63

MODULUL 1

TEMA 1.1
Competenţele cheie reprezintă un pachet multifuncţional, transferabil de cunoştinţe, abilitaţi
şi atitudini  de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală,
incluziunea socială şi găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie sa se fi dezvoltat la sfârşitul
educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca fundament pentru învăţare ca parte a educaţiei
pe tot parcursul vieţii.
 Cele opt domenii ale Competenţelor cheie  sunt:

 1.      Comunicarea în limba maternă

2. Comunicare in limbi straine

3.      Competente in matematica si competente elementare in stiinte si tehnologie

4. Competente in utilizare a noilor tehnologii informationale si de comunicatie

5.      Competente pentru a invata sa inveti

6.      Competente de relationare interpersonala si competente civice

7.      Spirit de initiativa si antreprenoriat

8.      Sensibilizare culturala si exprimare artistica

Definiţii:

Comunicarea in limba Comunicarea este abilitatea de a exprima si interpreta gânduri,

materna sentimente şi fapte atât pe cale  orală cât şi scrisă (ascultare,
vorbire, citire şi scriere), şi de a interacţiona intr-un mod
adecvat in cadrul întregii game a contextelor sociale şi culturale
– educaţie şi instruire, la serviciu, acasă sau in timpul liber.
 

Comunicare in limbi straine Comunicarea intr-o limba străină are aceleaşi dimensiuni  ca şi
comunicarea in limba maternă: se bazează pe abilitatea de a
înţelege , de a exprima şi de a interpreta gânduri, sentimente şi
fapte atât pe cale orală cât şi în scris (ascultare, vorbire, citire şi
scriere) intr-o gamă potrivita de contexte sociale – la serviciu,
acasă, în educaţie şi instruire – conform cu dorinţele sau
nevoile individului. Comunicarea intr-o limba străină  de
asemenea apelează la abilităţi  de mediere şi  înţelegere
culturală. Nivelul performantei va varia  intre cele patru
dimensiuni ,  intre diferitele limbi şi conform cu moştenirea şi
cadrul lingvistic  al individului.
 63

 Competente in matematica Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna, scădea,

si competente elementare in înmulţi şi împărţi mental sau în scris  pentru a rezolva o gamă
stiinte si tehnologie de probleme în situaţiile vieţii de fiecare zi. Accentul se pune
mai ales pe proces decât  pe rezultat, mai degrabă pe activitate
decât pe cunoaştere. Alfabetizarea ştiinţifică  se referă la
abilitatea şi dorinţa  de a utiliza  cunoştinţele şi metodologia 
menită să explice lumea naturală. Competenţa in tehnologie  e
văzută ca înţelegerea şi utilizarea acelor cunoştinţe şi metode
care pot modifica  cadrul natural ca răspuns la nevoile şi
dorinţele oamenilor.
 

Competente in utilizarea Competenţa digitală implică utilizarea critică şi cu încredere a

noilor tehnologii mijloacelor media electronice  la muncă, în timpul liber şi
informationale si de pentru comunicare. Aceste competenţe se referă la gândirea
comunicatie logică şi critică, la abilităţile de management a informaţiei la
standarde înalte, si la abilităţi  de comunicare dezvoltate.

La nivelul de baza , abilităţile  TIC cuprind utilizarea

tehnologiei multimedia pentru a primi, evalua, stoca, produce,
prezenta şi schimba informaţii, şi pentru a comunica şi a
participa  in reţele prin intermediul Internetului.
 

Competente pentru a invata „A învăţa să înveţi” cuprinde  disponibilitatea  de a organiza şi

sa inveti reglementa propria învăţare, atât individual cât şi in grup.
Aceasta include abilitatea de  organiza eficient timpul, de a
rezolva probleme, de a achiziţiona, procesa, evalua şi asimila
noi cunoştinţe, şi de a aplica noile cunoştinţe  şi deprinderi  intr-
o varietate de contexte – acasă. la servici, în educaţie şi
instruire. In termeni mai generali, “a învăţa să înveţi”
contribuie  puternic la managementul traseului  profesional.
 

Competente de relationare Competenţele re relationare interpersonala  cuprind toate

interpersonala si competente formele  comportamentale care trebuie  stăpânite pentru ca un
civice individ să fie capabil să participe  intr-un mod eficient si
constructiv  la viata socială, şi să rezolve conflictele,  dacă e
cazul. Abilităţile interpersonale sunt necesare pentru
interacţiunea efectivă,  individual  şi in grupuri, şi sunt utilizate
atât în domenii private cât şi in domenii publice.
 

Spirit de initiativa si Antreprenoriatul are  o componentă activă şi una

antreprenoriat pasivă:  cuprinde  atât  capacitatea de a induce schimbări cât  şi
 63

abilitatea de a le primi, sprijini şi adapta  la inovaţia  adusa de

către factorii externi. Antreprenoriatul  implică asumarea
responsabilităţii pentru acţiunile cuiva, pozitive şi negative, 
dezvoltarea unei viziuni strategice, stabilirea obiectivelor şi
realizarea lor, precum  şi motivarea de a reuşi.
 

Sensibilizare culturala si Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanţei 

exprimare artistica exprimării creative a ideilor, experienţelor şi emoţiilor prin
intermediul diferitelor medii, incluzând muzica, expresia
corporală, literatura şi artele plastice.
 

TEMA 1.1 DEMERS DIDACTIC

Proiect didactic

Clasa: a III –a                                                                                                         

Propunător: CHIRIAC MIHAELA

Aria curriculară: LIMBĂ ȘI COMUNICARE.

Disciplina: LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ

Subiectul: Exerciții aplicative - Adjectivul

Tipul lecţiei: Consolidare

Scopul lecției: dezvoltarea capacității de exprimare orala si scrisă, în concordanță cu normele

gramaticale, prin utilizarea tehnicilor specifice e-learning;

Competențe generale vizate:

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

Competențe specifice vizate:

1.1.Extragerea unor informații de detaliu

1.4.Manifestarea curiozității față de diverse tipuri de mesaje în contexte familiare

3.3.Formularea unei păreri

3.5. Sesizarea unor regularități ale limbii pe baza textului citit

 63

Obiective operaţionale:

- să ordoneze ideile textului;

- să răspundă la întrebări;

- să noteze/insereze adjectivele însoțite de substantivele determinate (Word Cloud);

- să scrie cu cifre romane numărul adjectivelor găsite;

- să identifice trăsăturile fizice ți morale ale personajului Claresse (Word Cloud);

- să răspundă la întrebările din chestionar (Google Forms);

- să formuleze răspunsuri despre o situație;

Strategie didactică:

v  Resurse procedurale:conversatția, exercițiul, observația, problematizarea, tehnici de tip e-

learning : Codurile QR, aplicația Word Cloud, formularul Google Forms;    

v  Resurse materiale: textul suport, laptop, telefoane mobile, jetoane (numărul și genul);

v  Forme de organizare: frontal, individual, echipa, perechi;

v  Durata: 90 minute

Bibliografie:

Programa şcolară pentru Limba și literatura română, clasele III-IV, aprobată prin ordin al
ministrului  nr. 5003/02.12.2014

- Mihăescu, Mirela, „Manual pentru clasa a IV-a  –Limba și literatura română”, Editura
Intuitext, Bucureşti, 2018
 63

Nr Etapele lectiei Conținutul informațional, activități de învățare Strategie didactică Evaluare

. Metode şi Mijloace Forme formativă
procedee de de - metode
cr învățămâ organiza si
t. nt re instrumen
te
MOMENTUL Observare
a
1. ORGANIZATORIC Se pregǎtesc materialele necesare unei bune desfăşurări a lecţiei. Conversaţia Telefoanel Frontal sistematică
e mobile

Se verifică tema pentru acasă cantitativ şi calitativ și sunt evidenţiaţi elevii care au Caietele Evaluare
rezolvat corect tema. elevilor orală
Frontal
REACTUALIZAREA  Reactualizarea cunoștințelor referitoare la părțile de vorbire învățate (substantivul,
2. adjectivul). Exercițiul Individua
CUNOSTINTELOR l Aprecieri
verbale

Element surpriză – plicuri cu emojii, ascunse prin clasă. Conversatia Telefoanel Echipă Aprecieri
e mobile verbale
Elevii se împart în 5 grupe. Fiecare grupă trebuie sa gaseasca în sala de clasa 3 Explicatia
CAPTAREA
plicuri cu emojii pe spatele cărora se află un cod pe care trebuie sa-l descifreze cu Codurile Observare
ajutorul aplicatiei QR.  Problematiza QR a
3. ATENȚIEI
rea sistematică
Emojii din
fetru
 63

Elevii vor scana codurile aflate pe spatele globurilor si vor citi fragmentele textului
Conversatia Telefoanel Aprecieri
- “O întâlnire neobișnuită”. e mobile verbale
Explicatia
Reprezentantul fiecarei grupe va citi fragmentul apoi fiecare grupă va ordona logic Codurile Observare
fragmentele.  Problematiza Echipa a
ANUNȚAREA TEMEI
4. rea sistematică
ȘI A OBIECTIVELOR
Voi anunța lectia si obiectivele pe înțelesul lor. Exerciții aplicative – Adjectivul
Caiete
Se scrie la tabla și in caiete titlul/data.  Frontal

5. Elevii răspund oral la întrebări referitoare la textul scanat cu ajutorul telefoanelor Conversația Explozia Frontal Observare
mobile. stelară sistematica
Echipă
Vor răspunde la întrebări folosindu-se de informațiile din text (cine?, ce? de ce?
unde? când? – explozia stelară) Exercițiul Individua
l Aprecieri
Elevii vor identifica în text substantivele însoțite de adjective pe care le vor nota în verbale
aplicația Word Cloud.

Vor scrie cu cifre romane la tablă numărul adjectivelor găsite. Aplicația

Word
O altă sarcină de lucru va fi identificarea trăsăturilor fizice și morale ale Cloud
personajului Clarisse din textul “O întâlnire neobișnuită”, notând adjectivele în
aplicația Word Claud.     Echipă

Se vor analiza oral, substantivele însoțite de adjective prin folosirea jetoanelor pe

DIRIJAREA    care este  inscripționat genul și numărul. Pentru fiecare raspuns corect primesc Demonstrația
ÎNVĂȚĂRII recompense. (jetoane cu emojii). Acestea vor fi lipite pe o planșă fiind desemnați Individua
câștigători eleviii care strâng cele mai multe emojii l
 63

Aplicația
Word
Cloud În
perechi
Jetoane cu
numărul și
genul

 Jetoane -
emojii     
Echipă
Voi solicita copiilor să răspundă la chestionarul din Google Forms, după ce vor Exercițiul Telefon Frontal Aprecieri
viziona un filmuleț pe youtube. mobil verbale
OBȚINEREA În
6.
PERFORMANȚEI https://docs.google.com/forms/d/ Chestionar perechi
1Rk_rbVK5qm7EPusL0QuTjaZGRfsVzuplrH6hTIfmtP0/edit ul Google
Forms
Se fac aprecieri asupra modului de participare a elevilor la lecție. Explicația Caiete Frontal Observare
a
ÎNCHEIEREA
TEMA ACASĂ: Realizarea unui text cu adjectivele de pe jetoanele surpriză. Conversatia sistematică
6.
ACTIVITĂȚII
Aprecieri
verbale

 
63
 63

TEMA 1.2 – DOCUMENTE CURRICULARE

 Curriculumul naţional reprezintă ansamblul planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor

şcolare din învăţământul preuniversitar; curriculumul naţional cuprinde un set de documente
care reglementează modalităţile prin care şcoala poate asigura atingerea finalităţilor
educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale pentru dezvoltarea personală şi
profesională, pentru inserţia socială.
       Documentele curriculare sunt:

- programa scolara- actul oficial

- manualul scolar- concretizeaza programa scolara, cadrul didactic are posibilitatea de a

parcurge din manual doar acele unitati de continut obligatorii

- auxiliarele( ghiduri metodice, caiete de munca independenta, soft-uri educationale)

TEMA 1.2.1 – OFERTĂ OPȚIONALE

a.  În vederea alegerii unui opțional pentru clasele pregătitoare, respectiv clasa a IV-a, voi
prezenta oferta de opționale, atât elevilor cât și părinților . De comun acord, elevi-părinți, 
aleg opționalul ce urmează a fi studiat.

b.  În oferta propusă pentru cele două clase, se poate include aceeași disciplină -Educație
pentru sănătate , deoarece sănătatea reprezintă o temă de larg interes, care poat fi studiate pe
tot parcursul vieții, de la cele mai fragede vârste.

TEMA 1.2.2.a – PREZENTARE PROFIL DE FORMARE

Voi prezenta intr-o ședință a părinților competențele pe care ar trebui să le aibă fiecare elev la
sfârșitul clasei a IV-a.
Comunicare în limba maternă
- Identificarea de fapte, opinii, emoţii în mesaje orale sau scrise, în contexte familiare de
comunicare
- Exprimarea unor gânduri, păreri, emoţii în cadrul unor mesaje simple în contexte familiare
decomunicare
- Participarea la interacţiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvarea unor probleme de
şcoală sau de viaţă
Comunicare în limbi străine
- Identificarea de informaţii în limba străină în mesaje orale sau scrise simple, în contexte
familiare de comunicare
- Exprimarea unor păreri şi emoţii în cadrul unor mesaje scurte, simple, scrise și orale, în
contexte familiare
- Participarea la interacţiuni verbale simple în contexte familiare de comunicare
Competenţe matematice (A)şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B)
- Manifestarea curiozităţii pentru aflarea adevărului şi pentru explorarea unor regularităţi și
 63

relaţii matematice întâlnite în situaţii familiare (A)

- Formularea unor explicaţii simple, utilizând terminologia specifică matematicii (A)
- Rezolvarea de probleme în situaţii familiare, utilizând instrumente şi/sau procedee specifice
matematicii (A)
- Realizarea unui demers investigativ simplu prin parcurgerea unor etape în vederea atingerii
unui scop (B)
- Realizarea unor produse simple pentru nevoi curente în activitățile proprii de învățare, cu
sprijin din partea adulților (B)
- Manifestarea interesului pentru sănătatea propriei persoane și pentru un mediu curat (B)
- Aplicarea unor reguli elementare de igienă personală și de comportament responsabil în
raport cu mediul
Competenţă digitală
- Utilizarea în învățare a unor funcţii şi aplicaţii simple ale dispozitivelor digitale din mediul
apropiat, cu sprijin din partea adulţilor
- Dezvoltarea unor conținuturi digitale simple în contextul unor activități de învățare
- Respectarea unor norme de bază privind siguranța în utilizarea a dispozitivelor, aplicaţiilor,
conţinuturilor digitale și pe internet.
A învăţa să înveţi
- Identificarea/clarificarea elementelor pe care le presupune sarcina de lucru înainte de
începerea unei activități de învățare
- Formularea de întrebări pentru clarificarea unei sarcini de lucru
- Utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăţa, activa cunoştinţe anterioare şi înregistra
informaţii
- Concentrarea atenţiei, perseverarea în lucru la o sarcină până la finalizarea corespunzătoare
şi verificarea propriei activităţi
Competenţe sociale şi civice
- Manifestarea interesului pentru autocunoaştere
- Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene
- Asumarea unor roluri şi responsabilităţi prin participarea la acţiuni în contexte de viaţă din
mediul cunoscut
- Recunoaşterea şi respectarea diversităţii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.)
Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
- Manifestarea curiozităţii în abordarea de sarcini noi şi neobişnuite de învăţare , fără teama
de a greşi
- Asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament în realizarea unor
obiective, iniţiativă, creativitate, cooperare cu ceilalți
- Manifestarea interesului pentru autocunoaştere
Sensibilizare şi exprimare culturală
- Identificarea utilităţii unor meserii/profesii pentru membrii comunităţii
- Recunoaşterea unor elemente ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi
universal
- Exprimarea bucuriei de a crea prin realizarea de lucrări simple și prin explorarea mai multor
medii și forme de expresivitate
- Recunoaşterea unor elemente ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi
universal
- Participarea la proiecte culturale (artistice, sportive, de popularizare) organizate în şcoală şi
în comunitatea locală
 63

TEMA 1.2.2.b - EXEMPLE ACTIVITĂȚI

Competența specifică: ” Rezolvarea de probleme în situaţii familiare”

5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau

compunerea de probleme cu raţionamente diverse

 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea,
sutimea etc.” 

 - aflarea unui termen necunoscut, folosind diverse metode

 - identificarea şi utilizarea terminologiei sau a unor simboluri matematice în situaţii cotidiene

(de exemplu, utilizarea procentelor) 

- identificarea rolului parantezelor rotunde şi a celor pătrate asupra rezultatului final al unui
exerciţiu

 - transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc. 

- transformarea problemelor prin schimbarea operaţiilor aritmetice

 - formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii

matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele 

TEMA 1.3.1.a – AVANTAJE ALE PROIECTĂRII PE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are următoarele
caracteristici:

- determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
obiective de referinţă;

- este unitară, din punct de vedere tematic;

- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;

- se finalizează prin evaluare

Avantaje ale proiectării unităţii de învăţare:

- creează un mediu de învăţare coerent în care aşteptările elevului devin clare pe termen
mediu sau lung;

- implică elevii în proiecte de învăţare personale cu accent pe explorare şi reflecţie;

- implică profesorul într-un proiect didactic pe termen mediu şi lung, cu accent pe ritmul de
învăţare al elevilor;
 63

- dă perspectivă lecţiilor, conferind acestora o structură specifică.

TEMA 1.3.1.a – LISTĂ UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Unități de învățare:

clasa a IV-a

Disciplina: Limba și Literatura Română

1. Din cartea vacanței

2. O carte, un prieten în plus

3. Natura și lectura
4. Înâlnirea cu personajele
5. Primim și dăruim

6. Cum învățăm

7. Școala și universul ei

8. Învățăm să comunicăm

9.  A şti , a face, a fi împreună 

10. Copilăria
11. Vacanța

Proiectarea unei unităţi de învăţare parcurge mai multe etape, care corespund abordării
procesului didactic într-o succesiune logică. Aceste etape sunt prezentate în schema de mai
jos:

-identificarea competentelor- in ce scop voi face?

-selectarea continuturilor- ce voi face?

-analiza resurselor- cu ce voi face?

-determinarea activitatilor de invatare- cum voi face?

-stabilirea instrumentelor de evaluare-cat s-a realizat?

TEMA 1.3.2. – PROGRAMĂ OPȚIONAL

Şcoala Gimnazială „Învățător Gheorghe Asănache”

Bordești, Vrancea                                                                             

 63

Clasa a III-a                                                                                                                             

CURIOZITĂȚI MATEMATICE PRIN JOC 

–        OPŢIONAL INTEGRAT – 

                                                                                                           Profesor învățământ
primar

CHIRIAC MIHAELA

ARGUMENT:                                                                                    

       Copiii visează. Să devină cercetători,arhitecți, medici, mecanici, constructori de mațini și

roboți, astronauți. Visează să cunoască secretele Universului sau ale Microuniversului. Știința
care unește toate aceste domenii și visuri ale copiilor este MATEMATICA.

       Matematica reprezintă temelia,baza pentru mai multe științe, iar pentru copii, micii
matematicieni, un început de drum. De aceea, încă din clasele mici ale învăţământului primar,
se impune stimularea intelectului, a gândirii logice, a judecăţii matematice la elevi, astfel încât
matematica să devină o disciplină plăcută, atractivă, convergentă spre dezvoltarea
raţionamentului, învățării experențiale, creativităţii, muncii independente și în echipă.

     Am elaborat acest opţional pornind de la premisa că, în ciclul primar, jocul rămâne una din
strategiile de bază pentru abordarea activităţii didactice. Prin programa
opționalului ,,Curiozități matematice prin joc” doresc să-i ajut pe elevi să privească
matematica şi altfel, nu doar ca pe un complicat şir de exerciţii şi probleme. Ea poate fi privită
ca un joc. ,,Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura
atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în consecinţă,
să acţioneze.”(E.Claparede, “Psychologie d’enfantes”). Folosind jocul în timpul orelor de
opțional, doresc să-i motivez  pe copii să lucreze cu plăcere la matematică, să rezolve și să
compună ei înșiși situații-problemă nonstandard, dar şi să provoc activităţi de dobândire, pe
cale intuitivă, a unor noţiuni complementare curriculumului.

       Programa opționalului cuprinde jocuri şi probleme distractive, de perspicacitate, care

urmăresc dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a agerimii minţii.

       Matematica nu este numai o înşiruire de cifre, reguli sau capcane care trebuie rezolvate şi
învăţate pentru că aşa prevede programa şcolară, ci poate fi şi o disciplină atractivă. Elevii
trebuie convinşi că matematica nu este grea. Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi,
să se gândească mai mult asupra datelor unei probleme, să observe orice amănunt interesant,
să facă deosebirea între informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii
corecte. Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice, necesară formării
unei personalităţi inventive, puternic investigatoare.

       Scopul  optionalului îl reprezintă, in acelasi timp,  promovarea şi formarea atitudinilor

necesare pentru a înţelege interrelaţiile dintre oameni de-a lungul timpului, pentru dezvoltarea
activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii
vieții. ,,Curiozități matematice prin joc” poate fi o mică ,,filosofie a copilului” pentru
fiecare zi. Activităţile proiectate vor avea un impact pozitiv asupra atitudinii elevilor faţă de
 63

colegi, față de sine, oameni în general, mediul înconjurător, față de muncă. Unitățile tematice
sunt concepute în manieră transdisciplinară, combinând elemente de limbă și comunicare,
calcul matematic simplu, cunoașterea mediului înconjurător, de aderare la reguli civice și de
dezvoltare personală, de exersare a abilităților artistice și practice.

       Din punct de vedere metodologic, acest opțional este centrat pe utilizarea metodelor 
learning by doing (învățarea experiențială-procesul de a face sens din experiența directă).
Elevii pornesc de la propriile experiențe cognitive sau emoționale pe care le dezvoltă și  le
perfecționează. Astfel elevii sunt încurajați să fie spontani, să facă alegeri, să adreseze
întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra
temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice
despre ceea ce învaţă.

DURATA: 1 an şcolar, cu posibilitate de prelungire.     

VARIANTA DE CURRICULUM: Nucle

NUMĂR DE ORE: 1oră / săptămân

TIPUL: opţional integrat

 Matematică
  Limba și literatura română ,     
 Arte Vizuale şi Abilități Practice  
 Muzică şi mişcare
 Științe ale naturii  
 Educație civică
 Joc și mișcare
 TIC

GRUP ŢINTĂ: elevii clasei a III-a  şi părinţii acestora.

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Competențe specifice Exemple de activități de învățare

1.1 Identificarea şi - recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu, în
utilizarea conceptelor raport cu sine  şi  cu repere fixe date în jocuri de mișcare
matematice şi a limba-
jului matematic în si- - identificarea citirea şi scrierea numerelor naturale în jocuri
tuaţii diverse; logice și de perspicacitate

-punerea în corespondență a unor exerciții cu rezultatul corect.

-rezolvarea unor probleme cu  coținut legat de personaje din

povești.
1.2 Aplicarea operaţi-ilor -Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice în cântece,
aritmetice şi a
 63

proprietăţilor acestora în desene și jocuri, în rezolvarea de probleme.

contexte variate;
- ilustrarea prin desene proprii a ceea ce sugerează versurile-
problemă;

- exerciții-joc de „ghicire” a unor rime în care intervin numărători;

1.3 Rezolvarea şi for- -identificarea algoritmului de rezolvare a unor probleme cu
mularea de probleme, conținut experențial.
utilizînd achiziţiile ma-
tematice; -jocuri de logică matematică.

-punerea în scenă a unor probleme/situații problematice care

folosesc operatorii logici ,,și, sau, nu” în concursuri și jocuri
matematice

- concurs între grupe pe diferite teme cu subiect matematic: 

(alegerea numelui grupei, „personalizarea” ei prin găsirea de
simboluri, mascote, ecusoane etc.)

- „descoperirea”operaţiilor matematice de adunare, scădere,

înmulțire și împărțire cu ajutorul suportului în obiecte, pe cale
intuitivă, prin rezolvări tipice.
1.4 Exploararea /inves- - activităţi de dezvoltare a capacităţii de explorare;
tigarea  unor situaţii
problemă reale sau - exerciții de  nuanţare a laturii distractive a matematicii prin
modelate, integrând introducerea unor personaje preferate din desenele animate, prin
achiziţiile matematice şi jocuri și reprezentări pesonale.
cele din alte domenii.
- rezolvarea unor probleme atipice;

-selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii date.

-clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii și nevii și

înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn.

-corelarea competențelor de matematică cu cele de comunicare în

limba română, de muzică și mișcare, de arte vizuale și abilități
plastice, TIC
1.5 Evidențierea carac- - localizarea uor obiecte prin stabilirea uor coordonate în raport cu
teristicilor geometrice ale un sistem de referințădat, folosind sintagme date, cântece,
unor obiecte locali-zate ghicitori, desene.
în spațiul încon-jurător.
- selectarea /gruparea unor figuri geometrice după mai multe
criterii date.

-realizarea unor desene simple folosind o axă de simetrie dată.

-jocuri de construcții și desene cu obiecte de fomă geometrică, din

diferite materiale.
 63

1.6. Recunoaşterea unor - conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (pătrat,
figuri şi corpuri triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
geometrice în mediul
apropiat şi în repre- - decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau
zentări plane accesibile colaj;
(incluzând desene,
reproduceri de artă, - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate
reprezentări schematice) (case, castele, pomi, gărduleţe, roboţi etc.);

- compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate

sau doar cercuri etc. (ex.: un copac stilizat, doar din cercuri –
mari, mici, medii);

- decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite

dimensiuni, realizate pe diverse suporturi (hârtie glasată, carton);

- sesizarea importanței figurilor geometrice în viața personală

2.1 Manifestarea grijii - refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi (ex.: paharul
pentru comportarea de la iaurt pentru decorare şi utilizarea ca ghiveci pentru plante,
corectă în relație cu folosirea unor imagini din pliantele publicitare pentru crearea unor
ceilalți sau cu mediul şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.);
natural .
- identificarea importanţei energiei în viaţa omului, a modalităţilor
de economisire a energie;

- exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu privire la anumite

atitudini şi comportamente

- identificarea propriilor greşeli de comportament în munca pe

echipe

- realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă propagarea

sunetului prin diverse medii care-i alterează tăria: un radio care se
va acoperi cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, material izolator,
vată etc.;

- producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad,

tunetul, mersul prin apă etc.;

- identificarea surselor convenţionale de energie şi a unor surse

alternative de energie;

- evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de energie, prin

utilizarea unor modele (ex.: morişcă, roată pusă în mişcare de o
apă curgătoare/ apa de la robinet); a modalităţilor de economisire
a energie;
2.2. Asocierea emoţiilor - selectarea unor imagini cu personaje care exprimă emoţii de
de bază cu elemente bază (Exemplu: Alegeţi personajele care exprimă bucurie, fericire,
simple de limbaj veselie…) din timpul sau la finalul unei orei
nonverbal şi paraverbal
 63

- jocuri de mimă

- turul clasei: “Cum te simţi astăzi?” (la începutul/finalul zilei, la

începutul/finalul unei activităţi)

- descrierea emoţiilor trăite în jocurile matematice preferate.

3.1. Transmiterea unor - prezentarea unei experienţe personale (prima zi de şcoală, zile de
mesaje verbale şi naştere, jucăria favorită, o controversă cu un prieten/coleg,
nonverbale simple victoria/înfrângerea într-un joc etc.)
despre propriile expe-
rienţe de viaţă - crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe baza unor
cuvinte cheie: calendar, pădure, furculiţă, zâmbet, adunare

- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de unele situaţii

date

- emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi ceilalţi, despre

datele matematice oferite de ipoteza unei probleme

- exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă „Eu cred

că...”, „În opinia mea...”
3.2 Identificarea -formularea unor răspunsuri sau întrebări legate de o temă dată.
semnificații unui mesaj
oral/scris -executarea unor instrucțiuni în diferite tipuri de activități.

-identifcarea enunțurilor sadevărate / false referitoare la o

problemă dată.

-ordonarea cronologică a dateor, ca momente ale algoritmurilor de

calcul folosiți, utilizând noțiuni ca: întâi, a doua oară, primul, al
doilea, ....

- completarea unor enunțuri/șiruri după modele date.

3.3 Participarea cu -participarea la discuții în perechi/în grup pe teme de interes
interes la dialoguri, în
diferite contexte de -formularea unor mesaje în care să-și exprime inteția de a primi
comunicare informații/lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă

-identificarea unor obiecte /ființe prin descoperirea caracteristi-

cilor acestora pe baza unor întrebări  și răspunsuri, în cadrul unor
jocuri de grup.

-decodarea unor informații din diferite surse de învățare.

-emiterea unor predicții asupra căilor de rezolvare dintr-un

exercițiu sau problemă.

-realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea

cadrului didactic.
 63

4.1 Explorarea şi crearea -utilizarea unor procedee simple de căutarea informaţiilor de tip

unor conţi-nuturi imagine sau video pe INTERNET
digitale simple în format
vizual sau/şi audio -realizarea unor înregistrări simple de tip imagine, video sau
audio, cu sprijinul adultului

-vizionare de PP –aplicații interactive în jourile pe computer, cu

tematică adecvată,  în care instrucțiunile sunt oferite verbal.

 CONȚINUTURI:                                                                                                                   

I.         Noțiuni introductive

1.Cifre, cifre ..... Numerația                              3.Cifre și jocuri. Socoteli ciudate

2.  Cifre și personaje din povești                       4. Matematica toamnei

II.       Recapitularea cunostintelor insusite până acum la matematică

1.      Numere naturale.

2.      Desene cu numere                                                                                               

3. Calcule și probleme simple cu arici

4. Socotitul.Ordinea operațiilor

     III.  Vraja numerelor naturale

1.      Compararea numerelor naturale

2.      Compunerea si descompunerea numerelor

3.      Șiruri de numere

4.      Numere năzdrăvane

     IV.  Matematica de sezon

1. Iarna, sărbători, datini...numere si probleme        2. Matematica iernii 

    V.  Matematică si creativitate

1. Curiozitati matematice

2.      Asemănări și deosebiri

 63

3. Povești cu numere.

4.Probleme de logică și perspicacitate

VI.  Matematica și alte discipline școlare

1.      Probleme în versuri

2.      Rebusuri. Zâmbiți, vă rog!

3.      Desene cu teme matematice

4.      Natura și matematica

5.  Matematica în cântec

VII. Rezolvarea si compunerea problemelor

1. Simboluri matematice

2. Probleme rezolvate prin încercari

3. Probleme practice

4. Compuneri de probleme

VIII.  Mărimi şi unităţi de măsură

1.       Metrul, litrul, kilogramul, ora, minutul, secunda.

2.        Probleme cu unități de măsură

3.        Alte modalități de a măsură

4.        Curiozități

5.        Matematica și Universul

IX. Recapitulare finală-Evaluare

1.Artificii de calcul/trucuri matematice                   2. Jocuri  matematice

ATITUDINI ŞI VALORI:

.  Atitudine corectă  şi responsabilă pentru valorile omenirii

.  Atitudine motivantă pentru  învăţare;

.  Atitudine de respect faţă de munca oamenilor, față de mediul înconjurător

.  Altruism, toleranță, solidaritate, respect pentru ceilalți și stimă de sine.

 63

.  Creativitate, spirit critic, capacitate de a lucra în echipă, de a lua lua decizii pentru atingerea
scopului propus;

 MODALITĂŢI DE EVALUARE:

1.      METODE TRADIŢIONALE:

a.    probe scrise si orale (evaluare sumativă şi formativă) la sfârşitul unităţilor de învăţare şi
în finalul unor lecţii;

b.    probe practice;

c.    teste docimologice.

2.      METODE ALTERNATIVE:

a.    observaţia sistematică a comportamentului elevului;

b.    investigaţia;

c.    portofoliul – pe parcursul unităţilor de învăţare;

d.    autoevaluarea;

e.    expoziții

f.     albume fotografice

g.    postere

h.    ,,Clubul înțelepților”

i.      Proiect ,,Cărticică de sărbătoare”

j.      Mape tematice

k.    Dramatizări ,,La cumpărături”, ,,Pe șantier”, ,,La Zoo”, ,,Micul om de știință”      

BIBLIOGRAFIE:

   1. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, Programa Școlară aprobată prin

Ordin al Ministrului Nr. 5003 DIN 02.12. 2014

   2.DRUMUL SPRE PERFORMANȚĂ ÎN MATEMATICĂ, clasa a III-a,  Mihaela

Necula, Editura Nomina 2012,

   3. EDUTEST, PARALELA 45, MATEMATICA, DANIELA BERECHET,  FLORIN

BERECHET, LIDIA COSTACHE,  JEANA TITA, 2014, CLASA  a III- a
 63

MODULUL 2

TEMA 2.2.A
Clasa a IV-a
Disciplina : limba si literatura romana
Competenta specfica si exemplu de activitate 
4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital
 - comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate de subiecte prin email (întrebări
legate de teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.)
- scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la un picnic etc. 
- completarea corectă a datelor destinatarului pe un plic/ pe o carte poştală, precum şi în
format digital
In redactarea unor texte functionale scurte pe suport de hartie , elevii datorita unui vocabular
mai sarac ce provine din lipsa de lectura , nu se pot exprima corect , coerent si constient , de
aceea este nevoie sa intervenim de cele mai multe ori si sa le oferim un punct de plecare si
suport pe parcursul redactarii textului.
In redactarea unor texte functionale , in special in format digital, elevii trebuie sa detina
minime cunostinte de lucru cu calculatorul.Acest lucru este de multe ingreunat , deoarece nu
toti au avut acces la calculator sau nu il pot folosi in acest scop.
Aceste cauze pot fi un factor perturbator in procesul de predare-invatare-evaluare.

TEMA 2.2.B

Clasa a IV-a
Disciplina : Matematica
Competenţa specifică şi exemple de activităţi de învăţare
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a fracţiilor care au
acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100 
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000 
- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de mii/sute de mii a unor valori numerice
(preţuri, distanţe etc.)
De multe ori întâlnim dificultăţi de ordonare crescătoare/descrescătoare a numerelor mai mici
sau egale cu 1 000 000  , dar şi rotunjirea numerelor.

TEMA 2.2.C

Clasa a IV-a
Disciplina: Stiinte
Competente specifice si exemple de activitati
3.2. Identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător 
Exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor resurse (de exemplu: înscenări cu
situații în care un copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu stinge lumina când
părăsește camera)
Chiar daca la ore li se explica elevilor ca trebuie sa participe activ la utilizarea rationala a unor
resurse, elevii nu iau masuri decat daca le este sugerat / impus de catre parinti sau profesor.
Exemplu: merg la baie , se spala si uita sa inchida robinetul cu apa, etc
 63

TEMA 2.2D

Programa scolara reprezinta un document curricular de baza, reglator, organizat in mod

coerent.
  Necesitatea lecturii integrale a programei scolare ajuta la realizarea unei imagini de
ansamblu asupra disciplinei, asigurand coerența curriculumului, pe orizontală și verticală.

            Personalizarea  programei scolare permite cadrului didactic sa adapteze programa

scolara  pe fiecare disciplina in parte , in functie de caracteristicile clasei si competentele
vizate.

Exemplu - disciplina geografie

La predarea lectiilor legate de Orizontul local , fiecare cadru didactic isi va propune activitati
de invatare care sa conduca la insusirea stricta a notiunilor legate de orizontul local
(localitatea natala si imprejurimile ei , etc .)
            Metodele folosite in dobandirea cunostintelor , de asemenea vor fi alese in functie de
particularitatile colectivului de elevi

TEMA 2.3.A

   Un cliseu des intalnit in procesul de predare-invatare-evaluare a disciplinelor Muzica si

miscare/Joc si miscare este acela ca aceste discipline nu au aceeasi importanta ca disciplinele
CLR/Limba si literatura romana si MEM/ Matematica, de aceea se intampla foarte des ca
invatatorul sa foloseasca aceste ore in favoarea disciplinele CLR/Limba si literatura romana si
MEM/ Matematica. Se uita ca in ora de Muzica si miscare sunt antrenati toti copii, si ca se pot
consolida competente si exersa continuturi de la celelalte disciplinele. 
De exemplu in cadrul orei de Muzica si miscare se pot exersa:
 - continuturi din cadrul disciplinei  CLR/Limba si literatura romana 
   -imbogatirea vocabularului cu noi cuvinte si expresii întalnite in versurile cantecelor; 
pronuntarea corecta a cuvintelor;  formularea unor intrebari si raspunsuri orale la intrebari
legate de mesajul versurilor/ melodiei ascultate;  conversatia, dialogul pentru intelegerea
versurilor/ in urma vizionarii unui spectacol muzical .
   -continuturi din cadrul disciplinei  MEM/ Matematica
   -receptarea unor sunete din mediul inconjurator, cu durate si intensitati diferite
  -cantecele Numaratoarea,  Sade rata pe butoi,  Zilele saptamanii  pot contribui cu usurinta la
dobandirea competentei matematice
In concluzie , cred ca toate cadrele didactice ar trebui sa se ofere aceeasi importanta
disciplinei Muzica si miscare/Joc si miscare, cum ofera disciplinelor CLR/Limba si literatura
romana si MEM/ Matematica.

TEMA 2.3.B
 63

  Un cliseu des intalnit la ora de Educatie civica este accentul pus de cadrul didactic pe
verbalizare, pe definitii  ( accentul pus pe continuturi si pe insusirea de cunostinte) , in
defavoarea procesului de formare si manifestare a comportamentelor si atitudinilor.
Exemplu - clasa a IV-a
Raporturile noastre cu ceilalti oameni. Valori, norme și comportamente moral-civice. Valori
morale.
- Cliseul ar fi definirea valorilor morale ( bine/rău - altruism/egoism - cinste/necinste -
respect/lipsă de respect - responsabilitate/lipsă de responsabilitate - solidaritate/lipsă de
solidaritate) 
Aceste clisee pot fi depasite  punand accent pe intelegerea acestor notiuni prin exemple
practice din viata de zi cu zi, prin vizionarea unor videoclipuri sau scurte filmulete.

TEMA 2.3.C

Istoria este una din disciplinele care ar trebui sa combine teoria cu activitatea practica (vizite,
folosirea unor surse digitale de informare,etc).
Exemplu - clasa a IV-a
Cultura si patrimoniu
Locuri istorice din comunitate: manastiri, strazi si case istorice din comunitate, monumente
ale eroilor, monumente reprezentative ale comunităților etnice din Romania
- cliseele  ar fi accentul pus pe manual , care este considerat unica sursa de informare, dar si
tipare in proiectarea unitatii de invatare , unde nu se tine seama de preocuparile si interesele
elevilor
Aceste clisee pot fi depasite  punand accent pe folosirea competentelor digitale ( ppt, filme , 
imagini) sau pe activitatea practica ( efectuarea unor vizite la manastiri, case istorice,
monumente ale eroilor, muzee, etc din localitate sau imprejurimi).

TEMA 2.3. D

 Geografia este perceputa ca obiect de cultura generala . Cu toate acestea, resursa de timp
alocata orelor de geografie (1 oră pe saptamana) poate reprezenta un impediment în depasirea
acestor clisee.
Exemplu - clasa a IV-a
Elemente de geografie a Romaniei
Marile unitati geografice ale Romaniei – caracteristici generale (pe trepte de relief)
Cliseele pot fi:
 - predarea lectiilor de geografie sa nu mai fie bazata pe expunerea informatiilor , promovand
invatarea abstracta, teoretica , punand accetul pe memorizare
- schema lectiei scrisa de profesor pe tabla si de elevi pe caiete, fara lucru cu harta
            Aceste clisee pot fi depasite pornind, in predarea noului continut, de la cunostintele si
informatiile care le detin elevii sau prin folosirea unor resurse digitale sau practice ( lucrul
practic cu harta), astfel incat profesorul sa devina un un ghid in procesul de predare, care
faciliteaza si intermediaza invatarea (este partener in invatare).
 63

TEMA 2.3.E

Disciplina - Arte vizuale si abilitati practice contribuie, in mod direct, la cultivarea

sensibilitatii elevilor, la  dezvoltarea abilitatilor creative si exprimarea opiniilor referitoare la
un produs artistic.
Exemplu – clasa a II-a
Pictura -  Materiale si instrumente
Clisee pot fi:
-in prezentarea temei , cadrul didactic foloseste manualul  sau propriul model (elevilor li se
cere sa urmeze modelul dat)
- evaluarea obiectelor realizate de elevi individual/în echipa se realizează punandu-se accent
pe produs nu și pe proces
Aceste clisee pot fi depasite astfel :
-modelul  poate fi reprezentat de un obiect din mediul familiar
-in evaluare   se va  pune accent pe ceea ce simte elevul pe tot parcursul orei, fiind evaluat
prin prisma efortului depus de el si nu prin compararea cu modelul dat

TEMA 2.3.F

Clisee:
-evaluările sunt considerate un instrument esențial pentru performanță; 
- invatarea mecanica a formulelor matematice , definitiilor, unitatilor de masura;
-  cu cât sunt mai puțini elevi în clasă, cu atât nivelul clasei crește;
- ideea ca anumiti elevi sunt mai buni decat altii;
    Aceste clisee sunt des intalnite atat la MEM cat si la Matematica si Stiinte ale naturii.
Depasirea lor se poate face tinand cont de urmatoarele aspecte:
      Evaluările furnizează mai multe date cu privire la măsura în care elevii și-au însușit
competențele prevăzute în programă. Doar că evaluarea râmâne o unealtă boantă dacă nu
produce schimbare, de la nivel de clasă, la nivel de sistem. Ca si solutie consider ca trebuie sa
se puna  accent mai mult pe modul în care sunt folosite rezultatele evaluărilor, decât pe
rezultate în sine.
     Elevii sunt împărțiți în funcție de competențe, fie că recunoaștem acest lucru, fie că nu. Se
lucrează, de multe ori, doar cu cei buni, pentru că nu există o practică a lucrului diferențiat, iar
cadrele didactice care vor să lucreze astfel trebuie să se descurce „pe barba lor”.Solutia ar fi sa
se lucreze diferentiat cu elevii care au nevoie de pregatire suplimentara si implicarea  activă în
situații practice de căutare a unor soluții în experiențele de viață ale lor.
    Mai important decât efectivul de elevi dintr-o clasă este modul în care activitățile derulate
sunt adaptate la specificul clasei și la nivelul de pregătire al elevilor.

TEMA 2.4.A

LLR- CLASA A IV-A 

COMPETENTA SPECIFICA
 63

 
Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare
previzibilă
Activităţi de învăţare
a)                           intuirea sensului unui cuvânt dintr-o secvenţă de emisiune
audio/video( Discovery/National Geographic)
b)                          explicarea sensului cuvântului pornind de la context
 
          Valenţele şi funcţiile formative ale limbii române au implicaţii complexe şi profunde în
întreaga personalitate a elevului. Cel cu vocabular sărac întâmpină serioase dificultăţi în
exprimare, negăsind cu uşurinţă cuvintele cele mai potrivite, evitând adeseori comunicarea cu
colegii, devenind timid, retras, fără curaj.Încă de la primele exerciţii de exprimare orală, este
necesar să se pretindă formularea corectă şi clară a propoziţiilor.
          Puritatea vorbirii, folosirea limbajului literar, trebuie să stea permanent în atenţia
învăţătorului. O sarcină importantă în acest sens este aceea de a-i face pe elevi să înţeleagă
expresiile plastice din operele literare şi să le folosească în mod conştient în lucrările
personale.
Odată cu îmbogăţirea vocabularului, învăţătorul urmăreşte îmbinarea cuvintelor în propoziţii
şi fraze în aşa fel încât ceea ce doreşte elevul să exprime să fie prezentat într-o formă cât mai
clară.
Este cunoscut faptul că elevii învaţă cuvinte noi la toate disciplinele, dar nu sunt preocupaţi
întotdeauna ca aceste cuvinte să fie folosite în structuri diferite, pentru a intra în vocabularul
activ.La orele de comunicare în limba română, în special, consider că este absolut necesar ca
după explicarea cuvintelor necunoscute, elevii să fie puşi să construiască propoziţii şi fraze cu
acestea. Învăţarea temeinică şi corectă a cuvintelor şi dezvoltarea calitativă, funcţională a
vocabularului şi implicit a limbajului se poate asigura prin parcurgerea unui drum metodic din
care nu lipsesc următoarele secvenţe:
 -folosirea termenului nou în situaţii concrete de viaţă;
- întrebuinţarea cuvântului nou într-o comunicare, intr-un context în care el îşi precizează fără
echivoc înţelesul propriu;
- desprinderea termenului nou din context şi explicarea lui mai ales prin seria sinonimică pe
care o are şi prin antonimie ( când o are );
- folosirea cuvântului (de către învăţător) în mai multe contexte tot cu sensul său propriu,
fundamental;
- efectuarea unor exerciţii de utilizare a cuvântului (de către elevi ) în enunţuri noi,
 variate şi de înlocuire a termenului cu sinonime sau îmbinări de cuvinte care au sens foarte
apropiat;
- întrebuinţarea (de către elevi) a termenului nou în cadrul unui context mai larg în care i se
construieşte familia de cuvinte, accentul punându-se numai pe aspectul îngrijit , corect al
limbii, nu pe cel estetic;
- utilizarea cuvântului în derivate compuse, locuţiuni sau expresii, proverbe, maxime, zicători
în a căror combinaţie intră, situaţie în care apar diferitele sensuri contextuale ale cuvântului şi
se evidenţiază puterea lor expresivă;
- folosirea cuvâtului în calambururi (jocuri de cuvinte sau îmbinări de sensuri secundare,
figurate, plastice, accentul căzând pe posibilitatea de a reliefa valoarea expresivă, estetică);
Parcurgându-se acest drum, se poate ajunge la o perfecţionare, o nuanţare a vocabularului, la
însuşirea corectă a structurii gramaticale a limbii.
Activitatea elevilor pentru dezvoltarea calitativă a vocabularului trebuie să fie permanentă.
Am menţinut o continuă preocupare a elevilor în această direcţie , determinându-i să selecteze
din lecturile suplimentare sau din textele studiate în clasă expresii frumoase şi cuvinte
 63

sugestive pentru o anumită realitate. Notarea expresiilor artistice în caiet i-a obişnuit pe elevi
să selecteze , să explice cu ajutorul dicţionarelor sau prin context sensul, să le folosească în
exprimarea orală sau scrisă, îmbogăţindu-şi în felul acesta vocabularul.
Metoda de lucru cu dicţionarul este un important mijloc de autoinstruire cu care elevul trebuie
deprins încă de mic. Iniţierea copiilor în munca privind folosirea dicţionarului trebuie să
cuprindă cunoaşterea unor tehnici de localizare (se învaţă citirea în dicţionar după
ordinea alfabetică, după cuvântul cheie, tehnici de pronunţare-relaţia grafem-fonem), tehnici
de cuprindere (desprinderea sensului utilizând definiţii simple, tipice).
 

TEMA 2.4.B

DISCIPLINA : Matematică
CLASA : a IV-a
SUBIECTUL: Corpuri geometrice. Cubul. Paralelipipedul
TIPUL LECTIEI : dobândire de noi cunoștințe
Forma de realizare: activitate integrată
    Din secventa referitoare la Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte
localizate in mediul apropiat, am ales sa dezvolt competenta specifica 3.2. Explorarea
caracteristicilor, relaţiilor şi a proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte. Activitatea de învățare va fi organizată pe grupe, iar metoda
de învățare folosită va fi „Cubul”. Metoda cubului contribuie la dezvoltarea capacităților de
analiză, sinteză, aplicare, transfer și argumentare ale elevilor, la formarea unei imagini globale
asupra problemei abordate, dezvoltând competențele de comunicare și motivația acestora,
fiind o metodă de învățare care implică fiecare elev în activitate.       Am ales metoda cubului
pentru că permite o abordare complexă a temei propuse, permițând elevilor să exploreze
subiectul propus din 6 perspective: descrie, compară, analizează, asociază, aplică,
argumentează. La începutul activității de învățare li se prezintă elevilor modalitatea de
desfășurare a acesteia și cubul pe ale cărui fețe colorate diferit sunt scrise cele șase cuvinte ce
descriu perspectiva din care vor trata elevii tema propusă. Elevii sunt împărțiți în șase grupe și
câte un elev din fiecare grupă aruncă cubul. Cuvântul înscris pe fața de sus a cubului va
reprezenta sarcina de lucru a fiecărei grupe.
1 Descrie  – Descrie  figurile şi corpurile geometrice: pătratul, cubul,triunghiul, cercul.
 
2 . Compară – Notează prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc  cubul şi cuboidul?
 
3. Asociază – Uneşte  fiecare corp geometric cu figura geometrică şi  obiectul care are aceeaşi
formă
4. Analizează  Care figuri geometrice sau corpuri au proprietăţi asemănătoare?  : (număr de
laturi, unghiuri, forma feţelor corpurilor, proprietăţi specifice identificate prin măsurare etc.  )
Exemplificați!

5. Argumentează –  Stabileşte valoarea de adevăr a propoziţiilor următoare, notând cu

A(adevărat) sau F (fals) în dreptul lor:
a) Triunghiul are 3 laturi si 4 varfuri
b) Cubul are patru feţe.
c) Cuboidul are toate feţele în formă de pătrat.
d) Dreptunghiul are  laturile opuse egale.
e) Sfera are 6 vârfuri.
 63

6. Aplică- Problemă  Grădina unei case are lungimea de 12 m și lățimea de 8m. Care  este

lungimea gardului care o înconjoară?
  După finalizarea sarcinilor de lucru, un elev din fiecare grupă va prezenta întregii clase tema
din perspectiva aleasă și va răspunde întrebărilor adresate de colegii din celelalte grupe. Se va
folosi hârtie pentru flipchart, fiecare grupă afișând pe tablă foaia conținând rezolvarea sarcinii
de lucru avute. Activitatile se vor desfasura individual . frontal si pe grupe.   Metodele și
procedeele folosite : conversaţia, explicaţia,  exerciţiul, metoda cubului.  Mijloacele de
învăţământ utilizate : corpuri geometrice, planşe, manualul, fişe de lucru, foarfecă, lipici,foi
de flipchart.
  Evaluarea competentei specifice  se realizeaza prin observare sistematica si aprecieri
verbale.

TEMA 2.5.A

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 100

Elevii citesc si scriu numerele de la 0 la 100, numara obiecte din mediul inconjurator,
evidenţiaza cifra unităţilor sau a zecilor dintr-un număr.
Itemi de evaluare
1.Desenează  în fiecare pom câte 4 frunze. Scrie în casetă câte  frunze  ai desenat în total. 
2.  Incercuieste cifra unitatilor cu albastru si pe cea a zecilor cu rosu din urmatoarele numere
13,17,20,24,25,29,31.
3. Colorează doar numerele impare.
4. Numără ghindele. De câte ai mai avea nevoie pentru ca numărul  lor să fie egal cu cel mai
mic număr impar scris cu două cifre diferite?
                   
  Nivel minimal de evaluare
Elevii compun si descompun numerele naturale de la 0 la 100, recunosc ordinele clasei
unitatilor, recunosc numerele pare si impare, compara si ordoneaza numerele date.

Acest nivel  minim de evaluare ne ajuta sa intelegem cat si.au insusit elevii, dar si la 
pregatirea urmatoarelor activitati de invatare, pentru a putea atinge nivelul urmator.

TEMA 2.5.B

Un exemplu de probă de evaluare a învățării la matematică 

Item 1 -2.1. Recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 şi a fracţiilor cu
numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100
Item 2 - 2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a
fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor
egal cu 100
Item 3 - 2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a
fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor
egal cu 100
 63

Item 4 - 2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a
fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor
egal cu 100
Item 5 - 2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000
sau cu numere fracţionare
Item 6 - 2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a
fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor
egal cu 100
Item 7 - 2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000
sau cu numere fracţionare
Item 8 - 2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000
sau cu numere fracţionare
Analiza rezultatelor obtinute arata ca elevii au atins competentele programei insa sunt si
elevi care  intampina greutati in rezolvarea sarcinilor de lucru

TEMA 2.6.A

  „Povestea limbii române”, clasa a III-a, iși propune crearea conditiilor favorabile fiecarui
elev de a-si forma si dezvolta competente intr-un ritm individual, de a transfera cunostintele
acumulate dintr-o zona de studiu in alta.
 Pentru realizarea profilului cognitiv si afectiv al copilului, metodele didactice moderne sunt
regandite si imbinate cu cele traditionale, asigurandu-se egalitatea de sanse pentru elevii ce
provin din mediul rural izolat, care au acces redus la sursele de cunoastere si mediatizare a
informatiei.
 Modalitati de imbunatatire:
 - obiectele sa fie concrete, palpabile, din realitatea inconjuratoare.
 - activitatile de invatare sa fie bazate pe perceptia vizuala si auditiva

TEMA 2.6 B

Şcoala Gimnazială „Învățător Gheorghe Asănache”

Bordești, Vrancea                                                                             

Clasa a III-a                                                                                                                             

CURIOZITĂȚI MATEMATICE PRIN JOC 

 63

–        OPŢIONAL INTEGRAT – 

                                                                                                           Profesor învățământ
primar

CHIRIAC MIHAELA

                                                                          

ARGUMENT:                                                                                      

          

       Copiii visează. Să devină cercetători,arhitecți, medici, mecanici, constructori de mațini și

roboți, astronauți. Visează să cunoască secretele Universului sau ale Microuniversului. Știința
care unește toate aceste domenii și visuri ale copiilor este MATEMATICA.

       Matematica reprezintă temelia,baza pentru mai multe științe, iar pentru copii, micii
matematicieni, un început de drum. De aceea, încă din clasele mici ale învăţământului primar,
se impune stimularea intelectului, a gândirii logice, a judecăţii matematice la elevi, astfel încât
matematica să devină o disciplină plăcută, atractivă, convergentă spre dezvoltarea
raţionamentului, învățării experențiale, creativităţii, muncii independente și în echipă.

     Am elaborat acest opţional pornind de la premisa că, în ciclul primar, jocul rămâne una din
strategiile de bază pentru abordarea activităţii didactice. Prin programa
opționalului ,,Curiozități matematice prin joc” doresc să-i ajut pe elevi să privească
matematica şi altfel, nu doar ca pe un complicat şir de exerciţii şi probleme. Ea poate fi privită
ca un joc. ,,Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura
atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în consecinţă,
să acţioneze.”(E.Claparede, “Psychologie d’enfantes”). Folosind jocul în timpul orelor de
opțional, doresc să-i motivez  pe copii să lucreze cu plăcere la matematică, să rezolve și să
compună ei înșiși situații-problemă nonstandard, dar şi să provoc activităţi de dobândire, pe
cale intuitivă, a unor noţiuni complementare curriculumului.

       Programa opționalului cuprinde jocuri şi probleme distractive, de perspicacitate, care

urmăresc dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a agerimii minţii.

       Matematica nu este numai o înşiruire de cifre, reguli sau capcane care trebuie rezolvate şi
învăţate pentru că aşa prevede programa şcolară, ci poate fi şi o disciplină atractivă. Elevii
trebuie convinşi că matematica nu este grea. Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi,
să se gândească mai mult asupra datelor unei probleme, să observe orice amănunt interesant,
să facă deosebirea între informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii
corecte. Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice, necesară formării
unei personalităţi inventive, puternic investigatoare.

       Scopul  optionalului îl reprezintă, in acelasi timp,  promovarea şi formarea atitudinilor

necesare pentru a înţelege interrelaţiile dintre oameni de-a lungul timpului, pentru dezvoltarea
activităţii conştiente şi responsabile care are drept scop îmbunătăţirea calităţii
vieții. ,,Curiozități matematice prin joc” poate fi o mică ,,filosofie a copilului” pentru
fiecare zi. Activităţile proiectate vor avea un impact pozitiv asupra atitudinii elevilor faţă de
 63

colegi, față de sine, oameni în general, mediul înconjurător, față de muncă. Unitățile tematice
sunt concepute în manieră transdisciplinară, combinând elemente de limbă și comunicare,
calcul matematic simplu, cunoașterea mediului înconjurător, de aderare la reguli civice și de
dezvoltare personală, de exersare a abilităților artistice și practice.

       Din punct de vedere metodologic, acest opțional este centrat pe utilizarea metodelor 
learning by doing (învățarea experiențială-procesul de a face sens din experiența directă).
Elevii pornesc de la propriile experiențe cognitive sau emoționale pe care le dezvoltă și  le
perfecționează. Astfel elevii sunt încurajați să fie spontani, să facă alegeri, să adreseze
întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra
temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice
despre ceea ce învaţă.

DURATA: 1 an şcolar, cu posibilitate de prelungire.     

 VARIANTA DE CURRICULUM: Nucleu

 NUMĂR DE ORE: 1oră / săptămână

 TIPUL: opţional integrat

ü  Matematică

ü   Limba și literatura română ,     

ü  Arte Vizuale şi Abilități Practice  

ü  Muzică şi mişcare

ü  Științe ale naturii  

ü  Educație civică

ü  Joc și mișcare

ü  TIC

GRUP ŢINTĂ: elevii clasei a III-a  şi părinţii acestora. 

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Competențe specifice Exemple de activități de învățare

1.1 Identificarea şi - recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în spaţiu, în
utilizarea conceptelor raport cu sine  şi  cu repere fixe date în jocuri de mișcare
matematice şi a limba-
jului matematic în si- - identificarea citirea şi scrierea numerelor naturale în jocuri
tuaţii diverse; logice și de perspicacitate
 63

-punerea în corespondență a unor exerciții cu rezultatul corect.

-rezolvarea unor probleme cu  coținut legat de personaje din

povești.
1.2 Aplicarea operaţi-ilor -Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice în cântece,
aritmetice şi a desene și jocuri, în rezolvarea de probleme.
proprietăţilor acestora în
contexte variate; - ilustrarea prin desene proprii a ceea ce sugerează versurile-
problemă;

- exerciții-joc de „ghicire” a unor rime în care intervin numărători;

1.3 Rezolvarea şi for- -identificarea algoritmului de rezolvare a unor probleme cu
mularea de probleme, conținut experențial.
utilizînd achiziţiile ma-
tematice; -jocuri de logică matematică.

-punerea în scenă a unor probleme/situații problematice care

folosesc operatorii logici ,,și, sau, nu” în concursuri și jocuri
matematice

- concurs între grupe pe diferite teme cu subiect matematic: 

(alegerea numelui grupei, „personalizarea” ei prin găsirea de
simboluri, mascote, ecusoane etc.)

- „descoperirea”operaţiilor matematice de adunare, scădere,

înmulțire și împărțire cu ajutorul suportului în obiecte, pe cale
intuitivă, prin rezolvări tipice.
1.4 Exploararea /inves- - activităţi de dezvoltare a capacităţii de explorare;
tigarea  unor situaţii
problemă reale sau - exerciții de  nuanţare a laturii distractive a matematicii prin
modelate, integrând introducerea unor personaje preferate din desenele animate, prin
achiziţiile matematice şi jocuri și reprezentări pesonale.
cele din alte domenii.
- rezolvarea unor probleme atipice;

-selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii date.

-clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii și nevii și

înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn.

-corelarea competențelor de matematică cu cele de comunicare în

limba română, de muzică și mișcare, de arte vizuale și abilități
plastice, TIC
1.5 Evidențierea carac- - localizarea uor obiecte prin stabilirea uor coordonate în raport cu
teristicilor geometrice ale un sistem de referințădat, folosind sintagme date, cântece,
unor obiecte locali-zate ghicitori, desene.
în spațiul încon-jurător.
- selectarea /gruparea unor figuri geometrice după mai multe
 63

criterii date.

-realizarea unor desene simple folosind o axă de simetrie dată.

-jocuri de construcții și desene cu obiecte de fomă geometrică, din

diferite materiale.
1.6. Recunoaşterea unor - conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (pătrat,
figuri şi corpuri triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
geometrice în mediul
apropiat şi în repre- - decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen sau
zentări plane accesibile colaj;
(incluzând desene,
reproduceri de artă, - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate
reprezentări schematice) (case, castele, pomi, gărduleţe, roboţi etc.);

- compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar pătrate

sau doar cercuri etc. (ex.: un copac stilizat, doar din cercuri –
mari, mici, medii);

- decuparea pe contur a formelor geometrice plane de diferite

dimensiuni, realizate pe diverse suporturi (hârtie glasată, carton);

- sesizarea importanței figurilor geometrice în viața personală

2.1 Manifestarea grijii - refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi (ex.: paharul
pentru comportarea de la iaurt pentru decorare şi utilizarea ca ghiveci pentru plante,
corectă în relație cu folosirea unor imagini din pliantele publicitare pentru crearea unor
ceilalți sau cu mediul şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.);
natural .
- identificarea importanţei energiei în viaţa omului, a modalităţilor
de economisire a energie;

- exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu privire la anumite

atitudini şi comportamente

- identificarea propriilor greşeli de comportament în munca pe

echipe

- realizarea unor experienţe care să pună în evidenţă propagarea

sunetului prin diverse medii care-i alterează tăria: un radio care se
va acoperi cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, material izolator,
vată etc.;

- producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad,

tunetul, mersul prin apă etc.;

- identificarea surselor convenţionale de energie şi a unor surse

alternative de energie;

- evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de energie, prin

utilizarea unor modele (ex.: morişcă, roată pusă în mişcare de o
 63

apă curgătoare/ apa de la robinet); a modalităţilor de economisire

a energie;
2.2. Asocierea emoţiilor - selectarea unor imagini cu personaje care exprimă emoţii de
de bază cu elemente bază (Exemplu: Alegeţi personajele care exprimă bucurie, fericire,
simple de limbaj veselie…) din timpul sau la finalul unei orei
nonverbal şi paraverbal
- jocuri de mimă

- turul clasei: “Cum te simţi astăzi?” (la începutul/finalul zilei, la

începutul/finalul unei activităţi)

- descrierea emoţiilor trăite în jocurile matematice preferate.

3.1. Transmiterea unor - prezentarea unei experienţe personale (prima zi de şcoală, zile de
mesaje verbale şi naştere, jucăria favorită, o controversă cu un prieten/coleg,
nonverbale simple victoria/înfrângerea într-un joc etc.)
despre propriile expe-
rienţe de viaţă - crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe baza unor
cuvinte cheie: calendar, pădure, furculiţă, zâmbet, adunare

- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de unele situaţii

date

- emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi ceilalţi, despre

datele matematice oferite de ipoteza unei probleme

- exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă „Eu cred

că...”, „În opinia mea...”
3.2 Identificarea -formularea unor răspunsuri sau întrebări legate de o temă dată.
semnificații unui mesaj
oral/scris -executarea unor instrucțiuni în diferite tipuri de activități.

-identifcarea enunțurilor sadevărate / false referitoare la o

problemă dată.

-ordonarea cronologică a dateor, ca momente ale algoritmurilor de

calcul folosiți, utilizând noțiuni ca: întâi, a doua oară, primul, al
doilea, ....

- completarea unor enunțuri/șiruri după modele date.

3.3 Participarea cu -participarea la discuții în perechi/în grup pe teme de interes
interes la dialoguri, în
diferite contexte de -formularea unor mesaje în care să-și exprime inteția de a primi
comunicare informații/lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă

-identificarea unor obiecte /ființe prin descoperirea caracteristi-

cilor acestora pe baza unor întrebări  și răspunsuri, în cadrul unor
jocuri de grup.
 63

-decodarea unor informații din diferite surse de învățare.

-emiterea unor predicții asupra căilor de rezolvare dintr-un

exercițiu sau problemă.

-realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea

cadrului didactic.
4.1 Explorarea şi crearea -utilizarea unor procedee simple de căutarea informaţiilor de tip
unor conţi-nuturi imagine sau video pe INTERNET
digitale simple în format
vizual sau/şi audio -realizarea unor înregistrări simple de tip imagine, video sau
audio, cu sprijinul adultului

-vizionare de PP –aplicații interactive în jourile pe computer, cu

tematică adecvată,  în care instrucțiunile sunt oferite verbal.

 CONȚINUTURI:                                                                                                                       

I.         Noțiuni introductive

1.Cifre, cifre ..... Numerația                              3.Cifre și jocuri. Socoteli ciudate

2.  Cifre și personaje din povești                       4. Matematica toamnei

II.       Recapitularea cunostintelor insusite până acum la matematică

1.      Numere naturale.

2.      Desene cu numere                                                                                            

3. Calcule și probleme simple cu arici

4. Socotitul.Ordinea operațiilor

     III.  Vraja numerelor naturale

1.      Compararea numerelor naturale

2.      Compunerea si descompunerea numerelor

 63

3.      Șiruri de numere

4.      Numere năzdrăvane

     IV.  Matematica de sezon

1. Iarna, sărbători, datini...numere si probleme        2. Matematica iernii 

    V.  Matematică si creativitate

1. Curiozitati matematice

2.      Asemănări și deosebiri

3. Povești cu numere.

4.Probleme de logică și perspicacitate

VI.  Matematica și alte discipline școlare

1.      Probleme în versuri

2.      Rebusuri. Zâmbiți, vă rog!

3.      Desene cu teme matematice

4.      Natura și matematica

  5.  Matematica în cântec

VII. Rezolvarea si compunerea problemelor

1. Simboluri matematice

2. Probleme rezolvate prin încercari

3. Probleme practice

4. Compuneri de probleme

VIII.  Mărimi şi unităţi de măsură

 63

1.                         Metrul, litrul, kilogramul, ora, minutul, secunda.

2.                         Probleme cu unități de măsură

3.                         Alte modalități de a măsură

4.                         Curiozități

5.                         Matematica și Universul

IX. Recapitulare finală-Evaluare

1.Artificii de calcul/trucuri matematice                   2. Jocuri  matematice

ATITUDINI ŞI VALORI:

ü  Atitudine corectă  şi responsabilă pentru valorile omenirii

ü  Atitudine motivantă pentru  învăţare;

ü  Atitudine de respect faţă de munca oamenilor, față de mediul înconjurător

ü  Altruism, toleranță, solidaritate, respect pentru ceilalți și stimă de sine.

ü  Creativitate, spirit critic, capacitate de a lucra în echipă, de a lua lua decizii pentru atingerea
scopului propus;

 MODALITĂŢI DE EVALUARE:

1.      METODE TRADIŢIONALE:

a.    probe scrise si orale (evaluare sumativă şi formativă) la sfârşitul unităţilor de învăţare şi
în finalul unor lecţii;

b.    probe practice;

c.    teste docimologice.

2.      METODE ALTERNATIVE:

a.    observaţia sistematică a comportamentului elevului;

b.    investigaţia;

c.    portofoliul – pe parcursul unităţilor de învăţare;

d.    autoevaluarea;
 63

e.    expoziții

f.     albume fotografice

g.    postere

h.    ,,Clubul înțelepților”

i.      Proiect ,,Cărticică de sărbătoare”

j.      Mape tematice

k.    Dramatizări ,,La cumpărături”, ,,Pe șantier”, ,,La Zoo”, ,,Micul om de știință”      

BIBLIOGRAFIE

   1. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, Programa Școlară aprobată prin

Ordin al Ministrului Nr. 5003 DIN 02.12. 2014

   2.DRUMUL SPRE PERFORMANȚĂ ÎN MATEMATICĂ, clasa a III-a,  Mihaela

Necula, Editura Nomina 2012,

   3. EDUTEST, PARALELA 45, MATEMATICA, DANIELA BERECHET,  FLORIN

BERECHET, LIDIA COSTACHE,  JEANA TITA, 2014, CLASA  a III- a

   4. MATEMATICĂ – AUXILIAR CLASA a III-a, EURISTICA, Dumitru Pârâială,

Bogdan Dimitrie Pârâială, Cristian Pârâială, Florina Pârâială
 63

EVALUARE MODUL 2
-PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE-
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : O carte, un prieten în plus

PERIOADA: 3 săptămâni 

Nr
. Detalieri de Dat
Competențe Activități de învățare Resurse materiale și procedurale Evaluare
crt conținut a
.
1. 2.3. Prezentarea ● Textul literar -    citirea individuală, în ● Resurse materiale: text ·   Tema de lucru în clasă:
ordonată logic a - lectura gând, a textului suport suport Povestea fără sfârşit, după
unui proiect, a textului (3.1); Michael Ende,  dicționar, manual - alcătuirea de propoziții pe
unei activităţi şi   Culegere de exerciții clasa a IV-a baza unor indicaţii date
derulate în -    utilizarea achiziţiilor
şcoală sau lexicale noi în enunţuri ● Resurse procedurale:
extraşcolar proprii (4.5);
exercițiul, conversaţia, explicaţia, ·   Observarea
3.1. Formularea -    citirea în forme procedee de citire activă comportamentului
de concluzii variate a unor enunţuri comunicativ
simple pe baza din text: în lanţ, ştafetă
lecturii textelor (3.1);
informative sau
literare -    joc: Găseşte şi Ø Listă de verificare (da,nu):
citeşte! - citirea selectivă
 63

3.2. Asocierea a textului pe baza unor - concentrare asupra sarcinii

elementelor repere date de învățător de rezolvat;
descoperite în (3.1);
textul citit cu - implicarea activă în
experienţe -    formularea de rezolvarea sarcinii;
proprii răspunsuri la întrebări pe
baza textului citit (3.1); - cooperarea pentru realizarea
3.4. Evaluarea sarcinii.
elementelor -    elaborarea, în grup, 
textuale care a unor reguli pentru
conduc la păstrarea cărţilor (3.2.);
înţelegerea de
-    prezentarea în ordine
profunzime în logică, cronologică a
cadrul lecturii unor imagini care
corespund momentelor
4.5. Manifestare unei întâmplări (2.3);
a interesului
pentru scrierea -    folosirea metodelor
creativă şi gândirii critice pentru
pentru explorarea textelor (3.4.).
redactarea de
texte
informative şi
funcţionale
2. 3.1. Formularea ● Textul literar -    folosirea metodelor ● Resurse materiale:  text ·         Tema pentru acasă
de concluzii –lectura gândirii critice pentru suport Povestea fără sfârşit, după
simple pe baza aprofundată a explorarea textelor (3.4.); Michael Ende,  manual şi   Culegere de ·         Observarea sistematică
lecturii textelor
 63

informative sau textului -    citirea selectivă a exerciții clasa a IV-a :

literare textului în funcţie de
repere date de învățător, ● Resurse procedurale: exercițiul, calitatea  citirii
3.2. Asocierea colegi (Citește enunțul conversaţia, explicaţia
elementelor sau pasajul din text care Ø  Lista de control/
descoperite în te-a făcut să te gândeşti verificare:
textul citit cu la …)  (3.1);
experienţele - citirea  folosind tonul
proprii -    citirea în ritm propriu adecvat celor povestite;
a textului, cu adaptarea
3.4. Evaluarea intonaţiei impuse de -    adaptarea volumului vocii
elementelor semnele de punctuaţie şi a ritmului vorbirii la
textuale care (3.1); atmosfera povestirii;
conduc la
înţelegerea de -    stabilirea de -    citirea cu intonația impusă
profunzime în similitudini între de semnele de punctuație;
cadrul lecturii experienţele proprii  şi
elementele descoperite -     demonstrarea înțelegerii
4.5. Manifestare în textul citit (3.2); logicii textului.
a interesului
pentru scrierea - exerciţii de creaţie,
creativă şi elaborarea unui
pentru chestionar cu privire la
redactarea de comportamentul de
texte lector (4.5).
informative şi
funcţionale
 63

3. 3.1. Formularea ●Cartea. - citirea selectivă a ● Resurse materiale:  text ·         Tema pentru acasă
de concluzii Tipuri de textului în funcţie de suport  Povestea fără sfârşit, după
simple pe baza litere de tipar repere date: cuvintele Michael Ende, cărți de la biblioteca ·   Observarea
lecturii textelor scrise cu anumite tipuri clasei, sistematică: atitudinea
informative sau de litere,… (3.1); elevilor faţă de sarcina dată
literare creioane colorate, coli albe și colorate,
 -  stabilirea unor alte materiale pentru realizarea unor Ø Listă de verificare (da, nu):
3.2. Asocierea similitudini între  coperte
elementelor elementele descoperite - concentrare asupra sarcinii
descoperite în în observarea de rezolvat;
textul citit cu tipăriturilor şi propriile
experienţele lucrări realizate (3.2.); ● Resurse procedurale: exercițiul, - implicarea activă în
proprii conversaţia, explicaţia rezolvarea sarcinii;
-   participarea, alături de
4.5. Manifestare colegi şi de învățător, la - cooperarea pentru realizarea
a interesului realizarea unor coperte sarcinii.
pentru scrierea de carte (4.5).
creativă şi
pentru
redactarea de
texte
informative şi
funcţionale

4. 2.3. Prezentarea ● Proiect - realizarea unei cărţi ● Resurse materiale: coli mari albe sau ·  Observarea sistematică:
ordonată logic a - Cartea uriaşe pentru colegii de colorate, markere sau creioane colorate,
unui proiect, a la clasa pregătitoare pe grila de evaluare a produsului realizat - concentrare asupra sarcinii;
unei activităţi o temă propusă de cei
 63

derulate în mici, de profesori sau de - rezolvarea unor sarcini

şcoală sau clasă (4.5.); conform instrucțiunilor primite
extraşcolar ● Resurse procedurale: exercițiul,
- discutarea unor criterii demonstrația, explicaţia, activitatea în
4.5. Manifestare pentru aprecierea grup
a interesului prezentării unor proiecte
pentru scrierea sau teme (2.3.).
creativă şi
pentru
redactarea de
texte
informative şi
funcţionale

5. 3.1. Formularea ● Jurnalul de - citirea selectivă a ● Resurse materiale:  jurnale de ·   Temă de lucru în

de concluzii lectură textului în funcţie de lectură, manual și  Culegere de exerciții clasă:  completarea
simple pe baza repere date (3.1); clasa a IV-a
lecturii textelor unei pagini din jurnalul de
informative sau  - stabilirea unor lectură al clasei
literare similitudini între 
elementele descoperite ● Resurse procedurale: ● Tema de lucru pentru
3.2. Asocierea în observarea acasă:  completareaunei
elementelor tipăriturilor şi propriile observaţia dirijată, exercițiul, pagini din jurnalul personal de
descoperite în conversaţia, explicaţia, lectura
 63

textul citit cu lucrări realizate (3.2.); explicativă, ciorchinele lectură

experienţele
proprii -    exerciţii de  scriere ·  Autoevaluarea interesului
creativă pe baza textului pentru lectură
4.5. Manifestare citit (4.5.);
a interesului
pentru scrierea -    redactarea, în scris, a
creativă şi unor mesaje personale
pentru pe baza conţinutului
redactarea de textului citit (4.5.);
texte
informative şi -    exerciţii de
funcţionale reformulare a unui
mesaj, din perspectiva
personală a
elevului(3.2.).

6. 3.1. Formularea ● Textul literar -    citirea textului cu ·    Resurse materiale: text ·         Observarea 

de concluzii –lectura voce tare cu respectarea suport Povestea, de Nichita sistematică: comportamentul
simple pe baza textului regulilor precizate de Stănescu,                           manual şi de cititor
lecturii textelor învăţător sau scrise în Culegere de exerciții clasa a IV-a
informative sau manual (3.1); Ø  Scara de
literare ·    Resurse procedurale: conversaţia, clasificare (întotdeauna,
- stabilirea unor explicaţia, exerciţiul, tehnici de gândire frecvent, rar):
3.2. Asocierea similitudini între  critică
elementelor elementele descoperite - deprinderi de citire (suficient
descoperite în în observarea de tare, astfel încât să fie 
textul citit cu tipăriturilor şi propriile auzit);
experienţele
 63

proprii lucrări realizate (3.2.) - respectarea poziției corecte a

corpului și a    cărții;
4.5. Manifestare -    formularea, în scris, a
a interesului unor enunţuri  pe baza - pronunțarea clară
pentru scrierea textului citit (4.5). și accentuarea corectă
creativă şi a cuvintelor.
pentru
redactarea de
texte
informative şi
funcţionale

7. 3.1. Formularea ● Textul literar -    citirea selectivă a ·    Resurse materiale:  text ●Tema pentru acasă
de concluzii –interpretarea textului în funcţie de suport Povestea, de Nichita
simple pe baza textului repere date de învățător Stănescu,                           manual, cvint Tema de lucru în clasă: 
lecturii textelor sau colegi (Citește et model elaborat de cadrul didactic cvintetul cu respectarea
informative sau enunțul sau pasajul din cerinţelor:
literare care …(3.1); ·    Resurse procedurale:  lectura
explicativă, citirea selectivă, lectura - versurile respectă regulile de
3.2. Asocierea -    citirea textului cu creativă, conversaţia, explicaţia creare a unui cvintet;
elementelor reglarea intensităţii şi
descoperite în volumului vocii precum - este respectată tema
textul citit cu şi a ritmului vorbirii, precizată.
experienţele corespunzător
proprii încărcăturii afective a
mesajului (3.1);
4.5. Manifestare
a interesului -    realizarea în scris a
 63

pentru scrierea unei poezii cu formă fixă

creativă şi – cvintetul (4.5);
pentru
redactarea de -    raportarea propriei
texte experiențe la contextul
informative şi literar (3.2).
funcţionale

8. 2.3. Prezentarea ● Scrierea -    prezentarea în ordine ● Resurse materiale:        manual , ·  Tema pentru acasă
ordonată logic a unui text logică, cronologică a imagini care ilustrează momente ale
unui proiect, a după un șir de unor imagini care acțiunii din povestea ilustrată ·   Observarea
unei activităţi ilustrații corespund momentelor sistematică: comportamentul
derulate în unei întâmplări (2.3.); ● Resurse procedurale: de scriitor
şcoală sau
extraşcolar -  relatări  pe baza exercițiul, conversaţia euristică, Ø Lista de verificare (da, nu):
ilustraţiilor date (4.4.); explicaţia
4.4. Povestirea -textul conține răspunsuri la
pe scurt a unei - scrierea creativă  pe toate întrebările date;
secvenţe dintr-o baza unor ilustrații care
poveste, dintr- sugerează începutul, -textul are introducere, cuprins
un film, desen continuarea și sfârșitul și încheiere;
animat,  a unei acțiunii( 4.5.).
activităţi, a unei -textul are un titlu potrivit;
întâmplări
-textul este așezat corect în
imaginate, trăite
pagină;
4.5. Manifestare
-textul este scris corect și
a interesului
 63

pentru scrierea îngrijit;

creativă şi
pentru -interesul față de mesaje
redactarea de audiate.
texte
informative şi
funcţionale

9. 1.1. Realizarea ● Realizarea -     formularea unor ·    Resurse materiale:  manual (manual ● Observarea  sistematică:
de deducţii de predicţii, predicţii, pe baza unor digital), ilustraţii corespunzătoare comportamentul de ascultător
simple pe baza ascultare  şi fragmente de text textului audiat
audierii unui comunicare audiate (1.1.); Ø  Scara de
text literar sau ·    Resurse procedurale: conversaţia, clasificare (întotdeauna,
informativ  - formularea  unor explicaţia, exerciţiul,  tehnici frecvent, rar):
accesibil enunţuri  pe baza unor
ilustraţii (2.3); de gândire critică – metoda predicţiilor
2.3. Prezentarea
ordonată logic a -    crearea  unor poveşti 
unui proiect, a pe baza  cuvintelor de
unei activităţi sprijin şi a indicaţiilor
derulate în date de cadrul didactic
şcoală sau (4.5);
extraşcolar

4.5. Manifestare
a interesului
pentru scrierea
creativă şi
 63

pentru
redactarea de
texte
informative şi
funcţionale
10. 3.1. Formularea ● Textul literar -    citirea textului cu ·    Resurse materiale:  manual, text ● Tema pentru acasă
de concluzii –lectura voce tare cu respectarea suport Scrisoare, de Ana Blandiana,
simple pe baza textului regulilor precizate de dicționar ● Observarea  sistematică:
lecturii textelor învăţător sau scrise în comportamentul de cititor
informative sau manual (3.1); ·    Resurse procedurale: conversaţia,
literare explicaţia, exerciţiul, Ø  Scara de
 - stabilirea unor clasificare (întotdeauna,
3.2. Asocierea similitudini între  tehnici de gândire critică frecvent, rar):
elementelor experienţele personale şi
descoperite în cele prezentate în textul - deprinderi de citire(suficient
textul citit cu literar (3.2.); de tare, astfel încât să fie 
experienţe auzit);
proprii -    formularea, în scris, a
unor enunţuri  pe baza -respectarea poziției corecte a
3.4. Evaluarea textului citit (4.5); corpului și a    cărții;
elementelor
textuale care -     folosirea metodelor - pronunțarea clară
conduc la gândirii critice pentru și accentuarea corectă
înţelegerea de explorarea textelor (3.4.). a cuvintelor.
profunzime în
cadrul lecturii

4.5. Manifestare
a interesului
 63

pentru scrierea
creativă şi
pentru
redactarea de
texte
informative şi
funcţionale
11. 3.1. Formularea ● Textul literar -    citirea selectivă a ·    Resurse materiale:   manual, text ·         Tema pentru acasă
de concluzii –interpretarea textului în funcţie de suport Scrisoare, de Ana Blandiana
simple pe baza textului repere date de învățător ·   Tema de lucru în clasă:
lecturii textelor sau colegi (Citește versul ·    Resurse procedurale:
informative sau sau strofa din care … un mesaj adresat Soarelui
literare (3.1); lectura explicativă, citirea selectivă, respectând cerinţe date:
lectura creativă, conversaţia, explicaţia
3.2. Asocierea -    citirea textului cu - sunt respectate regulile de
elementelor reglarea intensităţii şi scriere corectă;
descoperite în volumului vocii precum
textul citit cu şi a ritmului vorbirii, - este utilizată  o formulă de
experienţe corespunzător adresare din poezie;
proprii încărcăturii afective a
mesajului (3.1); - este respectată tema
3.4. Evaluarea precizată.
elementelor -    realizarea unei
textuale care scrisori adresate unui
conduc la astru, cum este soarele
înţelegerea de (4.5);
profunzime în
cadrul lecturii -    stabilirea unor
corespondenţe între
 63

4.5. Manifestare propria experiență şi cea

a interesului relevată de autor  în 
pentru scrierea contextul  literar (3.2);
creativă şi
pentru -    folosirea metodelor
redactarea de gândirii critice pentru
texte explorarea unei  poezii
informative şi (3.4.).
funcţionale

12. 3.1. Formularea ● Textul literar -    citirea individuală, în ● Resurse materiale:  text ·         Tema pentru acasă
de concluzii în versuri gând, a textului suport suport  Scrisoare, de Ana Blandiana,
simple pe baza (3.1); cărţi de poezii, manual şi   Culegere de ·         Tema de lucru în clasă
lecturii textelor exerciții clasa a IV-a ;
informative sau  - activităţi în perechi pe analiza unor texte în versuri
literare baza unor întrebări ● Resurse procedurale: exercițiul, după cerinţe date:
reciproce (3.1); conversaţia, explicaţia, procedee de
3.4. Evaluarea citire activă, brainstorming-ul, jocul  -gruparea versurilor  în strofe;
elementelor  - folosirea metodelor didactic
textuale care gândirii critice pentru -numărul de versuri,
conduc la explorarea textelor (3.4.);
înţelegerea de lungimea versurilor dintr-o
profunzime în -    utilizarea achiziţiilor strofă;
cadrul lecturii lexicale noi în enunţuri
proprii (4.5); -modul cum versurile dintr-o
4.5. Manifestare strofă rimează;
a interesului  - crearea de rime pe
tema Cartea  (4.5). -scrierea primului cuvânt din
pentru scrierea
fiecare vers.
creativă şi
 63

pentru
redactarea de
texte
informative şi
funcţionale

13. 2.3. Prezentarea ·  Recapitular - identificarea unor ● Resurse materiale:  text suport ● Interevaluarea: prezentarea

ordonată logic a e imagini care corespund Cartea cu visuri, după Otilia Cazimir,  unor lucrări personale
unui proiect, a titlul unei cărţi (2.3.); manual, dicționar
unei activităţi – Textul literar
derulate în (în proză și în - formularea de concluzii Resurse procedurale: conversaţia,
şcoală sau versuri) directe pe baza explicaţia, exerciţiul, jocul didactic
extraşcolar informațiilor din textul
-   Scrierea citit (3.1);
3.1. Formularea
de concluzii imaginativă -    exerciţii de
simple pe baza reformulare a unor
lecturii textelor mesaje pe baza textului
informative sau citit (3.2.);
literare
- folosirea metodelor
3.2. Asocierea gândirii critice pentru
elementelor explorarea textelor (3.4.);
descoperite în
textul citit cu - prezentarea unei cărţi,
experienţe ilustrarea a ceea ce îşi 
proprii imaginează (4.4.);
 63

3.4. Evaluarea -    elaborarea unor

elementelor enunţuri respectând
textuale care cerinţe date (4.5).
conduc la
înţelegerea de
profunzime în
cadrul lecturii

4.4. Povestirea
pe scurt a unei
secvenţe dintr-o
poveste, dintr-
un film, desen
animat,  a unei
activităţi, a unei
întâmplări
imaginate, trăite

4.5. Manifestare
a interesului
pentru scrierea
creativă şi
pentru
redactarea de
texte
informative şi
funcţionale
14. 3.1. Formularea ● Evaluare Itemii de evaluare ·   Resurse materiale: ·         Proba scrisă
de concluzii
 63

simple pe baza -   Textul vizează: fişe de evaluare

lecturii textelor literar în
informative sau – formularea de concluzii ·   Resurse procedurale: conversaţia,
literare proză pe baza informațiilor din exerciţiul
textul citit (3.1);
3.2. Asocierea -    Scrierea
elementelor –  exerciţii de
descoperite în imaginativă reformulare a unui
textul citit cu mesaj, din perspectiva
experienţe de  receptor (3.2.);
proprii
– raportarea propriei
3.4. Evaluarea experiențe la cele
elementelor prezentate în textul
textuale care literar (3.4);
conduc la
înţelegerea de – crearea unui text scurt,
profunzime în pe baza unui suport
cadrul lecturii vizual și a unor criterii
date de cadrul didactic
4.4. Povestirea (4.5.);
pe scurt a unei
secvenţe dintr-o – prezentarea unei cărţi,
poveste, dintr- ilustrarea a ceea ce îşi 
un film, desen imaginează (4.4.).
animat,  a unei
activităţi, a unei
întâmplări
 63

imaginate, trăite

4.5. Manifestare
a interesului
pentru scrierea
creativă şi
pentru
redactarea de
texte
informative şi
funcţionale
15. 3.1. Formularea ●  Textul Ameliorare-dezvoltare: ·   Resurse materiale: ● Evaluarea după rezolvarea
de concluzii literar în sarcinilor de ameliorare şi
simple pe baza versuri ● Activităţile de învăţare fişe de ameliorare şi dezvoltare
lecturii textelor cu caracter ameliorativ dezvoltare,  Culegere de exerciții clasa a
informative sau se vor stabili în funcţie IV-a ;
literare de problemele
●  Scriere (individuale sau ale ·   Resurse procedurale: ● Autoevaluarea
3.2. Asocierea creativă majorităţii elevilor) ce
elementelor vor fi identificate după conversaţia, explicaţia exerciţiul, jocul
descoperite în evaluarea sumativă. didactic
textul citit cu
experienţe ● Activităţile de
proprii dezvoltare vor avea un
grad ridicat de dificultate
3.4. Evaluarea şi vor fi stabilite pentru
elementelor elevii care vor
textuale care demonstra realizarea
conduc la tuturor obiectivelor de
 63

înţelegerea de evaluare vizate prin

profunzime în proba de evaluare
cadrul lecturii sumativă.

4.5. Manifestare
a interesului
pentru scrierea
creativă şi
pentru
redactarea de
texte
informative şi
funcţionale
 63

MODULUL 3

TEMA 3.1 – MEDII INCLUZIVE

Poate fiecare profesor a încercat să răspundă la un moment dat la întrebări de genul: De ce nu

toţi elevii mei progresează în acelaşi fel? Cum pot să-i ajut pe toţi să înţeleagă? Cum pot să-i
ajut pe cei care învaţă mai greu? 
Un prim pas în oferirea răspunsurilor la aceste întrebări stă în faptul că profesorul ar trebui să
accepte, în primul rând, diversitatea dintr-o clasă; faptul că fiecare elev are propriile sale
capacităţi intelectuale, diferite de cele ale altor colegi, că fiecare are stilul său propriu de a
învăţa şi fiecare are nevoile sale în privinţa asimilării de informaţii. A
Aşadar, unul dintre cele mai importante aspecte a le învăţământului actual este nevoia sa de
adaptare la necesităţile copiilor, oricare ar fi acele necesităţi şi oricare ar fi copiii – fie că sunt
copiii cu CES, fie că pur şi simplu sunt copii cu un ritm mult mai încet de învăţare.
O astfel de metodă de adaptare o constituie şcoala incluzivă, o şcoală ce se axează pe
includerea acelor copiii sau chiar grupuri ce au fost anterior marginalizate şi care implică în
procesul de învăţare şi de luare a deciziilor părinţii, îngrijitorii şi consilierii specializaţi.
S-a dovedit că metodele utilizate în cadrul claselor incluzive pot îmbunătăţi semnificativ
performanţa tuturor elevilor. In comparaţie cu educaţia în centre sau şcoli speciale, care are
riscul de a-i menţine pe copii şi adolescenţi în afara societăţii, şcoala incluzivă constituie un
teren de pregătire ideal pentru viitoarea lor integrare în societate. In loc să-i izolăm şi să
spunem că sunt „dificili”, „turbulenţi” sau chiar „handicapaţi”, am putea să admitem faptul că
aceşti copii ar putea progresa mai mult într-o clasă obişnuită, dacă noi, profesorii, am accepta
că educaţia este pentru toţi.
Cel mai important lucru de luat în considerare este că predarea în cadrul diversităţii implică
predarea pentru fiecare individ în parte. Ţinând cont de interesele fiecărui elev, de
experienţele şi ţelurile sale facem, de fapt, un pas important în educaţia elevilor şi integrarea
lor în societate, după terminarea studiilor. Mai mult, putem spune că diferenţele dintre indivizi
sunt mult mai pregnante decât cele dintre grupuri. Din acest punct de vedere, poate una dintre
cele mai mari provocări căreia trebuie să-i facă faţă un profesor este adaptarea stilului de
predare astfel încât să corespundă necesităţilor fiecărui elev în parte.
Trebuie precizat, de asemenea, că alături de cadrele didactice şi colegii de clasă, un rol
important în asigurarea succesului copiilor cu CES este atribuit familiei şi părinţilor acestor
copiii. A fost demonstrat, de altfel, că în acele cazuri în care părinţii şi familia, în general s-au
implicat activ în procesul de învăţare, copiii cu CES au avut rezultate mult mai eficiente. Prin
această implicare activă a familiei se crează, de fapt, o comunitate incluzivă ce-i va ajuta pe
copiii cu CES să se integreze mai repede şi cu mai mult succes în societate, după terminarea
studiilor.
Concluzionând, putem spune că incluziunea nu-i implică numai pe copiii cu CES; ea este de
fapt o realitate şi recunoaşterea faptului că fiecare copil este unic. Şcoala incluzivă ne
demonstrează, aşadar, că suntem unul, dar nu unul şi acelaşi.
 63

TEMA 3.1.1 – ROLUL DISCIPLINEI DP ÎN FORMAREA VIITORULUI ADULT

Dezvoltarea personală reprezintă o disciplină de studiu ce include activităţi şi experienţe care

au scopul să:

 susţină elevii în procesul de autocunoaştere, relaţionare corectă cu colegii, familia şi mediul

din care face parte;
 să dezvolte abilităţile de comunicare eficientă şi management eficient al emoţiilor¸ să
îmbunătăţească starea de conştientizare a propriului potenţial,
 să dezvolte talentele şi abilităţile personale, orientate spre îmbunătăţirea calităţii vieţii prin
aderarea la valorile societăţii contemporane, prin a contribui la realizarea aspiraţiilor şi viselor
personale într-un mediu de viaţă sănătos şi sigur .
Curriculum la disciplina Dezvoltare personală are ca finalitate formarea competenţelor, prin
achiziţii specifice disciplinei, dar şi prin valorificarea interdisciplinară a achiziţiilor căpătate
în cadrul altor discipline şcolare.
Elaborarea curriculumului Dezvoltare personală se bazează pe următoarele principii:
 Principiul axiologic
 Principiul abordării sistemice şi dezvoltării graduale a competenţelor
 Principiul învăţării centrate pe elev în relație activă cu mediul său de viață;
 Principiul valorificării responsabile şi productive a parteneriatului profesor –elev –
familie – comunitate
 Principiul motivaţiei optime şi implicării active
 Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate
 Principiul respectării autonomiei şi libertăţii individuale.

TEMA 3.1.2. – ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE

Titlul filmului: POVESTEA UNUI RECHIN

Ideea centrală: „O captura comica a studioului care l-a adus și pe Shrek, POVESTEA UNUI
RECHIN e un hit plin de haz! Oscar, un amarat de spalator de limbi la spalatoria de balene
locala, devine un erou atunci cand spune o minciuna mare cat un rechin alb. Pentru a-si pastra
secretul, Oscar face echipa cu un rechin vegetarian, Lenny, cei doi formand o pereche foarte
ciudata. Cand minciuna incepe sa iasa la suprafata, prietena lui Oscar, Angie, si Lenny trebuie
sa-l ajute sa-l infrunte pe cel mai temut rechin si sa-si gaseasca adevaratul loc in recif.

Valorile promovate: Este o poveste despre importanța acceptării lucrurilor care te fac

diferit și a propriilor puteri, indiferent cât de înspăimântătoare, ciudate și magice pot
părea, despre faptul că trebuie să îți învingi fricile, si despre puterea familiei și legăturile 
dintre membrii acesteia.

CLASA: Pregătitoare

ARIA CURRICULARĂ: Consiliere şi orientare

 63

OBIECTUL: Dezvoltare personală

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Întâmplări din vacanţă

SUBIECTUL: Fiinţe preferate

TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi și deprinderi

FORMA DE ORGANIZARE: activitate integrată

SCOPUL: Formarea priceperii și deprinderii de identificare a fiinţei preferate

COMPETENȚE SPECIFICE:

Dezvoltare personală

2.3.Explorarea caracteristicilor fiinţelor şi obiectelor preferate şi a interacţiunii simple cu

acestea.

*Matematică şi explorarea mediului:

1.1.Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31.

*Comunicare în limba română:

2.4.Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru

comunicare.

STRATEGIA DIDACTICĂ :

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exercițiul, demonstrația, jocul, munca

independentă, învăţarea prin descoperire, exerciíu-joc.

Mijloace de învăţământ:  flip – chart, fişe de lucru, markere,

jetoane,videoproiector,laptop, lipici, foarfece           

BIBLIOGRAFIE:

1.      Programa școlară pentru disciplinele  Dezvoltare personală (clasa pregătitoare, clasa I

și clasa a II-a), Nr. 3418/19.03.2013;

2.      Mirela Mihăescu, Ştefan Pacearcă, Aniţa Dulman, Crenguţa Alexe, Otilia

Brebenel, Dezvoltare personală, Caietul elevului pentru clasa pregătitoare, Bucureşti, 2016;

DESFĂŞURAREA    LECŢIEI

 
 63

1.Moment organizatoric

  Organizez colectivul de elevi, pregătesc materialele necesare, asigur climatul favorabil

învăţării.

  Citesc mesajul

Dragi copii,

     Pe parcursul zilei vom călători și vom explora o lume minuntă.

    Unii dintre noi poate vom șovăi,dar numai mergând pe drumuri noi veți reuși să învățați
despre voi, despre ceea ce ne înconjoară, despre curaj,joc, succes, prietenie.

    Ideile voastre sunt prețioase pentru că sunt unice.

    Vă urez o călătorie minunată! 

3. Captarea atenţie şi legătura cu lecţia nouă

  Prezint elevilor videoclipul   “Cântecul gheţii” .

  Se iniţiază o discuţie în legătură cu videoclipul vizionat .

  Solicit elevii să  stabilească legătura dintre personaj si  fiinţa preferată. 

4. Anunţarea subiectului şi comunicarea  obiectivelor lecţiei

  Astăzi, la ora de Dezvoltare personală, vom vorbi despre fiinţele preferate, despre rolul pe
care acestea îl au în viaţa noastră. 

5. Dirijarea procesului de învăţare

-  Solicit elevilor să extragă câte un jeton şi să-l plaseze la locul potrivit(oameni, animale,
plante)

- Joc Fântâna miraculoasă                                                               

 Cercul în care sunt asezaţi copiii se imaginează ca fiind marginea unei fântâni
miraculoase.Fiecare copil va spune, pe rând dorinţele:

“Dacă aş putea fi o altă vieţuitoare, aş fi…………, pentru că…………”

- Solicit elevii să coloreze şi să decupeze animalul preferat, să-i dea numele pe care îl
doreşte. Animalele selectate vor fi plasate pe planşa suport  Vaporul Albinuţelor
 63

-  Solicit elevii să indice  câţi colegi preferă acelaşi animal.

6.Activităţi recreative

-   Propun elevilor jocul „ Mima”.Elevii vor iesi în faţa clasei  în grupuri de câte cinci şi vor
mima un animal.Ceilalti sunt solicitaţi să ghicească animalul mimat de colegi.

7. Aprecieri şi recomandări

  Prezint elevilor concluziile personale şi îi evidenţiez pe aceia care au participat activ la

lecţie.

TEMA 3.1.3. - DIZABILITATE – IMPLICAȚII ASUPRA ÎNVĂȚĂRII

Sintagma cerinţe educative speciale - CES se referă la cerinţele în plan educativ ale unor categorii de
persoane, cerinţe consecutive unor disfuncţii sau deficienţe de natură intelectuală, senzorială,
psihomotrice, fiziologică sau că urmare a unor condiţii psihoafective, socioeconomice sau de altă
natură; aceste cerinţe plasează persoană/elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilatii din jur,
stare care nu-i permite o existenţa sau o valorificare în condiţii normale a potenţialului intelectual şi
aptitudinal de care acesta dispune şi induce un sentiment de inferioritate ce accentuează condiţia să
de persoană cu cerinţe speciale.
Implicații ale ADHD/ADD în procesul de învățare.
Strategii de intervenție în procesul didactic
O persoană cu tulburare hiperactivă cu deficit de atenție (ADHD) sau doar cu deficit de atenție (ADD)
are dificultăți în filtrarea informațiilor care-i „invadează” creierul, așa că își pierde ușor concentrarea,
tinde să dea răspunsuri înainte să gândească până la capăt și nu știe/nu poate să se oprească din
manifestări, deoarece are o activitate reglatorie foarte slabă. Unui copil cu ADHD/ADD îi ia mai mult
să se stabilizeze în sarcină și să se concentreze în comparație cu un copil care nu are aceasta condiție
internă; poate avea dificultăți la urmărirea instrucțiunilor; are deseori un nivel de inteligență mai
ridicat decât media, dar studiul li se pare o activitate dificilă; are de multe ori probleme de
socializare. ADHD / ADD are o componentă genetică. Nu apare din cauza lipsei de îngrijire parentală,
dar mediul în care crește copilul și sprijinul de care are parte influențează gravitatea simptoamelor ,
precum și abilitatea personală (învățată în timp) de a gestiona aceste simptome. Elevii cu ADHD /
ADD au nevoie de clase luminoase, spațioase, interesante dar nu suprastimulative (coloristică și
materiale didactice expuse în mod limitativ). Dispunerea corectă a băncilor este esențială: se va alege
o bancă situată pe o laterală, care să ofere atât punct de contact cu restul clasei, cât și spațiu
personal și senzația de copilul își va găsi o poziție stabilă și confortabilă, ceea ce îi va permite să se
concentreze mai bine asupra procesului de învățare. Scaunul trebuie să fie stabil, cu mânere, pentru
ca elevul să-și poată sprijini spatele / mâinile și să-și țină genunchii îndoiți în unghiul potrivit, dându-i
posibilitatea și de mișcări de mică amplitudine. De asemenea, necesită un spațiu liniștit creat în
cadrul clasei, care îi poate ajuta să se concentreze asupra unei sarcini specifice. Beneficiile organizării
unui colț liniștit al clasei pot părea dedicate doar unui singur copil, dar toți copiii pot beneficia de
existența acestui colț liniștit și astfel, el se poate transforma într-unul dintre cele mai valoroase spații
ale clasei.
 63

Spațiile liniștite sunt necesare pentru că:

- Elimină motivele de neliniște - elevii știu exact ce se așteaptă de la ei în momentul în care sunt
trimiși să lucreze în acest spațiu.
- Sunt lipsite de lucruri care distrag atenția
- elevii nu trebuie să se concentreze la altă activitate din clasa și, în timp ce lucrează, pot învăța să
faca abstracție de ea.
- Cresc atenția față de sarcina de lucru
- Măresc șansele de succes - elevii primesc sarcini adecvate capacităților lor, instrucțiuni clare și
sprijin.
Atitudini și activități recomandate pentru lucrul cu copilul ADHD / ADD:
- Uitați-vă la el și stați cât mai aproape de el atunci când dați instrucțiuni;
- Împărțiți sarcinile în fragmente adaptate capacității de concentrare a elevului; - Sarcinile trebuie să
fie scurte, cu instrucțiuni clare, pe care copilul le va repet înainte de a începe să lucreze;
- Se vor folosi elemente vizuale ajutătoare;
- Se vor scrie liste de verificare pe tablă;
- Se va verifica progresul în timpul sarcinii de lucru;
- Pentru că e posibil să scadă concentrarea pe măsură ce se instalează oboseala, sarcinile mai dificile
se vor programa în timpul dimineții;
- Dacă un copil are probleme cu concentrarea asupra sarcinii, îi poate fi de folos să se miște câteva
minute; poate împărți creioane / fișe sau poate șterge tabla;
- Stabiliți reguli simple și clare pe care să le afișați. Acestea trebuie să includă reguli despre cum se
pun întrebările, despre întreruperi și comportamentul la clasă;
- Orice comportament pozitiv / adecvat va fi recompensat social: un gest, un cuvînt, o privire;
- Dați feed-back precis și imediat pentru reacții și comportamente precise;
- Evitați să sancționați întreaga clasă pentru acțiunea unui singur copil;
- Dacă elevul refuză o sancțiune, rugați-l să se gândeasca preț de câteva minute la refuzul său.
Explicați-i că trebuie să foloseasca timpul pentru a decide dacă acceptă consecințele sau este gata sa
înfrunte o consecință mult mai serioasă

TEMA 3.1.4. - PLANUL DE ACȚIUNE

Programul de interventie personalizat este un instrument de planificare si coordonare, este

   
o parte componenta a planului de servicii. Programul de interventie personalizat este un
instrument de lucru permanent, pentru unul sau mai multi membri ai echipei interdisciplinare
care isi coordoneaza interventiile in directia realizarii scopurilor stabilite in planul de servicii
pentru copilul si familia sa.

            2.  Caracteristicile Planului Personalizat de Interventie

            Programul de interventie personalizat (P.I.P.), este o tehnica de planificare si

coordonare, ca si planul de servicii personalizat (P.S.P.). Amandoua fac ca individul sa aiba o
viziune cat mai completa a nevoilor sale; asigura continuitatea, complementaritatea si
calitatea serviciilor, ca raspuns la diversele cerinte. P.I.P. constituie o parte a P.S.P., el este o
 63

tehnica de lucru permanenta pentru unul sau mai multi membrii ai echipei, care isi
coordoneaza interventiile in directia realizarii scopurilor stabilite in P.S.P., pentru persoana
respectiva.

            Programul de interventie trebuie sa specifice:

                        1. Directive realizate

                        2. Mijloacele utilizate pentru a atinge obiectivele (metode psihologice si

                            terapii educationale integrate, aplicate pe un singur individ)

                        3. Durata interventiilor

                        4. Evaluare la finalul P.I.P..

            Programul de interventie personalizat si planul serviciilor personalizat sunt doua

tehnici diferite, ele avand functii diferite. Planul serviciilor fixeaza obiectivele generale si
stabileste prioritatile pentru a raspunde necesitatilor globale ale individului, iar programul de
interventie precizeaza modalitatile de interventie, prin care se ating scopurile vizate. Deoarece
planul serviciilor vizeaza satisfacerea ansamblului cerintelor individului, campul sau de
aplicare este foarte larg. Campul de aplicare a programului de interventie se limiteaza la un
singur scop de dezvoltare si invatare a acestuia. Planurile serviciilor se desfasoara un timp mai
indelungat, fata de programele de interventie care constituie doar o etapa sau o parte a
intregului. Pentru a elabora un plan de servicii ce inglobeaza mai multe domenii, trebuie
constituita o echipa interdisciplinara in timp ce pentru realizarea unui program de interventie
este necesara o echipa restransa. Ea se compune doar din persoane calificate. De exemplu,
logopezii vor stabili un program de interventie in domeniul lor de activitate. Acolo unde se
incheie planul serviciilor, prinde viata programul  de interventie.

            3. Elementele componente ale Planurilor Personalizate de Interventie

Programul de interventie personalizat se compune din mai multe elemente:

   obiectivele invatarii;

   strategiile de interventie si de invatare pentru fiecare dintre obiectivele utilizate;

 un mecanism continuu de revizuire a programului de interventie si de luare a deciziilor

ce privesc continuarea programului.

Prima etapa a unui program de interventie personalizat consta in elaborarea obiectivelor

invatarii, care sunt mai specifice si mai precise decat scopurile. Fiecare actiune face obiectul
enuntului unui obiectiv. Un enunt al obiectivului invatarii contine descrierea
comportamentului reprezentativ al achizitiei vizate, descrierea conditiilor de realizare a
comportamentului, pragul minim de reusita pe scara achizitiilor.

Program personalizat de interventie

 63

Obiective generale Obiective operationale de invatare

Strategie
Precizeaza comportamentele Stabileste actiunile si
asteptate din partea copilului la
sfarsitul perioadei de interventie. mijloacele pentru a atinge

obiectivele, cine raspunde

de aceasta si modalitatile de
realizare.

Utilitatea celor doua instrumente prezentate este reliefata de urmatoarele aspecte:

     coordoneaza eforturile serviciilor sociale, serviciilor medicale si paramedicale,

educationale intr-un cadru unitar;

     permite o evaluare exacta a progreselor copiilor cu nevoi speciale si reevaluarea periodica

a obiectivelor generale si specifice propuse;

     constituie instrumente valoroase de lucru pentru cadrele didactice din scolile speciale sau
scolile obisnuite in care sunt integrati copiii cu nevoi speciale;

     permit o abordare complementara a procesului instructiv-educativ alaturi de programele

scolare existente si adaptarile lor;

     permit pregatirea copiilor cu nevoi speciale pentru integrarea intr-o scoala obisnuita sub
diferite forme;

     asigura copiilor cu nevoi speciale integrati in scoala obisnuita o imagine reala a

demersurilor intreprinse, a eficacitatii acestora, precum si selectarea obiectivelor realiste ale
viitoarelor interventii sau ale procesului instructiv-educativ.

Programul Personalizat de Interventie este un instrument de planificare a activitatii

educative pe o perioada de 6 luni. Este elaborat pe baza evaluarilor realizate asupra copilului;
acesta este structurat pe patru coloane, de obicei, care cuprind realitatile copilului, obiectivele
formative, actiunile educative si constatarile periodice si finale.

Realitatile copilului se cunosc prin studierea lui psihopedagogica consemnate in fisele

specifice de evaluare, si pot fi numeroase. In P.P.I. se trec doar acele aspecte care vor face
obiectul actiunii pedagogice, psihopedagogice si perioada pentru care se elaboreaza acest
proiect. Un asemenea procedeu presupune o ierarhizare a realitatilor copilului din care vor fi
retinute pentru P.P.I. acele realitati care necesita cea mai mare atentie si urgenta pedagogica
pentru interventie.

Cateva dintre realitatile copilului ar putea fi: motricitate si manualitate, dificultati senzoriale,
procese cognitive, afectivitate, traume afective, trebuinte specifice, atitudinea fata de
 63

scoala/centru, comunicarea interpersonala, autonomia personala, vointa, aptitudini, interese,

comportament, relatia cu familia, randamentul la ora, activitati, motivatia activitatilor. Alte
realitati: nervozitate excesiva, comportament disimulat, violenta, agresivitate, comportament
revendicativ etc.

Intr-o a doua coloana se consemneaza obiectivele pedagogice care se impun sa fie atinse
pornindu-se de la realitatile copilului, iar in coloana a treia, activitatile, mijloacele, metodele
si actiunile terapeutice prin care se va urmari atingerea obiectivelor propuse in coloana a
doua.

            Exemplu:

Realitatile copilului Obiective pedagogice

Copilul este izolat in grupa, nu are Diminuarea izolarii copilului pana  la inlaturarea ei.
prieteni, nu participa la jocurile
colective. Activitati:

- identificarea cauzelor;

- identificarea copiilor de care s-ar putea apropia

mai usor;

- desfasurarea de jocuri colective in care copilul

izolat va fi pus in relatie directa  si apropiata cu cei
de care se poate apropia. Constientizarea la copil a
capacitatilor de interrelationare, de comunicare si
colaborare cu alti  copii.

            In ultima coloana educatorul isi va consemna constatarile  si observatiile atat pe

parcursul perioadei de desfasurare a programului pedagogic, cat si in finalul acestuia astfel ca,
daca va fi necesara continuarea sau reluarea acestui obiectiv educativ sa existe posibilitatea de
a revedea ce s-a realizat in perioada data a P.P.I..

            Dupa incheierea perioadei preconizate pentru P.P.I.,  pe baza insemnarilor din ultima
coloana si a realitatilor copilului la data respectiva  se procedeaza la elaborarea unui nou
P.P.I..

            P.P.I.-ul valorifica informatia acumulata despre copil si devine astfel principalul

instrument  de planificare a muncii de interventie pentru personalul educativ specializat.

            Planurile de interventie, in serviciile educative, trebuie sa indice pentru copil/elev, in

functie de obiectivele fixate urmatoarele:
1)     nivelul de integrare dorit/urmarit;
2)     adaptarile necesare la ritmul invatarii;
3)     respectarea principiilor pedagogice;
4)     seviciile complementare si personalul solicitat;
5)     echipamentele specializate necesare;
 63

6)     resursele financiare necesare pentru mijloace, transport etc.

            Ecaterina A. Vrasmas (2004, pag. 176-177) identifica urmatoarele componente intr-un

plan de interventie educationala in rezolvarea dificultatilor de invatare:
       informatii initiale despre copil si problemele care constituie cerintele educative speciale la
acel moment (acestea sunt culese prin: teste psihologice, probe scolare, observatii, discutii,
anchete sociale, studiul produselor activitatii, analiza rezultatelor scolare etc.);
       evaluarea problemelor (sub forma enumerarii lor sau formularii unui diagnostic
prescriptiv);
       anticiparea unor rezultate (prin prognosticul initial si prin descrierea momentelor cheie ale
interventiei);
       consemnarea unei/unor examinari initiale, a unor examinari periodice si a unei examinari
finale;
       descrierea metodelor de interventie si a mijloacelor folosite;
       pasii interventiei (etapele sau treptele interventiei) adoptati tipului de probleme intalnite si
individualizati;
       inregistrarea progreselor;
       consemnarea rezultatelor interventiei si observari periodice;
       formele de sprijin alese prin parteneriatul cu specialistii, familia, scoala etc.;
       acceptul parintilor si o forma de responsabilizare comuna a acestora cu profesionalistii
implicati.

Cel mai bun plan de interventie este cel care se potriveste copilului/ cerintelor/ nevoilor sale.

EVALUARE M. 3
SCHIȚĂ DE PROIECT

Clasa: a II-a
Aria curriculară: Consiliere și orientare

Disciplina: Dezvoltare personală

Unitatea de învăţare: Călătorii imaginare
Subiectul lecției: Emoții şi comportamente
Tipul lecţiei: de consolidare şi sistematizare

Scopul: Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive

faţă de sine şi ceilalţi
 63

COMPETENȚE SPECIFICE:
DEZVOLTARE PERSONALĂ:

1.1. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între sine şi ceilalţi după criteria
simple;
2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate;
2.3. Explorarea abilităţilor de relaţionare cu ceilalţi
ACTIVITĂŢI INTEGRATE:

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ:

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare;
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor
convenţionale;
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa
numerelor, estimări, aproximări
Obiective operaţionale:
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1: sǎ mimeze trăirea unei emoţii de bază, cu ajutorul cunoştinţelor acumulate

O2: să asocieze emoții unor situații date
O3: să identifice emoţiile personajelor în diferite momente ale povestirii
O4: să analizeze emoţiile personajelor din perspectiva relaţiei cauză-efect
O5: să găsească cuvinte cu înţeles asemănător pentru stările emoţionale
precizate
 63

RESURSE:
A) Metodologice:
a) metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, jocul de mimă, exerciţiul,
sinteza, asocierea, observaţia.
b) mijloace didactice: fișă de lucru, planşe, imagini, Cutiuţa emoţiilor, cântece,
etichete cu stări emoţionale, jetoane, culori.
c) forme de organizare: frontală, individuală.
B) Temporale: ~ durata lecţiei: 45 minute
 63

I. Moment Se asigură materialele necesare pentru desfășurarea lecției în condiții optime.

organizatoric
II. Captarea atenţiei Se realizează prin ordonarea în ordine crescătoare a 8 jetoane ce conţin numere în concentrul 0-
1000.
Fiecare număr va avea asociat o literă cu ajutorul cărora vom descoperi titlul lecției.

III. Anunțarea temei Informez elevii asupra conţinutului activităţii şi a obiectivelor propuse.
și a obiectivelor Scriu pe tablă titlul lecției: „Emoţii şi comportamente”
IV. Reactualizarea Se realizează printr-un joc intitulat Cutiuţa emoţiilor. Elevii vor extrage din această cutiuţă câte un
cunoştinţelor bileţel pe care este scris câte un enunţ ce indică o anumită emoţie. Ei vor trebui să mimeze emoţia
sugerată de enunţ.
V. Consolidarea Le voi prezenta elevilor câteva imagini cu personaje din povești cunoscute de ei (Cenuşăreasa, Albă
cunoştinţelor ca Zăpada, Capra cu trei iezi, Fata babei și fata moșneagului, Scufiţa Roşie, Cei trei purceluși,
Punguța cu doi bani). Sarcina elevilor este de a identifica titlul poveştii din care face parte imaginea.
Fiecare imagine prezintă o emoţie. Elevii vor recunoaşte emoţiile personajelor şi vor asocia imaginile
cu emoticonul corespunzător.
Se va purta o discuţie despre importanţa exprimării emoţilor în relaţiile cu ceilalţi.
 63

VI. Obţinerea Elevii vor audia diverse cântece şi vor recunoaşte emoţia transmisă de mesajul fiecărui cântec, prin
performanţei intermediul unor cartonaşe ce prezintă tipurile de emoţii.
O altă activitate va consta în identificarea cuvintelor cu sens asemănător pentru emoţiile învăţate.

VIII. Asigurarea Le voi înmâna elevilor o fişă de lucru care conţine un careu în care vor trebui să găsească şi să
retenției și a coloreze doar emoţiile negative, utilizând culori reci.

transferului

IX. Încheierea Vor fi făcute aprecieri, recomandări generale şi individuale.

activității