de ienupr (Juniperus communis).
 Se adaug apoi câte 1 linguri de pulbere de rin de brad (Abies salba), semine de fenicul
(Foeniculum vulgare), rdcin de urzic (Urtica dioica) i o jumtate de linguri de pulbere de ofran
(Curcuma longa).
 Dup ce am pus toate plantele, adugam un litru i jumtate de alcool alimentar de 50-60 de grade
i lsm totul s se macereze vreme de minimum dou sptmâni.
 La sfâritul timpului de macerare, se filtreaz preparatul prin tifon i se pune la pstrare într-o sticl 
 închis la culoare, într-un loc întunecos i rece.
Se administreaz de regul 1-2 lingurie din acest preparat, înainte de mesele principale, diluate în ap 
plat sau ceai. În ce boli? Lista este atât de ampl, încât ar ocupa probabil zeci de pagini. Vom urmri în
cele ce urmeaz s sintetizm cât mai bine aciunile acestui remediu.
Boli în care este folosit cu succes bitterul suedez
Pe cale intern :
  Indigestie, balonare, dischinezie biliar  - Se ia câte o linguri de bitter, diluat în jumtate de
can de ap, de patru ori pe zi, înainte de mas. În cazurile de indigestie, se poate administra imediat ce
apar simptomele neplcute o doz mai mare de bitter - 2 lingurie într-un pahar cu ap.
 Afeciuni hepatice cronice - Plantele amare ale bitterului acioneaz cu mare putere în sensul
decongestionrii i regenerrii ficatului. Se administreaz câte o linguri, de 3 ori pe zi, într-o can de ap 
(250 ml), pe stomacul gol. Se vor face cure de câte 2-3 sptmâni, urmate apoi de o sptmân de pauz.
 Anorexie, anorexie psihic  - Înc din primele zile ale administrrii bitterului se declaneaz o
senzaie natural de foame, simultan cu trezirea unui neobinuit tonus psihic i a poftei de via, stri care
trebuie de altfel s caracterizeze orice om sntos. Aceasta conduce la o normalizare ponderal gradat,
prin echilibrarea funciilor digestive, ca i a strilor emoionale. Se vor lua 3 mese pe zi, bitterul fiind
administrat cu 20 de minute înainte de fiecare mas, în doz de 1-2 lingurie la o can cu ap.
 Boli de piele - Se face o cur de o lun cu bitter suedez, din care se administreaz câte o linguri 
 într-un pahar cu ap, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele se instaleaz gradat, dar sunt persistente,
fapt ce va fi uor constatat la cei predispui la eczeme ori acnee, precum i la cei care nu pot s scape de
unele infecii cu ciuperci sau bacterii cu localizare pe piele. Tratamentul intern se asociaz foarte bine cu
aplicaiile externe descrise mai jos.
 Afeciuni alergice - Bitterul se folosete în cure de dou luni. Se administreaz de patru ori pe zi,
câte o linguri de bitter diluat într-un pahar cu ap. Modul de aciune a preparatului în cazul acestor
afeciuni nu este înc pe deplin elucidat, se pare îns c efectul tonifiant i purificator puternic asupra
principalelor organe, de eliminare i drenare din corp (ficat, rinichi, plmâni), conduce gradat la o reglare
a reaciilor imunitare ale organismului.
  45
 

 Tulburri menstruale (ciclu menstrual neregulat, dureros, abundent) - Administrarea se


realizeaz într-un mod aparte: cu 4-5 zile înaintea menstruaiei, se administreaz câte o linguri de trei ori
pe zi, iar în primele dou zile în care ciclul menstrual s-a declanat, se administreaz câte o jumtate de
linguri de 5-6 ori pe zi, diluat într-un pahar cu ap.
 Cistit, infecii renale - Sunt afeciuni în care bitterul exercit printre cele mai puternice efecte. Se
administreaz câte o linguri de patru ori pe zi în 250 ml de ap (se consum astfel zilnic un litru de ap 
cu preparat). În cazurile de criz, se vor aplic suplimentar comprese calde cu bitter pe zona vezicii
urinare sau a rinichilor, dup caz.
 Viermi intestinali - Se administreaz de trei ori pe zi câte o linguri de bitter suedez, diluat într-un
pahar cu ap.
 Guturai (rceal), grip - Bitterul se administreaz din trei în trei ore, pe întreaga durat a zilei, în
doz de o jumtate de linguri - o linguri la un pahar cu ap. Are efecte de eliberare treptat a cilor
respiratorii, de reducere a inflamaiilor i a durerilor gâtului, de uurare a respiraiei i reglare a
temperaturii în caz de febr. De asemenea, are efecte de stimulare imunitar.
 Febr - Este recomandat ca bitterul s fie administrat chiar de la începutul declanrii strilor
febrile. În aceste cazuri, în primele zile se va administra, din dou în dou ore, câte o linguri la o
 jumtate de pahar cu ap. Alimentaia trebuie s fie foarte uoar în acest interval, bazat mai mult pe
legume, fructe i buturi naturale (sucuri proaspete din citrice sau ap plat). Odat cu reducerea
temperaturii, remediul se administreaz normal, câte o linguri de trei ori pe zi.
 Stri de grea  dimineaa, migrene - Se administreaz atât preventiv, câte o linguri de trei ori pe
zi, cât i ca adjuvant în cazul în care au aprut aceste stri - câte o linguri din or în or, dar nu mai mult
de 5 administrri zilnic.
 Reumatism, gut - Bitterul are un efect „cu btaie lung” în cazul acestor boli, prin declanarea
proceselor de mobilizare i eliminare a toxinelor din tot corpul. Se va folosi în cure de lung durat (3
luni), timp în care se administreaz de patru ori pe zi câte o linguri de preparat la o can cu ap, pe
stomacul gol. Dup o pauz de o lun, cura se poate relua de mai multe ori.
 Boli cardiace, asociate cu valori crescute ale colesterolului  - Bitterul suedez reduce valorile
colesterolului, ajut la meninerea tinereii i flexibilitii vaselor de sânge, având i efecte tonice cardiace.
Se administreaz în tratamente de minimum dou luni, timp în care se iau câte 3 lingurie pe zi.
 Boli ale pancreasului, adjuvant în diabet - Se iau 3-4 lingurie de bitter pe zi, diluate în ap.
Plantele amare din compoziia sa au efecte tonice i antiinflamatoare asupra pancreasului.
 Adjuvant în boala canceroas  - Este recomandat mai ales pentru stimularea poftei de mâncare,
reducerea senzaiei de grea i eventual, a febrei. În plus, are efecte de stimulare a imunitii, motiv
pentru care poate fi un ajutor preios în aceast afeciune. Se ia o linguri diluat în jumtate de pahar cu
ap, înaintea fiecrei mese.
Pe cale extern:
 Dureri de cap, tulbur ri nervoase posttraumatice - Se pune pe ceaf  o compres cu bitter
suedez, care se ine minimum 30 de minute.
 Rni, cicatrice persistente - Se spal rnile cu un tampon bine înmuiat în preparat. Se stoarce apoi
tamponul de vat înmuiat în bitter suedez deasupra locului tratat, aa încât pe zona afectat s se formeze
o crust de preparat.
 Arsuri uoare i medii - Se aplic cu ajutorul unui tampon de vat bitter pe locul afectat.
 Tromboflebit  - Se pun comprese cu bitter suedez pe zona afectat.
 Luxaii, entorse - Zilnic, se ine vreme de dou ore o compres pe zona articulaiei accidentate.
 Înepturi de insecte - Se scoate acul, dup care se aplic o compres înmuiat în bitter.
Precauii i contraindica ii la tratamentul cu bitter suedez
Intern,  datorit concentraiei destul de mari de alcool, nu va fi de regul administrat nediluat.
Excepie vor face doar cazurile în care este contraindicat aportul masiv de lichide în corp. Întrucât conine
plante cu efecte abortive (pelin, angelic), nu va fi administrat intern femeilor gravide.
  46
 

Extern,  va fi folosit sub form de compres, dup ce se d în prealabil un strat protector cu crem de
glbenele pe poriunea de piele care va fi tratat. De asemenea, dup aplicarea pe poriunea de piele, va fi
lsat la aer mcar un sfert de or, pentru a se zvânta. În cazul în care apar senzaii de arsur ori maceraia
puternic a tegumentelor, tratamentul va fi întrerupt temporar.

 Leacuri să seş ti din Ardeal


Transmise din genera ie în generaie, leacurile de s ntate ale femeilor din satele s seti din
Ardeal reprezint  un tezaur inestimabil dar, din p cate, înstrinat. Pstrate sute de ani, în l zi
pictate cu flori sau printre rufele din credent, pres rate cu levnic, reetele stencelor din Rotbav,
Jibert, Ungra, Vurp r sau Biertan au plecat în exil, odat  cu stpânele lor. Redescoperite i
publicate în reviste i cri, astzi ele se bucur  de un interes deosebit în Germania, ara de popas a
sailor transilvani.
Balonri
Balonrile apar ca urmare a aerului închis în intestin, iar presiunea provocat de acesta este destul de
dureroas uneori.
Tratamentul : Ceaiul de anason este leacul cel mai eficient (chiar i pentru bebelui). Se toarn 1/4 l
de ap clocotit peste 1 linguri de semine mcinate ori zdrobite, se las s se infuzeze 10 minute (cu
capac) i se bea o ceac de ceai dup mas.
Efectul: Uleiurile eterice ale anasonului linitesc crampele i stimuleaz digestia mâncrurilor grase.

Btturi
Acolo unde crete bttura, s-a îngroat stratul cornos al pielii, de obicei din cauza pantofilor care ne
bat.
Tratamentul : Se aplic o felie de ceap  pe bttur, pân ce se desprinde „miezul” dureros, dup 
care se in picioarele în ap cald, se terg i se unge locul cu alifie de glbenele.
Efectul: Sulfidele din ceap înmoaie stratul cornos al pielii, iar alifia conine tinctur de glbenele, un
leac miraculos pentru orice fel de ran.

Bronit 
Tratamentul : Sursa aburilor care calmeaz bronhiile iritate este oala cu ap  pus pe foc în buctrie.
Pentru o inhalaie se fierb 3-4 l de ap, în care se introduc 2 linguri cu flori de mueel i 2 linguri cu
cimbru i se las 10 minute s se ptrund. Se acoper capul cu un prosop i se ine faa circa 10 minute
deasupra aburilor. Se respir alternativ, pe nas i pe gur. Dup inhalaie, se recomand odihn (neaprat)
i se interzice categoric contactul cu aerul rece de afar.
Efectul: Cimbrul conine tymol, o substan activ antibacterian i decontractant, dup cum au
demonstrat studiile efectuate. Iar mueelul, cu efectul lui antiinflamator, calmeaz mucoasele iritate.

Celulit 
Pielea de „portocal” de pe coapse, fese i picioare nu reprezint un pericol i totui, este o problem 
pentru femei, pentru c are un aspect dizgraios. Este vorba de o dereglare a depunerilor de grsime,
prezent aproape exclusiv la femei, deoarece structura esutului lor conjunctiv este mai flasc.
Tratamentul : O lingur de ptrunjel se amestec  cu o ceac de ap fierbinte, dup care se
strecoar. Se bea zilnic o ceac de ceai. Reeta nu le este recomandat femeilor gravide i bolnavilor de
rinichi.
Efectul: Fiind diuretic, ptrunjelul ajut la eliminarea reziduurilor.

Cistit 
Frigul (de ex. picioarele reci) favorizeaz fixarea bacteriilor în vezica urinar. Este o afeciune de care
sufer mai ales femeile, al cror canal urinar este mai scurt, astfel c bacteriile ajung mai uor la
  47
 

„destinaie”.
Tratamentul : Strbunica recomand sucul de merior (coacz de munte sau afin rou) ori de coacze
i salat de nsturel (Nasturtium officinalis). i multe lichide.
Efectul: Sucurile conin - în afara vitaminei C (imunostimulatoare) - i cantiti mari de flavonoide
antibiotice. Uleiul de mutar din nsturel are un efect antibacterian asemntor cu cel al penicilinei.
Lichidele bute în cantiti mari ajut la eliminarea direct a agenilor patogeni.

Conjunctivit  
Ochii sunt roii i iritai, lcrimeaz i ustur. Cauza: leziuni, iritaii, reacii alergice, bacterii sau
virusuri.
Tratamentul : Exist o plant special pentru vindecarea conjunctivitei i anume, silurul (Euphrasia
stricta). Se oprete 1/2 linguri de plant cu 1 ceac de ap clocotit i se las s se ptrund 1-2
minute. Dup ce s-a rcit, se aplic o compres pe pleoapele închise i se ine 5-10 minute (de mai multe
ori pe zi).
Efectul: Silurul conine - printre altele - aucubina, care are efect antiinflamator.

Diaree
Prin ea, organismul se protejeaz de substanele reziduale care trebuie eliminate. De aceea, diareea de
scurt durat este mai bine s nu fie tratat cu substane care constip, ci pe ci naturale.
Tratamentul : Supa de zarzavat „alcalin ” este un balsam pentru mucoas. Se taie mrunt 2 cartofi
i 1 morcov, se fierb 20 de minute într-un sfert de litru de ap, dup care se sfarm i se sreaz puin (nu
se adaug piper!).
Efectul: Cartofii i morcovii conin pectine, care extrag lichidul resturilor alimentare existente în
intestin.

Dureri de burt  
Tratamentul : În cazul durerilor de burt (crampe), remediul cel mai bun este compresa cald  cu
mueel: se toarn 1/2 l de ap clocotit peste 2 lingurie cu mueel, se las s stea 10 minute, se înmoaie
un prosop de in în infuzia fierbinte, se stoarce bine i se aplic pe abdomen. Se acoper cu alt prosop mai
gros sau cu o ptur i se las s acioneze 15 minute, cât timp compresa mai este cald. În paralel, se bea
ceai de mueel.
Efectul: Cldura destinde i amelioreaz irigarea cu sânge. Astfel, substanele nutritive i oxigenul
ajung mai uor în zona dureroas, activând forele de autovindecare. Uleiurile eterice ale ceaiului de
mueel au efect antiinflamator.

Dureri de cap
Substana activ cea mai frecvent folosit împotriva durerilor de cap este acidul acetilsalicilic, pe
care-l conine, de pild, aspirina. Dar remedii au existat i înainte ca acest medicament s fi fost
descoperit.
Tratamentul : Se pune o linguri de scoar  de rchit alb (Salix alba) într-un sfert de litru de ap 
rece, se las s se înfierbânte pân aproape s dea în clocot, apoi s se ptrund 5 minute, dup care se
strecoar i se bea ceaiul. Sau se maseaz uor tâmplele i ceafa cu ulei de ment . Sau un ceai de hamei,
ment i rozmarin (1 linguri de amestec de plante la o ceac de ap); sau o pern umplut cu
levnic, suntoare i roini.
Efectul: Rchita alb conine salicina (un pre-acid acetilsalicilic), menta dilat vasele, suntoarea
stimuleaz producerea substanelor calmante.

  48
 

Dureri de gât
Tratamentul : În loc de medicamente, femeile foloseau comprese reci cu brânz  de vaci . Se ia un
ervet de in, se întinde pe el un strat gros de brânz de vaci, se stropete cu puin oet i se aplic pe gât cu
stratul de brânz în jos. Se leag deasupra un fular i se ine - de preferat - toat noaptea sau dac nu, cel
puin pân ce se usuc brânza. În paralel, se bea ceai de ptlagin, cu înghiituri mici.
Efectul: Brânza rcorete i dezumfl, iar ptlagina calmeaz mucoasa.

Durere de ale (lumbago)


Muchii inferiori ai spatelui se contract la ocuri, reflex care protejeaz coloana vertebral de alte
vtmri, dar care afecteaz, în acelai timp, irigarea sanguin producând astfel dureri puternice.
Tratamentul : Bunica recomand în acest caz baia fierbinte cu adaos de plante - 500 g de flori de
fân, macerate 30 de minute în ap rece, se strecoar i se toarn în apa din cad.
Efectul: Cldura face bine la vasele sanguine (îngustate) din muchi, stimulând, în plus, irigarea cu
sânge.

Dureri de urechi
Însoesc adeseori rcelile i dac nu exist o inflamaie serioas a urechii medii (otita), durerile pot fi
alinate prin metode empirice.
Tratamentul : Ceapa este un remediu strvechi i garantat: se înf oar 1-2 cepe tiate mrunt într-un
ervet, se înclzesc puin deasupra aburilor, se pun pe urechi i se fixeaz eventual cu o basma sau cu un
bandaj. Se in circa o or. Aplicaii, de 2-3 ori pe zi.
Efectul: Ceapa calmeaz durerile i stopeaz infeciile.

Febr 
Febra nu este o boal, ci mecanismul natural de aprare a organismului împotriva agenilor patogeni.
La o temperatur de peste 38°C, majoritatea bacteriilor i virusurilor nu se mai înmulesc. De aceea febra
nu trebuie neaprat combtut.
Tratamentul : Ceaiul de cimbru, de tei i de mueel susine încercrile de aprare ale organismului.
i de asemenea, compresele (împachetrile) reci pe gambe. Acestea sunt remediile clasice pentru scderea
febrei, f r a-i îngrdi îns efectul vindector. Pentru comprese, se înmoaie un prosop în ap rece (la
temperatura camerei), se stoarce uor, se înf oar în jurul gambei i se ine 10 minute, nu mai mult. Se
procedeaz la fel de 2-3 ori.
Efectul: Compresele cu ap rece reduc direct temperatura sângelui.

Guturaiul de fân
Odat cu apariia polenului, se instaleaz i rinita alergic: nasul începe s curg i mâncrimea
devine de nesuportat. Persoanele care sufer de aceast afeciune produc prea multe histamine pentru a se
apra de polen: mucoasa este prea irigat cu sânge, se inflameaz i preseaz în nas ap din esuturi. Boala
se manifest ca un guturai, iar bronhiile se îngusteaz atât de tare, încât pot aprea probleme respiratorii.
Tratamentul : Ca prim ajutor temporar - se trage ap  rece pe o nar . i, ceea ce lumea satului tia de
pe-atunci: ardeiul, pâinea integral pr jit, castravetele, ridichile i pâinea de secar conin foarte mult
magneziu - fiind recomandate în cura antirinit.
Efectul: Apa tras pe nas dezumfl mucoasa i elimin polenul, iar magneziul stopeaz producerea
histaminelor.

Herpes
Este un virus pe care-l avem cu toii în stare latent, dar care nu „se manifest” întotdeauna, el
aprând mai cu seama atunci când sistemul imunitar este slbit.

  49
 

Tratamentul : Roinia i suntoarea fierte (infuzate) i aplicate direct pe zona afectat sub form de
comprese (sau chiar pliculee de ceai înmuiate în ap cldu). În caz de recidiv: înf urai un cub de
ghea într-o batist i apsai-l în locul unde simii furnicturile, semn c herpesul va „izbucni” din nou.
Efectul: Remediile bunicii stopeaz inflamaiile i infeciile, iar plantele au o aciune antiviral.

Hipertensiune arterial  
În cazul unei predispoziii la tensiune arterial ridicat, inima i vasele sanguine sunt solicitate mai
mult i pot fi mai uor vtmate.
Tratamentul : Usturoiul  cur cel mai bine vasele sanguine, dar numai în cantitate mare (1-2 cei
proaspei, zilnic).
Efectul: Usturoiul conine sulfide care reduc nivelul colesterolului.

Hipotensiune
La persoanele hipotensive, inima pompeaz sângele cu putere sczut. Pentru întrirea puterii de
pompare, se recomand o reet a pastorului Kneipp.
Tratamentul : Turnai 3/4 l de vin alb tare peste 20 g frunze de rozmarin, lsai s stea 5 zile i bei
apoi în mod regulat, câte un phrel, la prânz i seara. (Hipotensiunea este mai puin grav decât
hipertensiunea.)
Efectul: Rozmarinul regleaz puterea de pompare a inimii i la fel, o substan activ (camphen) din
vin.

Înepturi de insecte
Înepturile de ânar nu sunt periculoase, umflturile disprând, de obicei, de la sine. Mai rele sunt
cele de albine i de viespi, care pot produce inflamaii grave sau reacii alergice. În cazul unor astfel de
simptome, trebuie mers la doctor, dar altfel, ne putem „vindeca” singuri.
Tratamentul : Mai întâi se spal locul înepturii cu ap rece, dup care se aplic o compres cu
cuburi de ghea, pentru ca umfltura s nu se mai produc. i o ceap tiat în dou reduce inflamaia i
mâncrimea.
Efectul: Apa rece împiedic inflamaiile grave, iar sulfidele din ceap sunt antibiotice i absorb apa din
esut.

Lipsa de fier
Persoanele cu fier insuficient în sânge obosesc repede, sunt mai iritabile, au unghiile casante, prul
pleotit i tenul palid i uscat. În mod normal, printr-o alimentaie corect, se asimileaz o cantitate
suficient de fier, dar dup eventuale hemoragii, în cazul unei menstruaii abundente sau în timpul sarcinii,
acest lucru nu mai este valabil.
Tratamentul : Ceaiul de urzic  poate fi de mare folos în asemenea situaii: se oprete o linguri cu
frunze de urzic cu o ceac de ap fierbinte, se las s stea 5 minute, se strecoar i se beau zilnic 3 cni
cu ceai. Primvara, salata de prlue proaspete stimuleaz hematopoieza (formarea sângelui) i în plus,
este i foarte apetisant.
Efectul: Substanele amare din prlue (Bellisperenis) stimuleaz i metabolismul, în afar de
formarea sângelui.

Mahmureal  
Dup o sear „stropit” din belug, urmeaz dureri de cap, stare de grea i ameeal, pentru c 
alcoolul a agresat membrana celulelor.
Tratamentul : rncile tiau s-i trezeasc soii. Ele puneau pe mas, la micul dejun, scrumbie
marinat, zeam de varz acr sau zer.
Efectul: Magneziul din alimente stabilizeaz membrana celulei.
  50
 

Neurodermit  
Este o boal ereditar, cu o component psihic puternic, care nu poate fi vindecat definitiv, starea
putând fi îns ameliorat printr-o îngrijire atent a pielii, f r a-i afecta pelicula protectoare.
Tratamentul : Refacerea grsimii se poate obine cu ajutorul bilor cu adaos de ulei (de soia, de
pild). Bile se pot face zilnic: se toarn circa 10 ml de ulei în ap cald (37-38°C), se st 10 minute în
cad, dup care se maseaz uor pelicula uleioas în piele. Împotriva mâncrimilor se fac splturi cu oet
de mere: se amestec o parte de oet cu 2 pri de ap i se tamponeaz zona afectat cu o bucic de vat 
umezit.
Efectul: Grsimile i uleiurile refac supleea pielii i calmeaz mâncrimea. Oetul de mere
stabilizeaz stratul acid protector al pielii.

Ochi obosii
La televizor, la volan sau în faa computerului, ochii sunt suprasolicitai i la un moment dat
„capoteaz”: ustur, imaginile nu mai sunt foarte clare, apar durerile de cap. Prin suprasolicitare,
producerea lichidului lacrimal scade, pleoapele acoper mai rar ochii, iar acetia se irit.
Tratamentul : Silurul este o binecuvântare pentru ochi. Sub form de ceai cald i comprese reci.
Ceaiul: se oprete o linguri de silur cu o ceac cu ap fierbinte, se infuzeaz 2 minute, se strecoar i
se bea. Compresele: în ceaiul rcit se înmoaie o bucic de vat i se aplic pe pleoapele închise.
Efectul: Substanele din silur calmeaz ochii iritai.

Picioare i mâini reci


Mâinile i picioarele reci pot fi i o urmare a strii de team i de încordare, dar de cele mai multe ori,
reacia este provocat de irigarea deficitar cu sânge cauzat de sedentarism, de hipotensiune sau de
circulaie proast.
Tratamentul : Du rece la picioare , dup metoda Kneipp. Se poart un jet de ap de la glezn spre
coaps, pe faa i pe dosul piciorului, de trei ori.
Efectul: „Cura Kneipp” întrete vasele de sânge, care reacioneaz mai flexibil la stimulii reci i
calzi.

Rceal 
Tratamentul : În funcie de centrul de greutate, afeciunea poate fi tratat cu o serie întreag de
remedii la îndemân. De exemplu, pentru durerile de gât - ceai de salvie, pentru guturai - ap srat 
tras pe nas, pentru  tuse - ceai de ceap (se fierbe o jumtate de ceap tiat mrunt într-un sfert de litru
de ap i se îndulcete cu puin miere). Pentru cile respiratorii inflamate , se recomand baia fierbinte
cu flori de fân. Florile de tei i ceaiul de soc provoac i ele transpiraia i întresc sistemul imunitar. Iat 
un ceai pentru rceal: se amestec 20 g de mcee, 14 g flori de soc, 14 g mueel, 14 g flori de tei, 11 g
frunze de mur, 10 g scoar de salvie i 5 g flori de hibisc (zmoi). Se face o infuzie din 2 linguri de
plante i 1/4 l de ap i se las s se ptrund 10 minute.
Efectul: Toate plantele sunt calmante, expectorante i imuno-stimulatoare. Salvia, de pild, este
planta cu efectul antiinflamator cel mai puternic, iar apa srat este remediul cel mai sigur pentru nasul
 înfundat.

Rgueal 
Tratamentul : Când vocea cedeaz, remediul cel mai eficient este gargara cu ceai de salvie sau de
ptlagin . Se dau în clocot 2 lingurie de plant cu 1/4 l de ap, se las s se ptrund 10 minute i se face
gargar de câteva ori pe zi. i înc ceva: tcerea e de aur (ajut la refacerea coardelor vocale agresate).
Efectul: Ambele plante stopeaz inflamaia i sporesc rezistena coardelor vocale la agenii patogeni.

  51
 

Riduri
Ridurile nu sunt o boal, ci o urmare fireasc a înaintrii în vârst. Cu toate acestea, ele dau mari bti
de cap, mai cu seam femeilor. Din pcate, nu exist nici un remediu miraculos care s transforme peste
noapte pielea ridat într-una neted, ca de bebelu. Se poate face totui ceva pentru încetinirea - pe cât
posibil - a procesului de îmbtrânire a pielii.
Tratamentul: O masc  cu ingrediente din propria c mar - se amestec 1 glbenu cu 2 linguri de
ulei din germeni de grâu i cu un bob de drojdie i se întinde într-un strat subire pe fa i pe gât. Se las 
s acioneze 30 de minute, dup care se cltete faa cu mult ap.
Efectul: Lecitina din glbenu netezete i întinde pielea, iar vitaminele din drojdie o protejeaz de
efectele duntoare ale mediului înconjurtor.

Sciatic  
În decursul anilor, discurile dintre vertebre î i pierd din elasticitate. Urmarea: deplasarea acestora,
strivirea i inflamarea nervului sciatic.
Tratamentul : Pentru c buiota de ap este prea mic pentru suprafaa afectat, se ruleaz un prosop,
se ud cu ap fierbinte i se aplic imediat pe zona dureroas. Se ine pân când începe s se rceasc.
Efectul: Prosopul fierbinte decontracteaz, relaxeaz i accelereaz eliminarea produselor de
metabolism care produc durere.

Stri depresive
Tratamentul : Paracelsus recomanda înc din secolul al XVI-lea suntoarea împotriva „fricii i a
viselor urâte”. Astzi, confirmarea eficienei acestei plante aparine oamenilor de tiin: când starea
sufleteasc este la pmânt, suntoarea intervine, restabilind echilibrul hormonal. i în Ardeal, tristeea se
alung cu „pojarni”. Se ia de 2-3 ori pe zi, câte o ceac cu ceai de suntoare i una chiar înainte de
culcare.
Efectul: Suntoarea blocheaz receptorii din creier responsabili pentru strile depresive. i se pare c 
 împiedic descompunerea serotoninei, hormonul fericirii.

Urcior
La început, se simte o durere ca i când sub pleoap s-ar afla un bob de nisip. Ulterior, urciorul
colecteaz puroi i dup câteva zile se „golete” de la sine.
Tratamentul : Pentru ca procesul s decurg mai repede, se pot aplica comprese cu semin e de in. Se
amestec 2 linguri de semine mcinate cu 2 ceti cu ap clocotit i se las puin s se umfle. Se înmoaie
un tifon sau o bucic de vat i se ine 20 de minute pe pleoapa inflamat. Durerile pot fi alinate cu terci
de cartofi: se zdrobete cu furculia un cartof fiert, curat de coaj i se amestec cu 1 glbenu i puin
lapte fierbinte, pân se obine un terci, care se întinde apoi pe un tifon sau o pânz i se ine 20 de minute
pe ochi. Se repet de 2-3 ori pe zi.
Efectul: Cartofii sunt antiinflamatori, iar seminele de in accelereaz - prin uleiul pe care-l conin -
coacerea urciorului.

Varice
În zilele noastre, varicele sunt considerate o boal „popular”. Apar atunci când suntem predispui
ereditar, când îmbtrânim, când stm mult în picioare, când pereii vaselor sunt prea subiri i când fibrina
- substana care fluidizeaz sângele - nu se mai descompune în suficient msur. Varicele pot fi operate,
dar putem aciona i noi, întrind pereii venelor.
Tratamentul : În afar de micare (inclusiv simpla ridicare pe vârfuri), eficiente sunt astzi extractele
de castan slbatic, care se gsesc gata preparate în farmacii. În trecut, se f ceau: împachetri reci cu oet
de mere i tinctur de arnic (în proporie de 1:9 i subiat cu ap) sau cu sare de mare (1 lingur dizolvat 

  52
 

 în 1/4 l ap). i atenie la alimentaie: vitamina C înt rete pereii venelor, ceapa, usturoiul i piperul reduc
producia de fibrin.
Efectul: Împachetrile desfac blocajele, stimuleaz irigarea sanguin, stabilizeaz circulaia, iar
castanul slbatic „etaneaz” pereii venelor.

Vrsturi
Când simim c ni se strânge stomacul, n-avem ce face i vomm. Este ca un reflex de autoaprare al
organismului, prin care se separ substanele nocive. De aceea este bine s nu reprimm senzaia de
grea.
Tratamentul : Pentru ca stomacul agresat s se poat reface, ar trebui s apelm la remediul clasic: ceai
de ment i pesmei sau biscuii uscai. Sau o sup mucilaginoas de ovz: se pun 20 g de fulgi de ovz în
ap fierbinte i se las s dea în clocot.
Efectul: Ceaiul de ment este un tampon pentru acidul gastric excedentar, iar pesmeii, care conin
hidrai de carbon, alimenteaz organismul cu energie, f r s-l împovreze.

Vânti
Loviturile sunt nu numai dureroase, ci ele sunt însoite adeseori de apariia unor pete albastre:
vân tile.

Tratamentul : Se pune o linguri de acetat de aluminiu sub form de argil într-un pahar cu ap, se
amestec i se înmoaie o bucic de vat, care se aplic pe zona dureroas. Alternativ: alifie sau gel de
arnic.
Efectul: Argila reduce umfltura, iar arnica conine uleiuri eterice care blocheaz formarea în organism
a substanelor care provoac dureri i inflamaii.

LAVANDA
„Spaima moliilor”, îmb ttoarea floare de lev nic este totodat  un remediu de s ntate, prea
puin cunoscut.
Sfâritul de var i începutul de toamn este o perioad privilegiat pentru plantele aromatice, care
acum sunt în plin maturitate parfumând cu miresme întreg vzduhul. Ce sunt plantele aromatice? Sunt
specii care conin o categorie cu totul special de substane, aa-numitele uleiuri aromatice (numite i
volatile sau eterice) care au, pe lâng calitatea lor de odorizant extrem de puternic, virtui terapeutice cu
totul speciale. Multe din uleiurile volatile sunt mai puternice decât antibioticele în combaterea infeciilor
de tot felul, mai eficiente decât remediile de sintez în reglarea activitii nervoase i hormonale, fiind pe
bun dreptate considerate adevrate medicamente ale viitorului.
Lavanda este prin excelen o plant european, originar din zona Alpilor, unde crete spontan, pe
pajiti întinse de la poalele munilor i pân la altitudini de 1700 de metri, îmblsmând aerul cu un miros
de neconfundat. Rspândirea acestei plante în întreaga Europ s-a f cut cu sute de ani în urm, când a
ptruns, prin Marea Britanie, pân în zonele îndeprtate ale Rusiei orientale. Mai mult, aceast iarb 
aromat a intrat rapid în medicina popular a tuturor popoarelor europene, fiind adoptat i îndrgit 
imediat pentru virtuile sale terapeutice, despre care vom vorbi pe larg în continuare.
Cum arat i unde gsim lavanda
Lavanda (Lavandula angustifolia) este un subarbust cu o înlime de pân la cincizeci de centimetri,
cu tulpini subiri i lemnoase, frunze mici, de un verde-cenuiu i flori liliachii-roietice. Întreaga parte
aerian înflorit degaj o mireasm puternic datorit uleiurilor volatile secretate din abunden. La noi, ea
este o plant de cultur, cerinele ei fa de clim (în special fa de cldur) împiedicând-o s creasc 
spontan. O gsim cultivat în zona de deal i de es, în locuri unde temperaturile, mai ales pe timpul verii,
sunt mai ridicate. Din pcate, la noi în ar, în ultimii zece ani, suprafeele pe care este cultivat lavanda
s-au restrâns tot mai mult, zeci i sute de hectare de soiuri ameliorate de lavand fiind distruse sau lsate
 în prsire. Din acest motiv, o vei gsi destul de greu în magazinele naturiste i la preuri ceva mai mari
  53
 

decât cele obinuite. Îns, vei vedea, eforturile pentru a o achiziiona merit din plin, pentru c subtilele
sale efecte vindectoare sunt unice printre plantele de la noi.
Reete pe baz de lavand  
Pulberea de lavand  
Planta se macin fin cu rânia electric de cafea sau în piu, dup care se pune într-un borcan de
sticl închis ermetic, care se pstreaz la întuneric i rcoare. Se ia o linguri de pulbere de 3-4 ori pe zi.
Planta se ine sub limb vreme de 10-15 minute, dup care se înghite cu ap. În ciuda parfumului su
dulce, vei remarca faptul c are un gust surprinztor de amar, motiv pentru care adesea este preferat 
tinctura.
Tinctura de lavand  
Se obine prin mcinarea prilor aeriene uscate, cu rânia electric de cafea, dup care pulberea
obinut se pune într-un borcan care va fi umplut pân la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70
de grade. Dup adugarea alcoolului peste pulberea de plant, borcanul se închide ermetic i se las la
macerat vreme de 14 zile, agitând din când în când coninutul pentru o mai bun solubilizare a principiilor
active. Dup trecerea intervalului de timp necesar macerrii, preparatul se filtreaz prin tifon, iar tinctura
obinut se pstreaz în sticlue mici i închise la culoare. Se administreaz pe stomacul gol, de trei-patru
ori pe zi, câte o linguri dizolvat în jumtate de pahar de ap.
Uleiul volatil de lavand  
Este preparatul cel mai puternic din lavand, ce nu poate fi îns obinut casnic, ci numai prin procedee
industriale (de obicei prin distilare cu aburi). Îl gsim în magazinele i farmaciile naturiste de la noi.
Intern: se iau amestecate cu miere sau pe o bucic de zahr 2-3 picturi de trei ori pe zi. Extern: uleiul se
folosete amestecat în unguente, adugat la apa de baie, pentru aromatizarea aerului încperilor.
Atenie: înainte de a folosi un ulei volatil pentru uz intern, citii cu atenie eticheta i prospectul. Exist i
uleiuri volatile numai pentru uz extern, care sunt semisintetice i foarte duntoare organismului,
administrate intern. În cazul în care în timpul tratamentului apar simptome cum ar fi ameeala, durerea de
cap, greaa, usturimea la urinare, se întrerupe administrarea.
Oetul aromatic de lavand  
Într-o sticl cu gâtul larg se pun 10 linguri de lavand mrunit, peste care se adaug jumtate de litru
de oet de mere. Se las s se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, dup care se filtreaz. Se
folosete pentru fricionri i comprese.
Uleiul gras de lavand  
La jumtate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adaug 5 linguri de lavand uscat i
mrunit. Se pune într-un borcan închis ermetic i se las s se macereze la soare sau în apropierea unei
surse de cldur vreme de 5 zile, dup care se filtreaz. Uleiul, uor aromatizat, obinut se mai pune la
macerat cu alte 5 linguri de lavand vreme de înc 5 zile, dup care se filtreaz .a.m.d., pân când capt 
un miros foarte puternic de lavand. Se folosete pentru masaje i fricionri.
Baia cu lavand  
Dou mâini de lavand se las la macerat în 2 litri de ap, vreme de 8-10 ore (de dimineaa pân 
seara), dup care se filtreaz. Planta rmas dup filtrare se oprete cu înc 2 litri de ap clocotit, dup 
care se acoper, se las s se rceasc i se filtreaz. În final, se combin cele dou extracte, preparatul
obinut fiind adugat în ap din cada de baie.
UTILIZRI INTERNE ALE LAVANDEI
 Dischinezie biliar , balonare la bolnavii de bil , crize biliare înso ite de dureri de cap  - Se ia
lavanda sub form de pulbere, administrat pe stomacul gol, câte o linguri de patru ori pe zi. Datorit 
principiilor sale active amare, lavanda mrete secreia de bil i ajut la evacuarea ei, calmând durerile
abdominale i activând digestia.
 Depresie, anxietate  - în cazurile uoare se ia lavand sub form de tinctur - 1 linguri dizolvat 
 în jumtate de pahar de ap, de 3-4 ori pe zi, în cure de lung durat (3 luni minimum). Uleiul volatil de
lavand se administreaz în depresiile i crizele de anxietate severe: dou picturi de ulei volatil
  54
 

amestecate cu puin miere se iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Studiile f cute pân în prezent au
artat c exist o anumit selectivitate a pacienilor tratai cu aceast plant, unii neavând o reacie
special la uleiul volatil, în timp ce la alii s-a observat o ameliorare clar a strii luntrice, ameliorare
tradus prin reducerea sensibilitii psihice, estomparea fricilor i angoaselor, reapariia dorinei de via.
 Aritmie cardiac , adjuvant în ischemia cardiac  aprut pe fond de stres  - Lavanda este prin
excelen o plant antistres, motiv pentru care, administrat în cure de lung durat amelioreaz i gradat
conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. În problemele cardiace s-a observat o aciune deosebit de
favorabil a tincturii de lavand, care acioneaz direct la nivelul sistemului nervos central. Se
administreaz de trei-patru ori pe zi câte o linguri de tinctur, diluat în jumtate de pahar de ap.
 Viermi intestinali, infec ii cu protozoarul Giardia lamblia - Se combin în proporii egale
tinctur de lavand, de pelin i de cimbru (toate tincturile se prepar la fel ca cea de lavand). Se ia din
aceast combinaie de tincturi câte o linguri diluat în puin ap, de patru ori pe zi, înainte de mas. O
cur dureaz minimum dou sptmâni. Acest tratament este eficient, atât singur, cât i în combinaie cu
remediile alopate, a cror eficien o mrete.
 Oboseal , iritabilitate psihic , insomnie - Cele mai bune rezultate se obin f când bi cu lavand,
cu jumtate de or înainte de culcare. Suplimentar, este bine s punei sub pern un mic scule (ceva mai
plat) cu lavand. Somnul va fi mai odihnitor i mai lin, iar peste zi vei remarca o mult mai bun rezisten 
psihic i stpânire de sine. Intern, se ia tinctur de lavand: o linguri de trei ori pe zi.
 Dureri de cap, migren , ameeal - Ca remediu de urgen se iau 1-2 picturi de ulei volatil de
lavand cu puin miere. Ca tratament pe termen lung se recomand pulberea de lavand: o linguri de
patru ori pe zi, administrat pe stomacul gol.
 Reumatism - Se face un ceai din o parte flori de soc i dou pri lavand, o linguri din acest
amestec fiind oprit cu o can de ap, dup care se las s se rceasc puin i se filtreaz. Se beau pe zi
2-3 cni din acest ceai, cât mai cald (pentru ca efectul sudorific i depurativ s fie mai intens). Are un gust
destul de greu de suportat, dar o cur de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice excepionale.
 Tuse convulsiv , grip, bronit - 2 picturi de ulei volatil se amestec cu o lingur de miere i se
administreaz câte puin din acest amestec, care nu va fi înghiit direct, ci va fi lsat s alunece pe gât
pentru a-i exercita din plin efectele antiinfecioase i calmante. Se iau maximum 6 picturi de ulei de
lavand pe zi la aduli i dou picturi pe zi la copii.
FOLOSIREA EXTERN A LAVANDEI
 Adjuvant în pneumonie i bronit cronic - La 4 linguri de lavand proaspt mcinat se adaug 
ap, amestecând progresiv, pân când se formeaz o past, care se învelete în tifon i se aplic pe piele.
Deasupra cataplasmei se pune o sticl cu ap fierbinte i se acoper cu o ptur, ca s pstreze cldura.
Cataplasma se ine minimum o jumtate de or.
 Contra pduchilor i a altor insecte parazite  - 3-4 picturi de ulei volatil de lavand se amestec 
cu o linguri de oet i se aplic pe pr (sau pe zona afectat), dup care capul se acoper vreme de câteva
ore, pentru a se form un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. Se aplic tratamentul
7-10 zile la rând.
 Pentru creterea prului - Se face un masaj la rdcina prului cu oet de lavand obinut prin
macerare dup metoda de mai sus.
 Întreinerea pielii uscate  - Imediat dup baie se aplic uleiul gras de lavand (obinut prin
macerarea plantei în ulei de floarea-soarelui, dup metoda de mai sus) pe toat pielea, f cându-se în
acelai timp un masaj uor.
 Eczeme uscate, tumefac ii produse de loviri  - Se aplic uleiul gras de lavand pe zona afectat de
3-4 ori pe zi.
Câteva utilizri casnice ale lavandei
Condiment de lavand  - amestecai în cimbrul cu care condimentai mâncrurile puin lavand 
(într-o proporie aproximativ de 1:5). Mâncrurile vor cpta o arom deopotriv delicioas i rafinat,

  55
 

fiind, în plus i mai uor digerabile. În zona sudic a Alpilor, cimbrul amestecat cu lavand se d 
mânccioilor pentru a le regla apetitul i a-i ajuta astfel s scad spontan în greutate.
Pentru a scpa de molii - se pun în dulap sculei cu inflorescene de lavand uscat. Zilnic,
coninutul sculeilor se freac în palme pentru ca astfel s se degaje cât mai mult ulei volatil, care alung 
insectele.
Furnicile, puricii i gândacii  fug de mirosul de lavand. Pentru a scpa de musafirii nepoftii, stropii
de dou ori pe zi locurile în care acetia se ascund sau traseele pe care vin, cu o soluie format din 6
linguri de ap i 10 picturi de ulei volatil de lavand.
Pentru a scpa de mirosurile nepl cute din cas - punei într-o can de ap 10 picturi de ulei
volatil de lavand i 10 picturi de ulei volatil de ment. tergei cu aceast soluie pereii, podelele, toate
zonele care degaj mirosuri neplcute. Evitai suprafeele lcuite, pentru c uleiurile volatile sunt un
dizolvant redutabil i stric lacul.

METODE DE PURIFICARE A ORGANISMULUI i câteva leacuri de sezon


Toi adepii i practicanii medicinii alternative tiu c nici o boal nu poate fi vindecat f r o
puternic i corect curire prealabil a organismului. Mijloacele aflate la îndemân sunt diverse i
eficiente, indiferent dac apelm la purificarea prin dieta alimentar (regimul Oshawa, regimul Yang, cura
de sucuri de legume i fructe), metodele ayurvedice, cura cu argil sau postul de sntate. Între toate
acestea, plantele joac i ele un rol important, iar rostul acestui articol le privete în mod special. Întrucât
vine iarna i organismul nostru va fi solicitat peste medie s lupte împotriva gripelor i a altor infecii
virale, consider c o curire a principalelor noastre organe va uura sarcina greu încercatului sistem
imunitar. Reetele pe care vi le prezint provin dintr-o îndelungat experien de practicare a terapiilor
naturiste i sper s le fie tuturor de folos.
Curarea i purificarea rinichilor
Se iau 6 crengue de mure de 50-60 cm fiecare. Se taie mrunt ca ceapa i se pun la fiert într-o crati 
de 6 l plin cu ap de izvor sau filtrat. Se fierbe 2-3 ore f r capac, la foc încet, pân când rmâne
 jumtate (3 l). În dou zile se bea toat cantitatea, fracionat, în pri egale, în decursul primei i celei de-a
doua zi. Timp de o sptmân se recomand alimentaie vegetarian, f r carne (trei zile înainte i trei zile
dup tratament). În timpul tratamentului, chiar i dup, se poate verifica urina, în care vom observa (dac 
e cazul) nisipul i chiar i calculi de mici dimensiuni.
Purificarea sângelui
Avem nevoie de 100 g rostopasc i 300 g miere. Se pune rostopasca într-o crati smluit, se toarn 
peste ea 1 l de ap clocotit i se las la macerat 12 ore. Lichidul obinut se strecoar, se dizolv mierea în
el, iar siropul rezultat se pune într-o sticl în frigider. În fiecare zi se toarn din acea sticl într-una mai
mic 150 g compoziie, din care se ia câte o lingur, de ase ori pe zi, din or în or, de preferat de
dimineaa pân la prânz. Se procedeaz astfel pân la terminarea întregului coninut din sticla de la
frigider. Tratamentul cu rostopasc se face o dat pe an.
Purificarea articula iilor
Se pun 10 foi de dafin în 500 ml ap i se fierb la foc încet, timp de 15 minute. Lichidul, împreun cu
frunzele, se toarn într-un termos, unde se las dou ore, dup care se împarte în trei porii egale, pe trei
zile. O porie se consum de-a lungul a 12 ore, altfel se poate provoca hemoragie intern. Peste o
sptmân se poate repeta procedura timp de dou zile. În zilele de tratament se respect dieta vegetarian.
Purificarea articulaiilor în primul an se face o dat pe trimestru, dup care o singur dat pe an i doar
dup purgarea, curarea intestinului prin clisme. Acest decoct de foi de dafin poate normaliza i nivelul
glicemiei, când nu este prea mare. În acest caz, se va lua pe parcursul a dou sptmâni câte o lingur, cu
20 de minute înaintea meselor principale.
Purificarea ficatului
Medicina popular propune purificarea ficatului dup ce s-a f cut eliberarea i purgarea intestinului
prin clisme. În caz contrar, apare pericolul unei intoxicri a sângelui, din cauza absorbirii reziduurilor
  56
 

stagnate din intestin în timpul curirii ficatului. Pregtirea ficatului pentru purificare se face printr-un
regim alimentar care s conin legume, fructe, semine, de preferat crude, netratate termic i purgarea
intestinului zilnic, timp de o s ptmân, dup care timp de trei zile nu se bea decât suc de mere proaspt,
 în orice cantitate, dup ce în prealabil s-a recurs la o clism (pe nemâncate). A treia zi, consumul de suc
de mere se încheie la ora 19. Conform bioritmului, în acest timp ficatul se relaxeaz i se poate debarasa
de calculi de bilirubin, de colesterol etc. Pân la ora 19, ne pregtim 200 g de ulei de msline înclzit
uor i 200 g suc de lmâie proaspt stors, de asemenea înclzit uor. La ora 19-20 ne culcm în pat cu o
pern electric pus în regiunea ficatului (o sticl cu ap înclzit sau chiar o crmid mai mic înclzit 
pe sob), acestea se in 2-3 ore. Se consum din 15 în 15 minute 3 linguri de ulei i imediat 3 linguri de
zeam de lmâie, pân se consum cele 200 + 200 g. Dup procedeu, putem adormi linitii. Spre
diminea, când va veni impulsul de defecare, se vor elimina calculi de bilirubin de culoare verde, care
vor avea consistena lutului sau a plastilinei, dopuri cilindrice de colesterol, fiere neagr cu miros urât.
Dup aceasta se face o clism uoar i se poate lua un mic dejun compus din fructe de acelai fel (3-4
mere, portocale sau pere). Ziua se bea ceai diuretic, iar de-abia seara se poate mânca puin orez, gri sau
arpaca, i acestea fierte numai în ap. Cu o or înainte de mas se mnânc un fruct copt (mr, grapefruit
etc.). Procedeul trebuie continuat cu o sptmân de alimentaie vegetarian (f r carne).

REETE CU ALIMENTE
Tratament de purificare cu dovleac în cazul insuficien ei cardiace cu edeme
500 g miez de dovleac, f r semine, se taie în bucele i se fierbe într-un vas emailat cu ap cât
cuprinde. Când s-a înmuiat dovleacul, scurgem lichidul i îl pstrm. Dovleacul fiert se freac într-un alt
vas cu o lingur de lemn pân se face o past fin, peste care se pune apa în care a fiert. Se freac i se
amestec pân la completa omogenizare. Butura rezultat se consum în dou reprize, dimineaa i seara.
Cura dureaz 30 de zile. Tratamentul cu dovleac fiert sau suc de dovleac este recomandat i la constipaia
cronic.
Cura cu must, recomandat  persoanelor care sufer  de hipertensiune arterial  
Se începe cu 0,5 l must zilnic, în trei reprize, cu o or înainte de mesele principale, apoi cantitatea
crete progresiv cu 100 ml/zi pân se ajunge la 2 l (dup circa dou sptmâni), cantitate care se menine
2-3 zile, f r a se mai consuma i altceva. Dup acest nivel maxim, se revine la cantitatea iniial. Cura
este important i pentru efectul ei diuretic, depurativ i antisclerotic. Pe timpul acestei cure se va urma i
un tratament profilactic (evitarea solicitrilor nervoase, a alcoolului, tutunului, consumului excesiv de sare
etc.), precum i o diet vegetarian.
Reete cu suc de ridiche neagr  cu miere i suc de varz alb cu miere, pentru combaterea
bronitei cronice
Ridichile se spal i se cur de coaj (1-2 kg), se dau pe rztoare i se trec prin maina de tocat.
Într-un vas emailat se amestec ridichile cu mierea (de preferat de culoare închis, de pdure). Amestecul
se ine la frigider i se consum 1-2 lingurie pentru copii i 1-2 linguri pentru aduli, de trei ori pe zi. Se
folosete pân dispare tusea i rgueala.
La sucul din varz se folosete numai varza proaspt, care se cur de impuriti i de foile
exterioare, se spal i se scurge de ap. Se taie mrunt cu cuitul i se trece de dou ori prin maina de
tocat, dup care se strecoar. Se îndulcete cu miere dup gust i se poate pstra la frigider, dar nu mai
mult de 24 de ore. Se ia câte o lingur de 5-6 ori pe zi i se consum pân la vindecarea bronitei. Este un
foarte bun emolient, înlesnind expectoraia.

PLANTELE DEPURATIVE I AMARE


O treapt obligatorie pentru înt rirea sistemului imunitar
În medicina naturist se tie c starea de sntate a trupului i a sufletului se bazeaz într-o foarte
mare msur pe echilibrul între dou procese fundamentale ale fiinei noastre: asimilarea i eliminarea.
Cel mai adesea, boala i suferina apar atunci când, într-o form sau alta, asimilm mai multe toxine decât
  57
 

putem elimina. Dac, de pild, trim într-o aglomeraie urban i inspirm zilnic noxele a sute i mii de
evi de eapament, bem o ap de calitate îndoielnic i ne hrnim cu alimente „presrate” cu tot felul de
aditivi chimici, la un moment dat organismul nostru va fi împovrat de substane nocive. Aceast 
 împovrare va duce la o scdere a capacitii naturale de aprare, iar de aici pân la boal nu mai este
decât un singur pas. În plan psihologic, lucrurile stau exact la fel: nelinitile, conflictele, suprrile i alte
emoii negative mai mici sau mai mari se adun, iar sufletul, nemaiputând s le primeneasc, intr în criz.
Forma de manifestare poate fi o iritabilitate pasager, o insomnie sau mai ru, o depresie, îns fenomenul
este acelai: o încrcare a fiinei cu toxine (de data aceast psihice), care duce la îmbolnvire. Ce este de
f cut? Este limpede c nu putem pleca de la îndatoririle noastre pentru a ne izola pe un vârf de munte,
unde apa i aerul sunt limpezi i curate, unde stresul vieii de zi cu zi nu ne mai atinge. Soluia cea mai
eficace este s ne despovrm cât mai repede de toate impuritile i zaurile adunate, fiina noastr 
regsindu-i apoi în mod spontan echilibrul. Atât pentru eliminarea toxinelor fizice, cât i a celor psihice,
medicina naturist ne pune la îndemân mijloace de purificare cât se poate de eficiente. Aplicarea lor este
extrem de important. Dup cum am spus, nu o dat, întrirea imunitii (o faz ulterioar purificrii) nu
se poate face decât pe un organism splat de zguri i de toxine. Ca s poat lupta, celulele de aprare - o
adevrat armat pus la dispoziia noastr - au nevoie de drum curat.
Plantele depurative
Rolul lor este s fac o „curenie general” a organismului, determinând intensificarea eliminrii
reziduurilor pe toate cile principale: transpiraie, urin i fecale. Purificarea determinat de ele este atât
de intens, încât la persoanele foarte intoxicate pot aprea într-o prim faz fenomene derutante i nu
 întotdeauna foarte plcute, cum ar fi: transpiraia abundent i cu un miros mai neplcut ca de obicei (dup 
care se reduce cantitativ i devine inodor), urinarea frecvent, mici erupii tegumentare (care se vindec 
extrem de rapid, fiind vorba de o reacie de vindecare). În flora noastr sunt mai bine de 30 de plante
depurative, unele mai intense ca aciune, altele mai blânde. Dintre acestea, am selectat câteva cu efecte
puternice, dar în acelai timp neagresive i pe care le putei gsi cu uurin în magazine:

Iarba de trei-fra i-ptai (Viola tricolor) - am pus-o pe primul loc fiindc are cele mai complete
efecte. Rezultate deosebite se obin în cazul persoanelor foarte sensibile la bolile sezonului rece (în special
la guturai i bronit), precum i în cazul celor care deja sufer de afeciuni cronicizate cum ar fi bronita,
astmul, reumatismul etc. Recomandm administrarea acestei plante sub form de ceai preparat astfel: se
pun într-un vas de porelan sau sticl 2-3 linguri de iarb de trei-frai-ptai mrunit, într-o jumtate de
litru de ap de izvor sau plat. Planta se las s se macereze la temperatura camerei, de seara pân 
dimineaa, când se filtreaz. Maceratul se pune deoparte, iar planta rmas se va opri vreme de jumtate
de or cu o jumtate de litru de ap clocotit, dup care se las s se rceasc i se filtreaz. În final, se
combin maceratul cu extractul obinut prin oprire, iar preparatul va fi but pe parcursul unei zile.

Boabele