Curs

Sisteme Informa ionale Geografice

Specializarea: INGINERIA ECONOMICA IN
CONSTRUCTII

Anul II

Conf.univ.dr.ing. Doru MIHAI

2015

1
 CUPRINS

1. Defini ii

2. Aplica iiăGIS

3. Harta

4. Modelul de date geo-rela ional

5. Evaluareaăeconomic ăaăimplement riiăunuiăGIS

6. SchemaădeăorganizareăşiăstrategiiăpentruăimplementareaăunuiăGIS

7. Open GIS – Defini ii, concepte, modele

8. Curs Arc GIS

9. Extensii ArcGIS

10. Noua arhitectur GIS a ESRI

11. ArcGis Online

12. Caiet de lucr ri practice ArcGis 10.1

13. ProiecteășiăaplicațiiăGISărealizateăînățaraănoastr

14. Prezent ri power point

15. Bibliografie

2
 1. Defini ii
Sistemele informationale geografice (Geographical Information Systems - GIS) fac parteă dină clasaă maiă larg ă aă
sistemeloră informatice.ă Eleă auă caă principal ă caracteristic ă tratareaă informa ieiă inândă contă deă localizareaă sauă amplasareaă ei
spa ial ,ă geografic ,ă înă teritoriu,ă prină coordonate.ă Tehnologiileă GISă auă ap rută înă urm ă cuă treiă decenii din necesitatea de a
facilitaăopera iiăcomplexeădeăanaliz ăgeografic ăpentruăcareăsistemeleăexistenteă(CAD,ăDBMS)ănuăofereauăniciăoăposibilitateăori
necesitau un mare consum de timp sau proceduri foarte anevoioase.
Facilitândăăprelucrareaăăşiăăanalizaăădatelorăspa iale,ăproveniteăatâtădinăsurseă“clasice”,ăconven ionaleă(harti,ăplanuri,ăetc),ă
câtă şiă dină surseă ceă implicaă tehnologiiă avansateă (imaginiă aerieneă siă satelitare,ă teledetectie,ă GPS),ă sistemeleă dină categoriaă GIS
constituieă unicaă solu ieă prină careă se potă rezolvaă ra ional,ă inteligentă şiă eficientă problemeleă totă maiă dificileă legateă deăutilizareaă
resurseloră terestre.ă Aplicabilitateaă GISă esteă practică nelimitat ă c ciă mareaă majoritateă aă activit iloră umaneă areă dreptă tr s tur ă
important ă localizareaă înă spa iu.ă Înă modă natural,ă ună astfelă deă sistemă esteă utilizată pentruă producereaă deă planuriă şiă h r i,ă
gestionareaăre elelorădeăutilitateăpublic ă(ap ăşiăcanalizare,ătermoficare,ăelectrice,ătelefonice,ăgaze,ădrumuri,ăc iăferate, linii de
transport urban, etc.), identificareaă amplasamentuluiă optimă pentruă oă investi ie,ă studiulă impactuluiă unuiă obiectivă (central ă
nuclear ,ăaeroport,ărafin rie,ă...)ăasupraămediuluiăambiant,ăetc.
Informa iiăădeăcalitateăînseamn ădeciziiădeăcalitate.ăSistemeleăGIS,ăintegrândăbazeădeădateăceă contin si informatie de
localizareă impreunaă cuă facilit iă deă suportă ală deciziilor,ă potă fiă ună ajutoră fundamentală înă managementulă oric reiă organiza iiă
complexe, cu sarcini multiple, interdependente.
Definiţia 1: GIS esteăoăcolec ieă deăcomponenteăhardware,ăsoftware,ădateăgeograficeăşiăpersonal,ădestinat ăachizi iei,ă
stoc rii,ăactualiz rii,ăprelucr rii,ăanalizeiăşiăafiş riiăinforma iilorăgeograficeăînăconformitateăcuăcerinteleăăunuiădomeniu aplicativ.
Pentruăaăîn elegeăaceast ădefini ie,ătrebuieăs ăfacemăurm toarele comentarii:
1. componentaăhardwareăînseamn ăatâtăplatformaădeăcalculăcâtăşiăechipamenteăperifericeăpentruăintroducereaădatelorăşiăpentruă
comunicareaă(afişarea)ărezultatelor;
2. componentaă softwareă trebuieă s ă ofereă oă serieă deă func iiă deă baz ,ă cuă aplicabilitateă general ,ă şiă înăacelaşiătimpăs ăpermit ă
adaptarea/extindereaălaăspecificulăoric reiăaplica ii;ăfunc iileăoferiteătrebuieăs ăpermit ăăatâtăanaliz ăvectorial ăşiăcartografie
automat ,ă câtă şiă prelucrareaă imaginiloră şiă modelareă spa ial ă (raster),ă laolalt ă cuă gestiuneă deă bazeă deă dateă şiă accesă multi-
media;
3. componentaădateăgeograficeăesteădeterminant :ăceaămaiăcostisitoareăşiălongeviv ăcomponent ăaăunuiăGISăesteăbazaădeădateă
geografice.ăPrinăurmare,ăintroducereaădatelorăesteăoăopera iuneădeăoăimportan ăconsiderabil .ăIntroducereaădatelorăseăpoateă
faceă prin:ă digitizare,ă scanare,ă dină m sur toriă înă terenă (sta iiă totale),ă prelucrareaă imaginiloră deă teledetec ie,ă fotogrametrie
digital ,ă conversieă dină alteă formate.ă Intretinereaă siă actualizareaă dateloră geografice reprezinta o a doua etapa, practic cu
desfasurare continua in timp si care necesita adesea resurse speciale dedicate (hardware, software si personal);
4. componentaăpersonalăînseamn ăoăechip ăformat ădinătreiăcategoriiădeăspecialişti:
 ceiăcareăimplementeaz ăsoftware-ulădeăbaz ăsuntăimplica iăînăactivit iădeăinstruireăaăutilizatorilor,ăasisten ătehnic ăşiă
consultan ;
 ceiă careă creeaz ă şiă între ină bazaă deă dateă digitaleă suntă responsabiliă pentruă continutul,ă preciziaă siă acurate eaă ă dateloră
oferite utilizatorilor;
 ceiă careă utilizeaz ă software-ulă şiă bazaă deă dateă geograficeă pentruă aă rezolvaă problemeă concreteă suntă implica iă înă
formulareaă specifica iiloră deă defini ieă aă proiecteloră (aplica iilor)ă GIS,ă dezvoltareaă deă tehnologiiă specifice,ă generareaă
produselorăGISăşiăasistareaăproceselorădecizionale.
Dinădefini ieărezult ăurm toareleăaspecte:
(i) OăabordareăGISăimplic ăînămodănecesarătratareaăunitar ăîntr-oăbaz ădeădateăunic ăşiăneredundant ăaăcomponentelorăgrafice,ă
cartografice,ătopologiceăşiătabelare.ăDeşiăauăunărolăimportantăînăcadrulăGIS,ăelementeleădeăgrafic ăpeăcalculatorăreprezint ă
numaiăunaădintreăămodalit ileădeăconsultareăsauăraportareăaăcon inutuluiăuneiăbazeădeădateăspa iale.ăBazaădeădateăpermiteăoă
gam ădivers ădeăalteătipuriădeăexplorareăceănecesit ăînăspecialăcapacitateădeătratareăşiădeăprelucrareăpeăcriteriiăgeografice şiă
analitice.
(ii) UnăGISăincludeăoăcolec ieădeăoperatoriăspa ialiăcareăac ioneaz ăasupraăuneiăbazeădeădateăspa ialeăpentruăaăreferiăgeograficăoă
mareăvarietateădeăinforma iiăreale.ăUnămodelădeădateăGISăesteăcomplexăpentruăc ătrebuieăs ăreprezinteăşiăs ăinterconectezeă
atâtă dateă graficeă (h r i)ă câtă şiă dateă tabelareă(atribute). In plus, chiar prin natura sa, un GIS complex este utilizat pentru a
simulaăsitua iiăşiăevenimenteărealeăextremădeăcomplicate.ăAcestăfaptăsolicit ăşiămaiămultăcapacitateaămodeluluiăGISădeăaăreda
perfectăevenimenteleăşiăfenomeneleădinărealitate.
Intr-o alt ăvariant ,ăDefini iaă1ăpoateăfiăformulat ăastfel:ăGISăesteăoătehnologieăcareăutilizeaz ăbazeădeădateălocalizateă
spa ială (prină coordonate),ă ună sistemă deă tratareă adecvat ă aă acestora,ă echipamenteă specificeă pentruă introducerea,ă stocarea,ă
actualizareaăşiăafişareaădatelorăspa iale,ăprecumăşiăunăpersonalăspecializat.
Definiţia 2: Prin date geografice seăîn elegeăansamblulăformatădinădateă spa ialeă (localizateă prinăcoordonate)ăşiădateă
descriptiveă(atribute)ăasociateăobiectelor/fenomenelorăgeograficeă(str zi,ăparcele,ăaccidente).ăOăbaz ădeădateăgeograficeăesteăoă
colec ieă deă dateă geograficeă organizateă pentruă aă facilitaă stocarea,ă interogarea,ă actualizareaă şiă afişareaă deă c treă oă mul imeă de
3
utilizatoriă înă modă eficient.ă Dateleă spa ialeă utilizateă înă tehnologiileă GISă seă potă clasificaă dup :ă a)ă precizie,ă b)ă documenteleă
primare utilizate, c) ciclul de actualizare.
Definiţia 3: Prin referen iereăgeografic ă(sau georeferentiere) seăîn elegeăstabilireaărela ieiădintreăcoordonateleăunuiă
punctăpeăoăfoaieăplan ă(hart ă- 2D)ăşiăcoordonateleăgeograficeărealeădinăterenă(peăsuprafa aăP mântuluiă– 3D, aproximata printr-
un elipsoid de referinta).
Scurt istoric: Caăînăoriceădomeniuătehnic,ăexist ădiverseăvarianteăprivindăprioritateaăînăacestădomeniuă.ăDeşiăexist ăoă
serieădeăpreocup riăşi chiarăoădefinireăaăunuiăGISăînc ădeălaăînceputulăaniloră'60,ăesteăînăprezentăevidentăfaptulăc ădezvoltareaă
unuiă sistemă informatică geografică reală esteă directă dependent ă deă resurseleă hardwareă şiă softwareă disponibile.ă Înă prezent,ă cândă
performan eleăînădomeniulăprocesoarelor,ăalăsistemelorăgrafice,ăalădispozitivelorădeămemorareăşiăstocareăsuntăuimitoareăchiarăşiă
pentruă ceiă implicatiă directă ină domeniulă tehnologiiloră informatice,ă esteă greuă deă acceptată faptulă c ă unăsistemăcuăfunc ionalitate
real ăînătehnologiaăGISăarăfiăpututăexistaămaiădevremeădeădeceniulă8.ăCertăesteăfaptulăc ăpia aădeăGISăareăînăultimiiă5-10 ani o
dinamic ăanual ăconstant ădeăccaă15%.ăCreştereaăf r ăprecedentăaăperforman elorăsistemelorădinăclasaăPCăaăasiguratăaccesulăla
tehnologiile GIS al unor noi clase de utilizatori.
Clase de aplicaţii GIS: Inăfunc ieădeămodulădeăob inereăaădatelorăcartograficeădigitale,ăputemădefiniădou ăprincipaleă
claseădeăutilizatoriăaiătehnologiilorăGIS:ăa)ăproduc toriiădeăbazeădeădateă cartograficeă digitale;ăb)ăutilizatorii de baze de date
cartografice digitale.

Achizi iaădatelorăGIS
UnăGISăpermiteăintegrareaădatelorăachizi ionate
 la momente de timp diferite,
 laăsc ri,ăcuărezolu iiăsiăpreciziiădiferite,
 prin diverse metode,
elementulădeăleg tur ăfiindădatădeălocalizareaăgeografic ,ăînăteritoriu.

 fişeăşiăcarneteădeăteren
Surse de date GIS:

 digitizareaăh r ilorătiparite
 scanareaăhar ilorătipariteăsiăvectorizareaă
 conversia datelor CAD
 fotogrametrie (fotograme aeriene)
 teledetec ieă(imaginiămultispectrale aeriene sau satelitare)
 GPS

Reprezentarea datelor într-un GIS

UnăGISăgestioneaz ădou ăcategoriiădeădate:ă
spaţiale (elementeăgraficeălocalizateăprinăcoordonateăspecificeăhartiiă)ăşiădescriptive (negrafice)

 dateleăspa iale reprezint ăpozi iaăşiăformaăobiecteloră(fenomenelor)ăterestreăutilizândătreiăă

tipuri fundamentale de entit iăgraficeă:
 puncte,
 linii,
 poligoane,

 datele descriptive reprezint ăinforma iiădespreăobiectele (fenomenele) terestre continute intr-o

la care se adauga elemente de tip text (etichete)

hart ăutilizând:
 atributeă(întreb ri)
 valoriăaleăatributeloră(r spunsuri)

4
 Structura datelor GIS

Entitate
(Punct, Linie, Poligon)

Date descriptive Dateăspa iale

(Atribute) ID unic (Coordonate)

ID Folosinta Stare
ID X Y
11 industriala buna
12 agricola f.buna 11ăăăăăăă……ăăăăăăăăăăăă……
24 industriala medie 12ăăăăăăă……ăăăăăăăă ……
24ăăăăăăă……ăăăăăăăăăăăă……

Compara ii

GIS-SGBD (Sistem de Gestionare a Bazelor de Date – DBMS in engleza):

Un GIS con ineă ună SGBDă special,ă capabilă s ă gestionezeă dateă spa ialeă (coordonate),ă s ă inserezeă şiă s ă reg seasc ă
informa iiăînăfunc ieădeălocalizareaăacestoraăînăteritoriuăsiădeăelementeleădescriptive.

GIS-CAD:
UnăGISăofer ăfacilit iăgrafice deătipăCADăşiăînăacelaşiătimpăesteădestinatăs ăefectuezeăanalizeăspa ialeăcomplexe,ăs ă
generezeă automată informa iiă spatialeă noi,ă s ă tratezeă coordonateleă geograficeă (sfericeă sauă carteziene)ă şiă proiec iileă
cartografice. Harta este un produs metric, pe care seăpotăefectuaăm sur toriăprecise.ăSistemeleă deătipăCADănuăgestioneazaă
baze de date, fiind destinate strict reprezentarilor grafice. Sistemele de tip CAD nu efectueaza analize spatiale si nu gestioneaza
coordonatele generate prin diferite proiectii cartografice.

GIS-Cartografiereăautomat ă(automated mapping):

Un GIS con ine func iileănecesareăcartografieriiăautomateădarănuăesteăorientatăc treăaceasta.

Metode pentru construirea bazelor de date GIS

Surse de date Metode utilizate

H r iăşiăplanuriătiparite Digitizare / Scanare si vectorizare

Imagini satelitare, aeriene Clasific riădeăimagini

Date digitale produse de sisteme CAD sau de Import

cartografiereăautomat

M sur toriădeăteren:
 informa iiăstocateăcaăfişiereăASCII Citireădirect ăfişierătext
 manuscrise Introducereădeăcoordonateădeălaătastatur

5
GPS Import
Tabele, foi de calcul in diferite formate Citireădirect ăfişiereădBASE,ăAccessă

Conversiaăh r ilorăşiăplanurilorătiparite
Comparatie Digitizare / Scanare-vectorizare

Digitizare Scanare-vectorizare

procedeuăuşorădeăînv at procedeu mai complex

obositorăpentruămân ăşiăochi obositor pentru ochi

nu este indicat pentru curbe de nivel indicat pentru curbe de nivel

indicat pentru manuscrise color indicat pentru originale de editare

posibil ăpeăunăPCămodest necesita configuratii robuste (procesor, RAM) ale

calculatoarelor utilizate

Baza de date GIS: exemplu

Vegeta ie

Straturi Drumuri
tematice
existente Hidrografie

Construc ii
Incendiu
Tem ănou
Straturi tematice Drumuri afectate
generate prin
analiz Culturi agricole distruse
spa ial
Depoziteădeăcenuş

6
2.ăAplica iiăGIS
TehnologiaăGISăîşiădovedeşteăutilitateaăînăoriceădomeniuădeăactivitate careăseăbazeaz ăpeătratareaăinforma iilorăspa iale:ă

1. URBANISM,ăSISTEMATIZAREăŞIăADMINISTRA IEăLOCAL
 cadastru urban
 optimiz riătransportăurban
 stabilireaăamplas riiăoptimeăaănoilorăobiectiveă(înzestr riăedilitare,ăcartiereădeălocuin e,ăobiectiveăindustriale

 spa iuălocativ
obiective social-culturale, etc.)

 arond riăpeădiverseăcriterii
 studii de urbanism
 acordareaăpermiselorădeăconstruc ie/demolare
 inventariereaăfolosin eiăterenurilor
 organizareaăcolect riiăşiădepozit riiădeşeurilorămenajere
 organizareaăinterven iilorădeăurgen ă(salvare,ăpoli ie,ăpompieri,ădepanare)
 eviden eănecesareăpoli iei,ăpompierilor,ăcircumscrip iilorăfinanciare

 integrareaăcomplet ăaăprocesuluiăcadastral,ăpornindădeălaăm sur torileădeăterenăşiăîncheindăcuăeditareaăplanurilorăşiă

2. CADASTRU

registrelorădeăeviden ăcadastral
 facilit iădeăcomunica ieăcuăsistemulădeătaxareăalăMinisteruluiăFinan elor,ăcuăalteăorganismeăpubliceăsauăpersoaneă
fizice care solicita date cadastrale

3. PROTEC IAăMEDIULUI
 supraveghereaărezerva iilorănaturale
 analiza polu riiăsolului,ăapei,ăaerului
 urm rireaăefectelorăproduseădeădiverşiăagen iăpoluan i
 analizaăzonelorăafectateădeădiferi iăpoluan iă(chimici,ăsonori,ăfizici,ăetc.)
 analiza zonelor afectate de dezastre naturale

4. AGRICULTUR ,ăPEDOLOGIE,ăSILVICULTUR ăŞIăÎMBUN T IRIăFUNCIARE

 cartareăpedologic
 cartareăsilvic
 cadastru silvic
 supraveghereaăst riiădeăs n tateăaăp durilor
 supravegherea culturilor
 proiectareaăşiăsupraveghereaăsistemelorădeăiriga ie
 urm rireaăeroziuniiăsolului
 analiza transportului agricol
 analiza stressului vegetal

5. PETROLăŞIăGAZE
 inventarierea,ăcartareaăşiăsupraveghereaăz c mintelor
 proiectare,ăîntre inereăşiăoptimizareăconducte

 realizareaăşiăactualizareaădeăh r iăşiăplanuriătopografice
6. CARTOGRAFIE

 realizareaăşiăactualizareaădeăh r iătematice
 integrareaăînăcon inutulăh r ilorăaădatelorădeăteren,ăfotogrametriceăşiăsatelitare

7. DOT RIăEDILITARE:ăaplica iiăAM/FMăă(AutomatedăMapping/FacilitiesăManagement)ăpentruăcompaniiădeă

distribu ieădeăenergieăelectric ,ăgaze,ăap ,ăetc.

(7.a)ăaplica iiăăînădomeniulădistribu ieiăapeiăşiăcanaliz rii:

 planificareaălucr rilorădeăîntre inereăaăre eleiăşiăechipamentelorădinăsistemulădeădistribu ieăaăapeiăşiădeăcanalizare

7
  inventariereaăcerin elorăconsumatorilor
 cartareaăşiăsupraveghereaăre eleiădeădistribu ieăaăapeiăşiădeăcanalizare
 înregistrareaădefec iunilor,ăplanificareaălucr rilorădeăinterven ieăşiăidentificareaăconsumatorilorăafecta iăînăcazădeă
avarie
 identificareaătraseelorăafectateădeăinfiltrareaăunorăsubstan eăpoluante,ălocalizareaăsurselorădeăpoluareăşiăavertizareaă
consumatorilor
 planificareaălucr rilorădeăextindereăaăre eleiădeădistribu ieăaăapeiăşiădeăcanalizare

(7.b)ăaplica iiăăînădomeniulăproduceriiăşiădistribu ieiădeăenergieăelectric :

 cartareaădot rilorăelectrice
 inventarierea,ăanalizaăşiăsupraveghereaădot rilorăelectrice
 identificarea amplasamentului optim pentru un nou obiectiv
 planificareaăopera iilorădeăîntre inere,ărepara ii
 proiectarea,ăîntre inereaăşiăoptimizareaăre elelorăelectrice
 analizeădemograficeăpentruăplanificareaădistribu ieiăşiăanticipareaăvârfurilorădeăsarcin
 planificareaăopera iilorădeărezolvareăaăreclama iilorăşiăsesiz rilorăconsumatorilor
 optimizareaăactivit iiădeăcitireăaăcontoarelorăşiăîncasareăaăfacturilorăprinăarondareaăconsumatorilor
 analizaăzonelorăundeăaparăfrecventeădisfunc ionalit i
 identificareaăşiăînştiin areaăprompt ăaătuturorăconsumatorilorăafecta iădeăîntrerupereaătemporar ăaăfurniz riiădeăenergieă
electric ădinădiverseămotiveă(avarie,ălucr ri)
 analizaăînc rc riiăre elelorăelectrice

8. TRANSPORTURI ŞIăTELECOMUNICA II
 proiectare,ăîntre inereăşiăoptimizareăre eleătransportă(drumuri,ăc iăferate,ăcabluri,ăetc.)
 optimiz riătraseeătransportă(aprovizionare,ătransportăm rfuri,ătransportăc l tori,ătransportăpublic)
 cadastruăspecială(c iăferate,ădrumuri,ătelecomunica ii)
 supravegherea traficului (rutier, feroviar, etc.)

9. COMER
 amplasarea magazinelor en-grosăînăfunc ieădeăaccesăauto,ăconcuren ,ăconsumatori
 organizareaădistribu ieiăm rfiiăc treăclien iădeălaăcelămaiăapropiatădepozit
 gestionarea stocurilor

10.ăAPLICA IIăSPECIALE
 cartareătopografic ,ăhidrografic ,ăaeronautic
 cadastru militar
 strategieă/ătacticaămilitar
 naviga ie
 controlădeăfrontier
 analizaăterenuluiă(vizibilit i,ăaccesibilit i,ăcoridoareădeătrecere,ăpante,ăetc.)
 informa ii,ăcontra-informa ii

11. GEOLOGIE
 cartareaăforma iunilorăgeologice
 studii tectonice
 cartarea,ăinventariereaăşiăsupraveghereaăz c mintelor

 cartareaăcursurilorădeăap ăsiăaăsuprafetelorăacvatice
12. HIDROLOGIE, OCEANOGRAFIE

 studiul zonelor litorale

 urm rireaăpolu riiăapelorădeăsuprafa ăşiădeăadâncime
 analiza transporturilor fluviale
 supravegherea bazinelor hidrografice
 prevenireaăavalanşelor/inunda iilor
 batimetrie

8
 13. STATISTIC ,ăEVIDEN AăPOPULA IEI,ăRECENS MINTE,ăDEMOGRAFIE
 registrulăpopula iei
 analizaăînăteritoriuăaădatelorărecens mintelor
 analizaămişc rilorădemografice
 realizareaăşiădiseminareaăanuarelorăstatistice

14. FINAN E-B NCI

 zonareaăpeăcircumscrip iiăfinanciare
 colectareaătaxelorăşiăaăimpozitelor
 gestionarea împrumuturilor
 inventariereaăclien ilor

15. POLITIC
 studiiădiverseă(interac iuni,ăzoneădeăinfluen ,ăetc.)

UnăGISătrebuieăs ăinclud ăfacilit iăpentruăaăr spundeăurm toareloră5ăîntreb riăgenerice:

a. LOCALIZARE:ă"Ceăseăafl ălaă...ă?"ăă
Aceast ăîntrebareăurm reşteăidentificareaăobiectelor/fenomenelorăamplasateălaăoăanumit ăpozi ieăgeografic ăspecificat ăprină
denumire,ăadres ăpoştal ,ăsauăcoordonate geografice.
b. CONDI IE:ă"Undeăseăafl ă...ă?"
Aceast ăîntrebareăurm reşteăaflareaăpozi ieiăexacteăaăunuiăobiect/fenomenăsauăaăunuiăansambluădeăcerin eăspecificateă(deă
exemplu:ă zon ă desp durit ă deăminimumă2000ăm.p.ăcuăsolăpropiceă construc ieiădeăcl diri,ă situat ă laăcelămultă100ămădeăoă
şosea).
c. TENDIN E:ă"Ceăs-a modificat de când ... ?"
Aceast ăîntrebareăurm reşteăeviden iereaămodific rilorăsurveniteăîntr-oăzon ăgeografic ăde-a lungul unei perioade de timp.
d. PARTICULARIT I:ă"Ceăparticularit i seămanifest ăînăzonaă...ă?"
Aceast ă întrebareă presupuneă oă analiz ă complex ă c utândă corela iiă deă tipulă cauz -efect (de exemplu: este cancerul cauza
major ăaămor iiăpentruăreziden iiădinăpreajmaăuneiăcentraleănucleare?)ăsauăanomaliiăap ruteălaăunămomentădat într-oăzon ăcuă
caracteristici cunoscute.
e. MODELARE: "Ce s-arăîntâmplaădac ă...ă?"
Aceast ă întrebareă presupuneă oă analiz ă complex ă urm rindă anticipareaă impactuluiă unuiă evenimentă
(ad ugarea/eliminarea/transformareaă unuiă obiect/fenomen)ă asupraă mediuluiă înconjur toră ă ă (deă exemplu:ă ceă seă poateă
întâmplaă dac ă seă construieşteă ună nouă drum,ă depozită deă deşeuri,ă ş.a.?ă sauă dac ă oă substan ă toxic ă p trundeă accidentală înă
sta iaădeăpompareăaăapeiăpotabile?)

3. Harta
Pentruăaămodelaălumeaăînconjur toare,ăsistemeleăGISăutilizeaz ăobiecteăşiărela iiăspa iale.ăObiecteleăGISăsuntăentitatiă
localizateăpe/sauăînăapropiereaăsuprafe eiăP mântului.ăAcesteaăpotăfiănaturaleă(râuri,ăvegeta ie),ăconstruiteă(drumuri,ăconducte,
cl diri)ăsauăconven ionaleă(frontiere,ălimiteădeăparcele,ăunit iăadministrative).ăUnăobiectăGISăseăcaracterizeaz ăprintr-oăpozi ieă
şiăoăform ăînăspa iulăgeograficăşiăprintr-oăserieădeăatributeă(elementeădescriptive).ăRela iileăspa ialeădintreăobiecteă(vecin tate,ă
interconexiune,ăcontinuitate,ăinciden ,ăetc.)ăajut ălaăîn elegereaăsitua iilorăşiăluareaădeciziilor.
Harta esteă oă reprezentareă grafic ă laă scaraă aă uneiă por iuniă dină suprafa aă P mântuluiă înă careă punctele,ă liniileă şiă
poligoaneleă indic ă pozi iaă şiă formaă spa ial ă aă obiecteloră geograficeă iară simbolurileă graficeă şiă texteleă descriuă acesteă obiecte.ă
Rela iileăspa ialeădintreăobiecteleăgeograficeăsuntăimplicităcontinuteăşiătrebuiescăinterpretateădeăc treăcelăc ruiaăiăseăadreseaz ă
harta.
 Punctele reprezint ă obiecteă GISă preaă miciă pentruă aă puteaă fiă descriseă prină liniiă sauă poligoane,ă cumă ară fiă stâlpiă deă înalt ă
tensiune,ăcopaci,ăfântâni,ălocuriăundeăseăpetrecădiverseăevenimenteă(accidenteărutiere,ăinfrac iuni)ăprecumăşiăobiecteăcareănu
auă suprafa ,ă cumă suntă vârfurileă mun ilor.ă Puncteleă seă reprezint ă utilizândă diverseă simboluriă punctualeă graficeă şiă potă fiă
înso iteă deă texteă explicativeă corespunzândă valoriloră atributeloră aferente.ă Dină punctă deă vedereă geometrică puncteleă suntă
caracterizate prin coordonate x, y (si eventual z).
 Liniile reprezint ă obiecteă GISă preaă îngusteă pentruă aă puteaă fiă descriseă prină poligoane,ă cumă ară fiă drumuri,ă cursuriă deă ap ,ă
precumă şiă obiecteă liniareă careă auă lungimeă dară nuă auă suprafa ă cumă suntă curbeleă deă nivel.ă Liniileă seă reprezint ă utilizândă
diverseăsimboluriăliniareăgraficeăşiăpotăfiăînso iteădeătexteăexplicativeăcorespunzândăvalorilorăatributelorăaferente.ăDinăpunct
deăvedereăgeometric,ăliniileăseăcaracterizeaz ăprinălungime.

9
 Poligoanele suntă suprafe eă închiseă reprezentândă formaă şiă pozi iaă obiecteloră GISă omogeneă cumă ară fiă lacuri,ă unit iă
administrative,ă parcele,ă tipuriă deă vegeta ie.ă Poligoaneleă seă reprezint ă utilizândă diverseă simboluriă liniareă graficeă pentruă
contururi, simboluri grafice de haşuriăpentruăinteriorăşiăpotăfiăînso iteădeătexteăexplicativeăcorespunzândăvalorilorăatributeloră
aferente.ăDinăpunctădeăvedereăgeometric,ăpoligoaneleăseăcaracterizeaz ăprinăarie şi perimetru.
Hartaădigital (expresia vizuala a unei baze de date GIS) este o reprezentare la scara a unui teritoriu geografic
bineă delimitat,ă toateă informa iileă continuteă(punctele,ăliniileăsiăpoligoanele)ăfiindălocalizateă prinăcoordonateă (toateă elementele
continute pot fi practic reduse la perechi de coordonate x, y specifice unei proiectii cartografice). Spre deosebire de hartile
traditionale, analogice (pe hartie), harta digitala poate fi vizualizata in mediul GIS chiar si la scara 1:1, scara de referinta a
acestui tip de harta ramanand cea a sursei (adesea analogice) din care a fost generata harta digitala.

10
4. Modelul de date geo-rela ional
Ună GISă utilizeaz ă unulă sauă maiă multeă modeleă deă dateă spa ialeă pentruă aă reprezentaă obiecteleă geografice.ă Exist ă treiă
tipuri de astfel de modele: modelul vectorial, care este foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentareaăh r ii;ămodelulăraster,ă
careădescrieăsuprafa aăP mântuluiăcaăoămatriceăformat ădinăelementeăomogene,ăsimilarămodeluluiăutilizatăpentruăreprezentareaă
imaginilor;ăşiămodelulăTINă(TriangularăIrregularăNetwork)ăcareăreprezint ăformaăsuprafe elorăinăspatiu tridimensional.

Ină modelulă deă dateă vectorial,ă obiecteleă GISă suntă reprezentateă avândă oă delimitareă bineă definit ă înă spa iu.ă Pozi iaă şiă
formaăobiectelorăesteăreprezentat ăutilizândăunăsistemădeăcoordonateăx,ăyă(Cartezian).ăUnăpunctăesteăreprezentatăprintr-oăsingur ă
perecheă deă coordonateă x,ă y.ă Oă linieă esteă reprezentat ă printr-ună şiră ordonată deă perechiă deă coordonateă x,ă y.ă Ună poligonă esteă
reprezentat printr-ună şiră deă perechiă deă coordonateă x,ă yă careă definescă segmenteleă liniareă ceă delimiteaz ă poligonul.ă Modelulă
vectorialăreprezint ăsuprafe eleăapelandălaăizolinii;ădeăexemplu,ăaltimetriaăseăreprezint ăprinăcurbeădeănivel.ăModelulăvectorial
esteă foarteă eficientă pentruă desenareaă h r iloră dară esteă maiă pu ină eficientă pentruă analizaă suprafe eloră careă necesit ă calculeă
complexeăpentruădeterminareaăunorăcaracteristiciăcumăarăfiăpantaăsuprafe eiăînăoriceăpunctăsauădirec iaăpantei.
Modelulădeădateărasterăreprezint ăoăzon ădeăterenăcaăoămatriceă(gril )ăformat ădinăceluleărectangulareăuniforme,ăfiecareă
celul ăavândăoăvaloare. Grilaăesteăreprezentat ăîntr-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale unei celule
seăcalculeaz ăpeăbazaăcoordonatelorăunuiăpunctădeăreferin ,ădeăobiceiăunulădinăcol urileăgrilei,ă inândăcontădeăpozi iaăcelulei în
gril ă(num rulăliniei/coloanei)ăşiădeădimensiunileăceluleiăpeăxăşiăpeăy.ăValoareaăuneiăceluleăindic ăobiectulăsituatăînăaceaăpozi ie.ă
Exist ătreiămetodeăpentruăstabilireaăvalorilorăuneiăcelule:ăclasificareaăobiectelor,ăînăcareăfiecareăvaloareăindic ăunăanumit tip de
obiecte cumă ară fiă drum,ă zon ă urban ,ă tipă deă sol;ă indicareaă valoriiă culoriiă (niveluluiă deă gri)ă înregistrateă într-o imagine
(fotografie);ăindicareaăuneiăm sur toriărelativeăcumăarăfiăaltitudineaăfa ădeănivelulăm rii,ăîn l imeaăuneiăcl diriăfa ădeă nivelul
solului, etc. In modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definit ă iară rela iileă spa ialeă dintreă obiecteă suntă continuteă
implicit.ăReprezentândăceluleărectangulare,ăformaăobiectelorănuăesteăfoarteăexact ăşiădepindeădeărezolu iaăcelulei.ăPrinărezolu iaă
celuleiăseăîn elegeădimensiuneaăsuprafe eiădeăterenăreprezentateădeăoăcelul ;ăcuăcâtăsuprafa aăreprezentat ăesteămaiămic ,ăcuăatât
rezolu iaăesteămaiăbun ăşiădeciădateleămaiăprecise,ăînăschimbăesteănevoieădeăvolumeămariăpentruăstocareaădatelorăşiădeăunătimp
de prelucrare mai îndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare
sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare într-oăsingur ăcelul ăaăgrilei.ăUnăobiectăliniarăapareăcaăoă
serieă deă celuleă adiacenteă careă redauă lungimeaă şiă formaă obiectului.ă Ună obiectă poligonală esteăreprezentatăcaăunăgrupădeăceluleă
adiacenteă careă redauă ariaă şiă formaă obiectului.ă Modelulă rasteră esteă foarteă eficientă pentruă reprezentareaă imaginiloră şiă pentruă
implementareaă func iiloră analiticeă spa ialeă (suprapunereaă obiectelor,ă identificareaă întinderiiă unuiă fenomen,ă opera iiă peă
vecin t i).ă Ină modelulă rasteră suprafe eleă suntă reprezentateă prină indicareaă înă fiecareă celul ă aă valoriiă coteiă corespunz toare
punctului din centrulă celuleiă (oă latice).ă Prină urmare,ă acestă modelă permiteă implementareaă cuă uşurin ă aă opera iiloră asupraă
suprafe eloră(calcululăpantei,ădirec ieiăpantei,ăinterpolareaăcurbelorădeănivel).

UnămodelădeădateăGISăîşiăpropuneăs ăreprezinteăP mântulăîntr-un formatădigitalăstructuratăcareăs ăpermit ăutilizatoriloră

crearea,ăeditarea,ăactualizarea,ăvizualizarea,ăanalizaăşiăreprezentareaăgrafic ăaădatelorăgeografice.ăUnămodelădeădateătrebuieăs ă
fieăsimplu,ăuşorădeăîn eles,ăsuficientădeăflexibilăpentruăaăputeaăreprezentaădateăprovenindădeălaăoămareăvarietateădeăsurse,ăşiăînă
acelaşiătimpărobust,ăcapabilăs ămodelezeăproceseăgeograficeăcomplexeăşiăs ăseăadaptezeălaăspecificulăfiec reiăaplica ii.ă

Formatul de stocare a datelor spatiale ARC/INFO coverage utilizeaz ă ună model de date geo-rela ională bazată peă
modelulăvectorialăpentruăreprezentareaăinforma iilorăspa ialeă(pozi ieăşiăform )ăşiăpeămodelulărela ionalăalăbazelorădeădateăpentru
reprezentareaă informa iiloră aspa ialeă (atributeă descriptive).ă Ină modelulă deă dateă ARC/INFO coverage,ă informa iileă geograficeă
sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în
coresponden ăcuăunaăsauămaiămulteătabeleădeăatribute.

Modelul de date ARC/INFO coverage st ălaăbazaăreprezent riiăde:



obiecte geografice simple (punctuale, liniare, poligonale)
obiecteăgeograficeăcomplexeă(regiuni,ătraseeăşiăsec iuni)
 obiecte auxiliare (adnot ri,ăpuncteădeăcontrol)
 obiecte conceptuale (teme, vederi)

Formatul ARC/INFO coverage memoreaz ă coordonateă numaiă pentruă puncte,ă arceă şiă noduriă şiă utilizeaz ă rela iileă
topologiceăpentruăaădefiniăpoligoaneăşiăre ele. Poligoaneleăşiăre eleleăstauălaăbazaădefiniriiădeăregiuniăşiărute.ă

Formatul ARC/INFO coverage permiteăintegrareaăuneiămariăvariet iădeădateăgeografice:ăimaginiăvideo,ăînregistr riădeă

teledetec ie,ădeseneăCAD,ădocumenteăscanate,ăfişiereătext,ăfişiereăRDBMS comerciale.

Modelul de date ARC/INFO coverage utilizeaz ăurm toareleădou ăconcepteădeăbaz :

11
a) Structura Aceastaă esteă ceaă maiă eficient ă structur ă pentruă aă reprezentaă dateă deă tipă vectorial.ă Ină aceast ă
de date structur ,ă arceleă sunt determinate prin noduri iar poligoanele sunt construite prin arce. Nodurile
ARC-NOD: definescăceleădou ăcapeteăaleăunuiăarc;ădou ăsauămaiămulteăarceăseăpotăinter-conecta printr-un nod
comun.ăUnăarcăesteăformatădinăceleădou ănoduriăextremeăşiădeăoăserieădeăpuncte intermediare (de
inflexiune) care dau forma arcului. Nodurileăşiăpuncteleăintermediareăsuntăreprezentateăcaăperechiă
de coordonate x, y. Un poligon este format dintr-o serie de arce ce definesc conturul acestuia.
Ină acestă modă esteă eliminat ă duplicareaă datelor:ă frontieraă comun ă aă dou ă poligoaneă adiacenteă
esteămemorat ăoăsingur ădat ;ăunăpunctăcomunămaiămultorăarceăesteăreprezentatăoăsingur ădat .
Aceast ăstructur ăasigur ănuănumaiăstocareaăeficient ăaădatelorăşiăimplicităprelucrareaămaiărapid ăaă
unuiămareăvolumădeădate,ăciăesteăşiăunăsuportăfoarteăeficaceăpentruădefinireaărela iilorăspa ialeădintreă
obiecte:ă poligoaneleă careă utilizeazaă celă pu ină ună arcă comună suntă vecine,ă oă serieă deă arceă inter-
conectateăprinănoduriăcomuneăformeaz ăunătraseuăceăpoateăfi str b tut,ăetc.

b) Topologia: Acestaă esteă ună conceptă matematică utilizată pentruă aă reprezentaă explicită rela iileă spa ialeă dintreă
obiecteă (vecin tate,ă continuitate,ă interconexiune).ă Celeă treiă concepteă topologiceă specificeă
formatului de date ARC/INFO coverage sunt:
 conectivitateă (rela iaă ARC-NOD) - arcele se inter-conecteaz ă prină noduriă (înă structuraă
coverage,ă informa iileă spa ialeă asociateă arceloră seă memoreaz ă caă listeă deă perechiă deă
coordonate X, Y corelate cu liste de triplete ARC, FROM-NODE, TO-NODE); toate
arceleăcareăauăunănodăcomunăseăconecteaz ăîntreăele.
 definireaăarieiă(rela iaăPOLIGON-ARC) - arcele care se inter-conecteaz ăpentruăaădelimitaă
oă suprafa ă închis ă definescă ună poligon (în structura coverage,ă informa iileă spa ialeă
asociateăpoligoanelorăseămemoreaz ăcaălisteădeăarceăalc tuindăfrontiere)
 sensă (rela iaă STÂNGA- DREAPTA) - fiecareă arcă areă oă direc ieă şiă câteă ună poligonă deă
fiecare parte (în structura coverage,ăseămemoreaz ăşiălisteădeătripleteăARC,ăLEFT-POLY,
RIGHT-POLY); poligoanele care au un arc comun sunt adiacente, un poligon special
fiind 'poligonul univers' ('poligonul extern') reprezentând exteriorul zonei de interes.
Creareaă şiă memorarea topologiei în structura coverage aduce o serie de avantaje: datele sunt
reprezentate eficient, evitându-seăduplicareaădatelor,ălaăeconomiaădeămemorieăad ugându-se viteza
crescut ă deă prelucrareă pentruă volumeă mariă deă date.ă Ină plus,ă topologiaă st ă laă bazaă implement riiă
func iiloră analiticeă spa ialeă careă suntă cheiaă oric ruiă GIS:ă modelareaă curgeriiă unuiă fluidă printr-o
re ea,ă combinareaă poligoaneloră adiacenteă avândă caracteristiciă similare,ă identificareaă obiecteloră
adiacente, suprapunerea mai multor obiecte geografice, etc. Definirea ariei are ca rezultat stocarea
eficient ăaădatelor:ădeşiăunăarcăpoateăapareaăînălistaădeăarceăpentruămaiămulteăpoligoane,ădeăfaptăelă
esteă stocată oă singur ă dat .ă Definireaă arieiă asigur ă caă frontiereleă poligoaneloră adiacenteă s ă nu se
suprapun .ă Rela iileă topologiceă suntă utilizateă pentruă aă efectuaă func iiă analiticeă f r ă aă fiă necesară
accesulălaăpozi iileăabsoluteăstocateăînăfişiereleădeăcoordonate.ăÎnăacestăfelăprelucrareaădatelorăesteă
maiărapid ăşiăpotăfiăprelucrateăvolumeămaiămari de date.

5.ăEvaluareaăeconomic ăaăimplement riiăunuiăGIS

Prină implementareaă unuiă GISă seă în elegeă utilizareaă uneiă dot riă materialeă (echipamenteă deă calculă şiă perifericeă şiă
softwareăGIS)ăşiăaăunorădiverseăsurseădeădateă(h r iăşiăplanuriăexistente,ărecens minte,ăstatistici,ădateădeăteren,ăaerofotograme,ă
imaginiăsatelitare,ăetc.)ădeăc treăoăorganiza ieăînăvedereaădezvolt riiăuneiăaplica iiăbineădefinite.ăImplementareaăseăconcretizeaz ă
într-oăbaz ădeădateăspa ialeăaferent ăuneiăzoneăgeograficeăbineădelimitateăşiăunăsetădeăproceduriăGISăapelabileădeălaănivelulăuneiă
interfe eăutilizatorăînăvedereaăefectu riiădeăinterog riăşiăanalizeăspa ialeă(geografice)ăcomplexeăaleăc rorărezultateăs ăfie sugestiv
reprezentateăsubăform ădeăgrafice,ăschi e,ăscheme,ăplanuri,ăh r iăşiărapoarte.
Evaluareaăeficien eiăimplement riiăGISăporneşte,ăcumăesteăşiăfiresc,ădeălaăestimareaăcosturilorăşiăbeneficiilorălegateădeă
aceast ăactivitate.
Oă evaluareă generalaă siă aproximativaă aă structuriiă costuriloră implement riiă unuiă GIS,ă careă seă poate apropia si de
condi iileăactualeădinăRomânia,ăesteăurm toarea:
1. Echipamente 15%
2. Programe 20%
3. Preg tireăpersonal 20%
4. Între inereăechipamenteă 5%

12
 5. Intre inereăprograme 5%
6. Introducere date 20%
7. Intre inereădate 5%
8. Alte cheltuieliă(studiiăteren,ăinfrastructur ,ăconsumabile) 10%
Esteădeăremarcatăc ădoară35%ădinăcostulăimplement riiăesteăreprezentatădeăinvesti iaăînăechipamenteăşiăprograme.ăDeă
aceea,ătrebuieăacordat ăoăaten ieădeosebit ăevalu riiăşiăplanific riiătuturorăactivit ilorăceăconcur ălaăimplementareaăGIS.
PrincipaleleăcosturiăavuteăînăvedereălaăimplementareaăunuiăGISăsuntăurm toarele:ăcostulădot riiăşiăcelăalăintroduceriiă
datelor.ăPeăplanămondial,ăseăestimeaz ăc ă70 - 80% din costul total alăimplement riiăîlăreprezint ăintroducereaăşiăîntre inereaă
datelor.

a) Cazul I
Pentruăevaluareaăbeneficiilor,ătrebuieăîndeplinite,ăînăcazulăcelămaiăfavorabil,ăurm toareleătreiăcondi ii:
(i) ProduseleăfinaleăGISăs ăpoat ăfiădefinite
(ii) Produseleăfinaleăs ăaib ăvaloareăeconomic
(iii) Valoareaăeconomic ăaăproduselorăfinaleăs ăpoat ăfiăm surat .
În acest caz, se poate face calculul raportului B/C (beneficii/costuri):
B (cantitate-produse-finale) x (valoare-produs)
----- = -------------------------------------------------------------
C costuri-implementare-GIS
Dac ăvaloareaăluiăB/Căesteămaiămareăsauăegal ăcuă1,ăatunciăimplementareaăGISăesteăjustificat ăeconomic.
Înăgeneral,ăseăestimeaz ăc ăinvesti iaăseăamortizeaz ăînădecurs de 3-5 ani.

b) Cazul II
Nuă exist ă îns ă oă abordareă metodologic ă universală valabil ă pentruă estimareaă beneficiiloră GIS.ă Aceast ă situa ieă seă
datoreaz ăînăprincipalăurm toarelorătreiăcauze:
(i) Obiectiveleăimplement riiăGISănuăpotăfiăexprimateăcaăproduse finale.
AstfelădeăcazuriăseăîntâlnescăatunciăcândătehnologiaăGISăesteăutilizat ăpentruăaăîmbun t iăprocesulădeădecizieă
dinăcadrulăunit iiăeconomice,ăreducându-seăgradulădeăincertitudineăşiăriscurileăasupraădeciziilor.
(ii) Valoareaăeconomic ăaăproduselorăfinaleănuăpoateăfiăm surat ăciădoarăestimat ăcaăbeneficiuăindirect.
În cazurile în care produsele finale GIS sunt plasate într-unălan ătehnologicăsauădecizionalămaiăamplu,ăf r ăcaăeleă
s ăconstituieărezultateăfinaleăcuantificabile.
(iii) IntroducereaătehnologieiăGISăafecteaz ăcostulăproduselorăexistente.
Înăcazurileăînăcareăseăob in,ăprinăutilizareaăGIS,ăreduceriăaleăcosturilorădeăproduc ie.
Deăaceea,ăprezent măînăcontinuareăoăserieădeăbeneficiiătipiceăceăpotăajutaăînăevaluareaăimplement riiăGIS:
a) Beneficii cuantificabile:
 reducereaătimpuluiădeăproducereăşiăactualizareăaăh r ilor;
 reducereaătimpuluiănecesarăîntre ineriiăbazeiăădeădate,ăaăechipamentelor,ăetc.
 reducereaăcosturilorădeăîntre inere;
 reducereaăcosturilorădeăplanificareăşiăproiectare;
 reducereaătimpuluiănecesarăactivit iiăadministrative;
 reducerea costurilorăactivit ilorăadministrative;
 informa iiăpreciseăşiăstandardizate;
 informa iiăactuale;
 accesărapidălaăinforma ie.
b) Beneficii necuantificabile:
 maiămult ăinforma ie;
 creştereaăcalit iiăanalizelorăînăăparalelăcuăreducereaătimpuluiănecesarăanalizei;
 capacitateaădeăaăfaceăăanalizeăimposibilădeărealizatăf r ătehnologia GIS;
 decizii mai bune;
 planificareămaiăbun ;
 oămaiăbun ăîn elegereăăşiăanaliz ăaăsitua iilorăşiăsistemelorădeăcomplexitateăridicat ;
 prezent riădeăbun ăcalitateălaănivelădecizional.

Oăalt ăclasificareăaăbeneficiilorăob inuteăprinăimplementareaăGISăesteăurm toarea:

a) Beneficii de eficienţă:
 costăredus,ăob inându-seăaceleaşiărezultateăcaăşiăînainteădeăimplementareaăGIS.
13
 b) Beneficii de eficacitate (productivitate):
 rezultateă(produse)ănoiăsauăîmbog ite;
 valoareăcrescut ăaăactivit ii.
ProduseleăGISăseăcaracterizeaz ăprin:
 prezentareaăgrafic ă(ceaămaiăsugestiv )ăaăinforma iilorăprezentateăînămodătradi ionalăcaătabele;
 costă redusă (înă general,ă seă constat ă realizareaă deă economiiă înă valoareă deă 80%ă dină costulă execu iei prin
mijloaceleătradi ionale);
 precizieăîmbun t it ;
 noutateă(seăgenereaz ăcuăuşurin ăh r iăşiăplanuriănoi,ămaiăprecise,ămaiăfrumoase,ămaiădiverse);
 favorizareaăîmbun t iriiăcalit iiăşiăpromptitudiniiădeciziilor.
Incheiem acest capitol citându-l pe Stephen Gillespie, cel care a condus în 1995 din partea U.S. Geological Survey un
studiuăam nun ităprivindăeficien aăutiliz riiăGISăînăaplica iiăguvernamentale.ă"Dateleăspa ialeădigitaleănuăauăniciăoăvaloareăeleă
însele.ăNuăpotăfiăconsumateălaămasaădeăprânz,ăniciănuăpotăfiăîmbr cateăîntr-oăziăgeroas ădeăiarn .ăNuăpotăfiăatârnateăpeăpereteă
pentru a fi admirate, nici nu- iăproducăoăpl cereăstrecurându-le printre degete.ăSuntăvaloroaseănumaiăpentruăc ăoameniiăleăpotă
introduceăînăcalculatorăpentruăaărealizaăcevaăcuăele.ăValoareaădatelorăesteăfunc ieădeăbeneficiileăob inuteăînăurmaăutiliz rii lor în
GIS".

6. Schemaădeăorganizareăşiăstrategiiăpentruăimplementareaăunui GIS

Indiferentădeăm rimeaăşiăreparti iaăcosturilorădeăimplementareă(dotareăhardwareăşiăsoftware,ăculegereădate,ăintroducereă

date,ăpreg tireăpersonal,ămaterialeăconsumabile,ăîntre inere,ăetc.),ăfactorulăhot râtorăînăob inereaăuneiăaplica iiăGISăopera ionale
nuăpoateăfiăcuantificatăînăbani:ăsuccesulăimplement riiăşiăfunc ion riiăunuiăGISădepindeăînăprimulărândădeămodulădeăorganizare a
activit ii.

6.1 Schema de organizare

Pentru a avea succes în implementarea unui GIS complet, schema de organizare a personaluluiă trebuieă s ă prevad ă
îndeplinireaă operativ ă aă 11ă activit iă generale.ă Fiecareă dintreă acesteaă necesit ă anumiteă cunoştin e,ă aptitudini,ă personalit i.
Desigur,ănuăesteăexclusăcaăoăsingur ăpersoan ăs ăexecuteămaiămulteădintreăacesteăactivit iăsauăcaăunăcolectivădeăpersoaneăs ăseă
ocupeă ă exclusivă doară deă unaă dintreă activit ileă prev zute.ă Înă acelaşiă timp,ă înă func ieă deă aplica ie,ă esteăposibilăcaăuneleă dintre
acesteăactivit iăs ănuăapar ăînăschemaădeăorganizare.

6.1.1. Conduc torulădeăproiect

Acesta trebuieă s ă în eleag ă cumă seă potă aplicaă tehnologiileă GISă pentruă rezolvareaă problemeloră propriiă organiza ieiă
pentruă careă lucreaz .ă Elă trebuieă s ă cunoasc ă cerin eleă celoră careă voră fiă utilizatoriiă GIS-ului implementat, atât în cadrul
organiza ieiăcâtăşiăînăafara acesteia,ăastfelăîncâtăs ăurm reasc ăsatisfacereaătuturora.ăPrintreăaptitudinileăconduc toruluiădeă
proiectăesteădeăpreferatăs ăseănumereăşiăceleădeăbunăcomerciantăpentruăaăreuşiăs ăvalorificeăGIS-ulăînămomentulădefinitiv riiă
acestuia. Intrucât implementareaă unuiă GISă esteă costisitoareă şiă deă durat ,ă elă trebuieă s ă fieă capabilă s ă men in ă încredereaă
factorilorădeădecizieăaiăorganiza ieiăsaleăpentruăaăsus ineăşiăfinan aăimplementarea.
Conduc torulă deă proiectă trebuieă s ă în eleag ă performan eleă şiă limit rileă unui GIS.ă Elă trebuieă s ă poat ă evaluaă corectă
resurseleă necesareă implement riiă unoră aplica iiă tipiceă GIS.ă Înă acestă sens,ă înă principal,ă elă trebuieă s ă în eleag ă cerin eleă
implement riiăbazeiădeădate,ăcosturileăautomatiz riiăacesteiaăşiăstrategiileădeăurmatăînăvedereaărealiz riiăoptimeăaăanalizeloră
asupraădatelorăspa iale.
Conduc torulă deă proiectă esteă celă careă trebuieă s ă selec ionezeă şiă apoiă s ă conduc ă personalulă calificată implicată înă
executareaă celorlalteă 10ă activit i.ă Totă elă areă r spundereaă pentruă men inereaă productivit iiă echipeiă aleseă precumă şiă aă
r spl tiriiăcorecteăaămembrilorăacesteiaăpentruăeforturileădepuseădeăfiecare.

6.1.2. Analistul GIS

Acestaăposed ăcunoştin eătehniceăşiăexperien ăînăaplicareaăunuiăGISăpentruăaărezolvaăcerin eleăutilizatorilorăviza i.ăElă
trebuieăs ăfieăcapabilăs ăproiectezeăşiăs ăautomatizezeăbazaădeădateăGIS.ăDeăasemenea,ăelătrebuieăs ăştieăcumăs ăproiectezeă
şiăs ăexecuteăanalizeăspa ialeăcomplexe.ăEvident,ăanalistulăGISătrebuieăs ăfieăcapabilăs ăpoarteăunădialogăcuăto iăutilizatorii
poten ialiăaiăGIS-uluiăaflatăînăcursădeăimplementareăşiăs ătraduc ăapoiăcerin eleăacestoraăînătermeniiăuneiăspecifica iiătehniceă
careăs ăasigureărealizareaăprocedurilorăGISăcareăs ăr spund ătuturorăaştept rilorăutilizatorilor.ăAcestăprocesăseădesf şoar ă
iterativ.ă Analistulă GISă implementeaz ă sistemulă conformă cerin eloră exprimateă deă utilizatori,ă apoiă solicit ă observa iileă
acestoraă pentruă aă aduceă corec iiă şiă îmbun t iriă sistemului.ă Elă esteă r spunz toră pentruă câştigareaă şiă p strareaă încrederiiă
utilizatorilorăprinăsatisfacereaădeplin ăaăcerin elorăacestoraăşiăprinăaceasta,ăesteăr spunz torădeăsuccesulăimplement rii.

14
6.1.3 Administratorul bazei de date
Acestaă areă experien ă înă proiectareaă bazeiă deă dateă spa iale,ă înă organizareaă logic ă aă obiecteloră geografice pe straturi
tematice,ă alegereaă surseloră deă dateă adecvateă fiec ruiă strată tematic,ă definireaă şiă codificareaă informa iiloră descriptive.ă
Administratorulăbazeiădeădateătrebuieăs ăasigureăautomatizareaăbazeiădeădateăprinăalegereaăprocedurilorăcelorămaiăeficiente.
Elăareăr spundereaăpentruăgestionareaăşiăactualizareaădatelorăcuăasigurareaăcalit ii,ăintegrit iiăşiăconfiden ialit iiădatelor
dup ă caz.ă Administratorulă bazeiă deă dateă coopereaz ă permanentă cuă administratorulă GISă şiă furnizeaz ă comenzileă deă lucruă
pentruăpersonalulăimplicatăînăactivit ileă5,6ăşiă7.

6.1.4. Administratorul GIS

Acestaă posed ă cunoştin eleă necesareă exploat riiă hardware-ului, software-uluiă şiă bazeiă deă dateă spa ialeă pentruă aă
implementa într-oă manier ă productiv ă toateă func iileă specificateă de analistul GIS. El este responsabil cu activitatea
productiv ă curent ă începândă cuă opera iileă deă introducereă aă dateloră şiă terminândă cuă generareaă deăgrafice,ăschi e,ăscheme,ă
planuri,ăh r iăşiărapoarteăreprezentândărezultateleăuneiăanalizeăspa iale.ăÎnăacest sens,ăelăcoopereaz ăcuăadministratorulăbazeiă
deădateăşiăseăocup ăcuăorganizareaăşiăsupraveghereaăopera iilorăcurenteăefectuateădeăpersonalulăăimplicatăînăactivit ileă5,6
şiă7.

6.1.5. Specialistulăînăinterpretareăfotogrametric /desenatorulătehnic

Acestaăseăocup ăcuărealizareaădeămanuscriseădeăh r iăprinăcompilareaăşiăintegrareaăinforma iilorăcartograficeăproveniteă
deălaădiferiteăsurse.ăManuscriseleădeăh r iărealizateădeăelăconstituieăsursaădeădateăpentruădigitizare/scanareăşiăintroducerea
informa iiloră descriptive.ă Elă trebuieă s ă utilizezeă surseă deă dateă cumă ară fi:ă planuriă şiă h r iă existente,ă fotogrameă aeriene,ă
imaginiăsatelitare,ăstudiiădeăteren,ăşiăs ăposedeăcunoştin eleănecesareăinterpret riiătematiceăaădatelorăutilizate.ăDeăasemenea,
elătrebuieăs ăst pâneasc ăprincipiileădeăbaz ăaleăcartografieiăpentruăaăpozi ionaăşiădelimitaăcuăprecizieăobiecteleăgeograficeă
pe manuscrisele realizate. Evident, îi sunt absolut necesare aptitudini de desenator tehnic pentru ca manuscrisele realizate
s ăaib ăacurate eaăcerut ădeăaplica iaăGISăcareăleăvaăfolosiădreptăsuport.

6.1.6. Operatorulădeădigitizare/scanare/introducereădeădateădeălaătastatur
Acestaăefectueaz ăautomatizareaăşiăîntre inereaăbazeiădeădateăGIS.ăElădigitizeaz ăsauăscaneaz ăh r i,ăintroduceădateleă
tabelareăreprezentândăatributeleăobiectelorăgeograficeădinăbazaădeădate,ăediteaz ăh r ileădigitaleăpentruăcorectareaăerorilorăşi
efectueaz ă actualizareaă datelor.ă Pentruă aceasta,ă elă execut ă toateă opera iileă specificateă deă administratorulă bazeiă deă dateă
şi/sauădeăadministratorul GIS.

6.1.7. Specialistul în redactarea rezultatelor finale

Acestaăseăocup ăcuăproducereaădeăgrafice,ăschi e,ăscheme,ăplanuri,ăh r iăşiărapoarte.ăÎnăplus,ăelătrebuieăs ăstabileasc ă
procesulă deă redactareă aă rezultateloră finaleă peă careă s -l apelezeă utilizatorulă c ruiaă îiă esteă destinată GIS-ul implementat. În
acestă scop,ă esteă deă preferată caă elă s ă posedeă cunoştin eleă cartograficeă necesareă realiz riiă deă h r iă deă bun ă calitate,ă cuă ună
mesajăclar,ăuşorădeăîn eles,ărespectândăregulileădeăreprezentare grafic ăspecificateădeăutilizator.ăÎnăacestăsens,ăelătrebuieăs ă
creezeăbiblioteciădeăsimboluriăcartograficeăspecificeăaplica iilorăGISăvizate.ăElătrebuieăs ăimplementezeăoăserieădeăprocedee
simple,ărapide,ăpentruăafişareaăunorărezultateăstandardădescriind con inutulăbazeiădeădateăGISălaăunămomentădat.ăEvident,ă
specialistulăînăredactareaărezultatelorăfinaleătrebuieăs ăcunoasc ăregulileădeărealizareăaăh r ilorăînăfunc ieădeăscaraăşiătema
reprezentat ,ămodulădeăamplasareăaăadnot rilor,ăcreareaădeălegendeăşiătexte explicative, etc.

6.1.8. Administratorul de sistem

Acestaă esteă responsabilă cuă între inereaă configura ieiă deă calculă (hardwareă şiă software)ă utilizateăpentruăimplementareaă
GIS-ului.ă Elă trebuieă s ă asigureă func ionareaă tuturoră componenteloră necesareă implement rii.ă Elă r spundeă deă pieseleă deă
schimbăşiădeămaterialeleăconsumabile,ăefectuândăatâtăopera iileădeăinstalareăşiăîntre inereăaăechipamentelorăşiăsoftware-ului,
câtăşiădeăarhivareăpeăsuportăexternăaăinforma iiloră(dateăşiăprograme)ăconformăunuiăprogramă bine stabilit. Administratorul
deă sistemă trebuieă s ă posedeă cunoştin eleă şiă experien aă necesareă între ineriiă diverseloră tipuriă deă echipamenteă precumă şiă
interconect riiăacestoraăînăre ele,ăatunciăcândăesteăcazul.

6.1.9. Programatorulădeăaplica ii
Acesta seăocup ăcuădezvoltareaădeăinterfe eăutilizatorăorientateăc treăaplica ie.ăUtilizândăsecven eăcomplexeădeăopera iiă
GIS,ă acestaă construieşteă macro-comenzi apelabile printr-oăsimpl ăselectareăaăuneiăop iuniădintr-un meniu proiectat astfel
încât utilizarea GIS-uluiă implementată s ă fieă câtă maiă natural ă pentruă utilizator.ă Înă acestă sens,ă voră fiă implementateă macro-
comenziă pentruă toateă tipurileă deă prelucr riă ceruteă deă utilizatoră (introducereaă şiă editareaă datelor,ă efectuareaă analizeloră
spa iale,ăredactareaărezultatelorăfinale).ăElătrebuieăs ăcunoasc ăînăprofunzimeăfunc iileăGIS,ăstructuraăşiăcon inutulăbazeiădeă

15
 date,ăcerin eleăaplica iilorădeăinteresăpentruăutilizator,ămodulădeălucruătradi ionalăcuăcareăesteăobişnuităutilizatorul.ăÎnă plus,
elătrebuieăs ăposedeăcunoştin eădeăprogramare.ă

6.1.10. Instructorul de GIS

Utilizatorul este cel deservit de GIS-ulăimplementat.ăPentruăcaăimplementareaăGISăs ăaib ăsucces,ăaceastaătrebuieăs ă
vizezeă ună utilizatoră real.ă Evident,ă sarcinaă implement riiă GISă esteă cuă atâtă maiă uşoar ă cuă câtă utilizatorul,ă peă lâng ă
cunoştin eleăşiăexperien aăspecificeă domeniuluiăs uădeăactivitate,ăposed ăşiăcunoştin eădespreăfunc iileăunuiăGIS.ăÎnăacestă
mod,ăutilizatorulăarăfiăînăm sur ăs ăăîn eleag ăînăceămodătehnologiileăGISăl-arăputeaăajutaăînămunc .ăNuăseăpoateăob ineăoă
implementareăGISăadecvat ădecâtădac ăseăporneşteădeălaăunăproiectăcuăspecifica iiădeădefini ieăcorectăşiăcompletăformulate.ă
Pentruă aceasta,ă organiza iaă careă seă ocup ă cuă implementareaă GISă trebuieă s ă desf şoareă şiă oă activitateă deă instruireă a
utilizatorilorăviza i.ăActivitateaădeăinstruireăcuprindeădou ăetape.ăPrimaăesteăpremerg toareăimplement riiăGISăşiăareădreptă
scopă informareaă poten ialiloră utilizatoriă despreă posibilit ileă oferiteă deă GISă înă general,ă şiă înă specială despreă modalit ileă
concreteă înă careă aplica iileă specificeă acestoraă potă beneficiaădeăutilizareaăunuiăGIS.ăCeaăde-aădouaăetap ăseădesf şoar ălaă
finalizareaăimplement riiăGISăavândădreptăscopăinstruireaăutilizatorilorăînăexploatareaăfacilit ilorăimplementate.

6.1.11. Utilizatorul
Legată deă celeă prezentateă anterior,ă laă implementareaă cuă succesă aă unuiă GISă trebuieă s ă participeă şiă utilizatorul,ă
beneficiarulă nouluiă sistem.ă Acestaă trebuieă s ă furnizezeă informa iileă deă specialitateă necesareă proiect riiă şiă implement riiă
bazeiădeădateăşiăaăfunc iilorăGIS.ăUtilizatorul,ăspecializatăînăgeodezie,ăpedologie,ăcadastru,ătelecomunica ii,ăetc.,ădup ăcaz,ă
poart ădialoguriăcuăpersonalulăimplicatăînăactivit ileă1,ă2,ă3,ă4,ă7ăşiă9.

6.2 Strategii de implementare

Indiferent care ar fi structura organiza ieiăcareăseăocup ăcuăimplementareaăGIS,ăînătimp,ăpeăparcursulăimplement rii,ă

trebuieăasigurat ăexecutareaăactivit ilorăprezentateăanterior.ăOăstrategieăfrecventăutilizat ăpentruăaăîndepliniăcerin eleăcelor mai
importanteăactivit iălaăînceputulăuneiăimplement riăGIS,ădeăobiceiădeăamploareăredus ă- aşa-numitul proiect pilot - o constituie
echipaă înă doi.ă Aceastaă efectueaz ă majoritateaă func iiloră tehniceă deă conducereă precumă şiă opera iiă deă rutin .ă Ună membruă ală
echipeiăexecut ăproiectareaăbazeiădeădate,ăintroducereaădatelorăprinămetodeleăalese,ăprelucr rileădeăbaz ăşiăanalizeleăgeograficeă
prev zuteădeăimplementareaăGIS.ăAlădoileaămembruăîndeplineşteăfunc iaădeăadministratorădeăsistem,ăprogrameaz ăinterfe eăşiă
macro-comenziăspeciale,ădezvolt ăproceduriăGISăpentru redactarea rezultatelor finale.
Analizândărealiz rileădinăultimiiăaniăînădomeniulăimplement rilorăGISăînălume,ăseăpotăeviden iaă5ăstrategiiădeăsuccesă
utilizate frecvent.

6.2.1. Strategia "echipei în doi"

Aşaă cumă s-a prezentat mai înainte, multe organiza iiă auă începută prină aă constituiă oă echip ă format ă dină doiă membriă
califica iăs ăefectuezeătoateăactivit ileănecesareăimplement riiăGISăpentruăoăaplica ieăbineădefinit ,ădeăamploareăredus .ăÎn
timp,ăceiădoiăresponsabiliăaiăimplement riiăGISăidentific printreăpersonalulăorganiza ieiălorăalteăpersoaneăpeăcareăleăini iaz ă
înă GISă şiă c roraă leă încredin eaz ă realizareaă unoraă dină activit ileă deă implementare.ă Înă acestă mod,ă peă m suraă acumul riiă
experien ei,ăorganiza iaă ajungeăs ădispun ădeăpersonalăcalificată pentruătoateă activit ileăprev zuteădeăschemaăgeneral ădeă
organizareăşiăpoateăabordaăproiecteăGISăoricâtădeăcomplexe.

6.2.2. Strategiaă"peăfuriş"
Dinăp cate,ănuăto iăfactoriiădecizionaliăaiăorganiza iilorăcareăarăputeaăbeneficiaădeăimplement riăGISăîn elegăşiăaprob ăoă
astfelă deă ac iune.ă Înă astfelă deă cazuri,ă seă poateă începeă prină aă seă achizi ionaă softwareă GISă pentruă oă configura ieă hardwareă
existent ă deja,ă cumă ară fiă ună PCă legată laă ună digitizoră şiă ună plotteră sauă imprimant ă grafic .ă Cuă aceast ă dotareă minim ,ă o
persoan ăavândăcunoştin eleănecesareăîşiăpoateăpropuneăs ădezvolteăoăaplica ieăcomplet ădemonstrativ .
Cheiaă succesuluiă uneiă astfelă deă abord riă oă constituieă existen aă prealabil ă aă unoră dateă geograficeă careă s ă permit ă
implementareaăimediat ăaăuneiăaplica ii.ăDac ăprocesulădeăautomatizareăaăbazeiădeădateăGISăesteăpreaăanevoios,ăini iatorulă
ac iuniiăesteăînăpericolădeăaăeşuaăprinăconsumareaăresurselorăfinanciareăînainteădeăaăreuşiăs ădemonstrezeăavantajeleăoferite
deăunăGIS.ăDar,ădac ăreuşeşteăs ădefineasc ăoăaplica ieădeămareăinteresăşiăajungeăînăstadiulăînăcareăGIS-ul implementat îi
permiteăob inereaăunorărezultateăconcrete,ăatunciăcuăsiguran ăpentruăviitoareleăpropuneriădeăimplement riăGISăseăvaăputeaă
ob ineăsuportulăfactorilorădeădecizie,ăinclusivăpentruăextindereaădot riiăhardwareăşiăsoftware.

6.2.3. Strategia "serviciilor contra cost"

Aceast ăstrategieăconst ăînădezvoltareaădeăaplica iiăGISăpeăbaz ădeăcontractăcuăalteăorganiza iiăcareăcomand ăşiăpl tescă
serviciileăaferenteăuneiăimplement riăGIS.ăCeleămaiăfrecventeăserviciiăsolicitateăvizeaz ăgenerareaădeăbazeădeădateăGISăprină
digitizarea/scanareaăh r ilorăşiăintroducereaădatelorădescriptive,ădezvoltareaădeăinterfe eăutilizatorăorientateăc treăaplica ieă
16
 (analizeă deă re ele,ă studiiă deă amplasament,ă evalu riă deă patrimoniu,ă studiiă deă sistematizare,ă etc.)ă sauăproduc iaădeăh r iăpeă
diverse suporturi.
Oă cerin ă major ă aă acesteiă abord riă oă reprezint ă dotareaă organiza ieiă cuă echipamenteă performanteă şiă înă pasă cuă
dezvoltareaătehnologic ăpentruăaăputeaădezvoltaăcontinuuăgamaăşiăcalitateaăserviciilorăoferite.

6.2.4. Strategia "raportului cost-performan "

Înăaceast ăabordare,ăseăîncepeăprintr-un studiu de fezabilitate, prezentându-seăunăraportăbineădocumentatăînăcareăs ăseă
demonstreze în ce mod utilizarea unui GISă vaă duceă laă creştereaă eficien eiă activit iiă organiza ieiă implicate.ă Adeseori,ă înă
astfelădeăcazuriăseăelaboreaz ăunăplanăconcretădeăimplementareăpeăbazaărezultatelorăob inuteăprinăefectuareaăunuiăstudiuăală
cerin elorăaplica iilorăGISăvizateăşiăaăunuiăproiectăpilot.ăAcestăplanăesteăînso itădeăoăanaliz ăcost-performan ăcareătrebuieăs ă
eviden iezeăbeneficiulănetăadusădeăimplementareaăGIS.
Dină p cate,ă oricâtă deă surprinz toră ară p reaă dup ă creştereaă spectaculoas ă aă vânz riloră deă GISă dină ultimiiă ani,ă exist ă
foarteă pu ineă studiiă careă s ă demonstrezeă limpedeă beneficiulă economică adusă deă GISă uneiă organiza ii.ă Nuă esteă simpluă s ă
evalueziăcantitativăefecteleăutiliz riiătehnologiilorăGISăreflectateăînăspecialăasupraăcalit iiăunorăactivit i,ăfieăc ăeste vorba
de înlesniriă aduseă unoră proceseă anevoioase,ă deă ob inereaă unoră rezultateă concreteă într-un timp semnificativ redus, sau de
asigurareaăintegrit iiăşiăconsisten eiădatelorăprinăimpunereaăuneiădisciplineăstricteăînăautomatizareaăbazeiădeădate.
Aceast ă strategieă esteă indicat ă înă specială înă domeniulă protec ieiă mediuluiă înconjur tor.ă Înă astfelă deăcazuri,ă utilizareaă
unuiăGISăseăpoateăconcretizaăînăsemnalarea,ăşiăprinăaceasta,ăînăprevenireaăunorăefecteănegativeăasupraămediuluiăcaăurmareăaă
unoră proiecteă deă investi iiă înainteă caă acesteaă s ă seă realizezeă practic.ă Deă asemenea,ă seă poateă aplicaă cuă succesă aceast ă
strategieăpentruăaplica iiăvizândăsupraveghereaădot rilorăedilitareăşiăaăaltorăelementeădeăinfrastructur ăaleăuneiălocalit i.

6.2.5. Strategiaă"partaj riiăresurselor"

Înă aceast ă strategie,ă maiă multeă organiza iiă coopereaz ă laă implementareaă unuiă singură GISă dară careă s ă integrezeă
facilit ileă ceruteă deă fiecareă înă parte.ă Astfelă seă potă achizi ionaă înc ă dină startă echipamenteleă şiă software-ul GIS necesare
implement rii,ăefortulăfinanciar,ădeşiăconsiderabil,ăfiindăsuportatăînăcomunădeăp r ileăinteresate.
Ideeaă deă baz ă aă acesteiă abord riă esteă urm toarea:ă fiecareă organiza ieă r spundeă deă automatizareaă şiă între inereaă
informa iilorăgeograficeăaferenteătemelorăproprii,ădar,ăînăacelaşiătimp,ătoateăorganiza iileăauăaccesălaăîntreagaăbazaădeădateă
GISădup ănecesit i.ăPentruăasigurareaăintegrit iiăşiăconfiden ialit iiădatelorălaănivelăglobal,ăseăimplementeaz ăproceduri
de acces pe diverse nivele (numai citire, scriere/citire, scriere/citire/ştergere,ăsauădeloc).
Cheiaăsuccesuluiăuneiăastfelădeăabord riăoăconstituieăasigurareaăflexibilit iiămodeluluiăşiăstructuriiădeădateăpeăcareăseă
bazeaz ă implementareaă GISă astfelă încâtă s ă seă poat ă satisfaceă cerin eleă diverseloră aplica iiă deă interesă pentruă organiza iileă
participante.ăCeeaăceăseăurm reşteăînăacestăcaz,ăesteădezvoltareaăunuiăGISămulti-disciplinar,ăcareăs ăpermit ăpeădeăoăparte,ă
accesulă fiec ruiă utilizatoră laă segmentulă s uă deă dateă dină bazaă deă dateă comun ă înă vedereaă actualiz riiă şiă efectu rii unor
prelucr riă deă baz ă specificeă activit iiă sale,ă şi,ă peă deă alt ă parte,ă integrareaă tuturoră dateloră astfelă încâtă oricareă dintreă
utilizatoriăs ăpoat ăefectuaăinterog rileăşiăanalizeleăcomplexeăautorizateăasupraăîntregiiăbazeădeădateăGIS.
Înăafar ădeăcele 5 strategii prezentate anterior, larg utilizate în lume în prezent, se pot imagina numeroase alte variante
posibileă deă urmat.ă Dar,ă indiferentă deă strategiaă aplicat ,ă implement rileă GISă careă auă avută succesă prezint ă urm toareleă

 când s-a dorit o implementare de mare complexitate, implementarea propriu-zis ăs-a efectuat numai în urma analizei
similitudini:

 implementarea a vizatăutilizatoriăreali,ăaleăc rorăcerin eăle-aăsatisf cutăpeădeplin

rezultatelorăob inuteăprinărealizareaăînăprealabilăaăunuiăproiectăpilot

 implementareaăaăbeneficiatăînc ădeălaăînceputădeăparticipareaăaăcelăpu inădoiăspecialiştiăcuăoăsolid ăpreg tireătehnic

 implementarea a beneficiat de participarea utilizatorilor, care au preluat sistemul implementat sub controlul lor.
 oădat ăconstituit ăechipaăGISăaăorganiza iei,ăaceastaăaăfostăsus inut ămoralăşiămaterialăpentruăcaăpersonalulăcalificatăaleă
Utilizatorii s-auăangajatăactivăînădezvoltareaădeăproceduriăGISăcareăs ăvin ăînăsprijinulăpropriilorălorăactivit iăcurente

c ruiă cunoştin eă şiă aptitudiniă s-auă îmbog ită peă m suraă experien eiă câştigateă înă timpulă implement riiă s ă nuă migrezeă
c treăalteălocuriădeămunc .

6.3 Programe GIS folosite in lume

6.3.1 Clasificarea produselor GIS

Sistemele Informatice Geografice au fost, pâna nu demult, aplicatii de lux. Astazi, versiuni puternice pentru calculatoarele
personale au facut aceste aplicatii posibile de abordat de un numar mare de utilizatori.

 produse Expert GIS;

Exista urmatoarele clase consacrate de produse GIS:

 produse Desktop GIS;

17
 

produse GeoEngineering;


produse Web GIS;


produse AM/FM;
produse DBMSs

Deoareceăoăbaz ădeădateăspa ialeăreprezint ,ăînăacelaşiă timp, o baz ă de date grafice şiă o baz ădeă date atribut, care se
integreaz ă şiă formeaz ă oă singur ă entitate,ă pentruă realizareaă unuiă GIS un singur program de calculator nu este suficient. În general,
elementul fundamental al unui GIS esteăhartaădigital ă(oăcolec ieăde simboluriăgrafice),ăc reiaăîiăcorespundeăoăcolec ieădeăsimboluriă
atribut. Toate acestea sunt organizate într-oă form ă numeric ,ă pentruă aă ă fiă compatibileă cuă arhitecturaă şiă modulă deă func ionareă aleă
calculatoarelor.ăDeăexemplu:ăpentruăoălocalitate,ăstr zileăsuntăreprezentateăprinăliniiăiarăcvartaleleădeălocuin eăprinăpoligoaneă(elemente
aleăbazeiădedategrafice),ăiarătipurileădeăacoper mântăalăstr zilorăşiăcaracteristicileăconstructiveăaleăcl dirilorăsuntăstocate în baza de date
atribut.ăăCaăurmare,ăchiarăcompaniileăproduc toareădeăsofturiăauăfostănevoiteăs ăconceap ăpacheteleăde programeăcaăsum ăaăunorămoduleă
sauăăsubsistemeăcareăsuntăactivateăşiăfolositeăpeăm sur ăceăseărealizeaz ăbazaăde dateăşiăapareănecesitateaărealiz riiăanalizeiăspa iale.ăÎnă
plus,ăcumăposibilit ileăacestorăpacheteădeăprogrameăsunt înc ălimitateădeăposibilit ileărealeădeăconcepereăşiăscriere,ăunăsingurăpachetădeă
programe nu este suficient, utilizatoriiăfiindănevoi iăs ăfac ăoăanaliz ăatent ăaăacestoraăşiăs ărecurg ălaăcelăpu inădou ,ătreiăastfelădeă
pachete pentru a-şiărealizaătoateăobiectiveleăpropuse.ă
Indiferent de modul intern de organizare a acestor programe, un GIS trebuieăs ăcuprind ăurm toareleăcomponenteăsoft,ă
adaptate datelor georefen iate:
 sistemădeăachizi ionare,ăeditare,ătransformare,ăverificareăşiăvalidareăaădatelor;ă
 sistem de gestiune a bazelor de date;
 sistemădeăprocesareăşiăanaliz ăaăimaginilor;
 sistemădeăcartografiereăcomputerizat ;
 sistemădeăanaliz ăstatistic ăşiăspa ial ;
 sistemădeăafişareăşiăredareăgrafic .ă
Deoareceă suntă createă pentruă aă fiă rulateă peă platformeă diferite,ă prezent mă înă tabelulă cuă celeă maiă utilizateă pacheteă deă
programe SIG:
ARC/VIEW este un pachet de programe creat de ESRI (Environmental Systems Research Institute, Inc., 380, New York
Street,ăRedlands,ăCalifornia,ăUSA),ăconceputăini ialăcaămijlocădeăvizualizareăaădatelorădinăArc/Info.ăCuătimpul,ăaădevenităunul
dintreăceleămaiăr spânditeăprogrameădeăGIS dinălumeăcaăurmareăaăuşurin eiăînăexploatareăşiăaăstructuriiămodulateăcareăaccept ă
practicăunănum rănelimitatădeăextensiiăcreateădeăutilizatoriăconformăpropriilorănecesit i.ăMaiămultădecâtăatât,ăESRIăaăcreat un
adev ratăforumăpentruădezvoltatoriiădeăaplica iiăGIS pentruăArcView,ăpunândălaădispozi ieăoăparteăaăcoduluiăsurs .

Denumire program Platforma de rulare Denumire program Plaforma de rulare

ALLIANCE PC IDRISI PC
APIC St INTERGRAPH PC
ARCAD PC INFOCAD St
ARC/INFO St/PC MAPBOX PC
ARCVIEW St/PC MAPII Ap
ARCGIS PC MACMAP Ap
ATLAS PC MAPGRAFIX Ap
AUTOCAD St/PC/Ap MAPINFO PC
AUTOROUTE PC MGE St/PC
CARTES & BASES PC MICROCARINE Pc
ARTHAGO PC MOSS St
CARTO-PC PC MULTISCOPE PC
CHOROSCOPE PC PEC GIS St
CITIX St/PC PREFIX St
DATA PK PC RESOCAD PC
EDICART PC SICAD St
ENVI PC SAMLLWORLD St
ERDAS St/PC SPANS St/PC
GDS St STAR St
GENASYS St SYNERGIS St
GEOCITY St SYSTEME 9 St
GEOCOMM PC TOPOLISP PC
GEOCONCEPT PC/Ap URBACAD PC
18
 GeoCube PC URIAH St
GEOIMAGE St VIACAD PC
Geo/SQL St/PC VUE3D St
GEOVISION St StăţăSta ieăgrafic
GLOBAL MAPPER PC PC = PC compatibil IBM
GRASS St Ap = MacIntosh
Structuraă modulat ,ă capacitateaă deă operareă cuă fişiereă vectoră şiă rasteră şi,ă nuă înă ultimulă rând,ă posibilit ileă deă aă creaă şiă
ad ugaă extensiiă specială conceputeă pentruă anumite scopuri specifice ne-auă f cută s ă alegemă ArcViewă caă pachetă deă programeă
pentruălaboratoareleăFacult iiădeăImbunatatiriăFunciareăsiăIngineriaăMediului

7. Open GIS
De ce OpenGIS?

• Extinde beneficiile OpenGIS la GIS-ul traditional

• Aduceă“inter-operabilitate”ăintreăsisteme,ădate,ăfunctionabilitate.
• Stabilesteăună“limbajăcomun”ăsiăună“sistemăunificat”ăpentruăinformatiileăgeografice
• Creaza sisteme din cele mai bune componente.

Beneficiile OpenGIS
• Integrare cu standardele de software bazat pe componente
• Cicluri de dezvoltare rapide si eficiente
• Evita transferurile de date si redundanta
• Protejeaza investitia - acesta se va vedea in viitor(profituri viitoare)

Ce este Consortiul Open GIS (OGC)?

• O asociatie bazata pe consens si formata din organizatii publice si private.
• Creator si manager al unei largi arhitecturii industriale pentru geoprocese interoperabile.
• Furnizor al modelelor bazate pe procese interoperabile cu geodate pentru factori de decizie in dezvoltarea afacerilor
centrate pe utilizator.
• Organizatorulăăforumuluiădeschisăpentruăconducereaăsiăplanific riăra ionaleăaăproceselorăindustriale.

Viziunea OGC - OGC aspira la integrarea totala a datelor geospatiale si resurselor de geoprocesare in curentul mare al
informaticii si folosirea intensiva a software-rului pentru geoprocesare interoperabila, comerciala, pretutindeni in structura
informationala.

Misiunea OGC
• Implica dezvoltatorii si utilizatorii ai resurselor de informatii geografice -- incluzand vendori,
integratori,academii,agentii guvernamentale si organizatii obisnuite -- ină dezvoltareaă comunaă aă ă specifica iiloră
tehnologiei interoperabile si lucreaza la promovarea produselor interoperabile certificate.
• Sincronizeaza tehnologia de geoprocesare cu standardele tehnologice informationale curente si in dezvoltare bazate pe
sistemele deschise, cu procesarea distribuita si schemele de procesare bazate pe componenete.
• Organizator al forumului industrial care promoveaza initiativele de dezvoltare si colaborare pentru geopreocesare
distribuita.

Defini ia OpenGIS®
• OpenGIS constituie – geoprocesare deschisa si interoperabila, sau abilitatea de a împarti geodate eterogene si de a
geoprocesaăresurseăinămodătransparentăinăretele.ăă“Celămaiăinaltănivelăalăspecificatiilorăinteroperabilitatii.”ă
• Specificatiile OpenGISă (“OGIS”).ă ă Specificatiiă despreă softwareă careă permiteă impartireaă geodateloră siă
interoperabilitatea geoprocesarii. O interfata standard pentru geoprocesare interoperabila.
• Consortiul Open GIS , Inc. O asociatie bazata pe consens formata din organizatii publice si private dedicata
dezvoltarii tehnologiilor OpenGIS si integrarea lor in procesarea industriala.

Specificatiile OpenGIS
• Versiunea curenta are 14 capitole si un sumar
19
 • Noi capitole sunt in lucru...
• Capitolele:
1. Geometria Structurilor
2. Sistemele de referinta spatiale
3. Geometria localizarilor
4. Functii si interpolari
5. Trasaturile OpenGIS si Colectii de caracteristici
6. Acoperirea
7. Imaginea Pamantului
8. Relatiile caracteristicilor
9. Calitate
10. Tehnologie de transfer
11. Metadata
12. Arhitectura serviciilor
13. Catalogul serviciilor
14. Comunitatea semanticii si comunicatiilor

ISOăTCă211ăă“Informatiiăgeografice”
ISO (International Standards Organisation) lucreaza la standardizarea Informatiilor geografice de cativa ani cu comitetul sau
211.
• Ca o asociatie din industrie , OGC evident ca a fost capabil sa antreneze mai multe resurse si sa fie mai rapid decat
ISO TC 211
• Ambitiile lui ISO TC 211 au fost sa stabileasca o baza solida pentru transferul de date - OGC a supralicitat cerintele,
aducand obiective clare si interoperabilitate puternica.
• CooperareaădintreăOGCăsiăISOăaăfostăstabilitaăsiăesteăoăaliantaădeăclas ăA.

Modelele OpenGIS
• Ce cuprinde Modelul deschis de geodate OpenGIS:
– caracteristicii si acoperirea
– geometrie si sisteme de referinta
– scheme de caracteristici
– colectii de caracteristici si schema de proiect

• Ce cuprinde Modelul de servicii OpenGIS :

– cataloage, metadate
– operatii geospatiale si imagini

8. ArcGIS 9.3

În cadrul noii arhitecturi ArcGIS, anumite tipuri de date geografice sunt caracterizate nu doar prin atribute si
geometrie, ci si prin comportament. ArcGIS introduce un nou model al datelor care se numeste Geo Data Object
model. Scopul sau este de a permite utilizatorilor sa înzestreze elementele geografice cu un comportament natural.
De multi ani, ArcInfo a suportat definirea unor atribute specifice anumitor elemente prin adaugarea unei coloane
într-un tabel al unei baze de date relationale. Noutatea consta in asocierea unui comportament acestor elemente.
Între datele geogafie se stabilesc diverse relatii spatiale. Pentru pune in evidenta aceste relatii a fost introdus
conceptul de topologie.

Definitia 4: Topologia este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relatiile spatiale dintre
obiecte (vecinatate, continuitate, interconexiune).
Cu ajutorul topologiei se poate determina care sunt obiectele adiacente unui obiect, ce elemente se
intersecteaza, cât de mare este un obiect, care este drumul cel mai scurt de la un obiect la altul.

20
8.1 Functiile sistemului ArcGIS

Proiectarea bazei de date presupune determinarea zonei de studiu, a sistemului de coordonate utilizat, a
straturilor necesare studiului, a elementelor (obiectelor geografice) incluse în fiecare strat, a atributelor necesare
descrierii fiecarui tip de element, a modului de codificare si organizare a atributelor.
Proiectarea bazei de date se realizeaza în trei pasi:
Pasul 1. Identificarea obiectelor geografice si a atributelor lor si organizarea lor pe straturi
In general, organizarea datelor pe straturi se face tinând cont de doua criterii:
- tipul datelor: punct, linie sau poligon;
- tema reprezentata (soluri, drumuri, etc.).
Pasul 2. Definirea atributelor
Pentru fiecare atribut se specifica modul de codificare si spatiul necesar memorarii valorilor admise. In plus,

pentru întreaga baza de date se construieste un dictionar în care, pentru fiecare strat se precizeaza numele

atributelor asociate si pentru fiecare atribut se indica valorile si semnificatia valorilor posibile.

Pasul 3. Asigurarea registratiei coordonatelor între straturi

Pentru o corecta registratie, acele elemente care apar în mai multe straturi (de exemplu conturul zonei de
studiu, linia de coasta litorala) se vor digitiza o singura data într-un strat aparte - un sablon. În continuare, toate
celelalte straturi se vor construi pornind de la acest strat sablon si adaugând elementele specifice.

8.1.1 Introducerea datelor

Un strat al bazei de date se poate introduce prin digitizare, scanare sau prin conversia unor date digitale
existente din alt fomat în formatul dorit. Datele pot fi introduse automat si în urma unor masuratori efectuate cu
GPS-uri.
Exista mai multe moduri în care pot fi stocate datele geogafice, si anume: formatul vectorial, care este foarte
apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hartii; modelul raster, care descrie suprafata Pamântului ca o matrice
formata din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea imaginilor; si modelul TIN
(Triangular Irregular Network) care reprezinta forma suprafetelor.

8.1.2 Interogarea datelor

Interogarea datelor presupune identificarea anumitor elemente prin indicarea lor pe ecran sau identificarea
tuturor elementelor care satisfac o anumita conditie. Se pot realiza interogari spatiale, de genul sa se afle toate
elementele care se gasesc în interiorul unui dreptunghi sau selectii ale elementelor unei teme îin functie de
pozitiile lor relative fata de elementele altei teme. În acest ultim caz, putem determina, de exemplu, toate orasele
care se gasesc în interiorul unui judet, toate localitatile prin care trece un drum, toate orasele care se gasesc la o
distanta mai mica de x km de un drum, etc.

8.1.3 Analiza
Analiza geografica se efectueaza pentru a raspunde obiectivelor si criteriilor stabilite initial pentru proiectul de
GIS. Rezultatele analizei geografice sunt apoi comunicate prin intermediul hartilor, rapoartelor si graficelor.
Hartile tematice, tabelele sinoptice si reprezentarile grafice complexe generate în urma analizei geografice
dovedesc capacitatea definitorie a unui GIS de a crea noi informatii si nu doar de a gestiona si/sau extrage în
diverse maniere date anterior achizitionate, ceea ce deosebeste fundamental un GIS de un sistem de gestiune a
bazelor de date si de un sistem de cartografiere automata.
Operatia de suprapunere a straturilor realizeaza combinatii între doua straturi reprezentând aceeasi zona de
teren, obiectele din primul strat (de tip punct, linie sau poligon) asumându-si atributele corespunzatoare obiectelor
peste care se suprapun în cel de-al doilea strat, obligatoriu de tip poligon. Ca rezultat se obtine un nou strat. Prin
combinarea datelor spatiale si a atributelor asociate fiecarui strat se genereaza noi relatii spatiale între date. De
exemplu, prin suprapunerea unui strat cuprinzând parcele de teren cu un alt strat continând tipuri de sol într-o zona
data sunt determinate relatiile spatiale dintre parcele si tipurile de sol astfel încât se pot identifica acele parcele
21
situate pe sol degradat.

8.1.4 Afisarea rezultatelor

Rezultatele analizei geografice se pot reprezenta grafic pe o harta însotite de o descriere sub forma unui raport
cuprinzând datele tabelare, inclusiv valorile calculate în cadrul analizei. Pentru realizarea hartii finale, în general,
sunt combinate mai multe straturi ale bazei de date cuprinzând obiectele geografice urmarite în proiect, sunt
adaugate o serie de elemente cartografice si sunt elaborate rapoartele descriptive.
In afara unor harti, pot fi puse la dispozitia utilizatorului rapoarte sau grafice care sa puna în evidenta diverse
caracteristici ale temelor.
Harta conceputa este apoi tiparita sub forma unei harti pe hârtie sau este stocata sub forma unei imagini. De
asemenea, harta poate fi pusa la dipozitia publicului pe Internet, pentru a fi consultata de persoanele interesate.

8.2 Georeferentierea datelor

Un sistem geografic de coordonate utilizeaza o suprafata sferica tri-dimensionala pentru a defini pozitii de pe
suprafata pamântului. Un sistem geografic de coordonate include o unitate unghiulara de masura, un prim meridian
si un datum. Un punct este referit prin valorile longitudine si latitudine. Longitudinea si latitudinea sunt unghiuri
masurate din centrul pamântului la un punct de pe suprafata pamântului. Unghiurile sunt adesea masurate în grade.
În sistemul sferic, "liniile orizontale" sau liniile est-vest sunt linii care au aceeasi latitudine. Acestea poarta
numele de paralele. "Liniile verticale" sau linii nord-sud sunt linii care au aceeasi longitudine si ele se numesc
meridiane. Linia de latitudine care se afla la egala distanta de poli se numeste ecuator. Linia care are longitudinea
0 se numeste primul meridian. Latitudinea si longitudinea se masoara în mod obisnuit în grade zecimale sau în
grade, minute, secunde.
Desi latitudinea si longitudinea pot localiza exact pozitii de pe suprafata pamântului, ele nu sunt unitati
uniforme de masurare. Deasupra si sub ecuator, cercurile care definesc paralele de latitudine devin din ce în ce mai
mici pâna când se transforma într-un sigur punct la poli.
Forma si dimensiunea unei suprafete într-un sistem sferic de coordonate sunt definite de o sfera sau un
sferoid. O sfera se bazeaza pe un cerc, in timp ce un sferoid se bazeaza pe o elipsa. În timp ce sferoidul
aproximeaza forma pamântului, datum-ul defineste pozitia sferoidului relativ la centrul pamântului. Un datum
furnizeaza un cadru de referinta pentru masurarea pozitiilor de pe suprafata pamântului. El defineste originea si
orientarea liniilor de latitudine si longitudine. Un datum local aliniaza un sferoid astfel încât acesta sa se
potriveasca cât mai bine cu suprafata pamântului într-o anumita zona. Un punct de pe suprafata sferoidului este
potrivit cu o anumita pozitie de pe suprafata pamântului, punctul respectiv se numeste punct de origine al
datumului si este diferit de centrul pamântului.
Un sistem proiectat de coordonate este definit pe o suprafata plana, doi-dimensionala. Spre deosebire de
sistemul sferic de coordonate, un sistem proiectat de coordonate are lungimi, unghiuri si arii constante de-a lungul
celor doua dimensiuni. Un sistem proiectat de coordonate se bazeaza intotdeauna pe un sistem geografic de
coordonate care la rândul lui se bazeaza pe o sfera sau un sferoid.
Într-un sistem proiectat de coordonate, pozitiile sunt identificate prin coordonatele x, y ale unui grid cu
originea în centrul gridului. Fiecare pozitie are doua valori care o referentiaza în raport cu pozitia centrala. Una
specifica pozitia sa orizontala, iar cealalta pozitia sa verticala. Cele doua valori poarta numele de coordonata x si
coordonata y. În acest caz unitatile sunt consistente si sunt spatiate egal de-a lungul întregului domeniu x, y.
Indiferent daca se lucreaza cu sfera sau cu sferoid, suprafata tri-dimensionala trebuie transformata într-o foaie
plana de harta. Aceasta transformare matematica se numeste proiectie a hartii. Reprezentarea suprafetei
pamântului în doua dimensiuni conduce la distorsiuni în forma, arie, distanta sau directie a datelor. O proiectie a
hartii utilizeaza formule matematice pentru a lega coodonatele sferice ale globului de coordonatele plane. Proiectii
diferite determina tipuri diferite de distorsiuni. Unele proiectii sunt concepute astfel încât sa minimizeze una sau
doua din caracteristicile datelor.

 conice
Cele mai importante tipuri de proiectii sunt:

 cilindrice
 plane

22
 Datele stocate într-un GIS ar trebui sa referentieze pozitia corecta de pe suprafata Pamântului. În acest scop

 Proiectarea datelor
pot fi realizate urmatoarele operatii:

 Transformarea coordonatelor
 Ajustarea datelor (rubersheeting)
Scara hartii manuscris care este folosita pentru a introduce datele determina tipul elementului hartii. Hartile la
scara mare descriu zone mici de teren, cu rezolutie spatiala înalta si astfel ele arata numeroase detalii. În schimb,
hartile la scara mica descriu zone mari de teren, au rezolutie spatiala scazuta si de aceea arata putine detalii. În
functie de cât de multe detalii doriti sa contina datele pe care le veti stoca se alege scara hartii.
Multe formate de date stocheaza impreuna cu datele detalii legate de proiectia hartii. Datele shapefile si
coverage stocheaza informatia legata de proiectie în fisiere care au extensia prj. Imaginile si datele CAD tin minte
aceste infomatii în fisiere World, iar în cazul unei Geodatabase informatia este retinuta în tabele.

8.3 Generalitati

Într-un GIS, informatiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii,
poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în corespondenta cu una sau mai multe îinregistari din diverse tabele

 Punctele reprezinta obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi
de atribute.

stâlpi de înalta tensiune, copaci, fântâni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere,
infractiuni) precum si obiecte care nu au suprafata, cum sunt vârfurile muntilor. Punctele se reprezinta
utilizând diverse simboluri punctuale grafice si pot fi însotite de texte explicative corespunzând valorilor

 Liniile reprezinta obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri,
atributelor aferente.

cursuri de apa, precum si obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafata, cum sunt curbele de nivel.
Liniile se reprezinta utilizând diverse simboluri liniare grafice si pot fi însotite de texte explicative

 Poligoanele sunt suprafete închise reprezentând forma si pozitia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri,
corespunzând valorilor atributelor aferente.

unitati administrative, parcele, tipuri de vegetatie. Poligoanele se reprezinta utilizând diverse simboluri
liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de hasuri pentru interior si pot fi însotite de texte
explicative corespunzând valorilor atributelor aferente.
Un strat grupeaza obiecte abstracte în unitati omogene. Se pot crea straturi de tip punct, linie sau poligon.
Stocarea datelor într-un strat este determinata în primul rând de tipul elementelor (daca sunt elemente de tip punct,
linie sau poligon) si în al doile rând de asemanarile si deosebirile dintre diversele elemente. Este de preferat ca
într-un strat sa fie stocate doar acele elemente care au aceleasi caracteristici, adica elemente care au aceleasi
atribute.
Straturile pot fi organizate in colectii. Colectiile de staturi se caracterizeaza prin faptul ca au acelasi sistem de
coordonate, aceeasi întindere geografica. Gruparea straturilor într-o colectie se face pe baza topologiei sau pe baza
geometriei coincidente.
Fiecare strat are asociat un tabel de atribute. Pentru fiecare element spatial, în tabel exista o înregistrare care
stocheaza atributele corespunzatoare elementului. Legatura dintre obiectele spatiale si atribute este realizata prin
intermediul unor identificatori (în general, un câmp al tabelului) care sunt unici.

 format vector
Stocarea obiectelor abstracte se face în doua moduri:

 format raster
În modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate având o delimitare bine definita în spatiu. Pozitia
si forma obiectelor este reprezentata utilizând un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat
printr-o singura pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentata printr-un sir ordonat de perechi de coordonate
x, y. Un poligon este reprezentat printr-un sir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce
delimiteaza poligonul. Modelul vectorial reprezinta fiecare suprafata ca o serie de izolinii; de exemplu, altimetria
se reprezinta ca o serie de curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hartilor, dar este
mai putin eficient pentru analiza suprafetelor care necesita calcule complexe pentru determinarea unor
23
caracteristici cum ar fi panta suprafetei în orice punct sau directia pantei.
Datele vector pot fi de doua tipuri: topologice si netopologie. În cazul unui model topologic al datelor, se

 toate liniile au un punct de început si un punct de sfârsit (nod sau jonctiune).

utilizeaza relatii spatiale pentru a defini proprietati spatiale. Acest model se caracterizeaza prin:

 liniile care au în comun un nod sau jonctiune se conecteaza (intersecteaza)

 liniile se pot conecta pentru a forma poligoane
 liniile pot avea poligoane în stânga sau în dreapta lor

8.3.1. Formate de date vector

 shapefile
Exista mai multe formate de date vector care pot fi utilizate pentru a stoca informatiile spatiale:

 coverage
 geodatabase
 fisiere CAD
 tabele de evenimente
8.3.1.1.Formatul de date shapefile
Prin acest format se poate reprezenta un singur strat. Acest format nu are un mecanism de colectie a straturilor.
Atributele sunt stocate în fisiere dBASE. Tabelul asociat contine un câmp numit "Shape" în care sunt stocati
identificatorii prin intermediul carora se face legatura cu datele spatiale.

 shapefile.shp
Formatul de date shapefile contine cel putin trei fisiere:

 shapefile.shx
 shapefile.dbf
În fisierul shapefile.shp este stocata informatia spatiala: coordonatele punctelor sau ale vertexurilor care
formeaza liniile sau poligoanele. Fisierul shapfile.shx reprezinta un indice al fisierului shapefile.shp, iar în fisierul
shapefile.dbf sunt stocate atributele. Optional, poate exista un fisier shapefil.prj care contine informatii referitoare
la proiectia datelor.
Formatul datelor shapefile nu este un format topologic, dar sunt stocate în mod implicit informatii topologice.

8.3.1.2. Formatul de date coverage

Un coverage este o colectie de straturi. În acest caz, datele sunt stocate sub forma unui director. Acest format
de date este un format topologic, în sensul ca relatiile spatiale dintre elemente sunt tinute minte în fisiere separate.
De aceea, pentru acest tip de date trebuie construita topologia, care poate fi de tip punct, linie sau poligon. Un
coverage poate avea topologie compusa de linie si punct sau de linie si poligon, dar nu poate avea în acelasi timp
topologie de punct si poligon.
Atributele elementelor sunt stocate în tabele INFO care au un câmp "Cover-ID" care face legatura între tabele
si informatia spatiala.
Coverage-urile sunt stocate în workspace-uri ArcInfo. Acestea sunt directoare care contin un subdirector
special numit INFO. În acest subdirector sunt stocate tabele INFO. Administrarea coverage-urilor si a workspace-
urilor se face doar cu instrumente ArcInfo. Nu trebuie folosite comenzi al sistemului de operare pentru ca acestea
nu respecta legatura dintre coverage si tabelul de atribute din INFO.

8.3.1.3. Fomatul de date Geodatabase

În formatul de date Geodatabase se pot stoca straturi sau colectii de straturi (feature datasets). Atât clasele de

elemente, cât si atributele sunt stocate în tabele ale RDBMS-ului. Spre deosebie de toate celelalte tipuri de

date, în geodatabase este stocat si comportamentul datelor. Tabelul RDBMS contine un câmp "Shape" care

stocheaza informatia spatiala.

24
8.3.1.4. Formatul de date CAD
Datele geografice pot fi stocate si în fisiere Computed Aided Design (CAD), cum ar fi fisiere DXF, DWG sau
DGN. Fisierele CAD reprezinta o colectie logica care permite accesarea unui strat sau a tuturor stratuilor, la un
moment dat. Aceste tipuri de date pot fi editate în ArcGIS doar dupa ce au fost convertite in clase de elemente din
geodatabase sau în coverage-uri.

Dintre toate formatele de date vector, doar formatul shapefile contine un singur strat, celelalte având
posibilitatea de a stoca si colectii de straturi. Doar datele coverage si geodatabase au topologie. Singurul model de
date care permite personalizarea elementelor este modelul geodatabase.

8.3.2 Date raster

Modelul de date raster reprezinta o zona de teren ca o matrice (grila) formata din celule rectangulare uniforme,
fiecare celula având o valoare. Grila este reprezentata într-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele
x, y ale unei celule se calculeaza pe baza coordonatelor unui punct de referinta, de obicei unul din colturile grilei,
tinând cont de pozitia celulei în grila (numarul liniei/coloanei) si de dimensiunile celulei pe x si pe y. Valoarea
unei celule indica obiectul situat în acea pozitie. Exista trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule:
clasificarea obiectelor, în care fiecare valoare indica un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zona urbana, tip de
sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) înregistrate într-o imagine (fotografie); indicarea unei masuratori
relative cum ar fi altitudinea fata de nivelul marii, înaltimea unei cladiri fata de nivelul solului, etc. În modelul
raster, obiectele nu au o delimitare bine-definita iar relatiile spatiale dintre obiecte sunt reprezentate implicit.
Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exacta si depinde de rezolutia celulei. Prin
rezolutia celulei se întelege dimensiunea suprafetei de teren reprezentate de o celula; cu cât suprafata reprezentata
este mai mica, cu atât rezolutia este mai buna si deci datele mai precise, în schimb este nevoie de mai multa
memorie pentru stocarea datelor si deci de un timp de prelucrare mai îndelungat. Precum modelul vectorial,
modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual este
reprezentat printr-o valoare într-o singura celula a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care
redau lungimea si forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau
aria si forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor si pentru
implementarea functiilor analitice spatiale (suprapunerea obiectelor, identificarea întinderii unui fenomen, operatii
pe vecinatati). În modelul raster suprafetele sunt reprezentate prin indicarea în fiecare celula a valorii cotei
corespunzatoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu
usurinta a operatiilor asupra suprafetelor (calculul pantei, directiei pantei, interpolarea curbelor de nivel).
Exista doua moduri în care pot fi stocate datele raster: ca imagini sau ca grid-uri. În ambele cazuri, datele sunt
stocate sub forma unor rânduri si coloane de celule de dimensiune egala. Fiecare celula stocheaza o valoare.
Detaliile depind de dimensiunea celulei. Cu cât dimensiunea celulei este mai mica, cu atât datele sunt stocate mai
precis. Unele formate pot avea mecanisme de colectie.
Exista numeroase tipuri de imagini: tiff, bmp, sid, jpg, ERDAS. Formatul nativ al lui ArcInfo pentru stocarea
datelor raster este gridul. Gridurile pot fi de doua tipuri: discrete si continue. Gridurile discrete au doar valori
intregi, pe când gridurile continue pot stoca si valori zecimale. Doar gridurile discrete pot avea asociate tabele de
atribute.

8.3.4 Tabele

Un tabel este o colectie de înregistrai (rândurile tabelului) si coloane (câmpuri). Datele care pot fi stocate într-
o coloana trebuie sa fie de acelasi tip si aceste date pot fi numere, texte, date. În cadrul aceluiasi tabel coloanele
trebuie sa aiba nume unice. Tipurile diferite de câmpuri stocheaza tipuri diferite de valori.
Fiecare tip de date spatiale are asociat un format tabelar nativ. Astfel, pentru datele de tip coverage, tabelele
sunt de tip INFO, pentru date spatiale de tip shapefile, tabelele sunt de dBASE, iar pentru date spatiale de tip
geodatabase, tabelele sunt stocate în RDBMS-ul corespunzator.
Atributele datelor spatiale pot fi stocate în tabelele elementelor sau în tabele separate. În acest ultim caz,
putem asocia tabele care pentru o coloana au valori cheie comune. O cheie primara reprezinta o coloana a unui
25
tabel în care sunt stocate valori unice prin care se identifica în mod unic înregistarile. Un tabel nu poate avea decât
o cheie primara. O cheie straina realizeaza o conectare la o cheie primara a unui alt tabel. Datele unei chei straine
pot fi duplicate.
Relatia dintre doua tabele este caracterizata prin cardinalitate. Aceasta reprezinta câte obiecte "A" sunt legate

 one-to-one
de obiectul "B". Exista trei tipuri de cardinalitate:

 one-to-many sau many-to-one

 many-to-many
Înainte de a conecta doua tabele trebuie cunoscuta cardinalitatea relatiei care se stabileste între ele.
Tabelele pot fi conectate prin operatia numita "join". În acest caz conectarea este logica si se presupune ca
relatia este one-to-many; se poate realiza si daca relatia este many-to-one. În general, numele câmpurilor de
legatura nu trebuie sa fie identice, dar tipul câmpurilor trebuie sa fie acelasi.
Asocierea a doua tabele se poate realiza si prin intermediul unor clase de relatii. În acest caz, tabelele sunt

 Nu se creeaza noi straturi

legate virtual, nu fizic. Caracteristici importante ale claselor de relatii sunt:

 O conectare este persitenta pâna când se îndeparteaza

 Asocierea dinte tabele este dinamica
 Se pot edita, interoga sau simboliza date in oricare dintre tabele
Clasele de relatii reprezinta asocieri mai flexibile ale tabelelor.
Clasele de relatii pot fi definite între coveage-uri sau între clasele de elemente ale unei geodatabase. Relatia se
defineste în ArcCatalog si se utilizeaza în ArcMap.
Pentru stocarea atributelor se pot folosi tabelele implicite ale claselor de elemente sau tabele separate.
Fomatele de fisiere în care pot fi stocate atributele sunt: dBASE, INFO, RDBMS. Conectarea dintre doua tabele se
poate realiza prin intermediul operatiei de join sau cu ajutorul claselor de relatii. Alte aspecte importante sunt
cardinalitatea relatiei dintre doua tabele si mentinerea integritatii bazei de date.

8.4 Platforma ArcGIS

ArcGIS este o familie de produse software care formeaza un GIS complet. El este construit pe standarde ale

industriei, furnizeaza posibilitati exceptionale si în plus este usor de utilizat. Aceasta vesiune se caracterizeaza

printr-o arhitectura comuna, cod comun, model comun al extensiilor si un singur mediu de dezvoltare pentru

ArcView si ArcInfo.

Platforma ArcGIS este constituita din produse Desktop si servicii de aplicatii. Produsele Desktop sunt
ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Serviciile de aplicatii sunt reprezentate de ArSDE si ArcIMS. Produsele
Desktop au toate aceleasi extensii: Spatial Analyst, 3D Analyst, Geostatistical Analyst, MrSID Encoder,
ArcPress si StreetMap. De asemenea, produsele Desktop sunt toate alcatuite din aceleasi aplicatii: ArcCatalog,
ArcMap si ArcToolbox.
ArcMap este aplicatia centrala a Desktopului ArcGIS. Ea poate fi utilizata pentru integrarea si vizualizarea
datelor, crearea sau actualizarea atât a datelor spatiale cât si a atributelor, construirea de harti, realizarea de
analize.
ArcCatalog va ajuta sa organizati si sa administrati toate datele GIS. ArcCatalog contine instrumente pentru
explorarea si gasirea informatiilor geografice, pentru înregistrarea si vizualizarea metadatelor, pentru vizualizarea
rapida a datelor spatiale si pentru definirea schemei straturilor geografice.
Scopul aplicatiei ArcToolbox este acela de a simplifica sarcinile GIS prin intermediul unor instrumente sau
wizard-uri. ArcToolbox este o aplicatie simpla ce contine numeroase instrumente pentru geoprelucrare. Exista
doua versiuni de ArcToolbox: versiunea completa care este livrata cu ArcInfo si o versiune simplificata pentru
ArcEditor si ArcView. Cu ajutorul instrumentelor din ArcToolbox se pot realiza analize si conversii ale datelor,
precum si administrarea lor.
26
 ArcView 9.3, ArcInfo 9.3 si ArcEditor 9.3 au o interfata comuna. Aceasta interfata comuna împreuna cu
arhitectura comuna determina ca ArcGIS si informatia geografica sa fie accesibile unei varietati de utilizatori cu
necesitati GIS diverse. Arhitectura comuna permite, de asemenea, utilizatorilor sa aiba în comun aceleasi scripturi,
instrumente personalizate, aplicatii sau extensii.

8.4.1 ArcView 9.3

ArcView 9.3 este cea mai semnificativa versiune din istoria acestui produs. ESRI a construit ArcView pe o
arhitectura si un mediu utilizator complet noi, pe baza standardelor curente din aria tehologiei informatiilor.
ArcView 9.3 se caracterizeaza printr-o interfata utilizator de tip Windows, intuitiva. El include Visual Basic for
Applications pentru crearea de programe.
ArcView 9.3 mentine functionalitatea de baza a lui ArcView 3.2 si a adaugat o multime de îmbunatatiri ca
urmare a cererilor utilizatorilor.
ArcView 9.3 este un produs de sine statator, exceptional si el reprezinta punctul de intrare in ArcGIS.
ArcView 9.3 este format din aceleasi produse Desktop: ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox.

 o noua ahitectura care poate fi extinsa. Noua arhitectura este conceputa special pentru Windows.
Caracteristici noi, importante ale lui ArcView 9.3 sunt:

 cartografiere îmbunatatita
 proiectii instantanee (projection-on-the-fly)
 editare sporita
 administrare mai buna a etichetelor; posibilitatea de a crea adnotari.
 acces la Internet.
ArcView citeste toate tipurile de date (shapefile, coverage, geodatabase), dar nu poate edita decât modelele
simple de date: shapefile si personal geodatabase simple.
Exista modalitati de a importa proiectele din ArcView 3.x in ArcView 9.3 sau versiuni anterioare.
ArcView 9.3 poate fi instalat pe sisteme Windows NT, Windows 2000, Windows XP, Windows VISTA si
Windows 7

8.4.2 ArcEditor

ArcEditor extinde functionalitatea lui ArcView. Acest produs asigura suport complet pentru modelul datelor,
atât pentru editarea lor, cât si pentru proiectarea unei geodatabase.
ArcEditor este un produs cheie nou, care extinde posibilitatile lui ArcView la editari de date complexe. Mai
multi utilizatori pot edita in acelasi timp, aceeasi baza de date, daca se foloseste extensia ArcSDE.
In ArcCatalog, ArcEditor permite administrarea tuturor tipurilor de date de la shapefile, coverage pâna la SDE
Geodatabase, acestea din urma, doar daca exista si extensia ArcSDE. De asemenea, in ArcCatalog este
posibila crearea sau modificarea schemei diverselor tipuri de date. În ArcMap, ArcEditor afiseaza si editeaza
toate tipurile de date.

8.4.3 ArcInfo

ArcInfo extinde ArcView si ArcEditor. Ceea ce aduce nou ArcInfo fata de ArcEditor este versiunea completa
a aplicatiei ArcToolbox. Astfel, în ArcInfo se pot realiza toate tipurile de geoprelucrari, exista instrumente GIS
specializate si se asigura suport pentru sistemul de operare UNIX.
ArcInfo contine doua module: ArcInfo Desktop si ArcInfo Workstation.

 posibilitatea de a stoca date raster intr-o geodatabase

Noile caracteristici ale lui ArcInfo 8.1 sunt:

 suporta coordonate 3D si masuri liniare

 permite realizarea de geocodari
 permite acces la Internet

27
  administrare îmbunatatita a datelor tabelare
Cu ArcInfo pot fi afisate si editate toate tipurile de date, inclusiv SDE Geodatabase (daca exista extensia
ArcSDE).

8.5 Utilizare ArcGIS 9.3

1. ArcCatalog
1.1 Elemente de baza
1.2 Administrarea datelor
1.3 Vizualizarea datelor
1.4 Lucrul cu coverage
1.5 Mentinerea atributelor
1.6 Documentarea datelor

2. ArcMap
2.1 Elemente de baza
2.2 Crearea hartilor
2.3 Administrarea straturilor
2.4 Simbolizarea datelor
2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice
2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor

3. Interogarea datelor
3.1 Lucrul cu tabele
3.2 Rapoarte si grafice
3.3 Interogarea hartilor

4. Editarea datelor
4.1 Elemente de baza
4.2 Crearea de noi elemente
4.3 Utilizarea mediului de snapping
4.4 Crearea de elemente din alte elemente
4.5 Modificarea elementelor existente
4.6 Modicarea elementelor topologice
4.7 Modificarea atributelor

28
 Capitolul 1. ArcCatalog

Arc Catalog este o aplicatie asemanatoare cu Windows NT Explorer. Ea poate fi folosita pentru a

explora directoare in cautarea datelor spatiale, pentru administrarea acestora. Spre deosebire de

Windows NT Explorer, in ArcCatalog nu se afiseaza toate fisierele existente intr-un director, ci doar

datele spatiale sau tabelare. In plus, pentru ca utilizatorul sa recunoaasca usor datele pe care le are la

dispozitie el le poate vizualiza atat grafic, cat si atributele care au fost introduse pentru ele.

1.1 Elemente de baza

1.1.1 Ce se poate face cu Arc Catalog?

Dupa ce ne conectam la un director sau la o baza de date, putem explora continutul sau cu Catalog
pentru a gasi harta pe care dorim sa o utilizam sau pentru a vizualiza anumite date.
In plus fata de surse de date ca shapefiles sau coverages, Catalog ne lasa sa lucram cu harti (maps) si
layers.
Pentru Arc Catalog, un layer este un mod simplificat de stocare a datelor impreuna cu modul de
simbolizare. Cand un director contine harti si layers putem afisa thumbnails pentru a ilustra continutul lor.

1.1.2 Cum se lanseaza Arc Catalog

1. Executati clic pe butonul Start din bara cu instrumente a lui Windows.
2. Alegeti Programs.
3. Alegeti ArcInfo.
4. Alegeti Arc Catalog.

1.1.3 Fereastra Arc Catalog

Bara de titlu afiseaza Executati clic pe butoanele din barele active cu instrumente
amplasarea elementului selectat pentru a explora view-ul curent.

Se muta aceasta bara pentru a redimensiona arborele

Fiecare eticheta afiseaza

continutul elementului
selectat intr-un mod diferit.

Arborele Catalog
ne permite sa
accesam intregul
continut al
Catalogului.

Bara de stare descrie ce face o

comanda din meniu sau un 29
1.1.4 Ce se gaseste in ArcCatalog
Catalog este locul in care putem asambla conectari la toate datele pe care este necesar sa le utilizam.

Atunci cand selectam o conectare putem avea acces la datele de care este legata, fie ca aceasta

reprezinta un director de pe discul local sau o baza de date din retea.

Impreuna conectarile creeaza un catalog de surse de date geografice. Directoarele individuale si

coverages sunt articole (items) in catalog. Un articol reprezinta un element al arborelui Catalog.

a) Directoare
Cand lansam prima data Catalog acesta contine conectari la directoare care ne permit sa avem acces

la hard-discurile calculatorului si la alte directoare numite Database Connections si Coordinate

Systems.

In directorul Database Connections putem crea si stoca conectari la baze de date. Directorul

Coordinate Systems furnizeaza un loc unde se stocheaza si se administreaza sistemele de coordonate.

Putem adauga conectari la directoare pentru a avea acces la anumite directoare de pe un disc local, la

directoare shared din retea sau la continutul unei unitati de CD-Rom sau de discheta. Putem indeparta

conectarile la directoare.

b) Harti si layers
Din Catalog putem accesa harti si layers. Hartile sunt documente sau sabloane create de ArcMap. Un
document harta este in esenta o harta tiparita care se stocheaza pe disc. Poate contine date geografice,
sageti nord si titluri.
Layers sunt shortcuts pentru datele geografice. Ele pot fi stocate fie in documente harta sau in fisiere
layer individuale. Putem crea layers direct din surse de date geografice sau din expresii SQL prin care se
selecteaza elemente ale unei surse de date. Un layer stocheaza, de asemenea, simbologia pentru a afisa
elementele sale.

c) Shapefile, fisiere dBase si alte tipuri de fisiere

Un director poate contine shapefiles care stocheaza elemente geografice si atributele lor. Elementele
geografice dintr-un shapefile pot fi reprezentate prin puncte, linii sau poligoane. Directorul poate contine,
de asemenea, si tabele dBASE care pot stoca atribute suplimentare.

30
 d) Coverages si tabele INFO
Coverages utilizeaza o multime de clase de elemente pentru a reprezenta elemente geografice. Fiecare

clasa de elemente stocheaza o multime de puncte, linii (arce), poligoane sau adnotari (texte). Clasele

de elemente pot avea topologie care determina relatiile dintre elemente. Pentru a defini elemente,

adesea este nevoie de mai multe clase de elemente.

Atributele elementelor sunt stocate intr-un tabel INFO separat pentru fiecare clase de elemente din
coverage. Alte atribute pot fi stocate in tabele INFO sau in tabele dintr-un sistem de administrare a
bazelor de date relationale (RDBMS) si apoi acestea pot fi unite cu elementele prin intermediul unei clase
de relatii.

e) Geodatabase
Geodatabases sunt baze de date relationale care contin informatii geografice. Geodatabases contin
clase de elemente si tabele care descriu aceeasi tema sau subiect. Acestea pot fi organizate in feature
datasets; ele pot exista, de asemenea, independent in geodatabase.
Clasele de elemente geografice sunt reprezentate ca puncte, linii sau poligoane si atributele lor; ele
pot stoca si adnotari. Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun acelasi sistem
de coordonate. Tabelele pot contine atribute suplimentare pentru o clasa de elemente sau informatii
geografice cum ar fi adrese sau coordonatele x, y, z.
O geodatabase poate contine clase de relatii prin intermediul carora se stabilesc relatii intre doua
clase de elemente sau intre o clasa de elemente si un tabel.
Clasele de elemente dintr-un feature dataset pot fi organizate in retele geometrice. Reteaua combina
elemente liniare si puncte pentru a model retele liniare si mentine relatiile topologice dintre clasele sale de
elemente.

f) Multimi de date raster si TIN

ArcCatalog permite accesarea directa a datelor raster intr-o varietate de formate. Putem lucra cu
numeroase tipuri de imagine si cu griduri ArcInfo. Multimile de date raster sunt compuse dintr-una sau
mai multe benzi raster. O banda raster este o matrice dreptunghiulara de celule.

g) Desene CAD
Un director poate contine desene CAD. Desenele CAD, in mod tipic, au multe straturi fiecare din ele
reprezentand un tip diferit de element geografic. Fiecare desen CAD are doua intrari in arborele Catalog.
O intrare reprezinta toate straturile din desen. Cealalta intrare reprezinta desenul ca o multime de date
CAD care contine clasele de puncte, linii poligon si adnotari.

h) Sisteme de coordonate
Exista doua tipuri de sisteme de coordonate: geografice si proiectate. Sistemele de coordonate
geografice utilizeaza coordonatele latitudine si longitudine de pe un model sferic al suprafetei pamantului.
Sistemele de coordonate proiectate utilizeaza o conversie matematica pentru a transforma coordonatele
latitudine si longitudine care cad pe suprafata tri-dimensionala a pamantului intr-o suprafata doi-
dimensionala.

i) Fisiere XML

31
 Extensible markup language este un limbaj de marcare asemanator cu limbajul de marcare ar
hipertextului. HTML defineste atat datele, cat si modul in care ele sunt prezentate. XML, pe de alta parte,
ne lasa sa definim datele utilizand etichete care adauga un inteles.
Stylesheets sunt utilizate pentru a defini modul in care datele XML sunt prezentate. Ele sunt create
utilizand limbajul stylesheet extins. XSL este o multime definita de etichete XML care pot fi utilizate
pentru a interoga si a evalua datele XML.

32
1.2 Administrarea datelor
1.2.1 Selectarea unor elemente din arborele catalog si din lista Contents
1. Alegeti eticheta Contents.
2. In arborele Arc Catalog executati clic pe directorul D:\student.
3. In lista Contents executati dublu-clic pe coverage Rom. In eticheta Contents vor fi afisate datele
din acest coverage: arc, polygon, label.
4. In arborele Catalog executati dublu-clic pe coverage-ul Ape. Datele pe care le contine vor fi
afisate in arborele Catalog.
5. Executati dublu-clic pe date de tip shapefile.
6. Executati dublu-clic pe harti sau pe fisiere de tip XML.
1.2.2 Stergerea datelor
1. In arborele Catalog selectati un coverage sau un shapefile etc.
2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat.
3. Alegeti Delete.
1.2.3 Redenumirea datelor
1. In arborele Catalog, executati clic pe un nume de coverage, shapefile etc.
2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat.
3. Alegeti Rename.

1.3 Vizualizarea datelor

Catalogul are trei etichete, fiecare din ele furnizand un mod unic de a vizualiza continutul articolului

selectat in arborele Catalog.

Cand selectam articole cum ar fi directoare, baze de date sau feature daatasets in arborele Catalog,
eticheta Contents listeaza articolele pe care acestea le contin. Eticheta Preview ne permite sa exploram
datele articolului selectat fie in modul Geography, fie in modul Table. In modul Geography se
deseneaza fiecare element sau adnotare dintr-o tema vector, fiecare celula dintr-o tema raster sau fiecare
triunghi dintr-o tema TIN. In modul Table se afiseaza toate coloanele si randurile si valoarea pentru
fiecare celula din tabelul articolului selectat.
Eticheta Metadata ne ajuta sa decidem daca o anumita sursa de date este potrivita pentru a fi utilizata
in harta noastra. Metadatele pentru un articol includ informatii referitoare la precizia datelor sau modul in
care masuratorile au fost realizate ca si multe alte proprietati care deriva automat din date.

1.3.1 Vizualizarea datelor geografice

1. Selectati o sursa de date geografice in arborele Catalog (un fisier shapefile, un coverage sau o clasa
de elemente dintr-o Geodatabase).
2. In fereastra din dreapta executati clic pe eticheta Preview.
3. Din lista Preview se selecteza Geography.
In momentul in care se vizualizeaza un articol in modul geography, butoanele de pe bara Geography

vor putea fi accesate. Utilizam butoanele Zoom In, Zoom Out sau Pan pentru a vedea diferite zone ale

temei. De asemenea, putem afla informatii referitoare la un element cu ajutorul butonului Identify.

33
1.3.2 Vizualizarea valorilor dintr-un tabel.
Pentru a vizualiza datele tabelare continute in articolul selectat in arborele Catalog, alegeti Table din

lista derulanta din eticheta Preview. Se afiseaza coloanele si randurile tabelului si valoarea pentru

fiecare celula. Explorati continutul tabelului utilizand bara de derulare orizontala sau butoanele aflate

in partea de jos a tabelului.

Pentru a face mai usoara vizualizarea datelor dintr-un tabel puteti redimensiona, rearanja sau ingheta

coloanele unui tabel. Inghetarea unei coloane este utila atunci cand un tabel contine multe coloane. O

coloana inghetata este blocata in pozitia din stanga tabelului. Atunci cand derulati orizontal, toate

celelalte coloane se muta normal. Putem ingheta mai multe coloane.

Butonul inregistrarea curenta

Butonul prima inregistrare Butonul Refresh reciteste valorile

tabelului
Butonul inregistrarea anterioara
Numarul total al inregistrarilor din tabel.
Butonul ultima inregistrare
Butonul inregistrarea urmatoare

a) Schimbarea dimensiunii unei coloane

1. Pozitionati mouse-ul in dreptul marginii coloanei pe care vreti sa o redimensionati. Forma
indicatorului se va schimba.
2. Trageti marginea coloanei pana la dimensiunea dorita. O linie neagra indica unde va fi localizata
marginea coloanei.
34
 3. Plasati marginea coloanei. Coloana este redimensionata.

b) Repozitionarea coloanelor unui tabel.

1. Executati clic pe capul coloanei pe care vreti sa o repozitionati.
2. Executati din nou clic pe capul coloanei, dar de data aceasta tineti apasat butonul mouse-ului.
Forma indicatorului se va schimba.
3. Trageti capul coloanei in dreapta locului unde doriti ca ea sa apara. O linie rosie va indica unde se
va gasi coloana.
4. Plasati coloana. Aceasta va apare in noua pozitie.

c) Inghetarea unei coloane

1. Executati clic pe capul unei coloane pe care vreti sa o inghetati.
2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Freeze/Unfreeze Column pentru a
ingheta coloana. Executati clic-dreapta pe capul coloanei si apoi alegeti din nou Freeze/Unfreeze
Column pentru a dezgheta coloana.

d) Sortarea inregistrarilor dupa o coloana

1. Executati clic-dreapta pe capul unei coloane ale carei valori vreti sa le utilizati pentru a sorta
inregistrarile.
2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Sort Ascending sau Sort
Descending. Inregistrarile tabelului vor fi sortate.

e) Gasirea unui text intr-o coloana.

2. Alegeti Options Find.

1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul dupa care vreti sa realizati cautarea.

3. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find.

4. Selectati Find Next. Prima inregistrare gasita care contine textul va fi selectata.
5. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text, alegeti din nou Find Next.
6. Selectati Cancel.

1.3.3 Explorarea proprietatilor unui articol.

1. Executati clic pe articolul caruia doriti sa-i examinati proprietatile.
2. Alegeti Properties.
3. Examinati proprietatile utilizand etichetele din caseta de dialog Properties.
4. Alegeti OK.

1.4 Lucrul cu coverage

1.4.1 Crearea unor date noi de tip coverage

2. Alegeti meniul File New  Coverage.

1. In arborele Catalog, selectati directorul in care doriti sa creati noul coverage.

3. Se va deschide o fereastra in care scrieti numele noului coverage.

4. Activati caseta de validare pentru a utiliza un alt coverage ca baza de pornire.
5. Executati clic pe butonul Browse pentru a cauta tema care va fi utilizata ca model. Selectati
coverage-ul si alegeti Open.
6. Alegeti Next.

35
 7. Daca doriti sa definiti sau sa modificati informatii referitoare la sistemul de coordonate alegeti
Define.ă Apoiă parcurgetiă pasiiă deă laă 5ă laă 12ă descrisiă laă “Definireaă interactivaă aă unuiă sistemă deă
coordonate”.
8. Alegeti Next.
9. Executati clic pe sageata derulanta si apoi selectati tipul de elemente care vor fi continute in acest
coverage.
10. Alegeti Single daca doriti sa creati un coverage in simpla precizie. Double precision este
optiunea implicita.
11. Selectati Finish. Noul coverage va apare in arborele Catalog.

1.4.2 Crearea topologiei pentru un coverage

Exista doua moduri prin care se poate crea topologia pentru un coverage: fie utilizand comanda Build,
fie Clean.
Comanda Build:
1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa construiti topologia, iar apoi alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Topology.
3. Selectati clasa de elemente pentru care vreti sa construiti topologia.
4. Alegeti Build.
5. Daca este necesar, puteti schimba clasa de elemente pentru care se aplica comanda Build.
6. Alegeti OK in caseta de dialog Build.
7. Executati clic pe butonul OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului respectiv.

Comanda Clean:

Se repeta pasii de la 1 pana la 4 de mai sus.

5. Alegeti Clean.
6. Introduceti o toleranta fuzzy sau dangle, daca este cazul.
8. Daca este necesar, selectati clasa de elemente pentru care se creeaza topologia (Poly sau Line).
9. Alegeti OK in caseta de dialog Clean.
10. Selectati OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului.

1.4.3 Definirea unui sistem de coordonate pentru un coverage.

Eticheta Projection din caseta de dailog Properties a unui coverage arata sistemul de coordonate al acestuia si listeaza

parametrii sai. Daca elementele coverage-ului au fost proiectate, dar nu a fost definit un sistem de coordonate pentru coverage

putem defini proiectia din caseta de dialog Properties. Putem realiza acest lucru fie pornind de la un alt coverage pentru care a

fost deja definita proiectia, fie putem defini in mod interactiv parametrii proiectiei.

Daca copiati parametrii proiectiei de la alta tema procedati astfel:

Alegeti meniul File  Properties.

1. Selectati coverage-ul pentru care doriti sa definiti sistemul de coordonate.
2.
3. Selectati eticheta Projection.
4. Alegeti Define.
5. Selectati optiunea Define a coordinate system for my data to match existing data.
6. Alegeti Next.
36
 7. Executati clic pe butonul Browse.
8. Selectati coverage-ul, gridul sau tin-ul al carui sistem de coordonate doriti sa-l utilizati. Alegeti Open.
9. Revedeti parametrii sistemului de coordonate care vor apare in wizard. Daca doriti sa utilizati acest sistem de
coordonate, selectati Next. In caz contrar, alegeti un alt coverage.
10. Alegeti Finish. Sistemul de coordonate si parametrii sai vor apare in caseta de dialog Coverage Properties.
11. Selectati OK.

Daca definiti in mod interactiv sistemul de coordonate procedati astfel:

1. Se repeta pasii de la 1 la 4 de mai sus.

2. Alegeti Next.
3. Va apare o fereastra care contine in stanga o lista (Projections) de sisteme de coordonate. In dreapta apare o descriere
a sistemului de coordonate selectat. Selectati sistemul de coordonate potrivit.
4. Alegeti Next.
5. Introduceti valorile corespunzatoare pentru parametrii proiectiei. Fiecare proiectie are o multime diferita de
parametri.
6. Alegeti Next.
7. Revedeti un rezumat al sistemului de coordonate care va fi atribuit coverage-ului. Daca doriti sa schimbati, ceva
puteti merge inapoi apasand butonul Back. Alegeti Finish daca doriti sa utilizati acest sistem de coordonate. Sistemul
de coordonate si parametrii sai vor apare acum in caseta de dialog Coverage Properties.
8. Alegeti OK in caseta de dialog Coverage Properties.

1.4.4 Modificare tic-urilor pentru un coverage.

a) Adaugarea de ticuri:
1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties.
2. Selectati eticheta Tics and Extent.
3. Alegeti Add.
4. Executati clic in coloana X si apoi scrieti valoarea coordonatei X a ticului.
5. Executati clic in coloana Y si apoi scrieti valoarea coordonatei Y a ticului. Alegeti OK.

b) Actualizarea coordonatelor ticurilor:

1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Tics and Extent.
3. Executati clic pe ID-ul ticului pentru care doriti sa faceti modificarea.
4. Alegeti Update.
5. In coloana X scrieti noua valoare a coordonatei X.
6. In coloana Y scrieti noua valoare a coordonatei Y.
7. Alegeti OK.

c) Stergera ticurilor:

1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa stergeti ticuri si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Tics and Extent.
3. Selectati ID-ul ticului pe care vreti sa-l stergeti.
4. Alegeti Delete.
5. Selectati OK.

1.5 Mentinerea atributelor

37
In mod obisnuit, elementele au informatii descriptive stocate ca atribute. Atributele se pot afla fie in

tabelele de atribute ale elementelor, fie in tabele INFO separate. Caseta de dialog Properties a unei

clasa de elemente sau a unui tabel este aceeasi.

Cand se deschide caseta de dialog Properties a oricarei clase de elemente vor fi afisate coloanele FID

si Shape in care se stocheaza identificatorul unic si geometria fiecarui element. Daca acea clasa de

elemente are si o tabela de atribute atunci vor fi fi afisate si celelalte atribute.

Puteti utiliza caseta de dailog Properties pentru a adauga, actualiza sau a sterge atribute si pentru a

crea indici pe valorile pe care acestea le contin.

1.5.1 Adaugarea unui nou atribut:

1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti
sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
3. Selectati atributul dupa care vor fi adaugate noile atribute. In caz contrar, atributul va fi adaugat la
sfarsitul tabelului.
4. Alegeti Add.
5. Scrieti numele noului atribut.
6. In dreptul casutei Type executati clic pe sageata derulanta si alegeti tipul de date corespunzator
valorilor pe care le contine atributul.
7. Scrieti cate un numar pentru dimensiunea de intrare si pentru dimensiunea de afisare a valorilor
atributului. In unele cazuri poate apare o lista derulanta care reprezinta dimensiunile de intrare
valabile.
8. Scrieti numarul maxim de zecimale pe care le pot avea datele, daca este cazul.
9. Scrieti un nume mai sugestiv pentru atribut, daca este cazul.
10. Alegeti OK. Noul atribut apare in caseta de dialog Properties.
11. Selectati Apply pentru a salva schimbarile.
12. Alegeti OK.

1.5.2 Modificarea unui atribut:

1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti
sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
38
 3. Selectati atributul pe care doriti sa-l modificati.
4. Alegeti Edit.
5. In coloana Value, in dreptul proprietatii pe care doriti sa o schimbati fie scrieti noua valoare, fie
selectati o valoare noua din lista derulanta, dupa cum este cazul.
6. Repetati pasul 5 pana cand toate proprietatile atributelor au valori corecte.
7. Alegeti OK. Proprietatile atributelor sunt actualizate in caseta de dialog Properties.
8. Selectati Apply pentru a salva schimbarile.
9. Alegeti OK.

1.5.3 Stergerea unui atribut:

1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti
sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
3. Selectati atributul pe care doriti sa-l stergeti.
4. Alegeti Delete. Atributul nu va amai apare in caseta de dialog Properties.
5. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. Alegeti OK

1.6 Documentarea datelor

Metadate inseamna date despre date. Aceste informatii despre date pot raspunde intrebarilor

utilizatorilor si ii pot ajuta sa ia decizii.

Metadate in ArcInfo consta din documentatie si proprietati. Documentatia este informatia furnizata de
catre cineva, asa cum cuvintele cheie descriu subiectul datelor. Proprietatile sunt intrinseci datelor si sunt
derivate chiar din datele insasi. Ambele sunt stocate in fisiere asociate sau in geodatabase. Dupa ce
metadatele sunt create pentru o sursa de date, ele sunt automat copiate, mutate sau sterse impreuna cu
datele.
Procesul de actualizare a metadatelor cu proprietatile curente ale surselor de date poarta numele de
sincronizare. Puteti alege cu ce editor sa creati documentatia si cand urmeaza ca proprietatile sa fie
sincronizate. Puteti, de asemenea, sa alegeti sa nu sincronizati proprietatile pentru anumite surse de date.

1.6.1 Ce sunt metadate

Metadatele documenteaza, in mod esential, un produs al datelor geografice prin identificarea

subiectului datelor, de unde au venit ele initial, si cum, cand, si de catre cine au fost prelucrate datele.

Acest tip de documentare poate ajuta organizatiile sa mentina un inventar precis al proprietatii datelor

si protejeaza investitiile companiei in acele date. Poate ajuta persoanele din organizatie sa utilizeze

datele corespunzator si eficient.

39
1.6.2 Standarde metadate
In forma cea mai simpla, metadatele pot reprezenta cateva linii intr-un fisier text. Deoarece erorile de

omisiune pot fi costisitoare, au fost efectuate eforturi pentru a crea standarde pentru documentarea

datelor spatiale. Standardele variaza de la modelul simplu Dublin Core pana la Content Standard for

Digital Geospatial Metadata al Federal Geographic Data Committee. Acest FGDC defineste

elementele optionale si obligatorii pentru diferite tipuri de date, de la imagini satelitare pana la atlase.

1.6.3 Metadatele in ArcInfo

In ArcInfo, nu este necesar ca metadatele sa indeplineasaca un anumit standard. Doua editoare sunt

furnizate in mod implicit cu Arc Catalog. Unul ne lasa sa atasam fisiere care cuprind orice continut.

Celalalt ne lasa sa construim metadate compatibile FGDC.

Programatorii pot crea editoare adaptate si le pot adauga la Catalog. Ei pot genera metadate in acord
cu diferitele standarde sau pot defini un continut specific pentru o organizatie.
Standardul FGDC contine mai multe elemente care sunt de fapt proprietati ale surselor de date. Unde
este posibil, valorile lor vor fi sincronizate automat. Daca am importat metadate existente si nu dorim sa
suprascriem valorile pe care le-am definit deja, putem alege sa nu sincronizam metadatele pentru acea
sursa de date.

1.6.4 Vizualizarea metadatelor

Continutul metadatelor este stocat ca date XML, unde etichete identifica ce reprezinta fiecare parte de

informatie. Informatia de prezentare este stocata intr-un fisier separat, un XSL stylesheet. Un

stylesheet selecteaza elementele XML si apoi defineste modul in care ele ar trebui sa fie prezentate.

Eticheta metadata contine un control browser al Internet Explorer in interior. Pentru a afisa continutul
XML in eticheta, stylesheet are nevoie sa creeze o pagina HTML. Fie ca articolul selectat din Catalog este
o sursa de date geografice cu metadate sau fie ca este un fisier XML, putem explora informatia prin
interactionarea cu pagina HTML exact cum am face cu orice pagina dintr-un browser.

1.6.5 Alegerea unui stylesheet implicit

1. Alegeti meniul ToolsOptions.
2. Selectati eticheta Metadata.
3. Alegeti un stylesheet din lista Stylesheetes.
4. Selectati OK.
40
1.6.6 Alegerea unui editor de metadate
1. Alegeti meniul ToolsOptions.
2. Selectati eticheta Metadata.
3. Alegeti e un editor din lista Editors.
4. Selectati OK.

1.6.7 Atasarea unor fisiere documentatie

1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si
activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata.
2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier.
3. Alegeti eticheta Metadata.
4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata.
5. Alegeti eticheta Enclosures.
6. Executati click pe butonul Add File.
7. Alegeti butonul Browse.
8. Navigati pana la fisierul pe care vreti sa-l atasati sursei de date si apoi alegeti OK.
9. Alegeti OK in caseta de dialog Add New Enclosure.
10. Selectati OK in caseta de dialog Metadata Properties.

1.6.8 Stabilirea valorilor implicite pentru sincronizare

1. Alegeti meniul ToolsOptions.
2. Selectati eticheta Metadata.
3. Alegetiăunaădinăoptiunileădinăcadrulăintitulată“Synchronize metadat when”
4. Daca alegeti o optiune care presupune sincronizarea automata a datelor, scrieti si un timp in
caseta de text Update Properties.
5. Selectati OK.

1.6.9 Stabilirea sincronizarii pentru o anumita sursa de date

1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si
activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata.
2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier.
3. Alegeti eticheta Metadata.
4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata.
5. Alegeti eticheta Options.
6. Activati Do not synchronize.
7. Alegeti OK in caseta de dialog Metadata Properties.

41
 Capitolul 2. ArcMap

Componenta fundamentala cu care se lucreaza in ArcMap este harta (map). Hartile sunt documente
stocate pe disc, si anume sunt fisiere cu extensia mxd. Putem administra hartile cu ajutorul lui
ArcCatalog.
Pe o harta afisam informatia geografica ca straturi (layers), unde fiecare strat reprezinta un tip
particular de element. Un strat nu stocheaza datele geografice existente, ci el face referire la datele
continute in coverages, shapefiles, geodatabases, imagini, griduri etc. In acest fel, straturile unei harti vor
reflecta informatia la zi din baza de date.
Cuprinsul (table of contents) listeaza toate straturile hartii si arata ce reprezinta elementele fiecarui
strat. Ordinea straturilor este importanta deoarece straturile aflate in partea superioara a cuprinsului sunt
desenate peste cele care se gasesc mai jos.
Straturile din tabla de materii pot fi organizate in cadre pentru date (data frames). Straturile pe care
dorim sa le afisam impreuna pot fi grupate intr-un cadru pentru date. Cand o harta are mai multe cadre
pentru date unul dintre ele este cadrul activ. Cadrul activ este acela in care se lucreaza in mod curent. El
poate fi deosebit de celelate cadre prin faptul ca in tabla de materii este evidentiat, iar numele sau este
afisat cu litere bold in cuprins.

2.1 Elemente de baza

2.1.1 Cum se lanseaza Arc Map.

1. Executati clic pe butonul Start din bara de programe a sistemului Windows.
2. Alegeti Programs.
3. Alegeti ArcInfo.
4. Alegeti Arc Map.

2.1.2 Fereastra Arc Map. Comenzile utilizate frecvent se gasesc pe bara

cu intrumente Standard.

Tabla de materii listeaza

straturile unei harti.

Adaugam elemente grafice pe

harta folosind bara cu
instrumente Draw.
Exploram o harta utilizand bara cu instrumente Tools.
42
 Utilizam aceste butoane pentru a schimba rapid
intre modul date si modul layout.

2.1.3 Deschiderea unei harti

1. Executati clic pe butonul Open din bara cu instrumente Standard.
2. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati catre directorul care contine harta.
3. Alegeti harta pe care doriti sa o deschideti.
4. Alegeti Open.

2.1.4 Modul date si modul layout de afisare a datelor

Arc Map furnizeaza doua moduri diferite de vizualizare a unei harti: vizualizarea datelor (data view) si vizualizarea layout
(layout view). Vizualizarea datelor este un mod de vizualizare utilizat pentru a explora, afisa sau interogara
date. In acest mod de a privi sunt ascunse toate elementele hartii din layout – cum ar fi titluri, sageti nord,
scari -. Vizualizarea layout este destinata amplasarii hartii. In vizualizarea layout utilizatorul vede o pagina
virtuala in care isi poate plasa si aranja elementele hartii.
a) Schimbarea pe modul de vizualizare date
1. Alegeti meniul View din bara cu instrumente Standard.
2. Alegeti Data View. Fereastra ArcMap afiseaza cadrul activ pentru date.

b) Schimbarea pe modul de vizualizare layout

1. Alegeti meniul View din bara cu instrumente Standard.
2. Alegeti Layout view. Fereastra Arc Map afiseaza intreaga harta.

2.1.5 Mutarea pe alte zone ale hartii

Pentru a vizualiza diverse zone ale hartii se utilizeaza butoanele Zoom In, Zoom Out, Pan sau Full Extent de pe bara de
instrumente Tools. De asemenea se pot utiliza butoanele Back Extent sau Forward Extent de pe aceeasi
bara pentru a reveni la o zona care a fost deja afisata.

2.1.6 Stabilirea de referinte spatiale

O referinta spatiala (spatial bookmark) identifica o anumita amplasare a unei zone geografice pe care
vrem sa o salvam si apoi sa o referim mai tarziu. De exemplu, ar putea fi util sa cream o referinta spatiala
pentru o zona de studiu. In acest fel, in timp ce exploram diverse zone ale hartii, putem usor sa ne
intoarcem la zona de studiu prin accesarea referintei spatiale.

a) Crearea unei referinte spatiale

Alegeti View Bookmarks Create.

1. Stabiliti acea zona din harta pentru care doriti sa creati referinta spatiala.
2.
3. Scrieti un nume pentru referinta spatiala.
4. Alegeti OK.

b) Utilizarea unei referinte spatiale.

1. Alegeti View si apoi selectati numele referintei spatiale pe care doriti sa o utilizati. Va fi afisata zona care a fost
salvata sub numele ales.

Alegeti View Bookmarks Manage.

c) Indepartarea unei referinte spatiale.
1.
2. Alegeti o referinta spatiala.
3. Alegeti Remove.

2.1.7 Deschiderea ferestrelor Privire generala si a celei care mareste.

Fereastra care exagereaza lucreaza ca o lupa: pe masura ce trecem fereastra de-a lungul datelor, ea afiseaza o vedere
marita a zonei care se afla sub fereastra.

43
Fereastra Privire Generala arata o intindere completa a datelor. Un dreptunghi mic in fereastra Privire Generala reprezinta
zona selectata in mod curent pe harta.

a) Deschiderea ferestrei care exagereaza

1. Alegeti WindowMagnifier. Harta trebuie sa fie in modul date de vizualizare pentru a se afisa
fereastra care exagereaza.
2. Cand fereastra care exagereaza apare, trageti-o peste date pentru a vedea o zona marita.
3. Executati click-dreapta pe bara de titlu si apoi alegeti Snapshot pentru a bloca vederea.

1. Alegeti Window Overview. Harta trebuie sa fie in modul date de vizualizare pentru a afisa fereastra Privire
b) Deschiderea unei ferestre Privire Generala

Generala.
2. Trageti de dreptunghi, mariti-l sau micsorati-l in fereastra Privire Generala pentru a schimba
afisarea hartii in cadrul activ pentru date.

2.1.8 Explorarea datelor de pe o harta

a) Identificarea elementelor
1. Alegeti butonul Identify din bara cu instrumente Tools.
2. Apasati indicatorul mouseului peste elementul din harta pe care doriti sa-l identificati.
Elementele din toate straturile vizibile de sub indicator vor fi identificate.

b) Afisarea de informatii secrete ale hartii

1. In tabla de materii, executati click-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatiile secrete si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Display si activati Show Map Tips.
3. Selectati eticheta Fields.
4. Executati clic pe sageata derulanta Primary display field si selectati campul atribut pe care vreti
sa-l afisati ca informatie secreta.
5. Alegeti OK.
6. Mutati indicatorul mouseului de-a lungul unui element pentru a vedea informatiile secrete.

2.2 Crearea hartilor

2.2.1 Adaugarea unor straturi, coverage sau shapefiles.

1. Alegeti butonul Add data din bara cu instrumente Standard.
2. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati spre directorul care contine stratul dorit.
3. Selectati stratul, shapefile, clasa de elemente a unui coverage.
4. Alegeti Add. Noul strat va apare pe harta.

2.2.2 Specificarea unui sistem de coordonate

a) Afisarea datelor folosind un sistem predefinit de coordonate

1. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de coordonate si
apoi alegeti Properties.
2. Selectati eticheta Coordinate System.
3. Executati dublu-clic pe Predefined.
4. Navigati de-a lungul directoarelor pana gasiti sistemul de coordonate pe care il doriti si apoi
selectati-l.

44
 5. Alegeti OK. Toate straturile din cadrul pentru date vor fi acum afisate in acest sistem de
coordonate.

b) Modificare parametrilor sistemului de coordonate.

1. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de coordonate si apoi alegeti
Properties.
2. Selectati eticheta Coordinate System.
3. Alegeti Modify.
4. Ajustati proprietatile sistemului de coordonate dupa cum este cazul.
5. Alegeti OK.
6. Selectati OK in caseta de dialog Properties a cadrului pentru date.

2.3 Administrara straturilor

2.3.1 Schimbarea descrierii text pentru un strat

a) Schimbarea numelui unui strat.
1. In tabla de materii, executati clic pe un strat pentru a-l selecta.
2. Apasati din nou pe nume. In acest fel numele sau va fi evidentiat si il puteti modifica.
3. Scrieti noul nume.

b) Schimbarea descrierilor pentru elementele unei harti

1. In tabla de materii, executati clic pe numele pe care doriti sa-l modificati.
2. Apasati din nou pe sirul text. Textul va fi evidentiat si il puteti schimba.
3. Scrieti noua descriere.

2.3.2 Indepartarea straturilor de pe o harta

1. In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul pe care vreti sa-l stergeti din harta.
2. Alegeti Remove.

2.3.3 Accesarea proprietatilor unui strat

1. In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul dorit si apoi alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta care contine proprietatile pe care doriti sa le ajustati.
3. Cand ati terminat alegeti OK.

2.3.4 Utilizarea cadrelor pentru date pentru a organiza straturi

a) Adaugarea unui cadru pentru date

1. Schimbati pe modul Layout de vizualizare a datelor.
2. Alegeti meniul Insert.
3. Selectati Data Frame. Noul cadru pentru date va apare in centrul layout-ului.

b) Activarea unui cadru pentru date

1. Executati clic-drepta pe cadrul pentru date in tabla de materii.
2. Alegeti Activate. Cadrul pentru date poate fi selectat si din modul Layout de vizualizare executand clic pe el.

c) Indepartarea unui cadru pentru date

1. Executati clic-drepta pe cadrul pentru date in tabla de materii.
2. Alegeti Remove. In modul Layout de vizualizare putem selecta cadrul pentru date si apoi apasati cheia DELETE de
pe tastatura.

2.3.5 Repararea legaturilor stricate ale datelor

1. In tabla de materii, localizati stratul care are o legatura stricata. Acesta va avea un semn rosu de exclamare in dreptul
lui.
45
 2. Executati clic-dreapta pe stratData Set Data Source.
3. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati pana la locul unde se gaseste sursa datelor.
4. Selectati sursa datelor.
5. Alegeti butonul Add. Legatura catre sursa de date este acum reactualizata.

2.4 Simbolizarea datelor

2.4.1 Desenarea unui strat utilizand un singur simbol

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand un singur simbol si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Features. Deoarece Single symbol este singura optiune, Arc Map o selecteaza automat.
4. Alegeti butonul Symbol pentru a schimba simbolul.
5. In caseta de dialog Symbol Selector, selectati un nou simbol sau schimbati anumite proprietati ale
simbolului.
6. Alegeti OK in caseta de dialog Selector Symbol.
7. Scrieti o descriere pentru element. Descrierea va apare in dreptul simbolului in tabla de materii.
8. Alegeti OK.

2.4.2 Desenarea unui strat folosind valori unice

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand valori
unice si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Categories. Arc Map selecteaza in mod automat optiunea Unique values.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value Field si apoi alegeti campul in functie de valorile caruia
se realizeaza colorarea.
5. Executati clic pe sageata derulanta Color Scheme si alegeti o schema de colorare.
6. Alegeti Add All Values. In acest fel se adauga toate valorile unice la lista. Alternativ, executati
clic pe butonul Add Values pentru a alege ce valori unice vor fi afisate.
7. Daca doriti sa aveti o descriere mai explicita pentru fiecare simbol, alegeti o eticheta in coloana
Label si scrieti textul care doriti sa fie afisat in dreptul acelui simbol.
8. Alegeti OK.

2.4.3 Combinarea a doua sau mai multor categorii intr-una singura.

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa combinati
diferite categorii si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta.
3. Selectati prima valoare pe care doriti sa o combinati. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati valorile
suplimentare pe care doriti sa le combinati.
4. Executati clic-drepta peste valori si alegeti Group Values. Valorile selectate vor fi acum combinate intr-o singura
categorie.
5. Alegeti OK.

2.4.4 Scindarea categoriilor combinate

1. In caseta de dialog Layer Properties, executati clic-drepta deasupra categoriilor combinate.
2. Alegeti Ungroup Values.

46
2.4.5 Organizarea categoriilor in grupuri
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa organizati
categoriile si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta.
3. Selectati prima valoare incepand de la care doriti sa realizati gruparea. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati
valorile suplimentare pe care doriti sa le grupati.
4. Executati clic-dreapta pe o valoare selectataMove to HeadingNew Heading.
5. Scrieti un nume pentru noua grupa de categorii.
6. Alegeti OK.
7. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.6 Reprezentarea cantitatilor prin culori

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati aratand valori cantitative si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Alegeti Quantities. ArcMap selecteaza automat Graduated colors.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value si selectati campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata
pe harta.
5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte
campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.
6. Executati clic pe sageata derulanta Color ramp si selectati o rampa de culori pentru a afisa datele cu ea.
7. Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).
8. Alegeti Classify.
9. Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.
10. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.
11. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.7 Crearea propriei rampe de culori pentru un strat

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Quantities.
4. Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de sus din lista si stabiliti culoarea de inceput pentru rampa de culori.
5. Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de jos din lista si stabiliti culoarea de sfarsit.
6. Optional, executati dublu-clic pe orice simbol din mijloc pentru a stabili culoarea sa. Aceasta va permite sa creati o
rampa multicolora.
7. Alegeti si alte simboluri din mijloc. Prin selectarea unuia sau mai multor simboluri din mijloc, culoarea acestor noi
simboluri este inclusa in noua rampa de culori. Altfel, ArcMap utilizeaza doar simbolurile cel mai de sus si cel mai
de jos din lista.
8. Executati clic-drepta pe un simbol si alegeti Ramp Colors.
9. Optional, executati clic-drepta pe sageata derulanta Color ramp si selectati Save pentru a salva noua rampa in stilul
implicit. Nu este necesar sa salvati decat acele rampe pe care doriti sa-le folositi ulterior in alt strat.
10. Alegeti OK.

2.4.8 Reprezentarea cantitatilor cu simboluri progresive

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.

Selectati Quantities Graduated Symbols.

2. Alegeti eticheta Symbology.
3.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata
pe harta.
5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte
campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.
6. Scrieti dimensiunea minima si maxima a simbolurilor.
7. Executtai clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).
8. Alegeti Classify.

47
 9. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.
10. Optional, selectati Exclusion pentru a indeparta valori nedorite din clasificare.
11. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.
12. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.9 Reprezentarea cantitatilor cu simboluri proportionale

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.

Selectati Quantities Proportional symbols.

2. Alegeti eticheta Symbology.
3.
4. Excutati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata pe
harta.
5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte
campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.
6. Daca Value reprezinta o masuratoare de pe harta – o arie sau o distanta – executati clic pe sageata derulanta Unit si
alegeti o unitate. Altfel, sariti la pasul 9.
7. Alegeti Square sau Circles ca simbol.
8. Selectati Radius sau Area. (de exemplu, alegeti Radius daca datele voastre reprezinta distanta unui cutremur fata de
epicentru. Selectati Area daca valoarea reprezinta aria).
9. Alegeti OK.

2.4.10 Stabilirea unei metode standard de clasificare

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative pentru care doriti sa schimbati
clasificarea si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Quantities. Ar trebui sa vedeti clasificarea curenta.
4. Alegeti Classify.
5. Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.
6. Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).
7. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.
8. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.11 Inserarea propriei clase de intrerupere si stabilirea unui domeniu

1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties.
2. Executati clic-drepta peste histograma si selectati Insert Break. Clasa de intrerupere va fi
inserata in dreptul pozitiei curente a mouse-ului.
3. Apasati si trageti de clasa de intrerupere sau scrieti o anumita valoare pentru intrerupere pentru a
stabili domeniul clasei.

2.4.12 Stergerea unei clase de intrerupere

1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties.
2. Selectati clasa de intrerupere pe care doriti sa o stergeti. Intreruperea selectata este evidentiata.
3. Executati clic-drepta peste histograma si alegeti Delete Break.

2.4.13 Excluderea elementelor dintr-o clasificare

1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties.
2. Selectati Exclusion.
3. Executati dublu-clic pe campul pe care il utilizati pentru a desena stratul.
4. Executati dublu-clic pe un operator.
5. Executati dublu-clic pe o valoare pe care doriti sa o excludeti. Daca nu vedeti valoarea in lista, apasati butonul
Complete List.
6. Alegeti OK pentru a executa expresia si a exclude valorile.

48
2.4.14 Desenarea unei harti pentru a arata atat categorii, cat si cantitati
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa aratati atribute multiple si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Multiple Attributes. ArcMap selecteaza in mod automat optiunea Quantity by category.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value Fields si alegeti campul care contine valorile pe care doriti sa le afiseze
harta.
5. Executati clic pe sageata derulanta Color Schema si selectati o schema de colorare.
6. Alegeti Add all values.
7. Selectati Symbol Size sau Color ramp in functie de modul in care doriti sa simbolizati valorile cantitative.
8. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti valoarea cantitativa pe care doriti sa o afisati pe harta. Stabiliti
alte proprietati, asa cum este descris mai sus la desenarea elementelor utilizand categorii.
9. Alegeti OK.
10. Selectati OK.

2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice

2.5.1 Desenarea punctelor, liniilor si cercurilor

a) Adaugarea unui element grafic

1. Din bara cu instrumente Draw alegeti tipul de element pe care doriti sa-l adaugati.

Circle Freehand Line Polygon

Curve Line Rectangle

Ellipse Point

2. Mutati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare si apasati pentru a adauga un element
grafic.

b) Stergerea unui element grafic

1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l
stergeti.
2. Apasati cheia Delete de pe tastatura.

c) Schimbarea culorii sau simbolului unui element grafic

1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul grafic pentru a
afisa proprietatile acestuia. Proprietatile difera in functie de elementul grafic selectat.
2. Pentru a schimba culoarea executati clic pe sageata derulanta Fill Color si alegeti o noua culoare.
3. Alegeti OK.

d) Modificarea vertexurilor unui element grafic

1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic caruia doriti sa-I
modificati vertex-urile.
2. Selectati butonul Edit Vertices de pe bara cu instrumente Draw. Daca acest buton este estompat nu puteti sa
modificati vertex-urile elementului grafic selectat.

49
 3. Executati clic-dreapta peste linie si alegeti Add Vertex pentru a adauga un vertex sau executati clic-drepta peste un
vertex si alegeti Delete Vertex pentru a-l sterge. Apasati si trageti de vertex pentru a-l muta.

2.5.2 Adaugarea unui text

a) Adaugarea unui text de-a lungul unei linii orizontale
1. Alegeti butonul Text din bara cu instrumente Draw.
2. Apasati indicatorul mouse-ului in fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text.

b) Adaugarea unui text de-a lungul unei linii curbe

1. Alegeti butonul Splined text din bara cu instrumente Draw.
2. Apasati indicatorul mouse-ului peste harta pentru a adauga vertexuri de-a lungul carora va fi
modelat textul.
3. Executati dublu-clic pentru a termina linia.
4. Scrieti sirul text.

c) Adaugarea unui text cu o mentiune

1. Alegeti butonul Callout text de pe bara cu instrumente Draw.
2. Apasati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text.
3. Alegeti Callout text din nou si trageti vertexul care defineste linia conducatoare a mentiunii.

d) Schimbarea fontului, culorii sau a dimensiunii unui text

1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementele text pe care doriti sa le
modificati.
2. Selectati butonul corespunzator din bara cu instrumente Draw pentru a modifica o anumita
caracteristica a textului.

e) Modificarea textului
1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul text pe care
doriti sa-l modificati.
2. Scrieti un nou sir text.
3. Alegeti OK.

2.5.3 Mutarea, rotirea si ordonarea elementelor grafice

a) Mutarea unui element grafic

1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe
care doriti sa-l mutati.
2. Apasati si trageti elementul grafic selectat intr-o pozitie noua.

b) Amplasarea unui element grafic intr-o anumita pozitie

1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul grafic pe care
doriti sa-l pozitionati.
2. Selectati eticheta Size and Position.
3. Scrieti o pozitie x si y.
4. Alegeti OK.

c) Rotirea unui element grafic

1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l
rotiti.
50
 2. Selectati butonul Rotate de pe bara cu instrumente Draw.
3. Pozitionati indicatorul mouse-uluiăpesteă“x”,ăcareăindicaăpunctul de rotire si mutati-l dupa cum este necesar.
4. Apasati si trageti mouse-ul pentru a roti elementul grafic.

2.5.4 Afisarea etichetelor

Etichetarea este procesul prin care se plaseaza un sir text descriptiv in dreptul uneia sau mai multor elemente ale hartii. Daca
doriti sa etichetati doar cateva elemente puteti, pur si simplu, sa scrieti o eticheta de tip text si sa o plasati in
dreptul elementului pe care il identifica. Daca nu cunoasteti exact ce reprezinta elementul pe care doriti sa-l
etichetati, puteti sa derivati eticheta unui element dintr-un atribut al sau.
Daca doriti sa etichetati toate elementele unui strat sau din mai multe straturi, nu veti dori sa plasati manual o eticheta pentru
fiecare element. In schimb, ArcMap genereaza dinamic si plaseza etichetele pentru dumneavoastra.
Pentru a afisa etichete pentru un strat specificati atributul elementelor, atribut care va apare pe harta, si apoi activati
etichetarea.
Atunci cand doriti un control mai precis asupra plasarii etichetelor puteti converti dinamic etichetele in adnotari. Convertirea
etichetelor in adnotari va permite controlul manual al etichetarii elementelor.

a) Etichetarea unui element prin selectarea lui

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si alegeti campul pe care doriti sa-l utilizati ca
eticheta.
4. Alegeti OK.
5. Din bara de unelte Draw selectati butonul Label. S-ar putea sa fie nevoie sa executati clic pe
sageata derulanta pentru a alege butonul Label.
6. Selectati Place label at position clicked. Daca alegeti Automatically find best placement,
ArcMap gaseste cea mai buna amplasare pentru eticheta.
7. Alegeti Choose a style.

b) Etichetarea dinamica a tuturor elementelor dintr-un strat

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties.
2. Selectati eticheta Labels.
3. Activati Label Features.
4. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si selectati campul pe care doriti sa-l utilizati ca eticheta.
5. Alegeti OK.

c) Activarea sau dezactivarea etichetarii dinamice

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe strat si activati Label Features pentru ca etichetarea dinamica sa aiba
loc. Dezactivati Label Features pentru ca etichetarea sa nu aiba loc.

d) Etichetarea unei submultimi de elemente dintr-un strat

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti Label utilizand optiunile avansate.
4. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si selectati campul pe care doriti sa-l utilizati pentru etichetare.
5. Alegeti SQL Query.
6. Selectati diversi operatori pentru a construi o expresie care identifica multimea de elemente pe care doriti sa le
etichetati.
7. Alegeti OK.
8. Selectati Label Styles si alegeti un stil pentru etichete.
9. Daca doriti sa creati submultimi suplimentare ale elementelor alegeti Add si scrieti un nou nume de clasa.
10. Repetati pasii de la 5 pana la 8 pentru a identifica submultimea elementelor suplimentare pe care doriti sa le
etichetati.

51
 11. Alegeti OK.

2.5.5 Specificarea textului pentru etichete

a) Stabilirea unui camp atribut pentru textul eticheta
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Executati clic pe sageata derulanta Label field si alegeti campul pe care doriti sa-l utilizati ca
eticheta.
4. Alegeti OK.

b) Utilizarea mai multor campuri atribute pentru textul eticheta

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati Expression.
4. Executati dublu-clic pe acele Label Fields pe care doriti sa le utilizati ca text pentru eticheta. Puteti include alte
comenzi VBScript sau Java pentru a modifica sirul text.
5. Alegeti OK.

c) Generarea textului eticheta cu un script

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati Expression.
4. Activati Advanced.
5. Scrieti o expresie script VBScript sau Java.
6. Alegeti Verify pentru a fi siguri ca nu exista erori de sintaxa.
7. Selectati OK.

2.5.6 Pozitionarea si ordinea afisarii etichetelor

a) Stabilirea prioritatii de etichetare pentru un strat
1. Executati clic-dreapta pe acel cadru pentru date care contine straturile pe care le etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati stratul pentru care doriti sa schimbati prioritatea de etichetare.
4. Apasati butoanele Arrows pentru a muta stratul mai sus pentru a-i acorda o prioritate mai inalta
sau in jos pentru o prioritate mai mica. Stratul aflat in partea cea mai de sus a listei va fi etichetat
primul, urmat de celalalt strat din lista, etc.
5. Alegeti OK.

b) Pozitionarea etichetelor
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe caare doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati optiunea Label Placement.
4. Alegeti optiunea de plasare pe care o doriti. Optiunile prezentate vor diferi in functie de tipul de
elemente pe care le etichetati.
5. Selectati OK.

c) Permiterea acoperirii etichetelor

1. Executati clic-dreapta pe acel cadru pentru date care contine straturile pe care le etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati Conflict Detection rules.

52
 4. Stabiliti ponderea pentru etichete si pentru elemente. Un element sau o eticheta cu o pondere mai mica poate fi
acoperit de un element sau o eticheta cu pondere mai mare. Alegeti OK.

2.5.7 Adnotari legate de elemente

O adnotare legata de un element descrie un tip special de etichete ce sunt legate direct de elementul pe care il adnoteaza. De
exemplu, daca elementul este mutat, adnotarea este si ea mutata; daac elementul este sters, adnotarea este si
ea stearsa; daca se actualizeaza atributul pe care se bazeaza eticheta, textul etichetei se schimba.
Adnotarea legata de element este stocata ca o clasa de elemente adnotare intr-o geodatabase,
impreuna cu datele geografice carora le sunt asociate. Se poate crea o clasa de elemente adnotare in
ArcCatalog si se poate stabili legatura cu o clasa de elemente din geodatabase. Pe masura ce se editeaza
elemente in geodatabase, cu Editor, ele se pot adnota in acelasi timp. Alternativ, se pot crea rapid
adnotari pentru toate elementele prin convertirea etichetelor dinamice in adnotari legate de elemente.
a) Adnotarea elementelor selectate
1. Selectati elementele din stratul pentru care doriti sa creati adnotari legate de elemente.
2. Executati clic-dreapta pe strat, alegeti SelectionAnnotate selected features. Trebuie sa aveti deja adnotari legate
de elemente pentru strat, altfel optiunea nu va fi disponibila.
3. Daca aveti mai mult de o clasa de elemente de adnotari afisate pentru strat, activati pe acelea carora doriti sa le
adaugati adnotarile.
4. Alegeti OK.
b) Adnotarea unui element individual
1. Adaugati la harta o clasa de elemente de adnotari care este legata de stratul pentru care doriti sa creati adnotari legate
de elemente.
2. Din bara cu instrumente Draw, alegeti DrawingActive Annotation Target si selectati numele
clasei de elemente de adnotari.
3. Alegeti butonul Label.
4. Indicati elementul pe care doriti sa-l adnotati.

2.5.8 Informatii secrete si hyperlinks

a) Afisarea de informatii secrete

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatii secrete si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Display.
3. Activati Show map tips.
4. Alegeti eticheta Fields.
5. Executati clic pe sageata derulanta Primary display field si selectati campul atribut pe care doriti
sa-l afisati ca informatie secreta.
6. Alegeti OK.
7. Mutati indicatorul mouseului peste un element al stratului si faceti o pauza pentru a vedea
informatia secreta.

b) Crearea unui hyperlink

1. Dinn bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Identify si selectati un element.
2. In dialogul Identify results, executati clic-dreapta pe elementul pentru care doriti sa stabiliti un
hyperlink si alegeti Add Hyperlink.
3. Pentru a adauga un hyperlink la o pagina web, selectati Link to document si scrieti calea catre
documentul din sistem.

53
c) Utilizarea unui atribut ca hyperlink
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine un camp cu hyperlinks si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Display.
3. Activati Support hyperlinks using field. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti un camp.
4. Selectati Document sau URL.
5. Alegeti OK.
6. Din bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Hyperlink.
7. Mutati indicatorul mouseului peste un element si selectati un element pentru a afisa hyperlink.

2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor

2.6.1 Setarea paginii in layout si a proprietatilor imprimantei

1. Executati clic-dreapta pe pagina virtuala si alegeti Page Setup. Puteti, de asemenea, sa deschideti caseta de dialog
Page Setup din meniul File sau din caseta de dialog Print.
2. Excutati clic pe sageata derulanta Name si selectati imprimanta pe care doriti sa o utilizati.
3. Executati clic pe sageata derulanta Printer Page Size si selectati dimensiunea paginii care se potriveste hartii
voastre.
4. Alegeti OK. Deoarece caseta de validare Same as printer este activata, casetele de text Width si Height ale hartii
sunt actualizate cu noua dimensiune a paginii, iar Page Orientation este stabilita corespunzator.

2.6.2 Adaptarea cadrelor pentru date

a) Redenumirea unui cadru pentru date

1. Selectati cadrul pentru date in tabla de materii.
2. Asteptati un moment si apoi executati clic din nou pe cadrul pentru date.
3. Scrieti un nume nou pentru acesta.

b) Adaugarea unei margini unui cadru pentru date

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe cadrul pentru date si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Frame.
3. Selectati un simbol pentru margine.
4. Optional, alegeti Style pentru a modifica simbolul marginii. Puteti alege unul din simbolurile pentru margini si
selectati OK sau puteti sa va concepeti propriul simbol de linie.

c) Adaugarea unui fundal

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe cadrul pentru date si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Frame.
3. Selectati un simbol pentru fundal.
4. Optional, alegeti Style pentru a modifica simbolul pentru fundal.
5. Optional, daca doriti sa va concepeti propriul fundal, selectati Properties.
6. Optional, alegeti o culoare de umplere.
7. Selectati OK.

2.6.3 Utilizarea riglei, a elementelor de ghidare si a gridurilor

a) Activarea sau dezactivarea riglei
1. Executati clic-dreapta pe pagina.
2. Alegeti RulersRulers. Rigla este in mod implicit activa.

b) Stabilirea unitatilor si diviziunilor pentru rigla

1. Executati clic-dreapta pe rigla.
2. Alegeti Options.
3. Excutati clic pe sageata derulanta Units si alegeti o unitate de masura.
4. Executati clic pe sageata derulanta Smallest Division si alegeti dimensiunea celei mai mici diviziuni.

54
 5. Selectati OK.

c) Activarea sau dezactivarea elementelor de ghidare

1. Executati clic-dreapta pe pagina.
2. Alegeti GuidesGuides.

d) Adaugarea unui element de ghidare

1. Excutati clic pe rigla in locul unde doriti sa fie un element de ghidare.

e) Mutarea unui element de ghidare

1. Selectati un element de ghidare aflat pe rigla.
2. Trageti de elementul de ghidare pana la o noua pozitie de pe rigla. Ghidul apare cu o linie punctata pana cand
eliberati butonul mouse-ului.

f) Activarea sau dezactivarea gridului

1. Executati clic-dreapta pe pagina.
2. Alegeti GridGrid.
g) Activarea saltului la retea
1. Executati clic-dreapta pe pagina.
2. Alegeti GridSnap to Grid.

h) Schimbarea dimensiunii gridului

1. Alegeti ToolsOptions.
2. Selectati eticheta Layout View din caseta de dialog Options. Caseta de dialog Options va apare.
3. Excuttai clic pe sageata derulanta Horizontal Spacing si selectati numarul de unitati pentru a specifica spatierea
orizontala a gridului.
4. Executati clic pe sageata derulanta Vertical Spacing si alegeti un numar de unitati pentru a specifica spatierea
verticala a gridului.
5. Alegeti OK.

2.6.4 Adaugarea cadrelor pentru date

1. Alegeti Insert Data Frame. Puteti adauga orice date la noul cadru pentru date.
a) Adaugarea unui nou cadru pentru date la o harta

b) Duplicarea unui cadru pentru date

2. Alegeti Edit Copy.

1. Selectati cadrul pentru date.

3. Selectati Edit Paste.

4. Executati clic pe copie, care se afla peste cadrul initial, si mutati-l intr-un alt loc pe pagina.

c) Utilizarea unui cadru pentru date pentru a arata amplasarea altuia

1. Executati clic pe cadrul Privire generala pentru a-l selecta.
2. Executati clic-dreapta pe cadrul Privire generala pentru date si alegeti Properties.
3. Alegeti eticheta Extent Rectangles.
4. Ină listaă ‘Otheră dataă frames’, selectati cadrul detaliu pentru date si alegeti butonul sageata Spre dreapta pentru a-l
trimite in dreptungiul ‘Showăextentărectangleăforătheseădataăframes.’
5. Selectati Border pentru a alege o margine pentru dreptunghiul intindere.
6. Alegeti o margine.
7. Selectati OK in caseta de dialog Border Selector.
8. Alegeti OK in caseta de dialog Data Frame Properties.

2.6.5 Adaugarea elementelor unei harti

55
a) Adaugarea unei sageti nord
1. Alegeti InsertNorth arrow.
2. Selectati o sageata nord.
3. Alegeti OK.
4. Apasati si mutati sageata nord in locul dorit pe harta.
5. Optional, redimensionati sageata nord apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie.

b) Adaugarea unei scari a hartii.

1. Alegeti InsertScale bar.
2. Selectati o scara grafica.
3. Optional, alegeti Properties pentru a modifica proprietatile scarii grafice.
4. Alegeti OK.
5. Apasati si trageti scara grafica in locul dorit pe harta.
6. Optional, redimensionati textul de pe scara grafica apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie. Scara grafica va
ramane cu aceeasi lungime.

c) Adaugarea unei scari de tip text.

1. Alegeti InsertScale text.
2. Selectati o mostra care reprezinta un stil de scara de tip text pentru a o adauga la harta.
3. Optional, alegeti Properties pentru a adapta scara de tip text.
4. Alegeti OK.
5. Apasati si trageti scara de tip text pentru a o pozitiona pe harta.
6. Optional, redimensionati scara de tip text apasand si tragand de un marcaj de selectie.

d) Adaugarea unei legende.

1. Alegeti Insert Legend.
2. Apasati si trageti legenda intr-un loc pe harta.
3. Optional, redimensionati legenda apasand si tragand de un marcaj de selectie.

e) Adaugarea unui titlu.

1. Alegeti InsertTitle.
2. Scrieti un titlu pentru harta.
3. Apasati si trageti titlul intr-un loc pe harta.
4. Optional, modificati modul in care se afiseaza titlul.

f) Adaugarea unui element grafic.

1. Executati clic pe sageata derulanta Graphics din bara cu instrumente Draw.
2. Alegeti butonul New rectangle.
3. Apasati pe harta si delimitati un dreptunghi unde doriti sa fie amplasat elementul grafic. Dreptunghiul va apare pe
harta.

g) Adaugarea unei imagini

1. Alegeti InsertPicture.
2. Navigati spre directorul care contine imaginea.
3. Optional, selectati tipul de imagine pe care doriti sa o adaugati.
4. Selectati imaginea pe care doriti sa o adaugati.
5. Alegeti Open.
6. Apasati si trageti imaginea in pozitia dorita pe harta.
7. Optional, redimensionati imaginea apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

h) Adaugarea unui raport

1. Creati un raport si vizualizati-l in Report Viewer.
2. Alegeti Add.

56
 3. Selectati All pentru a adauga toate paginile la raport. Fiecare pagina a raportului va fi adaugata la harta ca un element
grafic separat.
4. Alegeti OK.
5. Apasati si trageti paginile raportului in pozitia dorita pe harta.
6. Optional, redimensionati paginile apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

i) Adaugarea unui grafic

1. Creati un grafic si vizualizati-l in Graph Viewer.
2. Alegeti Close in caseta de dialog Graph Properties.
3. Executati clic-dreapta in Graph Viewer si alegeti Add to Map. Graficul este adaugat la harta ca un element grafic.
4. Apasati si trageti graficul in pozitia dorita pe harta.
5. Optional, redimensionati graficul apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

2.6.6 Tiparirea unei harti

1. Alegeti FilePrint Preview.
2. Examinati harta in modul de previzualizare. Daca arata bine alegeti Print.
3. Verificati ca tipariti catre imprimanta corecta si cu motorul de tiparire corect.
4. Optional, selectati butonul Setup pentru a afisa caseta de dialog Page setup si alegeti alt motor
de tiparire. Alegeti OK.
5. Selectati OK.

57
Capitolul 3. Interogarea datelor
Coloane sau campuri
3.1 Lucrul cu tabele
3.1.1 Fereastra tabel

Randuri

sau

inregistrari

Apasati pentru a gasi si inlocui

Muta pe prima
inregistrari, selectati inregistrari dupa
inregistrare
Inregistrarea anterioara Muta pe ultima inregistrare valorile atributelor, schimbati
Inregistrarea curenta Urmatoarea inregistrare
culoarea de selectie si deschideti
Nr de inregistrari * indica faptul ca numarul total

de inregistrari nu a fost determinat inca.

3.1.2 Deschiderea si inchiderea tabelelor

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati tabelul.
2. Alegeti Open attribute table. Se deschide tabela de atribute a stratului. Pentru a inchide tabelul
executati clic pe butonul Close (x) din coltul din dreapta sus al ferestrei tabelului.

3.1.3 Adaugarea unui tabel la o harta.

1. Alegeti eticheta Source din tabla de materii
2. Alegeti butonul Add data, navigati pana la tabelul pe care doriti sa-l adaugati si selectati-l.
3. Selectati Add.
4. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe tabel si alegeti Open pentru a-l afisa.

3.1.4 Cautarea valorilor in tabel

1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul pe care doriti sa-l cautati.
2. Alegeti Options.
3. Selectati Find & Replace.
4. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find.
5. Executati clic pe sageata derulanta Text mach si selectati tipul de cautare pe care il doriti.
6. Alegeti Find next. Prima inregistrare gasita si care contine textul este selectata.
7. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text alegeti din nou Find next.

3.1.5 Selectarea inregistrarilor

a) Realizarea de selectii dupa atribute
1. Alegeti Options in tabelul pe care doriti sa-l interogati si selectati Select by attribute.
2. Executati dublu-clic pe campul din care doriti sa realizati selectia.
3. Executati clic pe operatorul logic pe care doriti sa-l utilizati.
58
 4. Alegeti din lista de valori Unique values o valoare.
5. Selectati Verify pentru a verifica expresia.
6. Alegeti OK. Selectia va fi evidentiata in tabel.

b) Selectarea interactiva a inregistrarilor

1. Deschideti tabelul de atibute pentru un strat de pe harta.
2. Excutati clic pe prima inregistrare pe care doriti sa o selectati.
3. Tineti apasat pe cheia CTRL in timp ce executati clic si pe alte inregistrari.

3.1.6 Unirea datelor pe baza pozitiei

a) Unirea datelor din multimit diferite de date

1. Executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l uniti si alegeti Join.
2. Alegeti Location.
3. Executati clic pe sageata derulanta si selectati multimea de date cu care doriti sa uniti datele selectate.
4. Alegeti optiunea Join data only from nearest point only.
5. Scrieti sau navigati catre numele multimii de date care se creeaza ca rezultat al unirii.
6. Selectati OK.

b) Unirea unor date tabelare agregate la alta multime de date

1. Executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join.
2. Selectati stratul ale carui valori doriti sa le agregati si sa le uniti la multimea de date sursa.
3. Alegeti Aggregate data from closest points.
4. Activati Sums.
5. Scrieti un nume pentru multimea de iesire.
6. Alegeti OK.

3.1.7 Unirea datelor pe baza unui atribut sau nume

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join.
2. Excutati clic pe sageata derulanta si selectati stratul pe care doriti sa-l uniti cu multimea sursa de
date.
3. Alegeti Name or attribute.
4. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti numele campurilor comune ambelor surse si
multimii tinta de date.
5. Scrieti numele multimii de date pe care o veti crea ca rezultat al acestei uniri.
6. Alegeti OK.

3.1.8 Editarea tabelelor

a) Adaugarea inregistrarilor
1. Alegeti meniul EditorStart Editing.
2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati.
3. Alegeti butonul Move to the end al tabelului.

b) Stergerea inregistrarilor
1. Se deschide tabelul pe care doriti sa-l editati.
2. Executati clic-dreapta peste inregistrarea pe care doriti sa o stergeti.
3. Executati clic pe cheia Delete.

c) Adaugarea de valori
1. Alegeti EditorStart Editing.
2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati.
3. Executati pe celula in care doriti sa adaugati o valoare.
4. Scrieti nou valoare si apasati Enter. Tabelul este actualizat.
59
d) Copierea inregistrarilor
1. Executati clic pe celula care contine valoarea pe care doriti sa o copiati.
2. Executati clic-dreapta pe celula si selectati Copy.
3. Executati clic pe celula in care doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea va fi introdusa in celula respectiva.

e) Realizarea de calcule simple

1. Navigati catre inregistrarea pe care doriti sa o actualizati.
2. Executati clic pe capul campului pentru care doriti sa realizati calculul.
3. Executati clic pe bara de selectie din dreptul inregistrarii in care doriti sa realizati calculul.
4. Executati clic-dreapta pe numele campului si alegeti Calculate Values.
5. Alegeti un alt camp din tabel daca vreti sa calculati inregistrarea ca fiind egala cu valoarea dintr-un alt camp.
6. Selectati tipul de calcul pe care doriti sa-l realizati.
7. Alegeti o functie predefinita.
8. Scrieti o valoare pentru a completa expresia.
9. Alegeti OK.

3.2 Rapoarte si grafice

3.2.1 Crearea unui grafic

1. Alegeti meniul ToolsMake Graph.
2. Executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul pentru care doriti sa
realizati un grafic.
3. Activati Use Selected Set daca doriti graficul doar pentru elementele selectate ale stratului.
4. Alegeti Change Type.
5. Selectati un tip de grafic.
6. Alegeti OK.
7. Activati campurile atribute care doriti sa apara in grafic de-a lungul axelor x, y sau z.
8. Activati Label x axis with. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti valoarea campului pe
care o utilizati pentru etichetare.
9. Selectati Create.
10. Executati clic-dreapta peste fereastra Graph Viewer si alegeti Add to Map.

3.2.2 Crearea unui raport

1. Alegeti ToolsMake Report.
2. In eticheta Fields, executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul
care doriti sa reprezinte baza raportului.
3. In lista Available Fields executati dublu-clic pe campurile care doriti sa fie incluse in raport.
4. Activati Use selectde set daca doriti sa creati raportul doar pe baza elementelor selectate.
5. Executati clic pe butoanele sageata pentru a ordona campurile raportului.
6. Alegeti eticheta Sorting.
7. Selectatati un camp pentru a sorta dupa acea coloana.
8. Alegeti eticheta Display.
9. Sub Settings, selectati Elements.
10. Activati Title pentru a adauga un titlu la raport.
11. Localizati proprietatea Text si scrieti un titlu pentru raport.
12. Alegti proprietatea Font si stabiliti fontul si dimensiunea titlului.

60
 13. Selectati Show settings pentru a previzualiza raportul.
14. Alegeti Generate Report.
15. In partea superioara a Report viewer selectati Add pentru a adauga raportul la layout-ul hartii.
16. Alegeti OK. Raportul este adaugat la layout ca un element grafic. Fiecare pagina a raportului este
adaugata ca un element grafic separat in layout.

3.3 Interogarea hartilor

3.3.1 Selectarea elementelor

a) Selectarea individuala a elementelor
1. In meniul Selection, alegeti Set selectable layers si apoi indicati acele straturi din care doriti sa selectati elemente.
2. Alegeti SelectionInteractive selection methodCreate new selection.
3. Selectati instrumentul Select features.
4. Excutati clic pe elementul pe care doriti sa-l selectati.
5. Pentru a selecta si alte elemente, tineti apasata cheia Shift in timp ce excutati clic pe alte elemente. Pentru a indeparta
un element din selectie, alegeti meniul SelectionInteractive selection methodRemove from current selection.
Executati clic pe un element selectat si el va fi deselectat.

b) Selectarea elementelor cuprinse intr-un dreptunghi

1. In meniul SelectionSet selectable layers si apoi indicati acele straturi din care doriti sa selectati elemente.
2. Alegeti SelectionInteractive selection methodCreate new selection.
3. Selectati SelectionOptions.
4. Specificati modul in care doriti sa fie selectate elementele in raport cu dreptunghiul pe care il desenati.
5. Alegeti butonul Select features.
6. Apasati si desenati un dreptunghi in jurul elementelor dorite.
7. Pentru a selecta elemente suplimentare, tineti apasata cheia SHIFT in timp ce desenati un alt dreptunghi. Pentru a
indeparta un element din selectie, alegeti meniul SelectionInteractive selection methodRemove from current
selection. Desenati un dreptunghi in jurul elementelor pe care dorit sa le deselectati.

c) Selectarea individuala a unui element in tabel

1. Executati clic-dreapta pe un strat din tabla de materii si apoi alegeti Open attribute table.
2. Selectati un element din tabel apasand in stanga inregistrarii.
3. Pentru a selecta elemente suplimentare, tineti apasata cheia CTRL si executati clic pe elementele respective. Pentru a
deselecta un element, tineti apasata cheia CTRL si executati clic pe acel element.

d) Afisarea inregistrarilor atribute

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine elementele selectate.
2. Alegeti SelectionOpen table for selected features. Inregistrarile elementelor selectate vor fi afisate.

3.3.2 Gasirea unui element prin cautarea unui atribut

1. Alegeti instrumentul Find.
2. Scrieti un atribut sau o parte a sa in raport cu care doriti sa realizati cautarea. Nu il scrieti intre apostrof si nu
includeti caractere de inlocuire.
3. Specificati straturile in ale caror tabele doriti sa cautati.
4. Activati caseta de text pentru a gasi elemente care contin sirul pe care il cautati sau pentru a realiza o cautare
indiferent daca textul este scris cu majuscule sau nu. Lasati dezactivata pentru a gasi acele elemente care au exact
sirul cautat.
5. Specificati campurile in care doriti sa realizati cautarea.
6. Alegeti Find.
7. Daca ArcMap gaseste unul sau mai multe elemente, selectati unul din lista. Executati clic-dreapta pentru a pune in
evidenta elementul, zoom, stabili o referinta spatiala sau pentru a selecta sau deselecta elementul. Puteti selecta mai
mult de un element din lista, zoom sau sa afisati atributele lor.

61
3.3.3 Gasirea elementelor prin cautarea unei expresii SQL
1. Alegeti SelectionSelect by attribute.
2. Executati clic pe sageata derulanta Layer si alegeti stratul care contine elementele pe care doriti
sa le selectati.
3. Executati dublu-clic pe un camp pentru a adauga numele sau in caseta de text a expresiei.
4. Executati clic pe un operator pentru a-l adauga in caseta de text a expresiei.
5. Daca aveti un numar mare de valori, alegeti butonul Complete list pentru a obtine o lista cu toate
valorile campului respectiv.
6. Pentru a vedea daca sintaxa este corecta sau daca criteriul pe care l-ati introdus va selecta vreun
element, selectati butonul Verify.
7. Executati clic pe sageata derulanta Select procedure si alegeti o precedura de selectie.
8. Alegeti OK. Bara de stare din partea de jos a ferestrei lui ArcMap arata cate elemente sunt
selectate.

Capitolul 4. Editarea datelor

4.1 Elemente de baza

4.1.1 Prezentare generala a procesului de editare

1. Se lanseaza ArcMap.
2. Se creeaza o harta noua sau se deschide una existenta.
3. Se adauga datele pe care doriti sa le editati la harta.
4. Se adauga bara cu instrumente Editor la ArcMap.
5. Se alege Start Editing din meniul Editor.
6. Se creeaza sau se modifica elemente si/sau atribute.
7. Se alege Stop Editing din meniul Editor si alegeti Yes atunci cand sunteti intrebati daca doriti sa salvati modificarile.

4.1.2 Bara de unelte Editor

Instrumentul Edit: permite Lista derulanta Target Layer:
utilizatorului sa selecteze Paleta cu instrumente: utilizati aceste stabileste stratul caruia ii apartin
elemente si sa le modifice instrumente pentru a crea o schita noile elemente

Butonul Attributes: deschide caseta

de dialog pentru atribute. Sunt
afisate atributele elementelor
selectate

Comenzile Lista derulanta Current Task:

sesiunii de Sarcinile din aceasta lista lucreaza
editare cu o schita

62
4.1.3 Ce este o schita
O schita (sketch) este un shape pe care il desenati si care realizeaza diverse sarcini in Editor, cum ar fi adaugarea de noi
elemente, modificarea elementelor si refacerea formei elementului.
Sarcinile sunt listate in lista derulanta Current task. Trebuie creata o schita pentru a indeplini o
sarcina.

4.1.4 Cum se creeaza noi elemente

Se pot crea trei tipuri principale de elemente cu bara de instrumente Editor: puncte, linii si poligoane.
Pentru a crea o linie sau un poligon se creeaza intai o schita. Forma unei schite este compusa din toate
vertex-urile si segmentele elementului. Vertex-urile sunt punctele in care schita isi schimba directia, cum
ar fi colturi, iar segmentele sunt liniile care unesc vertex-urile.
Stratul tinta determina carui strat ii va apartine noul element care se creeaza. Lista derulanta Target
Layer contine numele tuturor straturilor din multimea de date cu care lucrati. De asemenea, daca un strat
are subtipuri acestea apar si ele in aceasta lista. Intotdeaunaa cand creati un element nou trebuie stabilit
stratul tinta.

4.1.5 Modificarea unui element

Pentru fiecare element de pe harta exista o forma alternativa, o schita. In acelasi fel in care trebuie sa creati o schita pentru a
crea un element, pentru a modifica un element trebuie modificata schita sa.
Pentru un element de tip linie sau poligon putem adauga noi vertexuri, putem sterge sau muta unul
sau mai multe vertexuri.

4.1.6 Editarea atributelor

Atributele pot fi create sau modificate in caseta de dialog Attributes. Dupa ce ati selectat elementele ale caror atribute doriti sa
le editati, alegeti butonul Attributes pentru a vedea aceasta caseta de dialog.

4.1.7 Adaugarea barei cu instrumente Editor

1. Lansati ArcMap.
2. Alegeti butonul Editor Toolbar de pe bara cu instrumente Standard a lui ArcMap.
3. Executati clic pe bara titlu a barei cu instrumente si trageti-o in partea superioara a ferestrei
aplicatiei ArcMap.

4.1.8 Lansarea si oprirea sesiunii de editare

1. Lansati ArcMap si apoi adaugati bara cu instrumente Editor.
2. Alegeti EditorStart Editing. Bara cu instrumente Editor va fi acum activa.
3. Pentru a incheia o sesiune de editare, alegeti EditorStop editing.

4.1.9 Selectarea elementelor

a) Selectarea unui element utilizand instrumentul Edit
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Mutati indicatorul peste un element si executati clic pe el. Elementul selectat va fi evidentiat.

b) Selectarea elementelor utilizand o linie

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using a line.
2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si selectati instrumentul Sketch sau oricare din celelalte unelte de
constructie din paleta cu instrumente.
3. Construiti o linie care sa intersecteze elementele pe care doriti sa le selectati. Elementele pe care linia le intersecteaza
sunt acum selectate.

63
c) Selectarea elementelor utilizand un poligon
1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using an area.
2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch sau pe oricare din celelalte unelte de
constructie din paleta cu instrumente.
3. Construiti un poligon care sa intersecteze elementele pe care dorit sa le selectati. Elementele care se intersecteaza cu
poligonul vor fi acum selectate.

4.1.10 Mutarea elementelor

a) Mutarea unui element
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le mutati.
3. Apasati si trageti elementul sau elementele in pozitia dorita.

b) Mutarea unui element relativ la amplasarea sa curenta.

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le mutati.
3. Alegeti EditorMove.
4. Scrieti coordonatele dorite si apasati ENTER. Elementul este mutat corespunzator coordonatelor specificate.

c) Rotirea unui element

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le rotiti.
3. Alegeti instrumentul Rotate.
4. Apasati oriunde pe harta si trageti indicatorul pentru a roti elementul in pozitia dorita.

4.1.11 Stergerea elementelor

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le stergeti.
3. Alegeti butonul Delete care se afla pe bara Standard a lui ArcMap. Elementele selectate vor fi sterse.

4.1.12 Copierea elementelor

1. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa realizati copierea.
2. Alegeti instrumentul Edit.
3. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le copiati.
4. Alegeti butonul Copy care se afla pe bara Standard a lui ArcMap.
5. Selectati butonul Paste de pe bara Standard a lui ArcMap. Elementul este copiat deasupra
elementului initial.

4.2 Crearea de noi elemente

4.2.1 Crearea unui punct sau vertex prin digitizare

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskCreate new feature.
2. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si alegeti un strat de puncte.
3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch.
4. Apasati pe harta pentru a crea un punct. Punctul sau vertexul este creat pe harta si evidentiat ca fiind selectat.

4.2.2 Crearea unui punct sau vertex utilizand sistemul de coordonate al hartii (Absolute X, Y)
1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
2. Executtai clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Absolute X,Y.
3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex sau un punct este creat la coordonatele specificate.

4.2.3 Crearea unui vertex relativ la ultima amplasare a unui vertex (Delta X, Y)
64
 1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si alegeti Sketch dupa ce ati creat cel putin un vertex.
2. Executati clic-dreapta in afara vertexului sau schitei si alegeti Delta X, Y.
3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex este creat la coordonaatele specificate.

4.2.4 Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Distance-Distance

1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Distance-Distance.
2. Apasati prima data pentru a stabili centrul primului cerc si apasati litera D de pe tastatura.
3. Scrieti lungimea razei primului cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are raza
specificata.
4. Apasati prima data pentru a stabili centrul celui de al doilea cerc si apasati litera D de pe tastatura.
5. Scrieti lungimea razei celui de al doilea cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are raza
specificata. Cele doua pozitii unde se intersecteaza cele doua cercuri sunt evidentiate atunci cand
mutati cursorul peste ele.
6. Pozitionati indicatorul peste una din pozitii si apasati. Un vertex sau un punct este adaugat la
harta.

4.2.5 Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Intersection

1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Intersection. Indicatorul isi
va modifica forma.
2. Pozitionati indicatorul peste primul segment si executati clic.
3. Pozitionati indicatorul peste al doilea segment si executati clic. Un vertex sau punct este adaugat
la intersectia celor doua segmente.

4.2.6 Crearea unui element multipunct

1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.
2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat multipunct.
3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
4. Apasati pe harta pentru a crea parti ale elementului multipunct.
5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului multipunct, executati clic-dreapta oriunde
pe harta si aelegeti Finish Sketch. Daca veti apasa pe o parte a elementului multipunct pentru a-l
selecta, toate punctele vor fi selectate pentru ca ele apartin aceluiasi element multipunct.

4.2.7 Crearea unei linii sau poligon prin digitizare

1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.
2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip linie sau poligon.
3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
4. Executati clic pe harta pentru a digitiza vertexurile elementului.
5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului, executati clic-dreapta oriunde pe harta si
alegeti Finish Sketch. Linia sau poligonul va fi creat pe harta.

4.2.8 Crearea unei linii sau poligon format din mai multe parti
1. Creati un element linie sau poligon.
2. Atunci cand ati terminat de creat prima parte a elementului, executati clic-dreapta oriunde pe
harta si alegeti Finish Part.

65
 3. Cand ati terminat ultima parte a elementului, executati clic-drepta oriunde pe harta si alegeti
Finish Sketch. Daca veti selecta o parte a elementului, toate partile sunt selectate automat pentru
ca ele toate apartin aceluiasi element cu mai multe parti.

4.2.9 Crearea unui segment utilizand un unghi si o lungime

1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch dupa ce ati creat cel putin
un vertex.
2. Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Angle.
3. Scrieti unghiul si apasati ENTER. Segmentul va fi constrans la unghiul specificat.
4. Executati clic oriunde pe harta si alegeti Length.
5. Scrieti lungimea si apasati ENTER. Se creeaza un vertex astfel incat segmentul sa aiba un unghi si o lungime dorita.

4.2.10 Construirea unui poligon cu unghiuri drepte

1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.
2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip poligon.
3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
4. Digitizati cel putin doua segmente.
5. Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Square and Finish. Unghiurile de la primul vertex si de la
ultimul vertex sunt de 90o. Un nou vertex este adaugat si poligonul este terminat acolo unde segmentele rezultante se
intersecteaza.

4.3 Utilizarea mediului de snapping

4.3.1 Stabilirea tolerantei de captare

1. Alegeti Editor Options.
2. Alegeti eticheta General.
3. Executati clic pe sageata derulanta Snapping tolerance si selectatai tipul unitatii de masurare pe care doriti sa-l
alegeti pentru toleranta de captare – pixeli sau unitatile hartii.
4. Scrieti numarul dorit de unitati de masurare in caseta de text Snapping tolerance.
5. Alegeti OK.

Alegeti Editor Snapping. Va apare fereastra Snapping Environment.

4.3.2 Stabilirea proprietatilor de captare
1.
2. Activati acele proprietati de captare pe care le doriti. Proprietatile de captare devin efective de indata ce ele sunt
activate sau nu.

Alegeti Editor Snapping. Va apare fereastra Snapping Environment.

4.3.3 Stabilirea prioritatii de scaptare
1.
2. Apasati si trageti de numele straturilor pentru a le aranja in ordinea in care doriti sa aiba loc captarea (Captarea va
avea loc in primul strat din lista si apoi in fiecare strat consecutiv din josul listei). Prioritatile de captare pe care le
stabiliti vor deveni efective imediat.

4.4 Crearea de elemente din alte elemente

4.4.1 Copierea unei linii la un anumit interval

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati linia pe care doriti sa o copiati.
3. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti ca linia sa se gaseasca.
4. Alegeti EditorCopy Parallel.
5. Scrieti distanta (in unitatile hartii) fata de elementul original unde doriti sa copiati linia si apasati ENTER. O copie
paralela a liniei este creata la distanta specificata.
66
 4.4.2 Crearea unui buffer in jurul unui element
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementul sau elementele in jurul carora doriti sa creati buffer-ul.
3. Executtai clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul cu acel tip de elemente pe care doriti sa le aiba
bufferul.
4. Alegeti EditorBuffer.
5. Scrieti distanta (in unitatile hartii) de la element in jurul caruia doriti sa creati bufferul si apasati ENTER. Va fi creat
un buffer la distanta specificata.

4.4.3 Unirea mai multor elemente din acelasi strat intr-un singur element
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele pe care doriti sa le uniti. (Elementele trebuie sa fie din acelasi strat, fie strat de tip linie, fie de tip
poligon.)
3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element.
4. Alegeti EditorMerge. Elementele selectate sunt unite intr-unul singur.

4.4.4 Combinarea elementelor din straturi diferite intr-un singur element

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele pe care doriti sa le combinati intr-unul singur. (Elementele pot fi din straturi diferite, desi ele
trebuie sa fie din straturi de acelasi tip – linie sau poligon).
3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element.
4. Alegeti EditorUnion. Elementele selectate sunt combinate intr-unul singur.

4.4.5 Crearea unui element din elemente care au zone comune

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele din a caror intersectie doriti sa creati noul element. (Elementele pot fi din straturi diferite, desi
straturile trebuie sa fie de acelasi tip – linie sau poligon).
3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element. (Stratul trebuie
sa fie de acelasi tip ca si elementele selectate – linie sau poligon).
4. Alegeti EditorIntersect. Este creat un nou element care rezulta din zona comuna tuturor elementelor selectate.

4.5 Modificarea elementelor existente

4.5.1 Scindarea unei linii in doua parti la o distanta data sau pe baza unui procent
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati linia pe care doriti sa o scindati.
3. Alegeti EditorSplit.
4. Selectati prima optiune Split pentru a imparti elementul la o anumita distanta. Selectati a doua optiune pentru a
imparti elementul la un anumit procent din intreg.
5. Scrieti o distanta sau un procent, dupa cum doriti.
6. Selectati Forward daca doriti ca impartirea elementului sa inceapa de la primul vertex. Selectati Reverse daca doriti
sa impartitit elementul incepand de la ultimul vertex..
7. Alegeti OK. Linia este impartita in doua elemente in functie de parametrii pe care i-ati specificat.

4.5.2 Scindarea in doua a unui poligon

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati poligonul pe care doriti sa il impartiti in doua.
3. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskCut Polygon Features.
4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch.
5. Construiti o schita de tip linie sau poligon care taie poligonul initial.
6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Poligonul este impartit in doua elemente.

67
 4.5.3 Extinderea unei linii
1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskExtend/Trim Features.
2. Alegeti instrumentul Edit.
3. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le extindeti.
4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch.
5. Construiti o linie pana la care sa extindeti linia sau liniile selectate.
6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch.

4.5.4 Refacerea unei linii sau a unui poligon

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskReshape Feature.
2. Alegeti instrumentul Edit.
3. Selectati elementul pe care doriti sa-l modificati.
4. Executtai clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch.
5. Creati o linie care sa corespunda cu modul in care doriti sa arate elementul dupa modificare.
6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Forma elementului va fi modificata.

4.5.5 Adaugarea unui vertex la o schita

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.
2. Alegeti instrumentul Edit si selectati linia sau poligonul caruia doriti sa-i adaugati un vertex.
3. Mutati indicatorul in locul in care doriti sa adaugati vertexul si executati clic-dreapta.
4. Alegeti Insert Vertex. Un vertex este adaugat schitei.
5. Cand ati terminat de modificat linia, executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch.

4.5.6 Stergerea unui vertex al unei schite

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.
2. Alegeti instrumentul Edit.
Selectati linia sau poligonul din care doriti sa stergeti un vertex.
Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l stergeti pana cand indicatorul se schimba.
Executati clic-dreapta si alegeti Delete Vertex. Vertexul este sters din schita.
Cand ati terminat de modificat linia, executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este modificat.

4.5.7 Mutarea unui vertex al unei schite

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.
2. Alegeti instrumentul Edit si selectati linia sau poligonul caruia doriti sa-i mutati un vertex.
3. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l mutati pana cand indicatorul se schimba.
4. Apasati si trageti de vertex in noua pozitie.
5. Executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este modificat

4.5.8 Deformarea proportionala a geometriei unui element

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.
2. Alegeti instrumentul Edit si selectati elementul pe care dorit sa-l deformati.
3. Selectati EditorOptions.
4. Alegeti eticheta General.
5. Activati caseta de validare pentru a deforma elementul proprtional. Dezactivati caseta de validare daca doriti sa
modificati elementul fara a mentine o geometrie proportionala.
6. Alegeti OK.
7. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l mutati pana cand indicatorul se schimba.
8. Trageti de vertex in noua pozitie dorita.
9. Executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este deformat proportional.

4.6 Modificarea elementelor topologice

Inainte de a edita date care au asocieri topologice, acestea trebuie sa fie integrate topologic astfel incat toate elementele care
au parti care ar trebui sa fie comune sa fie intr-adevar comune.
Cand incepeti sa editati datele topologice cu instrumentele topologice din Editor, Editorul integreaza automat datele, daca
ele nu sunt deja integrate. Aceasta presupune verificarea tuturor claselor de elemente din multimea de date si el face ca orice
68
frontiere si vertexuri care se afla la o distanta mai mica decat un domeniu al distantei sa coincida. Acest domeniu al distantei se
numeste toleranta cluster. Toleranta cluster determina domeniul in cadrul caruia elementele devin identice. Cand editati date cu
instrumentele topologice ale Editor, acesta intotdeauna integreaza datele folosind cea mai mica valoare posibila pentru
toleranta cluster.
Puteti, de asemenea, sa integrati manual shapefiles si multimile de elemente ale unei geodatabase utilizand comanda
Integrate. Puteti sa integrati datele in acest fel daca doriti sa specificati o toleranta cluster care este diferita de cea pe care
Editorul o utilizeaza atunci cand integreaza automat datele.

4.6.1 Integrarea datelor

1. Adaugati acel shapefile sau acea multime de date pe care doriti sa o integrati in harta.
2. Alegeti meniul EditorStart Editing.
3. Selectati EditorOptions.
4. Alegeti eticheta Topology.
5. Dezactivati caseta de validare doar daca doriti sa integrati intreaga multime de date. Lasati-o activata daca doriti sa
integrati elementele din intinderea curenta a hartii.
6. Scrieti domeniul distantei (in unitati ale hartii) in cadrul cruia doriti ca elementele sa coincida.
7. Alegeti OK.
8. Selectati EditorIntegrate. Datele sunt integrate.

4.6.2 Mutarea unui vertex comun

1. Alegeti instrumentul Shared Edit.
2. Selectati vertexul comun pe care doriti sa-l mutati. Vertexul selectat este evidentiat.
3. Trageti de vertex in noua pozitie dorita. Amplasarea vertexului este actualizata impreuna cu toate vertexurile care
coincid cu el sau cu toate frontierele din multimea de date ca si toate vertexurile sau frontierele conectate.

4.6.3 Mutarea unei frontiere comune

1. Alegeti instrumentul Shared Edit.
2. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o mutati. Frontiera selectata este evidentiata.
3. Trageti de frontiera pe o noua pozitie. Amplasarea frontierei este actualizata impreuna cu toate vertexurile identice
sau frontierele din multimea de date ca si impreuna cu orice vertexuri sau frontiere conectate.

4.6.4 Refacerea unei frontiere comune

1. Excutati clic pe sageata derulanta Current TaskReshape Feature.
2. Alegeti instrumentul Shared Edit.
3. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o refaceti.
4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si selectati Sketch.
5. Creati o linie corespunzator modului in care doriti sa fie elementul refacut.
6. Executati dublu-clic pe ultimul vertex pentru a termina schita. Frontiera si toate vertexurile identice ca si vertexurile
sau frontierele care se conecteaza sunt refacute.

4.6.5 Modificarea unei frontiere comune

1. Excutati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.
2. Alegeti instrumentul Shared Edit.
3. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o modificati. Schita frontierei va apare.
4. Modificati schita dupa cum doriti.
5. Executati clic-dreapta oriunde pe frontiera si alegeti Finish Sketch.

Executati clic pe sageata derulanta Current Task Auto Complete Polygon.

4.6.6 Crearea unui poligon nou care are parti comune cu alte poligoane
1.
2. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati un strat de tip poligon.
3. Alegeti instrumentul Sketch.
4. Creati o schita care incepe si se opreste pe oricare din frontierele unui poligon existent pentru a inchide noul poligon
pe care il creati. Puteti sa treceti peste frontierele existente atunci cand creati linia; capetele vor fi taiate automat.
5. Executati dublu-clic pentru a termina schita.

69
4.7 Modificarea atributelor

4.7.1 Vizualizarea atributelor

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele ale caror atribute doriti sale vedeti.
3. Alegeti butonul Attributes.
4. Selectati numele stratului care contine elementele ale caror atribute doriti sa le vedeti. Proprietatile atribute ale
stratului apar in partea dreapta a casetei de dialog.
5. Executati dublu-clic pe numele unui strat pentru a vedea campurile principale de afisare, care reprezinta elementele
selectate din strat. Executati din nou dublu-clic pentru a ascunde campurile principale de afisare.
6. Selectati un camp principal de afisare pentru a vedea valorile atribute corespunzatoare ale elementului. Elementul
corespunzator va straluci pe harta.
7. Alegeti butonul Close pentru a inchide caseta de dialog.

4.7.2 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru un singur element

1. Selectati campul principal de afisare al elementului caruia doriti sa-i adaugati o valoare atribut.
2. Executati clic pe coloana Value unde doriti sa adaugati valoarea atribut.
3. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata acelui element.

4.7.3 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru toate elementele selectate
1. Selectati stratul in care doriti sa adaugati o valoare atribut.
2. Executati clic in coloana Value acolo unde doriti sa adaugati o valoare atribut.
3. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata tuturor elementelor selectate din acel strat.

4.7.4 Modificarea valorii unui atribut pentru un element

1. Selectati campul principal de afisare al elementului pentru care doriti sa modificati o valoare atribut.
2. Excutati clic pe valoarea pe care doriti sa o modificati.
3. Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru acel element.

4.7.5 Modificarea valorii unui atribut pentru toate elementele selectate

1. Selectati stratul in care doriti sa modificati o valoare atribut.
2. Executati clic in coloana Value in dreptul proprietatii atribut pe care doriti sa o modificati.
3. Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru toate elementele selectate din strat.

4.7.6 Copierea valorilor individuale ale unor atribute de la un element la altul

1. Selectati valoarea atribut pe care doriti sa o copiati.
2. Executati clic-dreapta pe valoarea pe care doriti sa o copiati si alegeti Copy.
3. Executati clic pe campul principal de afisare al elementului in care doriti sa introduceti valoarea.
4. Executati clic in dreptul campului in care doriti sa introduceti valoarea.
5. Executati clic-dreapta unde doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea atribut este copiata pentru element.

4.7.7 Copierea tuturor valorilor atributelor de la un element la altul

1. Executati clic-dreapta pe campul principal de afisare al elementului ale carui valori atribut doriti sa le copiati si
alegeti Copy.
2. Executati clic-dreapta pe campul principal de afisare al elementului in care doriti sa introduceti valorile atribut si
alegeti Paste. Valorile atribut sunt copiate pentru acel element.

9. Extensii ArcGIS 9.3

Extensiile sunt de doua feluri:

9.1 Extensii de ANALIZA
9.2 Extensii pentru PRODUCTIVITATE
70
9.1.1 ArcGIS 3D Analyst – Vizualizare si analiza tridimensionala

ArcGIS 3D Analyst permite vizualizarea si analiza suprafetelor 3D. Utilizand extensia 3D Analyst puteti:
vizualiza o suprafata din mai multe puncte de observatie; interoga o suprafata 3D; determina informatia vizibila
dintr-o anumita locatie; crea o imagine reala prin suprapunerea datelor raster si vector pe o suprafata 3D si puteti
inregistra sau realiza un zbor 3D.

Aplicatia ArcGlobe din 3D Analyst va permite administrarea si vizualizarea, din punct de vedere local sau global,
a seturilor de date geografice tridimensionale extrem de mari. ArcGlobe va ofera posibilitatea de a interactiona cu
informatiile geografice de pe globul terestru.

ArcGIS 3D Analyst va permite:

Crearea directa de harti de tip glob tridimensionale folosind datele GIS.
Analiza datelor tridimensionle folosind functiile cut/fill, LOC (line-of-sight) si de modelare a terenului.
Vizualizarea datelor din persectiva globala sau locala
Navigarea prin datele de teren continue multirezolutie (cu rezolutii multiple).
Analiza spatiala bi- sau tridimensionala
Vizualizarea tridimensionala a rezultatelor modelarilor sau analizelor.
Utilizarea modelelor si a simbolurilor 3D pentru realizarea imaginilor apropiate de realitate
Exportul vizualizarilor in format video.

9.1.2 ArcGIS Geostatistical Analyst – Instrumente si modele Statistice pentru explorarea,

Modelarea si Cartografierea Probabilistica a Datelor GIS

ArcGIS Geostatistical Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop (ArcInfo, ArcEditor si
ArcView) care ofera o gama larga de instrumente destinate explorarii datelor spatiale, identificarii abaterilor,
predictiei, evaluarii incertitudinii predictiilor si crearii suprafetelor.

ArcGIS Geostatistical Analyst va permite:

o Sa analizati domeniile de variatie ale datelor, sa identificati exceptiile, sa examinati tendintele de

ansamblu, sa determinati autocorelatia spatiala si corelatia dintre diferite seturi de date.

71
 o Sa realizati predictii, determinarea erorilor standard ale predictiei, analize ale limitelor de prag si ofera o
varietate de modele si instrumente pentru crearea hartilor de localizare cantitative.

ArcGIS Geostatistical Analyst este un pachet complet destinat prelucrarii datelor spatiale, analizelor geostatistice
si postprelucrarii datelor. De asemenea, aceasta extensie inglobeaza instrumente grafice interactive cu parametrii
definiti implicit, care pot asista utilizatorii incepatori la realizarea analizei datelor.

Geostatistical Analyst este o unealta de gestionare a a datelor in ArcGIS care ofera utilizatorilor de ArcGIS
instrumente puternice destinate analizelor geostatistice.

9.1.3 ArcGIS Network Analyst

ArcGIS Network Analyst va permite crearea si administrarea seturilor de retele complexe si generarea de solutii
privind alegera rutelor.

ArcGIS Network Analyst este o extensie puternica destinata alegerii rutelor si care ofera un spatiu de lucru
complet nou pentru analiza spatiala bazata pe retea (analize privind locatiile, analize privind timpul de parcurs si
modelarea interactiunii spatiale). Aceasta extensie permite utilizatorilor ArcGIS Desktop sa modeleze scenariile si
conditiile reale specifice unei retele.

ArcGIS Network Analyst va permite:

o Analiza timpului de parcurs
o Determinarea traseelor intre puncte
o Directii de deplasare
o Definirea zonei de deservire
o Ruta optima
o Facilitati apropiate
o Origine ? Destinatie
ArcGIS Network Analyst permite utilizatorilor ArcGIS sa rezolve o varietate de probleme utilizand retelele
geografice. Cautarea celor mai eficiente trasee pentru o calatorie, generarea directiilor de deplasare, gasirea
punctelor de interes si definirea zonelor de deservire pe baza timpului de calatorie, pot deveni mult mai simple
utilizand extensia ArcGIS Network Analyst.

9.1.4 ArcGIS Schematics – Generarea Schematica , Automata pentru ArcGIS

72
ArcGIS Schematics este o solutie inovatoare destinata automatizarii reprezentarilor schematice a bazelor de date
geospatiale ArcGIS. ArcGIS Schematics va permite o administrare si vizualizare mai buna a oricarui tip retea
liniara, cum ar fi: electricitate, gaze, apa/canal sau telecomunicatii.

ArcGIS Schematics va permite:

o Eliminarea diferentelor de abordare dintre scheme si bazele de date geospatiale.
o Actualizarea rapida a diagramelor.
o Administrarea elementelor retelei utilizand o solutie integrata.
o Administrarea atat a informatiilor de detaliu, cat si a celor de ansamblu.
o Administrarea reprezentarilor fizice si logice ale retelei.
o Generarea unei diversitati de reprezentari one-line si in ArcGIS.
ArcGIS Schematics este compatibil cu standardele organizatiei dumneavoastra si va ofera posibilitatea de a genera
diagrame (generare automata vs. CAD) sugestive. ArcGIS Schematics va permite administrarea rapida a legaturilor
din retea, intelegerea arhitecturii retelei si reducerea ciclului necesar deciziilor prin utilizarea reprezentarilor
sintetice si de detaliu pe retea.

9.1.5 ArcGIS Spatial Analyst – Analiza Spatiala GIS Avansata a Rasterelor

ArcGIS Spatial Analyst ofera un set de instrumente destinate modelarii spatiale si analizei avansate. Utilizand
extensia ArcGIS Spatial Analyst, puteti obtine informatii noi privind datele dumneavoastra existente, puteti analiza
relatiile spatiale si puteti dezvolta modele spatiale ce integreaza functionalitatile ArcGIS Desktop si ArcGIS
Spatial Analyst.

ArcGIS Spatial Analyst va permite:

o Determinarea unei locatii potrivite.

o Gasirea unui traseu (a unei rute) intre doua locatii precizate.

o Realizarea de analize raster/vector integrate.

o Realizarea de analize statistice pe baza unei regiuni, vecinatati mici sau zone predeterminate.

73
 o Generarea de date noi utilizand instrumente simple de prelucrare a imaginilor.

o Interpolarea, bazata pe exemple, a valorilor pentru o zona de studiu.

o Pregatirea datelor pentru vizualizare sau analiza.

Crearea modelelor destinate analizei este simpla, iar aceste modele dispun de propriile documentatii - astfel incat
oricine poate sa inteleaga prelucrarile dumneavoastra privind analiza spatiala.

9.1.6 ArcGIS Survey Analyst – Management Integrat a Masuratorilor Topografice in ArcGIS

ArcGIS Survey Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop ce va permite administrarea datelor
topografice intr-un geodatabase si vizulizarea acestora in harta.

Datorita faptului ca masuratorile sunt stocate intr-o baza de date GIS, prelucrarile si compensarile topografice, in
scopul determinarii coordonatelor GIS (ale punctelor topografice), pot fi efectuate direct pe aceste masuratori, iar
obiectele spatiale GIS pot fi legate la punctele topografice. In plus, noile obiecte spatiale GIS pot fi adaugate la
straturile existente utilizand punctele topografice calculate.

9.1.7. ArcGIS Tracking Analyst – Vizualizare si Analiza a Datelor Temporale

ArcGIS Tracking Analyst ofera instrumente pentru redarea si analiza seriilor de timp. Extensia Tracking Analyst
va permite vizualizarea seriilor de timp si a structurilor spatiale si interactionarea cu alte tipuri de date GIS
disponibile pentru ArcGIS.

ArcGIS Tracking Analyst va permite :

o Redarea seturile de date diacronice.

o Trasare bazata pe reguli.

74
 o Determinarea tiparelor in date.

o Integrarea date temporale in sistemul dumneavoastra GIS.

o Vizualizarea seriilor de timp pentru datele GIS existente.

o Construirea de grafice cu scopul analizei datelor diacronice sau cele in timp real.

ArcGIS Tracking Analyst extinde familia de produse ArcGIS Desktop cu posibilitatea vizualizarii modificarilor cu
serii de timp si a celor in timp real.

9.2 EXTENSII DE PRODUCTIVITATE

9.2.1. ArcGIS Data Interoperability – citire directa, Interpretarea Semantica si Transformarea Datelor

ArcGIS Data Interoperability elimina barierele privind utilizarea in comun a datelor, oferind accesul direct
si facilitati de transformare si export a datelor. Aceasta extensie ofera utilzatorilor familiei ArcGIS Desktop
posibilitatea de a utiliza si distribui usor datele in diverse formate.

ArcGIS Data Interoperability va permite:

o Citirea directa a peste 70 de formate de date, dintre care aminitim GML, XML, Autodesk DWG/DXF,
MicroStation, MapInfo MID/MIF si TAB, Oracle si Oracle Spatial si Intergraph GeoMedia Warehouse.
o Exportul in peste 50 de formate de date spatiale.
o Utilizarea unui motor de interpretare semantica a formatelor de date spatiale cu 150 de transformatori
specializati.
o Integrarea cu cadrul de lucru a proceselor de geoprocesare, inclusiv ModelBuilder, cu scopul de a adauga
?manipulatori? de formate de date in cadrul proceselor GIS.

9.2.2 ArcGIS Publisher – Publicare date si harti cu ArcGIS

ArcGIS Publisher va ofera functionalitatile necesare utilizarii in comun/distribuiri usoara a hartilor si datelor
GIS.

75
ArcGIS Publisher asigura pe langa costuri reduse, functionalitati simple destinate publicarii hartilor. Puteti
utiliza ArcGIS Publisher pentru a crea fisiere de harti publicate (.pmf) pe baza documentelor de harta
ArcMap (.mxd). Hartile publicate pot fi vizualizate utilizand orice produs din familia ArcGIS Desktop,
inclusiv aplicatia ArcReader care este distribuita in mod gratuit. Hartile publicate pot fi utilizate in comun
de un domeniu larg de utilizatori.

Utilizarea extensiei ArcGIS Publisher impreuna cu ArcView, ArcEditor si ArcInfo ofera profesionisitilor GIS
posibilitatea de a-si imparti operatiile specifice GIS. Aceasta extensie permite profesionistilor GIS sa publice sau
sa utilizeze in comun datele si hartile, fie local, fie in retea, fie prin Internet, permitand astfel realizarea de
vizualizari si interactiuni simultane. Fisierele de harti publicate ofera un mediu desavarsit pentru utilizarea in
comun a hartilor interactive si asigura functionalitati complexe privind cartografierea (disponibile si in aplicatiile
ArcGIS Desktop).

Folosind ArcGIS Publisher puteti:

o Ofera, intr-un mod simplu, harti interactive utilizatorilor dumneavoastra.
o Proteja hartile dumneavoastra la utilizarea neautorizata.
o Crea harti interactive complexe pentru a veni in intampinarea nevoilor utilizatorilor dumneavoastra.
o Oferi acces eficient si controlat la datele dumneavoastra GIS.
o Incapsularea usoara a datelor si hartilor necesare in scopul distribuirii acestora.
o Dezvoltarea unor versiuni particularizate de ArcReader destinate vizualizarii.

9.2.3 ArcPress for ArcGIS – Tiparire Performanta-Ridicata a Hartilor

ArcPress for ArcGIS este un produs destinat rasterizarii hartilor, cu scopul de a obtine o calitate ridicata la
tiparire sau pentru exportul hartilor. ArcPress pentru ArcGIS transforma hartile intr-un limbaj nativ, specific
imprimantei dumneavoastra.

Deoarece nu veti avea nevoie de imprimante cu memorii extinse, hard disk-uri sau procesor PostScript, ArcPresss
pentru ArcGIS va permite economisirea banilor destinati echipamentelor hardware. De asemenea, aceasta extensie
permite obtinerea unor rezultate de inalta calitate pentru hartile tiparite, indiferent de imprimanta utilizata.

De retinut: Incepand cu versiunea ArcGIS 9.1, functionalitatea extensiei ArcPress este inglobata in produsele din
familia ArcGIS Desktop: ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Nu mai aveti nevoie de achizitionarea separata a licentei.

9.2.4 ArcSCAN for ArcGIS – Conversie Raster-Vector

76
ArcScan for ArcGIS, pentru ArcGIS este o extensie dezvoltata pentru produsele ArcInfo, ArcEdit si
ArcView si ofera un set cuprinzator, eficient si usor de utilizat de instrumente destinate conversiei de la
raster la vector.
Prin utilizarea functionalitatilor privind vectorizarea automata ale ArcScan-ului, utilizatorii pot minimiza
in mod simtitor munca de post-prelucrare. Functionalitatile de vectorizare automata constau in crearea
obiectelor spatiale vector pentru o anumita zona selectata interactiv sau pentru o imagine intreaga.
ArcScan pentru ArcGIS va permite:
o Sa efectuati conversii de date de inalta calitate, automate si interactive, de la formatul raster le cel
vector.
o Sa creati obiecte spatiale, linii sau poligoane, in format shapefile sau geodatabase direct din
imaginile raster.
o Sa utilizati facilitati de snapping pentru a face ca vectorizarea interactiva sa fie mult mai precisa si
eficienta.
o Sa pregatiti imaginile pentru vectorizarea prin editari raster simple.
Retineti: Incepand cu versiunea 9.1 a produsului ArcGIS, functionalitatea ArcScan este inclusa in
ArcEditor si ArcInfo.

9.2.5. Maplex for ArcGIS – Etichetare si Amplasare Automata a Textelor Cartografice

Maplex for ArcGIS este o extensie a familiei ArcGIS Desktop destinata amplasarii textului cartografic si
etichetarii de inalta calitate. Maplex pentru ArcGIS utilizeaza motorul consacrat Maplex destinat amplasarii
textului in harta, in scopul etichetarii automate de calitate profesionala a hartilor realizate cu ArcGIS. Maplex
pentru ArcGIS asigura reducerea timpul necesar producerii hartilor si sporeste calitatea acestora.

Maplex pentru ArcGIS va permite:

o Pozitionarea profesionala a etichetelor in harta.
o Reducerea timpului necesar editarii manuale, utilizand o localizare inteligenta a adnotarilor.
o Producerea hartilor intuitive

Interfata grafica intuitiva si regulile de baza ale motorului Maplex pentru ArcGIS, va ofera un mijloc rapid de
creare a etichetelor si simbolurilor obiectelor spatiale ale hartii dumneavoastra.
77
De retinut: Incepand cu versiunea 9.1. a produsului ArcGIS, functonalitatea extensiei Maplex a fost inclusa in
ArcInfo Desktop.

10. Noua arhitectur GIS a ESRI

ArcSDE este o aplicatia software dedicata serverelor pentru a accesa unu numar foarte mare de baze de
date geografice multiutilizator ce sunt stocate in diferite sisteme de gestionare a bazelor de date
relationale (RDBMS). Reprezinta parte integranta a arhitecturii ArcGIS si un element de baza in
implementarea oricarei solutii GIS enterprise. Rolul sau principal este de a actiona ca un gateway GIS
catre datele spatiale stocate intr-un RDBMS.

ArcSDE ofera o suita de servicii ce imbunatatesc performanta gestionarii datelor, ofera posibilitatea
portabilitatii schemelor intre diferite RDBMS-uri, si nu in ultimul rand asigura flexibilitate configuratiei
dumneavoastra.

Utilizand ArcSDE puteti

o Oferi date spatiale utilizatorilor de aplicatii ArcGIS Desktop (ArcReader, ArcView, ArcEditor si
ArcInfo), clientilor Internet prin intermediul ArcIMS, si tuturor aplicatiilor dezvoltate cu ArcGIS
Engine si ArcGIS Server.

o Oferi date-tip fisier folosind ArcSDE pentru Coverages.

o Gestiona informatia geografica stocate intr-unul dintre cele patru sisteme comerciale de baze de
date IBM's DB2 Universal Database si Informix Dynamic Server, Oracle, si Microsoft SQL
Server.

ArcIMS este solutia pentru servirea hartilor dinamice, a datelor GIS si de servicii pentru reteaua Internet.
Aceasta aplicatie ofera un cadru scalabil publicarii functionalitatilor GIS pe Web ce raspunde cerintelor
oricarei organizatii, atat pentru retelele Intranet cat si cererilor adresate de pe reteaua Internet. Sreviciile
ArcIMS pot fi folosite de o gama variata de clienti incluzand aplicatii Web proprii, aplicatii ArcGIS

78
Desktop, si echipamente mobile si wireless. Utilizand ArcIMS, toate organizatiile indiferent de domeniul
de activitate isi pot publica, descoperi si distribui informatia geospatiala si celorlalti utilizatori.

Folosind ArcIMS puteti:

o Distribui harti dinamice si date pe Web.

o Crea foarte usor aplicatii specifice anumitor procese de lucru ce folosesc informatia cu continut
geografic.

o Dezvolta aplicatii particularizate utilizand mediile standard de dezvoltare pe Web.

o Disemina date si cu alti utilizatori ce indeplinesc aceleasi operatii.

o Implementa portale GIS.

ESRI Image Server schimba modalitatea de gestionare, prelucrare si distribuire a imaginilor satelitare.

Image Server va permite

o Accesul rapid si vizualizarea unei cantitati foarte mari de imagini sateliare, prelucrate �on-the-
fly� si la cerere

o Afisarea aproape instantanee a rezultatelor unui numar de utilizatori ce lucreaza simultan, fara a fi
nevoie de preprelucrarea datelor si incarcarea acestora intr-un DBMS

Acest produs nou este suportat de diferiti clienti GIS, incluzand

o ArcGIS

o ERDAS Imagine

o Intergraph GeoMedia

o MapInfo Pro

o Clienti CAD cum ar fi AutoCAD si Microstation

o Standardele deschise cum ar fi viewer-e WMS si HTML

Image Server permite de asemenea si prelucrarea �on-the-fly� avansata a imaginilor, cum ar fi

ortorectificare, imbunatatiri ale imaginilor, mozaicarea complexa a imaginilor, etc. Imaginile generate de

79
catre server pot fi utilizate in pagini Web sau aplicatii client cum ar fi ArcGIS, alte produse comerciale de
cartografiere si CAD.

11. ArcGIS On line

ArcGis Online ( http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/reference/what-is-agol.htm )

ArcGIS Online este oăplatform ădeăcolaborareăînăcloud,ăcareăleăpermiteămembrilorăuneiăorganiza iiă
s ă utilizeze,ă creezeă şiă partajezeă h r i,ă aplica iiă şiă dateă şiă s ă acceseze h r iă fundală deă autor şi aplica iiă
ArcGIS.ă Prină ArcGISă Online,ă pute iă ob ineă accesă laă sistemulă cloudă securizată ală Esri,ă înă careă pute iă
administra,ăcreaăşiăstocaădateăsubăform ădeăstraturiătematiceăwebăpublicate.ăDeoarece ArcGIS Online face
parteăintegrant ădinăsistemulăArcGIS,ăîlăpute iăutilizaăpentruăaăextindeăcapabilit ileăArcGISăforăDesktop,ă
ArcGISăforăServer,ăArcGISăWebăAPIsăşiăArcGISăRuntimeăSDKs.ăCuăArcGISăOnline,ăpute iăutilizaăşiăcreaă
h r i,ăaccesaăstraturiătematiceăşiăinstrumenteăgataădeăutilizat,ăpublicaăserviciiăg zduite,ăcolaboraăşiăpartaja,ă
accesaă h r iă deă peă oriceă dispozitiv,ă generaă h r iă cuă dateă dină Microsoftă Excel,ă personalizaă site-ul Web
ArcGISăOnlineăşiăvizualizaărapoarteădeăstare.ă
De asemenea, putem utilizaăArcGISăOnlineădreptăplatform ăpentruăconstruireaădeăaplica iiăbazateă
peă loca ie,ă personalizate.ă ArcGISă Onlineă includeă h r iă interactiveă careă permită întregiiă organiza iiă s ă
exploreze,ăs ăîn eleag ăşiăs ăcuantificeădateleăgeografice.ăAccesa i h r iăgataădeăutilizat şiăîmbog i i-le cu
propriileă dvs.ă dateă pentruă aă descoperiă modele,ă r spunsuriă şiă rela iiă despreă comunitateaă dvs.ă şiă lume.ă
Utiliza i instrumenteleă deă analiz incluseă înă aplica iaă deă vizualizareă aă h r iloră pentruă aă descoperiă noiă
modele,ă pentruă aă g siă loca iiă adecvate,ă pentruă aă v ă geo-îmbog iă datele,ă pentruă aă aflaă ceă seă g seşteă înă
apropiereă şiă pentru a rezuma datele. ArcGISă Onlineă includeă totă ceeaă ceă ave iă nevoieă pentruă a crea
h r i şi creaăaplica ii.
Prinăaplica iaădeăvizualizareăaăh r ilor,ăpute iăaccesaăoăgalerieădeăh r iăfundalădeălaăcareăs ăporni iăşiă
instrumenteă pentruă ad ugareaă propriiloră dvs.ă dateă sauă straturiă tematice.ă Pute iă ad ugaă fişiereă shapefile,ă
date din foi de calculătabelar,ăfişiereăKML,ăserviciiăWMSăşiăWMTSăOGC,ăstraturiătematiceădeătile,ăfişiereă
geoRSSăşiăfişiereăGPSăşiăcreaăcombina iiăformateădinădateăşiăh r iăpartajateădeăal ii.ăDeăasemenea,ăave iă
accesălaăinstrumenteăuşorădeăutilizatăpentruăaăcreaăaplica iiăpeăcareăs ăleăpute iăpublicaăînăArcGISăOnline.
Permiteăinterac iuneaăcuădateleăorganiza iei, partajândăcon inut legatădeăoăactivitateăcomun .ăPute iă
configura grupuri exclusivă privateă sauă peă baz ă deă invita ieă sauă grupuriă publice,ă deschiseă pentruă toat ă
lumea.ăDeăasemenea,ăpute iăpartajaăh r i,ăîncorporându-leăînăpaginiăWeb,ăpeăbloguri,ăînăaplica iiăWebăşiă
prină mediiă deă socializare.ă ArcGISă Onlineă includeă oă serieă deă şabloaneă deă aplica iiă Webă configurabileă şiă
gataădeăutilizat,ăcuădiferiteăstructuriădinăcareăpute iăalege.ăDinănumaiăcâ ivaăpaşiăşiăf r ănicioăprogramare,ă
pute iăpublicaăoăaplica ieăWebăcareăs ăinclud ăoăhart ădinamic ăpeăcareăoricineăs ăoăpoat ăaccesaăprintr-un
browser.
Se pot publicaă obiecteă spa ialeă şiă segmenteă tileă deă hart ă subă form ă deă straturiă tematiceă web în
ArcGISă Online.ă Acestă lucruă v ă elibereaz ă resurseleă interne,ă avândă înă vedereă c ă acesteă straturiă tematiceă
webă suntă g zduiteă înă sistemulă cloudă ală Esriă şiă suntă scalateă dinamică înă func ieădeăcreştereaăsauăsc dereaă
cererii.ă Pute iă ad ugaă straturileă dvs.ă tematiceă înă aplica iiă Web,ă desktopă şiă mobileă şiă leă pute iă permiteă şiă
altoraă s ă leă utilizeze.ă Putemă publicaă dateleă noastreă directă dină ArcGISă foră Desktopă şiă deă peă site-ul Web
ArcGISăOnlineăf r ăaăaveaănevoieăs ăinstal măpropriulănostruăserverăşiăputemăpartajaăcuăceilal iămembriiă
aiă organiza ieiă noastre,ă careă potă ad ugaă straturi tematiceă deă h r iă sauă instrumenteă deă geoprocesareă înă
propriileă loră h r iă şiă aplica ii. ArcGISă Onlineă includeă instrumenteă şiă set riă careăpermită administratoruluiă
uneiăorganiza iiănuădoarăs ăparticularizezeăpaginaăprincipal ,ăciăşi s ăadministrezeăorganiza ia în ansamblu.
Acest lucru include configurarea site-uluiăweb,ăinvitareaămembrilorăşiădeterminareaăroluluiălorădeăacces,ă
gestionareaăcon inutuluiăşiăgrupurilorăşiăsetareaăpoliticii de securitate.

80
 ArcGISăOnlineăneăfurnizeaz ăresurseleădeăcareăave iănevoieăpentruăaăpartajaăînămodăeficientăinforma iiă
cuă lumeaă prină h r iă interactiveă online.ă Partajareaă dateloră printr-ună strată tematică constituieă oă op iuneă
puternic ,ădeoareceăoricine dispuneădeăunăbrowserăweb,ăunădispozitivămobilăsauăoăaplica ieădeăvizualizareă
desktopăîlăpoateăaccesa.ăDeşiăpartajareaădatelorăesteăunălucruăimportant,ămodulăînăcareăoăfacemăesteăşiămaiă
important.
ArcGISăOnlineăincludeăoăgam ălarg ădeăaplica iiădesktop,ăgataădeăutilizatăşiăconfigurabile,ăcareăneajut ă
s ăinterac ionamăcuăh r iăşiădateădinăcadrulăorganiza iei.
 ArcGIS Pro,ăoănou ăaplica ieăoferit ăîmpreun ăcuăArcGISă10.3ăforăDesktop,ăpentruăaăcreaăşiălucraă
cu dateăspa ialeăpeăsistemulădvs.ădesktop. ArcGIS Pro esteăoăaplica ieănou ,ăcareăvaăfiălansat ăînă
cadrul versiunii ArcGIS for Desktop 10.3. Pentru a accesa acum ArcGIS Pro,ă trebuieă s ă fi iă
membruă ală uneiă organiza iiă careă de ineă ună abonamentă curentă deă între inere pentruArcGIS for
Desktop.
 Descoperimă şiă utiliz mă aplicațiiă ArcGISă pentruă Android,ă iOSă şiă Windowsă Phoneă pentruă
dispozitiveă smartphoneă șiă tablete.ă Atinge iă hartaă pentruă aă utilizaă loca iaă curent ă şiă putemă ob ineă
informa iiărelevante.
 Colect mă şiă actualiz mă dateă peă terenă cu Collector for ArcGIS. Collector for ArcGIS este o
aplica ieă deă colectareă şiă editareă aă dateloră dină teren,ă destinat ă telefoaneloră smartphoneă iPhoneă şiă
Android.ăUtiliz măCollectorăpentruăaăcaptura,ăactualizaăşiăraportaăinforma iiăspa ialeăşiătabelareădeă
laă dispozitivulă nostru,ă planific ă ruteă şiă ob ineă indica ii,ă integreaz ă informa iiă înă sistemulă GISă ală
organiza ieiăşiăafişaz ădateăînăOperationsăDashboard.
 Cre măh r iăinteractiveădinădate,ădinăfoiădeăcalculătabelarăcu Esri Maps for Office. Esri Maps for
Office ofer ăcapacit iădeăcartografiereăînăMicrosoftăOfficeăprintr-oăcomponent ăadd-in Microsoft.
Crea iă h r iă interactiveă directă înă Excel,ă careă s ă afişezeă dateă dină foileă dvs.ă deă calculă tabelară şiă
ad uga iă dateă suplimentareă pentruă aăob ineăcontextă cuăprivireălaăoăanumit ăloca ieăsauăsuprafa .ă
Încorpora i-v ăh r ileăînăprezent riăPowerPoint.
 Cre mă h r iă dină dateleă organiza ieiă cu Esri Maps for Sharepoint. Esri Maps for
SharePoint exploateaz ă cadrulă Microsoftă SharePointă 2010ă şiă 2013ă pentruă aă oferiă componenteă deă
cartografiereă interactiveă şiă configurabile,ă careă v ă ofer ă oă vedereă geospa ial ă asupraă dateloră
organiza iei.
 Descoperim,ăanaliz mă şiăpartaj măh r iăpeăoriceădispozitivăcu Explorer for ArcGIS. Explorer for
ArcGIS permiteă oricuiă dină organiza ieă s ă descopere,ă s ă analizezeă şiă s ă partajezeă h r iă peă
dispozitiveleălor.ăVizualiza iădate,ăc uta iălocuriăsauăobiecteăspa ialeăînăh r i,ădesena iăhartaăpentruă
aă eviden iaă obiecteă spa ialeă importante,ă partaja iă h r iă cuă al iă utilizatoriă Exploreră şiă relata iă
inofrma iiăprinăprezent riădeăh r iăinteractive.
 Monitoriz măactivit iăşiăevenimenteăcu Operations Dashboard for ArcGIS.
 Cre măpropriileănoastreăaplica iiăwebăcu Esri Configurable Apps.
 Cu ajutorul Web AppBuilder for ArcGIS (Beta),ăputemăcreaăaplica iiăbazateăpeăh r iădinăwidgeturiă
gataădeăutilizatăşiăputemăparticularizaăaspectulăşiăfunc ionareaăfolosind teme configurabile.
 Utiliz m H r iăinformative pentruăaăneăinformaăşiăinspiraăaudien a.
 Ob inemăaplica iiăspecificeădomeniuluiănostruădeăactivitateădeăla ArcGIS Solutions.
 Configur măunăsiteăOpenăDataăpropriuăcu ArcGIS Open Data.

ArcGISă Onlineă seă poateă accesaă prină browsereă Web,ă dispozitiveă mobileă şiă aplica iiă desktopă deă
vizualizareă aă h r ilor,ă caă şiă directă prină alteă componenteă aleă sistemuluiă ArcGIS,ă deă exemplu,ă aplica iiă
ArcGISă şiă ArcGISă foră Desktop.ă Pentruă performan eă optimeă cuă site-ulă webă ArcGISă Online,ă esteă bineă s ă
utiliz măunaădinăcombina iileădeăbrowserăşiăsistemădeăoperareăenumerateăînătabelulădeămaiăjos.ă

81
 iO
Browser web Windows Mac Androidă3.0ăşiăversiuniăsuperioare
S

Ultima versiune Firefox

Ultima versiune Google
Chrome
Ultima versiune Safari
Internet Explorer 9, 10, 11
InternetăExploreră7ăşiă8 Suport limitat
Browserul Android implicit

Prin înscrierea într-oă organiza ieă şiă autentificareaă folosindă contulă nostruă deă organiza ie,ă vedemă
imagineaă personalizat ă pentruă organiza ieă aă site-uluiă Webă şiă ave iă accesă laă dateleă aflateă înă proprietateaă
organiza ieiă şiă laă altă con inută geospa ială peă careă leă pute iă utilizaă pentruă aă creaă h r iă şiă aplica ii.ă Deă
asemenea,ăfolosindăcontulănostruădeăorganiza ie,ăneăputemăpartajaălucrulăcuăal iămembriăaiăorganiza ieiădină
careăfacemăparte,ăputemăparticipaăînăgrupuriăşiăneăputemăsalvaămunca.
Dac ă o organiza ieă aă activată accesulă anonimă laă site-ulă s u,ă putemă accesaă oriceă resurseă partajateă deă
aceastaăcuăpubliculăgeneralăf r ăaăneăautentifica.ăDeăexemplu,ăamăîncorporatăunăgrupădeăh r iăşiăaplica iiă
createădeănoiăînăArcGISăOnlineăşiăînăsite-ulălorăWebăşi am partajat resursele respective cu publicul general.
Unăcontăpublicăconstituieăoăalt ăcaleădeăaăaccesaăArcGISăOnline.ăAcesteăconturiănuăsuntăasociateăcuăoă
organiza ieăşiăofer ăunăsetălimitatădeăfunc ionalit i.ăUnăcontăpublicăneăpermiteăs ăutiliz măşiăs cre măh r iă
şiăs ăneăpartaj măh r ileăşiăaplica iileăcuăal iăutilizatori.ăConturileăpubliceăsuntădestinateăexclusivăutiliz riiă
în scopuri necomerciale.
Pentruăaăaccesaătoateăcapacit ileăArcGISăOnline,ăorganiza iaănoastr ătrebuieăs ăîncheieăunăabonamentă
anual.ăSuntădisponibileăşiăversiuniădeăîncercareăgratuit ătimpădeă30ădeăzile.

Story Map cu ArcGIS Online

http://edu.esriro.ro/edu/eduportal/Resources/LectiaGIS.html
http://fifim.maps.arcgis.com/home/webmap/viewer.html?useExisting=1

82
 ArcGIS Online este acum parte din ArcGIS for Desktop. Pentru fiecare licenta software ArcGIS
for Desktop aflata in mentenanta, se va elibera un cont de utilizator ArcGIS Online cu 100 de credite
pentru servicii. Profitati acum din plin de ArcGIS Online, fara a parasi mediul desktop. Importati harti de
fundal, cautati date sau caracteristici, partajati informatii cu persoane sau cu grupuri intr-un mediu
centralizat si convenabil.

Aflati mai multe informatii despre drepturile din ArcGIS Online. http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-
online/reference/what-is-agol.htm

1. CREAREA PRIMEI HARTI

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/make-your-first-map.htm

83
2. ALEGEREA HARTII DE FUNDAL
http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/choose-basemap.htm

3. AD UGAREA DE STRATURI TEMATICE

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/add-layers.htm

84
4. MODIFICAREA SIMBOLURILOR
http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/change-symbols.htm

5. CONFIGURAREA FERESTRELOR POP-UP

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/configure-pop-ups.htm

85
6. SALVAREA H R ILOR

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/save-maps.htm

86
 Cum se creaz un Story Map pas cu pas
In cadrul acestui seminar, vom prezenta cat de simplu se poate crea o aplicatie web foarte atractiva prin
care sa va puneti in valoare rezultatele obtinute in cadrul diverselor proiecte implementate pe durata unui
semestru - Story Map. Spre exemplu fiecare din voi are o harta scanata, georeferentiata, vectorizata pe
care trebuie sa o integreze in ArcGIS Online.
Conceptul story map reprezinta o aplicatie web de cartografiere, ce poate fi creata direct in ArcGIS Online
utilizand sabloanele de aplicatii web existente, sau descarcand in prealabil codul unei aplicatii si
personalizand fisierele de configurare care de regula sunt scrise doar in HTML si Java script. Aplicatia, pe
langa faptul ca va permite sa va expuneti in medii online diferite rezultate, relationandu-le spatial,
reprezinta si un instrument foarte util pentru studenti, facilitand o invatare activa bazata pe gandirea si
rezolvarea problemelor intr-un mod spatial. In acelasi timp un story map faciliteaza si eforturile
profesorilor de aplicare a tehnicilor pedagogice de introducere a noilor concepte din domenii precum cel
al tehnologiilor geospatiale sau cartografierii web.

Va recomandam sa incercati sa parcurgeti aceasta lectie pas cu pas si cu siguranta veti fi incantati de
rezultat:

Pas 1: Fiti creativi si stabiliti ceea ce doriti sa transmiteti.

Sablonul Story Map este proiectat pentru a reprezenta informatia geografica in contextul relationarii
acesteia cu o poveste in imagini. Fiti creativi! Folositi exemplele de mai jos ca sursa de inspiratie:

 Scurta calatorie in timp si spatiu printre monumentele pe care le veti intalni pe aleile
parcului Herastrau
 Centura de Fortificatii a Bucurestiului.
 Top 16 Faimoase epave din întreaga lume….
 Turul manastirilor din Moldova.
 Evidentierea aspectelor istorice, culturale sau ecologice ce tin de o locatie.
 Evidentiati ceva distinctiv si atractiv in cartierul, orasul sau tara in care locuiti.
 Apropierea societatii de stiinte precum geografia.
 Ilustrati un traseu incredibil.

Pas 2: Creare cont ArcGIS Online

Creati un cont public, gratuit, de utilizator global pe ArcGIS Online si autentificati-va in
portal www.arcgis.com
Inregistrare/contul este gratuit timp de 30 de zile, aveti grija sa nu pierdeti ce lucrati

Pas 3: Creati harta ce va sta la baza aplicatiei

In ArcGIS Online, alegeti optiunea Make a map. Viewer-ul ArcGIS.com se va deschide, aici avand
posibilitatea de a crea harta. Din sectiunea Basemap, selectati harta de fundal dorita.

87
 Pas 4: Realizati un simplu fisier excel cu locatiile pe care le reprezentati

Creati un spreadsheet cu cel putin urmatoarele coloane, pe baza datelor pe care doriti sa le reprezentati in
aplicatie:
 ID - utilizat pentru referirea locatiei
 Nume - denumirea locatiei
 Adresa - Strada, Oras, Stat, cod postal sau coloanele urmatoare ce contin coordonatele exacte
 Latitudine - latitudinea locatiei in grade zecimale
 Longitude - longitudinea locatiei in grade zecimale
 URL - stocheaza un link la o imagine disponibila pe web; imaginile pot fi incarcate pe un server
web sau pe flickr
Salvati fisierul excel creat in format CSV.

88
Pas 5: Adaugati datele create in harta din ArcGISOnline
Reveniti in ArcGIS Online in Viewer-ul deschis la pasul 3 si importati setul de date creat la pasul anterior.
In acest sens, dati click pe butonul Add din coltul stanga-sus al aplicatiei si alegeti Add Layer from File,
apoi navigati la fisierul CSV creat si adaugati-l in harta, mapand corespunzator in cadrul wizard-ului fie
campul cu adresa, fie cele cu coordonatele in vederea localizarii. Harta va afisa locatiile din fisier.

Pas 6: Configurare Pop-up

Pentru a permite o afisare cat mai lizibila a atributelor atasate locatiilor, veti configura un pop-up. Dati
click pe sageata din dreapta layerului adaugat in harta si alegeti optiunea Cofigurare pop-up.
Fereastra Pop-up Properties se va deschide, iar aici veti putea alege cum doriti sa va fie afisate
89
denumirile la campuri si ce campuri doriti sa afisati. Dupa ce ati stabilit modul de afisare a campurilor, in
sectiunea Pop-up Media, alegeti Add si selectati Image setand in fereastra de configurare a imaginii,
campurile ce vor furniza link-ul imaginilor. Salvati configurarile realizate, iar daca veti da click pe o
locatie din harta ar trebui sa vizualizati imaginea si descrierile din campurile aferente.

Pas 7: Simbolizare
Dati click pe sageata din dreapta layerului din harta si alegeti optiunea Change Symbols. Dati click pe
butonul Change Symbols si alegeti simbolul cel mai potrivit din stilurile existente. Puteti alege sa o
simbolizare clasificata a datelor in cazul in care aveti un camp ce le imparte in categorii. Dupa ce ati
stabilit simbolul, dati click pe Done changing symbols pentru a pastra setarile.

Pas 8: Salvarea hartii si utilizarea intr-un Story Map template

90
Salvati harta in contul dumneavoastra, utilizand optiunea Save As din bara de sus a ferestrei. Pentru a
disemina aceasta harta in cadrul unei aplicatii web, alegeti optiunea Share din partea de sus a ferestrei si
alegeti sa partajati aceasta harta cu toata lumea (Everyone). Ulterior, alegeti din partea de jos a ferestrei
Share, butonul Make a Web application. Explorati optiunile de sabloane de aplicatii din care puteti alege
si optati de exemplu pentru template-ul Map Tour. Acest sablon de aplicatie, dupa cum puteti deduce din
descrierea ce se afiseaza, reda o aplicatie configurabila ce evidentiaza in centru o harta interactiva cu
locatiile datelor dumneavoastra, intr-un panou separat, fotografiile asociate si descrierea pentru fiecare
locatie, iar in partea de jos, un carousel cu imaginile prin care utilizatorii pot calatorii in timp si spatiu.

Pas 9: Publicarea aplicatiei Story Map

Odata ce ati ales template-ul de aplicatie dorit, alegeti optiunea Publish din partea de jos a aplicatiei.
Introduceti un titlu, cuvinte cheie si o scurta descriere, apoi dati click pe optiunea Save and Publish.
Aplicatia tocmai a fost publicata si se va deschide pagina Detalii.

91
Pas 10: Configurarea finala a aplicatiei
In pagina de detalii, puteti da click pe butonul Edit si veti putea edita elementele descriptive ale acestei
aplicatii, cum ar fi: titlu, un thumbnail, un sumar, etc. Aplicatia a fost publicata cu succes!
Mai departe, puteti deschide aplicatia fie in ArcGIS Online, fie o veti putea utiliza in site-uri web odata ce
o partajati cu toata lumea.

Daca doriti, puteti de asemenea sa participati la concursul online pe care il organizeaza trimestrial ESRI
Romania trimitandu-ne astfel de aplicatii. Astfel, daca ideea dumneavoastra este una originala si inedita,
va puteti numara printre premianti.

1. În continuare, va aratam câteva aplicațiiărealizateădeăstudențiălaăMasterulădeăGEOMATIC ÎN

INGINERIA MEDIULUI din cadrul Facultatii de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului,
folosind resursele Esri. Asteptam si altele si premiem initiativele...

- CampusăAgronomieăHer str uă
http://edu.esriro.ro/eduportal/home/webmap/viewer.html?webmap=3071e1d2e7f04717be7ff39
27e2ae6b5

- Cl direaăParlamentului

http://www.arcgis.com/home/item.html?id=ffa819ce8e254391ad7fb048b8b620b8
Open si play(buttonul de play e in stanga jos)

1. Exemple de proiecte:

92
 http://blogedu.esriro.ro/edublog/?p=112 – Din parcul Herastrau
http://blogedu.esriro.ro/edublog/?p=142 – Istoria Bucurestului
http://www.arcgis.ro/storytelling/BucurestiulVechi/deploy/

Cumăseăintegreaz ăshp-uri în ArcGIS Online

Procedura descris înătutorialeleăArcGISăonlineăprezint ăaceast ăoperațiuneăcaăfiindăfoarteăusoaraă

si la indemana oricui. Asa si este pentru toti ce utilizeaza sisteme de coordonate care nu necesita
transformari suplimentare de datum pentru a fi transformate in
WGS_1984_Web_Mercator_Auxiliary_Sphere . Din pacate structurile de date create in Romania in
sistem de coordonate Stereo 70 necesita asemenea transformari. Din aceasta cauza in momentul in care
urmati pasii din tutorialele ArcGIS online structurile voastre de date vor fi usor deplasate fata de realitate.

Pasul 1. Pentru ca sa poti salva harta, respectiv sa poti sa revi asupra unor corectii ulterioare este nevoie
sa ai un cont personal ArcGIS. In cazul in care nu ai poti sa il creezi aici..

Pasul 2. Plecand de la considerentul ca structura de date de tip shp (stratul de harta) este creata, trebuie sa
verificam daca aceasta are definit sistemul de proiectie. Verificarea se face in ArcCatalog ori ArcMap.
Daca sistemul de coordonate este definit si este Stereo 70 (Stereo 1970 – Dealul Piscului 1970) se trece la
pasul urmator.

Pasul 3. Transformarea sistemului Stereo 70 in WGS 1984 Web Mercator Auxiliary Sphere
utilizand ArcToolbox. (aceasta unealta poate fi utilizata pentru unu sau mai multe straturi de harta
concomitent).

ArcToobox
Data Management Tools
Projections and Transfomations
Batch Project
se deschide fereastra uneltei Batch Project in care se introduc pe rand urmatoarele date:
 Stratul de harta sau mai multe straturi de harta pentru care se doreste
transformarea
 Directorul in care se doreste salvarea straturilor reproiectate
 sistemul de coordonate in care se face transformarea WGS 1984 Web
Mercator (auxiliary sphere)
 transformarea de datum unde se inscrie
urmatoareleDealul_Piscului_1970_to_WGS_1984_2

93
OK – si in cateva momente (depinde de marimea fisierelor) straturile de harta vor fi reproiectate.

Pasul 4. Pentru fiecare strat de harta ce se doreste a fi adaugat in ArcGIS online, pe rand, Se selecteaza
toate fisierele care compun un strat de harta si se compacteaza in format zip.

Pasul 5. Se deschide aplicatia de harti ArcGIS online sau ArcGIS Explorer online (New Map) si se
incarca stratul de harta de pe calculator prin selectarea fisierului zip creat. Atentie !!!! stratul de harta este
limitat la nu mai mult de 1000 de elemente grafice (linii, puncte sau poligoane).

94
 12. CAIET LUCR RI PRACTICE

1. GEOREFEREN IERE TRAPEZE CU ArcGIS 10.1

Pentru georeferen iere am ales un trapez în opt culori, scara 1:25.000. Softul cu care lucr m este
ArcGis 10.1 varianta Desktop.

Pentru început trebuie s transform m col urile trapezului din coordonate geografice în coordonate
Stereo 1970. Putem folosi mai multe softuri de transformare: TransDatRo, TopoSys, Geotools,
PlanServMDI, Total Transform. Aceste softuri pot transforma fie col urile trapezului din coordonate
geografice în coordonate stereo, fie puncte sau fişiere de puncte. Spre exemplu cu ajutorul softului
PlanServMDI se poate introduce nomenclatura trapezului respectiv şi se pot ob ine direct col urile
trapezului în coordonate stereo 1970.
Paşii prin care transform m col urile trapezului din coordonate geografice în coordonate Stereo
1970 sunt urm torii:

Pasul 1: Consider m trapezul L-34-131-C-b la Sc. 1:25.000 care în sistemul STEREO ’70 are
coordonatele:

Xgeodezic Ygeodezic
1. 350898,21 335057,25
2. 360837,51 334833,89
3. 360636,70 325575,38
4. 350683,05 325798,90

Aceste coordonate sunt livrate de softul de transformare sub forma:

Xmat Ymat
1. 335057,25 350898,21
2. 334833,89 360837,51
3. 325575,38 360636,70
4. 325798,90 350683,05

În directorul nostru g sim un fișier de tip .txt cu toate colțurile trapezelor din pachetul care a fost
scanat. Folosind cursorul din lista derulant ne c ut m trapezul cu nomenclatura noastr și copiem cele
patru colțuri ale trapezului respectiv cu coordonatele x și y corespunz toare, bineînțeles în sistemul de
proiecție STEREO 1970. Ne alc tuim astfel un fișier cu colțurile nostre pe care îl salv m cu numele
NUMELE PRENUMELE.txt, ca în imaginea din figura 1.1.

95
 Fig. 1.1

Pasul 2: Lans m produsul software ArcMap 10.1 folosind shortcut-ul de pe desktop

Ca urmare, pe ecran apare imaginea din figura 1.2 urmat de imaginea din figura 1.3

Fig. 1.2

Pasul 3: Din figura 1.3 select m ,,Blank Map”, delimitat de elipsa trasat cu roşuă și ap s m butonul
OK, delimitat, de asemenea, d e eli psa tr asat ăă cu roşu.ă Dac ă avem deja salvat proiectul,

96
atunci deschidem proiectul respectiv care are denumirea ”Nume Prenume.mxd“

97
 Fig. 1.3

Pasul 4: Realiz m conexiunea la folderul în care dorim s lucr m, sau din care vrem s ne aducem date
setând ,,Folder Conections”ă și apoi ,,Conect To Foder”, apoi ap s m pe butonul ,,OK”ă peă ecran
ap rând succesiv imaginile din figura 1.4ășiăfigura 1.5.

Fig. 1.4
98
 Fig. 1.5
Pasul 5: Dup aceea facem click cu mousul selectând calea din care dorim s ne aducem datele cu care
dorimăs lucr m sau pe care dorimăs ăle folosim, ca în imaginea din figura 1.6.

Fig. 1.6

Pasul 6: Proced m acum la aducera trapezului pe care dorim s -l georeferențiem în ArcMap, folosind
99
butonul Add Data din bara de meniu, mergând în directorul în care avem trapezul – ATE
N IEă

100
MARE DE TOT SELECTA I CORECT DIRE CTO RUL DE UNDE ADUCEă ăIă T E ME
L E – pe
care dorim s îl aducem pentru georeferențiere, facem click o sin gu r ă d at ă pe trapezul care vrem
s -l aducemășiăapoiăclick pe Add., ca în imaginile prezentate în figura 1.7ășiăfigura 1.8.

Fig. 1.7

Fig. 1.8
101
Pasul 7: Continuâm urm rind cu aten ie ecranele care ne apar succesiv ca în imaginile din figurile 1.9
șiă1.10 Create pyramids şiăreferin a spa ial .

Fig. 1.9

Fig. 1.10

102
Pasul 8: Dac am adus greşit trapezul facem click dreapta cu mousul pe L-34-131-C-băşiăselect m
Remove ca în imaginea din figura 1.11 de mai jos.

103
 Fig. 1.11

Pasul 9: Salv m acum proiectul mergând în File din bara de meniu selectând Save As şi apoi în
directorul nostru respectiv D:/STUDENT/2012-2013/IM/7301, complet m la File name:Numele
Prenumele şiăapoiăclick pe butonul Save, ca în imaginile prezentate în figurile 1.12,ă1.13ășiă1.14.

104
Fig. 1.12

105
 Fig. 1.13

Fig. 1.14

Pasul 10: Acum mergem în View din bara de meniu șiăă apoi select măăă Data Frame
Properties/General/ la Units unde la Map select m din lista derulant Meters și mergem la Display
punând din lista derulant tot Meters. Facem apoi click cu mousul pe Apply ăi OK . Pentru control
106
vizualiz m colțul din dreapta jos al ferestrei ArcMap de pe display unde trebuie s ă apar ăălang

107
coordonatele X și Y scris Meters în loc de Unknown. Urm riți pentru exemplificare imaginile din
figurile 1.15ășiă1.16.

Fig. 1.15

108
 Fig. 1.16

Pasul 11: Verific m dac ne apare în bara principal de meniu, bara de georeferențiere numit ă
Georeferencing. Dac nu ne apare în bara principal de meniu, mergem în Customize/Toolbars șiă
select m Georeferencing, apoi tragem bara de Georeferencing în bara de meniu în zona în care dorim,
procedând ca în imaginile prezentate în figurile 1.17.

109
 Fig. 1.17

Pasul 12: Facem zoom pe colțul trapezului la care dorim s introducem coordonatele folosind butonul
din bara principal de meniu ca in imaginea din figura 1.18.

Fig. 1.18

110
Pasul 13: Acum mergem în bara de Georeferencing și cu butonul Add Control Points mergem pe
punctul 1 al colțului trapezului de georeferențiat, dup ce în prealabil am f cut cu butonul + din bara de
meniu un zoom convenabil ca în imaginile din figurile 1.19ășiă1.20

Fig. 1.19

Fig. 1.20

111
Pasul 14: Acum introducem pe rând coordonatele X și Y ale colțurilor trapezului, începând din colțulă
de sus stânga și continuând în ordinea acelor ceasornicului 1, 2, 3, 4. La introducerea coordonatelor X
și Y ținem cont c ăele, din softul de transformare sunt INVERS, adic ăprima coloan ăeste Y și a doua
coloan este X (vezi pct.1). Facem zoom cu butonul + din bara de meniu pe colțul nr.1 al trepezului, iar
apoi facem click cu butonul dreapta al mousului când suntem poziționați la intersecțiaă colțului
trapezului(col ul trapezului este dat de intersec ia coordonatelor geografice) și imediat f r s ămișc m
mousul facem click cu butonul stânga și imediat click cu butonul dreapta pe Input X, Y, trecând la
introducerea coordonatelor respectiv (a nu se uita c sunt invers).

Fig. 1.21

Pasul 15: Dup introducerea coordonatelor fiec rui colț de trapez ap s m butonul Full extend din bara
de meniu sau click dreapta cu mousul pe în Table Of Contents/Layers/L-34-131-C-b(nomenclatura
trapezului), caăs ăvizualiz m în totalitate trapezul respectiv. Se repet ăoperațiunile de mai sus pân ălaă
introducerea coordonatelor X șiă Y pentru cele 4 colțuriă ale trapezului pe care dorim s -l
georeferențiem. Acest lucru este prezentat in figura 1.22ășiă1.23.

112
Fig. 1.22

Fig. 1.23

113
Pasul 16: Introducerea coordonatelor X șiăYăla colțulănr.2ăurmând ecranele din imaginile prezentate în
figurile 1.24ăși 1.25.

Fig. 1.24

Fig. 1.25

114
Pasul 17: Punctele nr.1 și 2 au deja coordonatele XășiăYăintroduse șiăapar colorate șiăcuăcifra respective
alaturi în roșu,ăca în imaginea din figura 1.26.

Fig. 1.26

Pasul 18: Introducerea coordonatelor XășiăYăla colțulănr.3ăca în imaginile din figura 1.27,ă1.28ășiă1.29.

115
Fig. 1.27

116
 Fig. 1.28

Fig. 1.29

Pasul 19: Introducerea coordonatelor X și Y la colțul nr.4 este reprezentat în imaginile din figurile

117
1.30ășiă1.31.

118
 Fig. 1.30

Fig. 1.31

Pasul 20: Vizualiz m acum întreg trapezul cu coordonatele introduse pentru corespunz tor celor 4

119
colțuriăale trapezului pe care vrem s -l georeferențiem reprezentat în imaginea din figura 1.32.

120
 Fig. 1.32

Pasul 21: Mergem în bara de Georeferencing, facem click cu mousul pe View Link Table pentru a
examina perechile de coordonate X și Y a celor patru colțuri ale trapezului, ca în imaginile din figurile
1.33ășiă1.34

121
 Fig. 1.33

Pasul 22: Verific m dac ă am introdus corect cele 4 col uri ale trapezului pe care dorim s -l
referen iem. Dac vrem s ștergem o înregistrare o marc măși apoi ap s m pe butonul Delete

122
 Fig. 1.34

Pasul 23: Mergem în bara de Georeferencing, facem click cu mousul pe Rectify ca în figura 1.35.

Fig. 1.35
Pasul 24: Alegem la Name numele trapezului georeferen iată– ca sugestieăştergem cifra 1 care apare
implicit dup numele trapezului şi îi punem _ST, iar la Output Location : alegem calea unde vrem s
salv m trapezul georeferen iat,ăfacem apoi click pe Save, urm rind ecranele din figurile 1.36ășiă1.37.

Fig. 1.36

Fig. 1.37
Pasul 25: Acum mergem în directorul nostru în care am salvat trapezul georeferențiat şi aducem cu
butonul Add Data aducem trapezul pe care l-am georeferen iat cu numele L-34-131-C-b_ST.tif ca în
imaginea din figura 1.38 șiăfigura 1.39.

Fig. 1.38

Fig. 1.39
Pasul 26: Acum nu mai avem nevoie de trapezul inițial cu numele L-34-131-C-b.JPG, ne pozi ion m
cu mousul pe denumirea lui în Layers şi facem apoi click dreapta şi select măăRemove. Urm rind
ecranul din figura 1.40.

Fig. 1.40
Pasul 27: Trapezul georeferen iat este un pic rotit şi este un fişier cu extensia .tif, îl mai putem
recunoaşte c este georeferen iat corect citind fiecare col de trapez şi confruntând coordonatele celor
patru col uri de trapez în Stereo 1970. Mergem în bara de meniu şi salv m proiectul terminând astfel
georeferen ierea.
 Fig. 1.41

o 2. CREAREA UNEI TEME ÎN ArcGIS 10.1

o
o
o Pasul 1: Softul cu care lucr m este ArcGIS 10.1 varianta Desktop. Pentru crearea unei teme
trebuieă s ă lans m proiectul nostru în ArcGIS care este denumit Numele Prenumele.mxd și
apoi facem click cu mousul pe Catalog, urm rind imaginea din figura 2.1.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.1
o
o Pasul 2: Mergem în directorul cu numele nostru și facem click dreapta cu mousul pentru
a creaătemaăănou ăăHome – 7301\New\Shapefile, urm rind succesiunea ecranelor ca în
imaginile din figurile 2.2ășiă2.3
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.2
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.3
o
o Stabilim numele temei pe care dorim s o creem (shapefile). În cazul nostru la Name în loc
de New Shapfile punem DRUMURI, la Feature Type alegem tipul de entitate corespunz tor
temei pe care dorim s ă oă reprezent mă în format vectorial. Pentru DRUMURI vom alege
Polyline în loc de Point. ATEN IE NU SE apas ACUM butonul OK AP S M butonul
Edit ca în imaginea din figura
o 2.4. Mergem acum la imaginea din
figura 2.5.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.4
o
o
o
o Pasul 3: Trebuieă s set m acum sistemul de proiecție pentru tema nou creat ,ă alegem
Projected Coordinate Systems/National Grids/Europe/Stereo 1970 urm rind
succesiunea imaginilor din figurile 2.5,ă2.6ășiă2.7ășiăapoi ap s m pe butonul OK.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o APAS +
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.5
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.6
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.7
o
o
o
o Pasul 4: Proced m acum la o verificare foarte atent ă aă parametrilor ce trebuiesc selectați
pentru crearea temei dorite. Respectiv, numele, tipul entit ții, referințaăspațial ăși apoi ap s m
pe OK ca în imaginea din figura 2.8.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.8
o
o Pasul 5: Observ m c dup ce am dat OK tema nou creat ne apare în Table Of
Contents/Layers ca în imaginea din figura 2.9. De menționat faptul c la versiunile

anterioare dup creearea unei teme eram nevoițiăs ăfolosim butonul Add Data pentru a
aduce tema nou creat .
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.9
o
o Abia acum am terminat toți pașii pentru crearea unei teme noi respectiv denumit
DRUMURI. Pentru verificare mergem în directorul nostru de lucru în care am dorit crearea
acestei teme, D:/STUDENT/2012-2013/IM/7301/NUMELE Prenumeleăși trebuie s ăne apar
mai multe fișiere cu denumirea DRUMURI.* (DRUMURI.dbf, DRUMURI.prj,
DRUMURI.shp, DRUMURI.shx). De re inut c dac dorim s tergem o tem sau s o
copiem în alt director trebuie s lu m toate fi ierele cu acea denumire.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.10
o 3. SEMINAR – EDITAREA UNEI TEME ÎN ArcGIS 10.1
o
o Pasul 1: Pentru editarea unei teme trebuie s verific m existența în bara de meniu a b rii
Editor, dac nu apare mergem în Customize/Toolbars șiă bif m bara Editor ca în imaginea
prezentat în figura 3.1.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.1
o
o Pasul 2: Înainte de începerea edit rii efective trebuie s ne complet m coloanele dorite din
tabela de atribute care st în spatele fiec rei teme. Astfel mergem Table Of
Contents/Layers pe shp-ul sau tema de editat, în cazul nostru DRUMURI și facem click
dreapta cu butonul de la mouse alegând Open Attribute Table și astfel deschidem tabela de
atribute. Se va deschide un submeniu specific tabelei de atribute, în care exist ă deja trei
câmpuri implicite: FID, SHAPE, ID (ÎN
o ACE S T E CÂMPU RI NU AVE M VOIE S ăă S CRIE M S AU S ăă
TERGEM – ORICE
o INTE RVEăN IEă POAT E DET E RIORA T ABEL A DE ATRIB UTE I PUTE
M PIE RDE T OT
o CE AM L UCRAT PE T E MA RES PEăCTIV ă ) pe care le formeaz softul ArcGIS
ca în imaginea
o din
figura
3.2.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.2
o
o
o

o
o
o Fig. 3.3
o
o Pasul 3: pentru a ad uga coloanele în tabela de atribute, se deschide un alt submeniu și
utiliz m tabelul existent pe care îl g sim în fișierul cu numele Tabel.doc care se afl în
D:STUDENT/SEMINARII/Tabel.doc
o
Polyline
DRUMURI
Name Type Field Properties
Denumire text 10
Tip text 10
Lungime (în km) float 10/2
o Aceste câmpuri speciale pe care le vom denumi ,,Denumire”ă(pentru specificarea categoriei
de drum: DE, DN, DC, DJ, sau A), “TIP” (pentru specificarea materialului din care este
format: asfalt, pietriș, beton, p mânt, etc.)ă și ,,Lungime”ă (pentru calculul semiautomat al
lungimii drumului vectorizat).
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.4
o
o Mergem pe shp-ul, stratul (tema) DRUMURI din Table Of Contents/Layers, apoi în
Table/Table Option/Add Field ca în imaginea din figura 3.5. De remarcat faptul c
dac suntem în Start Editing (adic ăîn Editare) butonul Add Field este inactiv. Ca urmare a
acestui aspect trebuie s ăoprim editarea și apoi ne este activ butonul Add Field și putem
ad uga coloane noi în tabela de atribute a shp-ului(stratului) respectiv.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.5
o
o În tabela de atribute completat vor aparea cele dou caâmpuri noi formate este
prezentat în
o imaginea din
figura 3.6.
o

o
o
o Fig. 3.6
o
o
o
o Pasul 4: Începem acum editarea propriuzi-s , ne pozițion m cu mousul pe tema, layerul sau
shp-ul pe care dorim s -l edit m și facem click cu mousul pe Start Editing, procedând ca
în imaginea prezentat în figura 3.7
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.7
o
o Ne pozițion m cu mousul pe tema pe care dorim s o edit m, în cazul nostru DRUMURI
și apoi ap s m butonul Continue obținând ecranele prezentate în figurile 3.8ășiă3.9.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.8
o
o
o Fig. 3.9
o
o Dup ăce facem clik cu mousul în fereastra Create Features pe tema DRUMURI se activeaz ă
butonul cu care începem vectorizarea (în variantele anterioare acest lucru se facea cu
butonul ). Mai trebuie s ținem cont de specificația referitoare la scara pentru display
(afișarea pe monitor în timpul vectoriz rii s fie la scara 1:2500), ca în imaginea prezentat în
figura 3.10.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.10
o
o Pasul 5: Aceast operație, ne permite din acest moment s edit m elementele grafice, care în
cazul nostru sunt linii. Dac stratul pe care vom vectoriza nu este corect selectat, elementele
grafice (liniile) pe care le vom vectoriza se vor salva în alt strat sau se vor pierde.
o Facem pe ecran un Zoom cu butonul Zoom In conform specificațiilor scara afișat s fie
1:2.500 șiătrecem la vectorizare. Înainte de începerea vectoriz rii trebuie s activ m Snapping-
ul. Aceasta înseamn ăposibilitatea închiderii sau intersect rii liniilor respectiv poligoanelor cu
o tolereanț ăprestabilit .
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.11
o
o
o
o
o
o Pasul 6: Vectorizarea se face prin ap sarea butonului stânga al mousului urm rind drumul din
fereastra selectat (practic nu este altceva decât partea de hart afișat ăpe monitor), iar arcul
(linia) se închide f când la sfârșit dublu click. La terminarea unui arc complet deschidem
Tabela de atribute a stratului vectorizat astfel: facem click dreapta cu mousul, deschidem
Open Attribute Tables și complet m câmpurile (dup caz) Denumire și Tip. Dup ce am
terminat de vectorizat închidem sesiunea de editare: Stop Editing și Save Edits.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.12
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.13
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.14
13. Proiecteă iăaplica iiăGISărealizateăînă araănoastr
ProiecteăSIG/GISărealizateălaănoiăînățar
Sistemele InformaționaleăGeograficeăcareăs-au realizat sau sunt în diverse faze de proiect sau de
realizare suntăurm toarele:ă(https://cadastru.biz/sistemul-informational)
 Sistemulă informațională geografică pentruă studiulă dezastreloră naturaleă (Realizată deă
Academiaă Român ă – Institutul de Geografie sub coordonarea Prof. Dr. Dan
B lteanu,ăm.c.ăalăAcademieiăRomâne)
 Sistemulăinformaționalăagricol
 Sistemulăinformaționalăviticol
 SistemulăinformaționalăpentruăÎmbun t țiriăFunciare
 Sistemulăinformționalăforestier
 Sistemulăinformaționalăalăapelor
 Sistemulăinformaționalăimobiliar
 Sistemulăinformaționalăedilitar
 Sistemul informaționalăalădrumurilorăpublice
 Sistemulăinformaționalăalăc ilorăferate
 Sistemulăinformaționalăalăporturilor
 Sistemulăinformaționalăalăaeroporturilor
 SistemulăinformaționalăalăMetroului
 SistemulăinformaționalăalăMAI
 SistemulăinformaționalăalăAp r rii
 SistemulăinformaționalăalăMonumentelorăistorice
 SistemulăinformaționalăAriilorăProtejate

MinisterulăMediuluiăareăfoarteămulteăaplicațiiăSIG/GISăhttp://www.geoportal-mediu.ro/home/

ROENV GEOPORTAL
http://www.roenv-geoportal.ro/GPT9/catalog/main/home.page
Proiect Phare RO2005/017- 553.03.03.04.01ă“Asisten ătehnicaăînăelaborareaăh r ilorăGISăînădomeniulă
protec ieiămediului”, finalizat cu creearea unui portal denumit ROENV GEOPORTAL. Utilizarea
ROENV GEOPORTAL se va face de c treăunănum rămareădeăangaja iăpubliciăcareălucreaz ăcuă
structurileăMM,ăANPMăşiăalteăorganiza iiăsubordonateăbeneficiarului,ătrebuie s ăreamintimă
principaleleleătemeădeăbaz ăcareăau fost abordate :
 Scopulă aplica ieiă ROENVă GEOPORTALă esteă s ă facilitezeă descoperireaă şiă
publicareaă deă dateă şiă h r iă GISă pentruă aă ajutaă urm toareleă sectoareă aleă mediului:ă
conservareaănaturii,ăcontrolulăpolu riiăindustrialeăşiămanagementul riscului, calitatea
aeruluiăşiăzgomotul,ămanagementulădeşeurilorăşiăcalitateaăapei.ă
 Portalulă esteă deschisă şiă interoperabilă şiă esteă conformă cuă standardeleă stabiliteă şiă
conformă cuă specifica iileă organiza iiloră europene,ă interna ionaleă şiă standardeleă
acceptateă înă acestă sectoră incluzândă aiciă Organiza iaă Interna ional ă pentruă
Standardizare(ISO), Comitetul European pentru Standardizare, Open Geospatial
ConsortiumăşiăWorldăWideăWebăConsortium.ă
 Se bazeaz ăpe tehnologiileăESRIăArcIMSăşiăArcGISăServer,ăROEnvăGeoPortal este
oămetod ăeficient ădinăpunctădeăvedereăalăcosturilorăpentruăaă mbun t tiăprocesulădeă
luareă aă deciziiloră laă nivelă na ională şiă locală pentruă urmatoareleă grup ri:ă Ministerulă
Mediuluiă (MM),ă Agen iaă Nationalaă Pentruă Protec iaMediului(ANPM),ă Agen iaă
Regional ă pentruă Protec iaMediului(ARPM)ă şiă Agentiileă Localeă pentruă Protec ia
Mediului.
 Se recomandat ă dezvoltareaă unoră formeă diversificateă deă instruireă careă s ă satisfac ă
nevoileă fiec ruia.ă Sesiunileă deă instruireă ofer ă utilizatoriloră niveleleă minimeă şiă
avansateădeăcunoştinteălegateădeăaplica iaăROEnvăGeoPortal.ă
 Sesiunileădeăinstruireăpentruăutilizatori,ăatâtăpentruăceiădeănivelăgeneralăcâtăşiăpentruă
cei principali, au fost inuteă înă limbaă Român deă c treă Exper iă califica iă şiă cuă
experien .
 În timpul instruirii, s-au fost folosite materialele bazate pe seturile de date oferite ca
exempluă şiă h rțile GIS referitoare la mediu alese astfel încâtă s ă s-a luat în
considerare profilul participanților la instruire. Deă fapt,ă cursan iiă erau familiariza iă
cu conceptele de aăînv aăcumăs ălucrezeăcuămetadateăşiăcuămapăviewer,ăs ăintegrezeă
metadateleăGeoPortaluluiăînă aplica iiă externeăwebăreferitoareălaămediu,ăs ădescarceă
date dintr-unăserviciuădeăh rți publicate, culegerea metadatelor, lucrul cu extensiile
ROEnv Geoportală şiă s ă personalizezeă aspectulă şiă percep iaă interfe ei,ă modificândă
elementeăşiămodululămapăviewer.ă
 Figura 13.1 – ROEnv GeoPortal
 Figura 13.2 – Map Viewer ROEnv GeoPortal
ManagemenulăconservativășiăparticipativăalăsituluiăROSCI0229ăSIRIU
Implementarea societatii informatizate reprezinta un obiectiv major pentru Guvernul României, fiind o
component ăesențial ăaăprogramuluiădeădezvoltareăpolitic ășiăeconomic .ăDeăaceea,ă„Managemenul
conservativ și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU„ăreprezint ăoănecesitate în implementarea
politiciiăînădomeniulăprotecțieiămediului,ăcaăparteăaăpoliticiiădeămediu.ăOăparteăsubstan ial ăaăresurseloră
actualeăesteădedicat ăselec iei,ăgestion riiăşiăprotec ieiăariilorădeăimportanț ăconservativ ăcomunitar .ăÎnă
mod evident,ăsuntănecesareămecanismeăpentruăaăevaluaămodulăînăcareăacesteăactivit iăauăavutăsuccesăînă
îndeplinireaăobiectivelorădeăconservareăaănaturii,ăatâtăpeăariiăprotejateăindividualeăcâtășiălaănivelulă
re elelorăna ionaleășiăeuropeneăcaăunăîntreg.
În contextul ariilorăprotejate,ădezvoltareaădeăstandardeăcomuneădeămonitorizareăofer ădou ăbeneficiiă

 peă deă oă parteă adoptareaă uneiă metodologiiă deă încredere,ă careă s ă permit ă evaluareaă
majore:

st riiă deă conservareă siă aă caracteristiciloră cheieă ceă auă stată laă bazaă declar rii ariilor
protejate.ă Acestă lucruă vaă permiteă efectuareaă evalu riloră deă c treă exper iă diferi i,ă laă
momenteă deă timpă diferiteă pentruă aă puteaă fiă comparateă şiă aă permiteă identificareaă
schimb rilorăcareăauăloc.
 iar pe de alt parteă evalu rileă ariiloră protejateă diferite pot fi agregate pentru a
produceă rapoarteă deă sintez ,ă laă diferiteă sc riă geografice.ă Acestă lucruă poateă duceă laă
identificareaă priorit iloră deă ac iuneă laă nivelă locală şiă na ional.ă Oă astfelă deă agregareă
esteăesen ial ăînăcazulăînăcareăRomâniaăareăobliga ia de a raporta cu privire la starea
ariilorăprotejateădesemnateăînăre eauaăNATURAă2000,ăprecumăși pentru a îndeplini
cerin eleădeăraportareădinăDirectiveleăUE.

Acest proiect are ca obiective specifice realizarea unei baze de date privind biodiversitatea în
ROSCI10229 - SIRIU,ăaăuneiăh rțiădeădistributieăpentruăfiecareăhabitatănaturalăși specie s lbatic de
interesăcomunitarăînăparte,ăaă24ădeăh rțiădiferiteă(respectivă12ătipuriădeăhabitateăși 12 de specii: 4 specii
de plante, 3 specii de pești, 2 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de mamifere), a unei analize
extensive la scar spațial a distribuției habitatelor în urma procedeelor de clasificare asistat prin
utilizarea tehnologiilor de remote sensing, asigurarea unei supravegheri periodice sau neperiodice -
dup caz - a parametrilor caracteristici (biotici și abiotici) șiăprezentareaăst riiădeăconservareăaă
habitatelor naturale șiăaăspeciilorăs lbaticeădeăinteresăconservativădeăpeăteritoriulăarealului,ăasigurareaă
documentației necesare obținerii avizului asupra sistemului de monitorizare.
Serviciul de inventariere și cartare a habitatelor naturale și habitatelor speciilor s lbatice de interes
conservativ comunitar și de realizare a proiect rii, aviz rii și implement rii sistemului de monitorizare
a st rii de conservare a
acestora aferent și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU"
http://www.geoportal-mediu.ro/Siriu/viewer/
 Figura 13.3 – Map Viewer Geoportal SIRIU
Alte link-uri pentru proiecte pe mediu:
http://bio.geoportal-mediu.ro/bmb
www.geoportal-mediu.ro/geoportalceahlau
www.geoportal-mediu.ro/cuejdel.html
http://lm.geoportal-mediu.ro/home/
http://bio.geoportal-mediu.ro/geoportalmacin/
www.geoportal-mediu.ro/geoportalneamt/

Portal deschis de date al Uniunii Europene

https://open-data.europa.eu/ro/data/dataset/tlfXbWEXyakR6dhtCx08DA
Acoperire geografică: Slovacia, Austria, Andorra, Finlanda, Azerbaidjan, Italia, Lituania, Regatul
Unit,ăPortugalia,ăBelarus,ăFran a,ăBelgia,ăGrecia,ăRusia,ăMonaco,ăLuxemburg,ăMalta,ăRepublicaăCeh ,ă
Islanda,ăSpania,ăMuntenegru,ăMacedonia,ăIrlanda,ăCroa ia, Ucraina,ăPolonia,ă rileădeăJos,ăKazahstan,ă
Turcia,ăSlovenia,ăBulgaria,ăBosniaăşiăHer egovina,ăGeorgia,ăLiechtenstein,ăRomânia,ăLetonia,ă
Norvegia, San Marino, Armenia, Estonia, Moldova, Danemarca, Ungaria, Cipru, Serbia, Suedia,
Albania,ăElve ia,ăGermania.
Geoportalul INSPIRE al României
Intrarea în vigoare a Directivei INSPIRE 2007/2/CE în mai 2007 a constituit un eveniment major în
UniuneaăEuropean .ăSeăpermiteăastfelăstabilireaăuneiăinfrastructuriădeăinformațiiăspațiale,ănecesareă
suportului cerut de politicileăcomunitareălegateădeăprotecțiaămediuluiăprecumășiăaăpoliticilorăînădomeniiă
careăpotăaveaăunăimpactăasupraămediului.ăINSPIREăareălaăbaz ăoăinfrastructur ădeădateăspațiale,ă
necesareăsprijinuluiăpoliticilorădeăprotecțieăaămediului,ăfiecareădinătemeăfiind definite prin componente
cheieășiăreguliătehniceădeăimplementare.
Scop
Scopulăproiectuluiăconst ăînăcreareaăcadruluiătehnicănecesarărealiz riiăinfrastructuriiădeădateăspațialeădină
RomâniaăînăvedereaăalinieriiălaăexigențeleăeuropeneăimpuseăprinăDirectiva INSPIRE.

 Inventariereaăgestionarilorădeădateășiăanalizaăsituațieiăexistenteăaădatelorăspațialeădină
Obiective

Româniaă înă vedereaă realiz riiă infrastructuriiă naționaleă pentruă informațiiă spațialeă aă
României (INIS)
 Colectarea datelor preliminare de la gestionariiă deă dateă spațialeă prină intermediulă
unui instrument informatic care va permite inventarierea gestionarilor de date
spațialeășiăpreluareaădeădateăspațialeădeălaăaceștia
 Realizarea analizei propriu-ziseă constândă înă corel riă întreă informațiileă spațialeă
furnizateădeăgestionariiădeădateăspațiale,ăceleăcareăurmeaz ăaăfiăfurnizate,ăactualiz riă
ale acestora.

Exemplu portal: INSPIRE, ANCPI, IGR,

Nomenclatorulăna ionalăalăgestionarilorădeădateăgeospa iale
http://geoportal.gov.ro/Geocatalog
 ANCPI – Agen iaăNa ional ădeăCadastruă iăPublicitateăImobiliar
AplicațiaăINISăViewerăpermiteăvizualizareaăresurselorădeăhart ăprecum:ăTopRO5,ăOrtofotoă
2005, Ortofoto 2008, Ortofoto 2009, Ortofoto 2010, Ortofoto 2012
Geoportal http://geoportal.ancpi.ro/ancpi/index.html
 Figura 13.4 – GeoPortal ANCPI
http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html
Figura 13.5 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI
 Figura 13.6 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Ortofoto 2010
http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html
 Figura 13.7 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Harta topo – Pia aăMareădinăSibiu
http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html
 Figura 13.8 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Ortofoto 2010 – Pia aăMareădinăSibiu
Geoportal Imobile http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/imobile/Harta.html
 Figura 13.9 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Cautare Imobil

Instrumentăvizualizareășiăanaliz ăspațial
Caut ăparcel ădup ăadres
 Figura 13.10 – INISăViewerăGeoPortalăANCPIăCautareăImobilăBucure tiăSectoră1

Analizeăariiăprotejateășiăbenziăinundabilitate

http://geoportal.gov.ro/viewers/ro_RO/index.html
 Figura 13.11 – INISăViewerăGeoPortalăANCPIăBand ăinundabil ăBucure tiăSectoră5
Analiz ăparceleăcadastraleăînăzonaăselectat
Figura 13.12 – INISăViewerăGeoPortalăANCPIăParceleăcadastraleăselectateăBucure tiăSectoră5

Nr. Nr. Nr.

Jude ă UAT Localitate Strad ă
crt. cadast. poştală
Bucuresti Bucuresti
1 200255 BUCURESTI DIMITRIE GUSTI 8
Sectorul 1 Sectorul 1
2 200434 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti STIRBEI VODA 6
Sectorul 1 Sectorul 1 CONSTANTIN NOICA
(FOSTA

3 200583 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti STEFAN FURTUNA) 120

Sectorul 6 Sectorul 6
Bucuresti Bucuresti
4 201194 BUCURESTI CAL PLEVNEI 59
Sectorul 1 Sectorul 1
Bucuresti Bucuresti
5 201363 BUCURESTI VIRGILIU 34
Sectorul 1 Sectorul 1
Bucuresti Bucuresti
6 201558 BUCURESTI VIRGILIU 22
Sectorul 1 Sectorul 1
7 201559 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti VIRGILIU 22
Sectorul 1 Sectorul 1 CONSTANTIN NOICA
(FOSTA

8 201811 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti STEFAN FURTUNA) 159

Sectorul 6 Sectorul 6 DR. BUICLIU
CRISTEA(FOST
NR.10A, SOS
9 202785 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti COTROCENI 1 ) 10 B
Sectorul 5 Sectorul 5 SPLAIUL
10 203366 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti INDEPENDENTEI 181
Sectorul 5 Sectorul 5 SPLAIUL
11 203424 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti INDEPENDENTEI 189
Sectorul 5 Sectorul 5
12 203501 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti ZARII ZARII (FOSTA 13
Sectorul 5 Sectorul 5 DR.
13 203600 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti ASACHE) 4
Sectorul 5 Sectorul 5
Bucuresti Bucuresti
14 203648 BUCURESTI PLEVNEI 137A
Sectorul 6 Sectorul 6
137C
Bucuresti Bucuresti (FOST
15 203721 BUCURESTI PLEVNEI
Sectorul 6 Sectorul 6 NR.
137A)
16 203793 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti VIRGILIU 61A
Sectorul 1 Sectorul 1 CONSTANTIN
17 203869 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti NOICA SPALIUL 181A
Sectorul 6 Sectorul 6
18 204487 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti INDEPENDINTEI 200C
Sectorul 6 Sectorul 6 SPLAIUL
19 205111 BUCURESTI Bucuresti Bucuresti INDEPENDENTEI 183
Sectorul 5 Sectorul 5
Exemplu Raport
Figura 13.13 – INISăViewerăGeoPortalăANCPIăParceleăcadastraleăselectateăBucure tiăSectoră5
 Figura 13.14 – INISăViewerăGeoPortalăANCPIăAriaăprotejat

H rțiăhazardășiăriscălaăinundații
http://gis2.rowater.ro:8989/flood
În procesul de implementare a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și managementul riscului la
inundații a doua etap este reprezentat de elaborarea har ilor de hazard i a h r ilor de risc la
inunda ii ( termen raportare martie 2014).
H rțile de hazard și risc la inundații au fost întocmite pentru zonele desemnate ca având un risc
potențial semnificativ la inundații, în cadrul primei etape de implementare a Directivei 2007/60/CE -
evaluarea preliminar a riscului la inunda ii care a avut ca termen de raportare la Comisia
European ă- martie 2012 (termen îndeplinit de România).
În aceast a doua etap de implementare, pentru realizarea h rîilor de hazard au fost
utilizate rezultatele obținute în cadrul Programului național Planul de Prevenire, Protecție și
Diminuare a Efectelor Inundațiilor (P.P.P.D.E.I.), bazate pe metode științifice / avansate de modelare
hidraulic , dar și pe rezultatele unor metode simplificate de generare a curbelor de inundabilitate,
aplicate în zonele neacoperite de P.P.P.D.E.I. H rtileădeăhazardălaăinunda iiăprezint extinderea zonei
inundate,ăspecific ăunorădebiteăcuădiferiteăprobabilit iădeădep şire.
Elaborarea h rților de risc la inundații s-a bazat pe h rțile de hazard la inundații și pe analiza datelor
privind elementele expuse hazardului și a vulnerabilit ții acestora. În conformitate cu cerințele
Directivei, h rțileădeăriscălaăinunda iiăindic ăpoten ialeleăefecteănegativeăasociateăşiăexprimateăînă
urm toriiătermeni:ănum rulăaproximativădeălocuitoriăpoten ialăafecta i;ătipulădeăactivitateăeconomic ădină
zonaăpoten ialăafectat ;ăinstala iileăIPPCă(cf.ăanexeiăIăaăDirectiveiă96/61/CEăprivindăprevenireaăşiă
controlulăintegratăalăpolu rii),ăcareăpotăproduceăpoluareăaccidental ăînăcazulăinunda iilor; zonele
protejateăpoten ialăafectate,ăetc.
H rțile de hazard și risc la inundații au fost elaborate, conform Directivei 2007/60/CE pentru 3 scenarii

 scenariulă cuă probabilitateă mic ă (pentruădebiteămaximeăcuăprobabilitateădeădepașire

de inundabilitate:

0,1% - respectivăinunda iiăcareăseăpotăproduceăoădat ălaă1000ădeăani);

 scenariulăcuăprobabilitateămedieă(pentruădebiteămaximeăcuăprobabilitateădeădepașireă
1% - respectivăinunda iiăcareăseăpotăproduceăoădat ălaă100ădeăani);
 scenariul cu probabilitate mareă(pentruădebiteămaximeăcuăprobabilitateădeădepașireă
10% - respectivăinunda iiăcareăseăpotăproduceăoădat ălaă10ădeăani).

În prezent informația disponibil în cadrul portalului este asociat scenariului mediu de inundabilitate
(acesta fiind și scenariul solicitat de Comisia European a fi raportat în aceast etap ). Procesul de
înc rcare a datelor este în plin desf șurare, urmând c în perioada urm toare s fie înc rcate și
informațiile referitoare la celelalte dou scenarii mai sus-menționate (scenariile cu probabilitate mare și
mic ).
Mențion m faptul c h rțile prezentate sunt de interes general, în scop de informare; pentru activit ți
de promovare a investițiilor, proiectare, etc. sunt necesare studii aprofundate la nivel local. De-
asemenea, atragem atenția asupra faptului ca aceste h rți au fost întocmite doar pentru anumite
zone/sectoare (zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în contextual Directivei 2007/60/CE), și
neacoperirea unei zone din țara noastr nu conduce la concluzia c zona respectiv nu poate fi expus
riscului la inundații.
 Figura 13.15 – GeoPortalăROWATERăH r iădeăhazardă iăriscălaăinunda ii
Programul na ional de implementare a unui sistem informa ional geografic (GIS) pentru protec ia
patrimoniului cultural na ional imobil (arheologie si monumente Istorice) – eGISpat
http://egispat.inp.org.ro
Programulăna ionalăeGISpatăaăfostăinstituităprinăordinulăministruluiăculturiiănr.ă2408/2005,ăpentruă
realizareaăunuiăsistemăinforma ionalăgeografică(GIS)ăpentruăprotec iaăpatrimoniuluiăculturalăna ională
imobil (arheologie șiămonumenteăistorice).ăProgramulăseăbazeaz ăpeăunăparteneriatăîntreăMinisterulă
Culturii șiăPatrimoniuluiăNa ional,ăInstitutulăNa ionalăalăPatrimoniuluiăși ESRI România.
Modulădeădesf șurareăalăprogramuluiăaăfostăprev zutăînăconformitateăcuăprocedurileăspecificeă
proiectelor de cercetare-dezvoltareăiarărolulăInstitutuluiăNaționalăalăPatrimoniuluiăesteăacelaădeă
coordonatorăînăactivitateaădeăcolectare,ăprelucrare,ăverificareășiăde centralizare a datelor. Perioada de
derulareăaăproiectuluiăaăfostăstabilit ălaăoptăaniă(2006-2013).
ObiectiveleăprogramuluiănaționalăeGISpatăauăvizatăconstituireaăunorăbazeădeădateăcomplexeădeăevidenț ă
a patrimoniului imobil, în care pot fi stocate, analizateășiăcorelateămultipleătipuriădeădateă(ex:ăspațiale,ă
non-spațialeăsauătext,ăcartografice,ăfotograficeăș.a.)ăînăscopulăobțineriiăinformațiilorănecesareăpentruă
fundamentareaădeciziilorăînăactivit țileădeăadministrare,ărestaurare,ăconservareășiăvalorificare a
patrimoniului imobil.
Pentru implementarea programului s-auăprev zut:ăasigurareaăsuportuluiălogisticăpentruădezvoltareaășiă
implementareaăeGISpat;ăutilizareaăexperien eiădobânditeăprinăaplicareaămetodologiilorădeărealizareăaă
inventarierii, prin gestionareaădatelorăpreexistenteășiăprinăpunereaăînăpractic ăaăunorăproiecteădeă
inventariere;ăcolaborareaăcuăDirecțiileăJudețeneăpentruăCultur ășiăPatrimoniuăNațional,ăcaăfurnizoriădeă
date din teritoriu.
Sistemeleădeăinforma iiăgeograficeă(GIS)ăreprezint ăceaămaiănou ătehnologieăcare permite reprezentarea
geografic și cartografic aădatelorăcuprinseăînăbazeleădeădateărela ionale.ăEsteăastfelăposibil
reprezentarea vizual a siturilor arheologice și a monumentelor istorice în amplasamentul și cu
distribu iaălorăgeografic .ăAplicațiaăonlineăaăprogramului eGISpat,ăst ălaădispozițiaăpubliculuiăcaăsurs ă
de informare.
ProgramulăeGISpatăvaăr spundeănecesit iiăaplic rii,ăînădomeniulăprotej riiăpatrimoniului,ăaădou
concepte: conservarea integrat și managementul riscurilor.ăProgramulăna ionalăeGISPatăr spunde,ădeă
asemenea, reglement rilorălegislative,ăatâtăcelorăromâneştiăcâtăși celor europene, din domeniul
protej riiășiăconserv riiăpatrimoniuluiăcultural.
În România, activitatea privind protejarea monumentelor istorice esteăreglementat ăprinăLegeaăspecial ă
nr.ă422/2001,ăcuămodific riășiăcomplet riăulterioareășiăprinăNormeleămetodologiceădeăinventariereășiă
clasareăaămonumentelorăistorice,ăaprobateăprinăOrdinulăMinistruluiăCulturiiășiăPatrimoniuluiăNațională
nr. 2260/2008, republicate.
Necesitateaăimplement riiăunuiăastfelădeăprogramăaăfostădat ădeăinexistențaăpân ăatunciăînăRomâniaăaă
unuiăsistemăinformaticămodernășiăperformantădeăinventariere,ăcareăs ăpermit ăoămaiăclar ășiăcomplex ă
evidențiereăaăpatrimoniuluiăimobilășiăposibilit țiăsporiteădeăvalorificareăaădatelor,ăînăscopulăfinalăală
cercet rii,ăprotej riiășiăpromov riiămonumentelorăistorice.
Figura 13.16 – eGISpat România GeoPortal
 eGISpat

Bucureşti
Figura 13.17 – eGISpat Bucure ti GeoPortal

PentruăBucurești,ăorașăcuăceaămaiămareădensitateădeămonumenteăistoriceăînăraportăcuăcelelalteăjudețe,ă
aplicarea tehnologieiăGISăasigur ăoăreprezentareăcartografic șiăplanimetric aădatelorăde inuteășiăînă
acelașiătimpăseăpotăgestionaășiămonitorizaăinforma iileădinăListaăMonumentelorăIstorice.
ProiectulăpentruăcentrulăistoricăalăBucureştiului,ărealizatăînăparteneriatăcuăESRIăRomânia,ăseăbazeaz ăpeă
reprezentarea cartografic a monumentelor istorice șiăaăsiturilorăarheologiceădinăzonaăiarăaplicațiaă
conțineădateăreferitoareălaădistribu iaăacestoraăpeăoăhart digital la scara 1:2000. A fost, de asemenea,
suprapus ăși o fotografie satelitar .
Aplica ia eGISpatBucureşti
Aceastaăaplica ieăreprezint ăunăproiectăînăcadrulăprogramuluiăeGISpat,ăfinan atădeăMinisterulăCulturiiășiă
PatrimoniuluiăNa ional.ăAplica iaăaăfostădezvoltat ădeăESRIăRomânia,ăînăparteneriatăcuăINP.

Figura 13.18 – eGISpat Bucure ti GeoPortal

Componente

Aplica ia public , cea destinată marelui public, care are posibilitatea de a căuta un monument istoric
după următorii indicatori:
 -Codul
-Adresa
-Denumirea
-Datare

http://egispat.inp.org.ro

Figura 13.19 – eGISpat Bucure ti GeoPortal – Categorii Monumente

Aplica ia expert
Aădouaăcomponent ăesteădedicat ăspecialiştilor,ăINPășiăMCPN,ăDirec ieiădeăCulturaăBucureşti,ăcareăauă
posibilitateaădeăaăeditaăbazaădeădateăspa ial .
Acesteăfunc ionalit iăsuntădestinateănumaiăpersoanelorăautorizate,ăiarăaccesulăseăfaceăpeăseamaăunuiă
nume de utilizator șiăaăuneiăparole.ăAplica iaăWebădestinat actualiz riiăbazeiădeădateăspa ialeădispuneă
de o bar de instrumente destinat navig riiăîn hart . Ea permite editarea și actualizarea în timp real a
bazei de date geo-spa ialeăprinăintermediulăInternetului.
Din punctul de vedere al programului eGISpat, toate monumentele istorice sunt tratate drept obiecte
spa iale.ă
Prin urmare fiecare monument istoric are asociate o localizare pe harta și un tabel de atribute care
reprezint ăleg turaăcuăbazaădeădateăcon inândădateleădespreămonumenteăistorice.
Aplica iaăon-lineăesteăoăaplica ieădeătipă"webăenterprise"ădestinat stoc rii,ăadministr riiăși analizei
datelorăreferitoareălaăpatrimoniulăculturalăna ionalăimobilădinăcentrulăistoricăalămunicipiuluiăBucureşti,ă
deăc treăspecialiştiiăINPăși ai Ministerului Culturii și Patrimoniului National".
Bazaălegal ăaăinventarieriiămonumentelorăistoriceăesteăreglementat ăprinălegeaănr.ă422/ă2001ădină18ă
iulieă2001ăprivindăprotejareaămonumentelorăistorice,ăcareădefineşteălaăcapitolul.ă1,ăart.ă7,ăclasareaă
monumentelor istorice astfel
a) în grupa A - monumenteleăistoriceădeăvaloareăna ional ășiăuniversal ;
b) în grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
Clasarea monumentelor istorice în grupe se face prin ordin al ministrului culturii și cultelor, la
propunereaăComisieiăNa ionaleăaăMonumentelorăIstorice,ăconformăproceduriiădeăclasare prev zuteădeă
lege.
Elementele aplicaţiei
- Bara de instrumente
- Menu-uriăcuăop iuniăprivindăvizualizareaăși administrarea datelor
- Ferestreădedicateăinterog rilorădeătipăatribut
- O fereastr destinat afiş riiărezultatelorăinterog rilorăspa iale
- O fereastra înăcareăutilizatorulăpoateăcontrolaăcon inutulăh r iiădigitale

a. Interogarea atribut
Aplica iaădispuneădeăcâtevaăinstrumenteăcareăpermităg sireaăobiectelorăspa ialeădinăhartaăpeăseamaăuneiă
interog riădeătipăatribută(similar cu o interogare dintr-o baza de date atribut).
a. Căutarea monumentelor istorice după codul COD 2010
Aplica iaă dispuneă deă oă fereastr care permite utilizatorului s identifice un obiect din hart ,
reprezentândăoăsimbolizareăaăunuiămonumentăistoric,ădup ăcodulăacestuiaădeăinventariere (COD
2010).ă Pentruă aă identificaă obiectulă spa ială dină hartaă corespunz toră criteriuluiă deă interogare,ă
efectua iăclickăpeăbutonulăC uta i.ăObiectulăspa ialăcorespunz torăcoduluiăvaăfiăafişatăinăfereastraă
de rezultate.

c. Căutarea monumentelor istorice după denumire și grupa valorică

Aplica iaă dispuneă deă oă fereastr care permite utilizatorului s identifice un obiect din harta,
reprezentândă oă simbolizareă aă unuiă monumentă istoric,ă dup ă denumireaă acestuia,ă dup ă grupaă
valoric sauă dup ă denumireă și grupa valoric . Dac utilizatorulă tasteaz ă "Biserica"ă vaă puteaă
identificaă toateă bisericileă dină Bucureştiă (zonaă corespunz toareă h r ii)ă aflateă în patrimoniul
culturală na ională imobil.ă Dac utilizatorulă nuă tasteaz ă nimică pentruă denumireă și alege grupa
valoric A va puteaă identificaă toateă monumenteleă istoriceă aă c roră grup valoric este A.
C ut rileădup ădenumireășiădup ăgrup valoric pot fi utilizate concomitent. Pentru exemplul de
mai jos, utilizatorul va putea identifica toate bisericile din hart , aflate în patrimoniul cultural
na ionalăimobilăcareăcorespundăgrupeiăvaloriceăA.
b. Identificarea locurilor după codul postal.
Aceastaăfunc ionalitateăpermiteăutilizatoruluiăs identificeăunălocăpeăseamaăcoduluiăpoştal.
INFO Natura 2000
http://dev.adworks.ro/natura/situri/1/Apuseni.html#map-holder
Naturaă2000ăesteăoărețeaăeuropean ădeăzoneănaturaleăprotejateăcreat ăînăanulă1992ădinănecesitateaădeăaă
protejaănaturaășiădeăaămențineăpeătermenălungăresurseleănaturaleănecesareădezvolt riiăsocio-economice.
Ast ziăînăjurădeă800ădeăspeciiădeăplanteăsuntăînăpericolădeădisparițieășiămajoritateaăresurselorăpiscicoleă
dinăEuropaăauăsc zutăsubălimitaădeăsiguranț ăceeaăceăfaceăcaăNaturaă2000ăs ăfieăunăinstrumentăesențială
pentru salvarea capitalului natural.
DeclarareaăsiturilorăprotejateăNaturaă2000ăareălaăbaz ădou ădirectiveăaleăUniuniiăEuropeneăcareă
reglementeaz ămodulădeăselectare,ădesemnareășiăprotecțieăaăsiturilor:ăDirectivaăP s riă(1979)ăpeăbazaă
c reiaăauăfostădeclarateăAriileădeăProtecțieăSpecial ăAvifaunistic ă(SPA)ășiăDirectivaăHabitateă(1992)ăpeă
bazaăc reiaăauăfostădeclarateăAriileăSpecialeădeăConservareă(SCI).ăSiturileăauăfostădeliminateăpeăbazaă
identific riiăștiințificeăaăhabitatelorășiăspeciilorăde pe teritoriul lor.
Laăsfârșitulăanuluiă2010ăînăUniuneaăEuropean ăexistauă26.106ăsituriăNaturaă2000,ăacoperindăcircaă20%ă
dinăteritoriulătotalăpeăoăsuprafaț ădeă949.910ăkm2.
PrinăaderareaălaăUniuneaăEuropean ăînă2007,ăRomâniaăaăadusăoăcontribuțieăimportant ălaărețeauaă
Naturaă2000ădatorit ăvaloriiăridicateăaăbiodiversit țiiădeăpeăteritoriulăs u.ăÎnălegislațiaăromâneasc ă
directiveleăHabitateășiăP s riăauăfostăadoptateăprină”OUGănr.ă57/20.06.2007ăprivindăregimulăariiloră
naturale protejate, conservarea habitatelorănaturale,ăaăfloreiășiăfauneiăs lbatice”,ăaprobat ăcuămodific riă
șiăcomplet riăprinăLegeaănr.ă49/2011.
Româniaăaădeclarată381ădeăsituriăNaturaă2000ăcareăocup ăînătotală17,89%ădinăsuprafațaăț riiădintreăcareă
108 SPA-uriă(11,89%ădinăsuprafaț )ășiă273ăSCI-uriă(13,21%ădinăsuprafaț ).ăOămareăparteădinăacesteaăseă
suprapunăpesteăariileănaturaleăprotejateădeăinteresănațională(parcuriănaționaleășiănaturale,ărezervații).ă
RețeauaăNaturaă2000ădinăRomâniaăesteăînăextindereăiarănum rulăsiturilorăprecumășiălimiteleăunora
dintre acestea sunt în curs de revizuire.
SiturileăNaturaă2000ăprezint ăcaracteristicileăregiunilorăbiogeograficeăînăspațiulăc roraăauăfostădeclarate,ă
uneleădintreăacesteaăfiindăîncadrateășiăînădou ășiătreiăbioregiuni.ăTeritoriulăRomânieiăesteăcuprinsăde 5

 Bioregiuneaă Continental ă – cuprinde zonele centrale, sudice si nord-estice, în

regiuni biogeografice:

majoritateăagricole,ăcuăveriăcaldeășiăierniăreci.
 Bioregiuneaă Alpin ă – cuprindeă munțiiă Carpați,ă cuă clim ă rece,ă p duriă șiă vârfuriă
stâncoase,ăundeătr ieșteăaproapeăjum tateădinăpopulațiaădeăcarnivoreămari a Europei
(urs, lup, râs).
 BioregiuneaăPanonic ă– cuprinde câmpiile aride din vestul României.
 BioregiuneaăStepic ă– cuprindeăreliefădeășesădinăparteaăsud-estic ășiăzoneăumedeădină
DeltaăDun riiășiăMarea Neagr .
 BioregiuneaăPontic ă– cuprindeăț rmurileăvesticeăaleăM riiăNegreășiăparteaăestic ăaă
DelteiăDun riiăad postindănumeroaseăspeciiădeăfaun .

Unăstatămembruădesemneaz ăsiturileăNaturaă2000ăînăparteneriatăcuăComisiaăEuropean ășiăareă6ăaniălaă

dispozițieăpentru a institui masurile speciale de administrare. Un sit este gestionat pe baza unui plan de
managementărealizatădeăadministrațiaăsituluiăînăcadrulăunuiăprocesădeăconsultareăpublic ășiăavizareă
științific .ăIncludereaăuneiăzoneăînărețeauaăNaturaă2000ănuăînseamn ăîns ăc ăoameniiășiăactivit țileă
economiceăsuntăexcluseădarăoriceăactivitateăeconomic ădesf șurat ăpeăteritoriulăacestuiaăvaătrebuiăs ă
țin ăcontădeăobiectiveleădeăconservareăstabiliteăpentruăspeciileășiăhabitateleăpentruăcareăsitulăaăfostă
declarat.
Activit țileăcareăajut ălaăprotejareaănaturiiășiăaămediuluiăsuntămaiăalesăceleătradiționale:ăcultivareaășiă
obținereaăproduselorăecologiceăf r ăcaăaceast ăs ăinterferezeăcuăhabitateleăspeciilorăprotejate,ăvân toareă
șiăpescuităînăanumiteălimite,ăturismădurabilă(ecoturism),ăconstrucțiiădinămaterialeătradiționaleăconformeă
cuăarhitecturaăzonei,ăetc.ăNuăsuntăpermiseălucr riădeăconstrucțiiășiăinfrastructur ăcareăafecteaz ă
habitateleășiăspeciileăprotejateădinăsităcuăexcepțiaăacolorălucr riăcareăsuntănecesareăpentruăsiguranțaă
oamenilorăsauăsuntădeăimportanț ănațional .ăDeăasemeneaăintroducereaăuneiăzoneăînărețeaănuăafecteaz ă
dreptulădeăproprietateăasupraăterenurilorăiarăînăcazulăînăcareăexist ăactivit țiăcareătrebuieăstopateăceiă
afectațiăvorăprimiăpl țiăcompensatorii.
Înăaniiăcareăvin,ăconservareaăbiodiversit țiiăvaăfiămaiăimportant ădecâtăoricând,ăfaptărecunoscutădeă
ComisiaăEuropean ăprintr-oănou ăstrategieăînădomeniulăbiodiversit țiiăpentruăanulă2020.ăPentruăNaturaă
2000ăfinanțareaăaăcrescutăsubstanțialăde-a lungul anilor. Programul LIFE+, Fondul European pentru
DezvoltareăRegional ădarămaiăales,ăFondulăpentruădezvoltareărural ăsuntăprincipaleleăsurseădeăfinanțare.
Deoareceăesteăimportantădeăștiutădac Naturaă2000ăreușeșteăs ăîșiăating ăobiectivele,ărețeauaăesteă
monitorizat ădeăunăbarometruăbianualăiarăprogreseleăfiec ruiăstatăsuntăevaluateădeăComisiaăEuropean ă
laăfiecareășaseăani.
http://www.biodiversity.ro/n2000
 Figura 13.20 – Natura 2000 GeoPortal

Limite arii protejate

http://atlas.anpm.ro/atlas

Figura 13.21 – Limite Arii Protejate GeoPortal

BazaădeădateăGISăpentruăhartaăgeologic ăaăRomâniei
ProiectulăesteărealizatădeăspecialiștiiădeălaăInstitutulăGeologicăalăRomâniei
http://www.igr.ro/index.php sub coordonarea dlui. Ing. George TUDOR vezi link-ul
http://www.igr.ro/index.php?optiune=43
Geoportal la Institutul Geologic Român
http://37.128.225.60/testgeo2
 Figura 13.22 – Institutul Geologic Român - Geoportal

Portalul de date geofizice al Institutului Geologic al României http://37.128.225.60/geofizica-v1

Figura 13.22 – Institutul Geologic Român - Geoportal

Portalădeăh rțiăinteractiveăHotNews.ro
http://hotnews.maps.arcgis.com/home/index.html
14.PREZENT RI ÎN POWER POINT

 Exempleădeăproiecteăceăutilizeaz ătehniciădeăGISăşiăteledetec ie;

 Studiuădeăimpactăalătraseuluiăuneiăautostr ziă– studiuădeăcazătraseulăCernavod ă
– Constan a;
 Studiuădeăcazăprivindămodernizareaăamenaj riiădeăiriga iiăNicoreşti-Tecuci;
 Studiu de caz privind amenajareaăbazinuluiăDâmbovi aăsuperior,

16.Bibliografie:
 Albota M., Zegheru N., Suroiu P - Dic ionară deă geodezie,ă fotogrammetrie,ă teledetec ieă şiă
cartografie englez-roman – EdituraăTehnic ăBucureşti,ă1980;

 Alexei A.M. – Tez ă deă doctorată ,,Contribu iiă privindă culegereaă semiautomat ă aă dateloră
cartografice digitale”ă– AcademiaăTehnic ăMilitar ,ă2005,;

 A to Z GIS – An illustrated dictionary of geographic information systems, ESRI Press,

Redlands, California 2006 ;

 Badea A., - Analiza efecteloră Amenaj riloră funciareă dină B r ganulă deă Sudă prină mijloaceă deă
Teledetec ie-SIG - Editura Universitaria Craiova, 2006;

 Badea A., – Noteădeăcursăteledetec ie,ăUSAMVă– Bucureşti,ă2009 ;

 B duțăM.,ă- Sisteme Geo-InformaticeăpentruăAdministrațieășiăInterne,ăEditura Confys 2006 ;

 B duț, M., - GIS : Sisteme informatice geografice : fundamente practice - Edi iaăaă2-aărevizuit ă
şiăactualizat ,ăCluj-Napocaă:ăEdituraăAlbastr ,ă2007;

 B nic ăS.,ăBeneaăI.,ăHerişanuăGhe.,ă- SistemeăInforma ionaleăGeograficeăşiăprelucrareaădateloră

geografice,ăEdituraăROMÂNIAăDEăMÂINE,ăBucureştiă2008 ;
 Breazu M., – Tez ădeădoctorat : Aplica iiăaleătopografieiăarheologiceăşiăaăsistemelorăinformaticeă
geograficeă (GIS)ă pentruă cercetareaă şiă protec iaă patrimoniuluiă imobilă dină situlă Albaă Iulia,ă
Universitatea ,,1 Decembrie 1918”ăAlbaăIulia,ă2009 ;

 Breazu M., Mihai D., Mudura R. - FolosireaătehnicilorăGISăpentruămodelareaăşiăvizualizareaă3Dă

aă dezvolt riiă şiă reabilit riiă progresiveă înă cadrulă proiectuluiă Roşiaă Montan ă - IAŞIă „Protecțiaă
mediuluiăşiădezvoltareaădurabil ăînăspa iulărural.ăActualit iăşiăperspective” USAMVăBucureştiă
– FIFIM, noiembrie 2008;

 Budea I. - Tez ădeădoctorată,,Realizareaăcadastruluiăsistemuluiăhidrotehnicăpentruăiriga iiăMihailă

Kog lniceanuă(jude ulăConstan a)”ă– 2009,ăUniversitateaăTehnic ădeăConstruc iiăBucureşti ;

 Chendeşă V. - Tez ă deă doctorat :Scurgereaă lichid ă şiă solid ă înă subcarpa iiă deă laă curbur ,ă
Institutul de Geografie al Academiei Române, 2007 ;

 Chris, Smith, Nancy, Payden, Pam, Cole - Erdas Field Guide: Third edition, ERDAS Inc.,
Atalanta, 1995;

 Cîmpeanu S.M., Bucur D. – Combaterea eroziunii solului – Editura RELAL PROMEX,

Bucureştiă2005;

 Climat change Special Edition, THE EARTH OBSERVATION HANDBOOK, edited bz CEOS
and ESA, 2008;

 Cowen D.J. – GIS versus CAD versus DBMS : what are the differences –Photogrammetric
Engineering and Remote Sensing, 1988;

 Dimitriu G. - SistemeăInformaticeăGeograficeă(GIS),ăEdituraăAlbastr ,ăCluj-Napoca 2007;

 Donis ăV.,ăDonis ăI.,ă- Dic ionarăexplicativădeăteledetec ieăşiăsistemeăinforma ionaleăgeografice,ă

EdituraăJunimeaăIaşi,ă1998;ă

 ESRI - ESRI Educational Services – ArcGis 9 – Introduction to ArcInfo using ArcMap,

ArcCatalog, 2004;

 Imbroane A.M., David M., - Ini iereăînăGISăşiăTeledetec ie,ăCluj,ă1999 ;

 Imbroane A.M., - SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE – Volumul I – Structuri de date,

PresaăUniversitar ăCluj,ă2012 ;

 Keller I. E. - GISă şiă modelare hidraulic ă pentruă re eleă deă alimentareă cuă ap ă şiă canalizare,ă
EdituraăCasaăC r iiădeăŞtiin ă2008 ;

 Les SIG a la carte, - ESRI France 2006 ;

 Leo O., DIZIER J.L. – Teledetection, Techniques et Applications cartographiques – Edition
FORHOM, Paris 1994 ;

 Maguire D., Kouzoumjian V., Smith R., - The Business Benefits of GIS, ESRI Press, Redlands,
California 2008 ;

 Mihai D. - Geomaticaăînăreabilitareaăamenaj rilorădeăÎmbun t țiriăFunciare,ăEdituraăUSAMVă,ă

Edițieătip rit ă2014, ISBN 978-973-0-18036-7;

 Mihai D, Marin M, Mudura R. - Utilizareaă imaginiloră satelitareă şiă aă tehnicilor GIS, în

actualizareaăşiăgestionareaăinformațiilorăpentruăre eleădeăutilit iăpubliceăă - Sesiuneaăanual ădeă
comunic riăştiin ificeăSpiruăHaretă2000;

 Mihai D, Mudura R. – GISă Roşiaă Montan ă - a XI-aăConferin ăanual ăESRI,ăTrimbleădină 24ă

septembrie 2004;

 Mihai D. - Sistemă deă Informa iiă Geograficeă pentruă reprezentareaă cercet riloră arheologiceă dină
zonaă Roşiaă Montan ă – Simpozionulă intena ională "SISTEMEă INFORMA IONALEă
GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN GESTIUNEA TERITORIULUI" – Cluj, 2004;

 Mihai D, Mudura R. - Utilizarea imaginiloră satelitareă siă aă tehniciloră GISă înă actualizareaă șiă
gestionareaăinforma iilorăpentruăre eleădeăutilit iăpublice. Exemplificare: studiu de caz asupra
zonelorălimitrofeăaeroportuluiăinternaționalăHenriăCoand ,ăautostradaăBucureştiă– Cernavod ăşiă
autostrada Deva – N dlacă - Simpozionulă interna ională "SISTEMEă INFORMA IONALEă
GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN GESTIUNEA TERITORIULUI" – Cluj, 2004;

 Mihai D., Mudura R. - Sistemeă Informaționaleă Geograficeă pentruă lucr riă deă îmbun t țiriă
funciare - INTERNATIONAL SYMPOSIUM TRENDS IN EUROPEAN AGRICULTURE
DEVELOPMENT USAMV Banat, Timisoara 15-16 Mai 2008;

 Mihai D., Mudura R. – Sistemeă Informa ionaleă Geograficeă pentruă lucr riă deă Îmbun t iriă
funciare – GeoCad 09, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia 8-9 mai 2009 ;

 Mihai D., Muduraă R,ă C z nescuă S. - Highlighting, Rehabilitation and Monitoring of Land
Reclamation Works Using Satellite Images and GIS – The 8th Symposium PROSPECTS for 3th
MILLENNIUM AGRICULTURE – USAMV Cluj-Napoca, octombrie 2009;

 Mihai D., Mudura R., C z nescu S. - Utilizarea imaginilor satelitare şi a tehnicilor GIS, pentru
eviden ierea, reabilitarea şi monitorizarea lucr rilor de Îmbun t iriă Funciareă – „Protectiaă
mediuluiăşiădezvoltareaădurabil ăînăspa iulărural.ăActualit iăşiăperspective” USAMVăBucureşti
– FIFIM, noiembrie 2008;
 Mihai D., Mudura R., Radnea C. – CaracterizareaăînvelişuluiăpedogeneticădinăBazinulăSiretuluiă
inferior, folosind tehnologiile GIS – SimpozionulăInterna ionalăProtec iaămediuluiăşiăsiguran ă
alimentar ă– priorit iăşiăperspective,ăUniversitateaăValahia,ăTÂRGOVIŞTEă2009 ;

 Mihai D., Mudura R., GeoCad 2010 - Proiectulă Roşiaă Montan ă - Modelare 3D pentru
dezvoltareaăprogresiv ăaăreabilit riiăecologiceăUniversitateaă1ăDecembrieă1918ăAlbaăIuliaămaiă
2010 ;

 Mihai D., Mudura R., Breazu M., Sârbu N., Venedict B., - Simpozionulă na ională „Protec iaă
mediuluiă şiă dezvoltareaă durabil ă înă spa iulă rural.ă Actualit iă şiă perspective”ă – Utilizarea Scan
STATIONă 2ă laă inventariereaă înă vedereaă moderniz riiă şiă reabilit riiă amenaj riloră deă iriga iiă -
USAMV Bucureşti,ăiunieă2010;

 Mihai D., – Teza de doctorat ,,Inventariereaă şiă reabilitareaă amenaj riloră deă îmbun t iriă
funciareă folosindă tehnicileă Sistemeloră Informa ionaleă Geografice,ă zonaă Nicoreştiă – Tecuci
jude ulăGala i”ă- USAMVăBucureşti,ă2010;

 Mihai D., Marinescu C., ,,Creating the solid 3D model of building using laser scaning
technology”,ăInternationalăConferenceăAgricultureăforăLife,ăLifeăforăAgricultureă– SECTION 5
LAND RECLAMATION, EARTH OBSERVATION&SURVEYING, ENVIRONMENTAL
ENGINEERING, Bucharest, JUNE 5 – 7, 2014, vol. III, p 87 – 92, ISSN 2285 – 6064, ISSN –
L 2285 – 6064;
 Mihai D., C lug ru A., Nedelcu B., ,,Flood prevention map on Bistrițaă river,ă România”ă
International Scientific GeoConferences SGEM 2014 Albena, Bulgaria, June 17-26;
 Mihai D., Caiet deăLucr riăPracticeă– SistemeăInformaționaleăGeografice,ăăUSAMVăBucureştiă–
FIFIM, 2014;
 Mihai D.; Mudura, R.; Teodorescu, R. & Ilinca, L.: Modern Technologies Used in Data
Updating for a School Farm Modernization, Proceedings of 25th DAAAM International
Symposium, DAAAM INTERNATIONAL SCIENTIFIC BOOK 2014 ;

 Modeles en analyse spatiale, Information Geographique et Amenagement du territoire,

Lavoisire, 2001;
 Neuner H. – Sisteme de pozi ionareăglobal ă– EdituraăMATRIXăROM,ăBucureştiă2000;

 Parker H.D. – The GIS Source book – 1989, GIS World Inc., Fort Collins Colorado;

 Jiulin Sun Pinde Fu Web GIS: Principles and Applications online from Esri's GIS Bookstore 2010
 David Chappell GIS in the cloud. The Esri Example
 P unescuă C.,ă Mocanuă V.,ă Dimitriuă S.,ă - Sistemul globală deă pozi ionareă (G.P.S.),ă Edituraă
Universit iiădinăBucureştiă2006;

 Petrescu F., – Sistemeă informaticeă geograficeă înă urbanismă şiă amenajareaă teritoriuluiă – 2007
EdituraăMATRIXăROM,ăBucureşti;

 Popescu G. – Sistemeă interactiveă deă modelareă aă informa ieiă fotogrammetrice – Editura

MATRIXROM,ăBucureştiă2009;

 Revue International de Geomatique - Information geographique et gestion des risques,

European Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;

 Revue International de Geomatique – Information geographique tridimensionnelle, European

Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;

 Revue International de Geomatique – Les SIG sur le web, European Journal of GIS and Spatial
Analysis, Lavoisir 2003;

 Revue International de Geomatique - Representation spatiales et participation, European

Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;

 Trif A., Mihai D., ,,Efectă ofă climateă changeă onă Dobrogeaă agriculturală area”,ă Internatională
Conference Agriculture for Life, Life for Agriculture – SECTION 5 LAND RECLAMATION,
EARTH OBSERVATION&SURVEYING, ENVIRONMENTAL ENGINEERING, Bucharest,
JUNE 5 – 7, 2014, vol. III, p 87 – 92, ISSN 2285 – 6064, ISSN – L 2285 – 6064;

 Vidal A., – Remote Sensing and Geographic Information Systems in Irrigation and Drainage,
Methodological Guide and Applications – 2000, ISBN:81-85068-72-0, Paris;

 Zegheruă N.,ă Albot ă M.G. – Dic ionară deă geodezie,ă topografic,ă fotogrammetric,ă teledetec ie,ă
cartografie, cadastru, englez-român, român-englez – 2008, Editura Nemira&Co;

 ** Centrul Român pentru Utilizareaă Teledetec ieiă înă Agricultur ă - CRUTA – Cercet riă şiă
proiecte realizate în perioada 1992-2010;

 ** Consortiul Open GIS , Inc. – 2004;

 ** ESRI Romania (2007 - 2014) – Curs ArcGIS 9.x și 10.x;

 Gis Cloud User Manual

 Arcgis User Manual
 ** Rehabilitation de parametres irrigues. Raport no.2. BRC-GERSAR, SOGREATH Ministere
deăl’Agricultureăetăl’industrieăAlimentaire,ăISPIF,ăRoumanieă1992;
 **ă Reformaă şiă reabilitareaă sectoruluiă deă iriga iiă – Monitorizarea mediului etapa 2008 – S.C
AQUAPROIECT S.A, 2008 ;

 *** ClubăIt&CăSoluțiileăOpenăSourceă(2010),ăOăalternativ ătotămaiăinteresant ăpentruămanageriiă

IT;
 *** Microsoft Office (2014), Microsoft Project Professional 2013 Trial disponibil online la
adresa http://technet.microsoft.com/en-
US/evalcenter/hh973401.aspx?WT%2Eintid1=ODC_ENUS_FX103797571_XT104000919;
 ***ă Microsoftă Officeă (2013),ă “Pickă theă rightă report”,ă disponibilă onlineă laă adresaă
http://office.microsoft.com/en-001/project-help/pick-the-right-report-
HA102843515.aspx?CTT=5&origin=HA102829149;
 *** Microsoft Office Project Professional 2013, http://soft-md.ru/managementul-
afacerilor/3925-microsoft-office-project-professional-2013;
 ** Pagini WEB
www.giscloud.com
www.esri.com
www.esriro.ro
www.geosystems.com
www.geosystemsro.ro
www.icas.ro
www.leica.com
www.meteoromania.ro
www.precis.ro/modules.php?name=News&file=article&d=76
www.romet.ro
www.topgeocart.ro
www.cadsolutions.ro
http://www.gpsworld.com/
http://en.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System
http://www.navcen.uscg.gov/
http://geoportal.ancpi.ro/ancpi/index.html
http://www.geoportal-mediu.ro/home/
http://www.roenv-geoportal.ro/GPT9/catalog/main/home.page
http://www.geoportal-mediu.ro/Siriu/viewer/
http://gis2.rowater.ro:8989/flood
http://bio.geoportal-mediu.ro/bmb
www.geoportal-mediu.ro/geoportalceahlau
www.geoportal-mediu.ro/cuejdel.html
http://lm.geoportal-mediu.ro/home/
http://bio.geoportal-mediu.ro/geoportalmacin/
www.geoportal-mediu.ro/geoportalneamt/
http://geoportal.gov.ro/Geocatalog
http://egispat.inp.org.ro
http://dev.adworks.ro/natura/situri/1/Apuseni.html#map-holder
http://www.biodiversity.ro/n2000
http://atlas.anpm.ro/atlas
http://www.igr.ro/index.php
http://www.igr.ro/index.php?optiune=43
http://37.128.225.60/testgeo2
http://37.128.225.60/geofizica-v1
http://hotnews.maps.arcgis.com/home/index.html
https://open-data.europa.eu/ro/data/dataset/tlfXbWEXyakR6dhtCx08DA