Examenul complet de urina (examen chimic, sediment urinar)

RECOLTARE PROBE DE URINA

 Se efectueaza spalarea mainilor

 Inainte de mictiune se efectueaza toaleta locala cu apa si sapun; (spalarea se face din fata
in spate)
 Pentru a preveni contaminarea probei, se evita contactul zonei spalate cu orice obiect
(prosop, hartie igienica, lenjerie intima etc);
 Din prima urina de dimineata – se elimina primul jet si se colecteaza urina emisa din
jetul din mijloc (20-30 ml),
 Se inchide etans recipientul
 Se evita atingerea recipientului in interior sau de zona genitala;
 Dupa recoltare, recipientul se aduce la laborator sau se poate pastra la temperatura
camerei (18-25 grade C) cel mult 2 ore;

 Se accepta un esantion de urina altul decat cel de dimineata ,de cca 4 h de staza vezicala
(lipsa mictionarii);
 La pacientele lehuze sau aflate la menstratie inainte de recoltarea probelor de urina se
aplica un tampon vaginal pentru a impiedica contaminrea probelor.

Folosire sistème de recolta pentru examenul de urina

Pentru Pacient Pentru exécutant din laborator

Tipuri de esantioane de urina

Recoltarea urinii din 24 de ore

Se efectueaza recoltarea respectand regulile descrise mai sus dupa aruncarea primei urini
de dimineata. Se incepe colectarea ex. de la ora 8 dimineata pana a doua zi la 8.
 Se colecteaza intr-un recipent curat, gradat pentru a se masura volumul exact. Se trimit la
laborator 100 ml din urina recoltata (dupa ce a fost bine omogenizata) si se noteaza pe
cererea de analiza volumul total de urina emis.

Recoltarea esantioanelor de urina la nou nascuti

- se efectueaza toaleta locala cu apa si sapun (atentie la posibile urme de materii fecale)

- Pe zona genito-urinara se ataseaza ferm punga pediatrica de recoltare a urinei, astfel: se

dezlipeşte banda protectoare din jumatatea inferioara a pungii si se fixeaza porţiunea
adeziva la nivelul perineului, astfel incat rectul să ramana în afara pungutei.
-
- Cand jumatatea de jos a pungii este fixata, se dezlipeste partea superioara a benzii si se
continua aplicarea portiunii adezive, asigurandu-se ca orificiul urinar a fost inclus în
punga. Trebuie verificat ca zona adeziva sa fie bine prinsa pe toata lungimea !! (vezi
imagine)
- Dupa recoltare continutul se transfera in recipientul de recoltare urina (urocultor)
 - Pe recipientele cu esantioane de urina esteinregistrat ID-ul din programul informatic
- Probele vor fi insotite de formularul de cerere de analiza pe care este inscris, nume si
prenume, ID, FO, sectie, medicul care a facut solicitarea, ora recoltarii, numele persoanei
care primeste proba in laborator, ora ajungerii probei in laborator.

TRANSPORTUL
- Se transporta probele in cutii de transport pana la laborator (nu se amesteca cu
probele de sange)

TIPURI DE EXAMENE URINARE

 - Examen microbiologic
- Examen complet de urina – cuprinde examenul sedimentului urinar si al sumarului de
urina
- Examen rapid de urina – pentru identificare rapida a prezentei unor compusi in urina
(ex. droguri)
- Examenul urinii din 24 de ore (se efctueaza determinari cantitative)

EXAMEN COMPLET AL URINEI

I. Examenul biochimic al urinii (sumar de urina)

Este numit si examenul sumar de urina si se realizeaza cu ajutorul stripurilor de urina, ce

permit evidentierea unor compusi care in mod normal sunt absenti in urina. Evidentierea se
bazeaza pe o reactie de culoare intre compusul urinar si un anumit reactiv impregnat intr-o zona
a stripului (diferita pentru fiecare parametru cercetat). Schimbarea de culoare in zona
corespunzatoare unui anumit parametru se compara cu o scala de culori predefinita. Intensitatea
culorii permite o evaluare semicantitativa a rezultatului.
 Analizor semiautomat de urini
Analizor automat hibrid-sediment si sumar
 Cu ajutorul stripurilor urinare se pot aprecia:
 Densitatea urinara (greutatea specifica) - testul compara densitatea urinei fata de
densitatea apei distilate, care are greutatea specifica 1000. Normal este cuprinsa intre 1015-1022.
Densitatea depinde atat de factori fiziologici cat si patologici. Conditiile patologice in care se
modifica densitatea urinara sunt asociate cu alterarea capacitatii rinichiului de a dilua sau
concentra urina.
 pH-ul urinar - normal este cuprins in intervalul 4,8-7,4 (la indivizii sanatosi este situat in
general intre 5-6). Acest parametru reflecta capacitatea tubilor renali de a mentine echilibrul
acido-bazic al plasmei si lichidului extracelular, care se realizeaza in principal prin reabsorbtia
ionilor de sodiu si bicarbonat si secretia tubulara de ioni de hidrogen si amoniu. Modificarea pH-
ului urinar este asociata cu alterarea capacitatii rinichiului de mentinere a echilibrului acido-bazic
(in diverse boli renale) sau cu afectiuni acido-bazice sistemice (acidoza sau alcaloza) de origine
metabolica sau respiratorie.

1. Proteinele

Zona de testare a proteinelor de pe strip contine un amestec tampon si un indicator, care

in prezenta proteinelor sufera o schimbare de culoare de la galben la verde.
Proteinuria poate fi tranzitorie (fara leziune renala) in stari infectioase, stari febrile, in
conditii de efort sau oboseala sau permanenta (asociata cu leziune renala) in
glomerulonefrite, sindrom nefrotic (pierderea proteinelor in urina se datoreaza lezarii
membrane filtrante a glomerulilor renali, aceasta devenind permeabila pentru
macromoleculele plasmatice).

2. Glucoza

Testul se bazeaza pe o reactie specifica in care glucoza este oxidata enzimatic de glucoz-
oxidaza, in prezenta oxigenului atmosferic, la gluconolactona. Peroxidul de hidrogen format
oxideaza un indicator chimic in prezenta peroxidazei, formand un compus colorat care determina
o schimbare de culoare a zonei de pe strip, de la galben la verde.
Glicozuria poate fi de doua tipuri:
 Glicozurie secundara hiperglicemiei care depaseste pragul renal al glucozei (170-
180 mg/dl).

 Glicozuria renala - se poate asocia cu glicemie normala si se datoreaza scaderii

capacitatii de reabsorbtie tubulara, cu scaderea pragului renal de eliminare a glucozei: defecte ale
transportorului pentru glucoza, boli renale care afecteaza tubii renali.
Atunci cand este prezenta glucoza in urina (glicozuria detectabila) se impune
dozarea glucozei serice.
3. Corpii cetonici

Detectia se bazeaza pe principiul testului Legal: acidul acetoacetic si acetona

reactioneaza cu nitroprusiatul de sodiu si glicina, formand un compus colorat in violet. Reactia
este specifica numai pentru cei doi corpi cetonici, acidul β-hidroxibutiric nefiind detectat.
 Cresterea productiei de corpi cetonici apare in situatii asociate cu scaderea disponibilitatii
glucidelor ca sursa de energie (inanitie) sau cu reducerea capacitatii de metabolizare a
glucozei (diabetul zaharat).

4. Bilirubina si urobilinogenul

Pigmentii biliari (bilirubina) sunt absenti in urina normala, iar urobilinogenul apare in
cantitati mici (< 4 mg/24 ore). Bilirubina este pusa in evidenta prin reactia de oxidare in
biliverdina.
In conditii patologice numai bilirubina conjugata poate aparea in urina (este
hidrosolubila si circula liber in sange, pe cand bilirubina neconjugata este liposolubila si circula
legata de albumina, motiv pentru care nu poate strabate filtrul glomerular). Prezenta bilirubinei
in urina este caracteristica icterelor asociate cu cresterea bilirubinei conjugate: icterul
hepatocelular (in hepatite) si icterul obstructiv (obstructie a cailor biliare intra- sau
extrahepatice).
Urobilinogenul este crescut in conditiile asociate cu: icter hemolitic si insuficienta
hepatica.

CONCLUZIE: urina normala nu trebuie sa contina – proteine, glucoza, corpi cetonici in

cantitate decelabila, bilirubina.

Cu ajutorul stripurilor se mai pot evalua:

Prezenta hematiilor in urina (hematuria)- care poate fi microscopica sau

macroscopica.
 Detectia hematiilor in urina se bazeaza pe actiunea peroxidativa a hemoglobinei, care
catalizeaza oxidarea unui indicator chimic, rezultand un compus colorat care determina
schimbarea in verde a zonei aferente de pe strip.

OBS. Hematuria macroscopica poate constituii criteriul de respingere proba!!!

  Prezenta leucocitelor in urina - testul se bazeaza pe evidentierea activitatii esterazice a
polimorfonuclearelor (determinand aparitia unei coloratii purpurii pe zona aferenta de pe strip).
Leucocituria este un indicator important pentru afectiuni inflamatorii ale tractului urinar: infectii
bacteriene sau virale (cistita, pielonefrita), glomerulopatii.
 Nitritii - testul se bazeaza pe conversia, de catre bacteriile prezente in urina, a nitratului
in nitrit (si aparitia culorii roz pe zona aferenta de pe strip). Prezenta leucocitelor in cantitate
mare si a nitritilor in urina releva existenta unei infectii urinare produsa de bacterii.

II. Sedimentul urinar

OBTINERE SEDIMENT URINAR:

Se centrifugheaza eprubeta cu urina 5 minute la 3000rot.min. Se arunca supernatantul,
iar sedimentul ramas se agita usor si se iau aproximativ 35 -50 l produs, se aseaza pe lama de
microscop, se acopera cu lamela si se citesc la microscop cu obiectivul de 40X.

Pentru examenul sedimentului urinar, proba de urina se centrifugheaza, supernatantul se

decanteaza, iar un volum mic din sediment se examineaza la microscop intre lama si lamela.
Sedimentul urinar este format din elemente organizate si neorganizate. (Vezi imagine)
 a) Sedimentul organizat este format din celule si cilindri.
 Celulele epiteliale - provin din descuamarea epiteliului tubilor renali sau a cailor urinare,
la diverse niveluri si prezenta lor in numar semnificativ in urina denota un proces inflamator.
 Leucocitele si hematiile - urina normala poate contine rare leucocite sau hematii. Prezenta
lor in numar mare are semnificatie patologica (vezi mai sus).
 Cilindrii - sunt mulaje ale tubilor renali, contin proteine si/sau substante rezultate din
dezintegrarea leucocitelor, hematiilor sau celulelor epiteliale tubulare; uneori contin hematii sau
leucocite integre sau degenerate. Prezenta lor este patognomonica pentru leziuni ale tesutului
renal.
b) Sedimentul neorganizat este reprezentat de saruri in stare amorfa sau cristalina. Exemple
de cristale intalnite in urina sunt cele de oxalat de calciu sau acid uric/urat.

CRITERII RESPINGERE PROBE

- Hematurie macroscopica
- Proba insuficient recoltata
- Proba neetichetata
- Proba cu o culoare intens modificata (ex. administrare de casete cu albastru de metilen)