Iluminismul românesc se identifică în mare măsură cu 

Școala Ardeleană și cu reverberațiile ei

transcarpatine. Acest iluminism a stat în serviciul idealului național, la a cărui fundamentare a
contribuit hotărâtor, prin demersul la istorie, la istoria limbii și a poporului. Iluminismul românesc va
recurge, la rândul său, la argumentele istorice în favoarea unor revendicări politice.
Școala Ardeleană a pus în mișcare un amplu proces de afirmare națională și culturală a românilor
din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea.
Cărturarii acestui curent au combătut superstițiile, au popularizat știința și au adus argumente pentru
afirmarea drepturilor românilor din Transilvania. Activitatea lor științifică s-a manifestat în plan
didactic prin redactarea de manuale școlare, înființarea de școli și promovarea literaturii și științei. O
vastă activitate în acest sens a desfășurat Gheorghe Șincai, directorul școlilor Bisericii Române
Unite cu Roma. Acesta a redactat mai multe manuale școlare, inclusiv de aritmetică.
Cartea Volksnaturlehre zur Dämpfung des Aberglaubens a superintendentului Johann Heinrich
Helmuth (1732-1813) a fost sursa de inspirație a lui Șincai (1754-1816) pentru lucrarea Învățătură
firească spre surparea superstiției norodului.
Cea mai reprezentativă operă literară realizată în spirit iluminist este epopeea Țiganiada de Ioan
Budai-Deleanu, care pledează în sensul democrației.
Academiile domnești întemeiate în Țara Românească între 1678-1688, în Moldova la 1707, au
reprezentat de asemenea focare de cultură în spațiul românesc. O altă formă de manifestare a
spiritului iluminist a fost interesul pentru tipărirea de cărți. Între 1700 și 1800 s-au tipărit în Țara
Românească 799 de cărți dintre care 617 în românește, iar 182 în grecește, latinește, slavă, etc.
Procentul de carte laică a crescut necontenit, în dauna subiectelor religioase.
Printr-un jurnal de călătorie răspândește idei iluministe și Dinicu Golescu, luminatul boier muntean,
care în "Însemnare a călătoriei mele", surprinde contrastele dintre civilizația țărilor vizitate și
realitățile triste din patria sa.
În Țara Românească și în Moldova Chesarie Râmniceanul și Leon Gheuca răspândiseră idei
iluministe datorate lecturilor din raționaliștii francezi și, în special, din Enciclopedia lui Denis Diderot.