Istoria capului de bour de pe stema Moldovei - ce legatura exista cu legenda lui

Dragos Voda si cu zeul persan Mithra

Ionut Benea,

Izvoarele istorice au explicatii diferite pentru originea capului de bour folosit pe emblema vechiului stat moldav.
In timp ce cronicarii moldoveni asociaza insigna cu descalecatul lui Dragos Voda, Mircea Eliade, de pilda,
vorbeste in lucrarile sale despre cultul lui Mithra, zeu persan foarte raspandit pe teritoriul fostei Dacii.

Informatii detaliate despte originea insignei capului de bour de pe stema Moldovei apar in Almanahul
Luceafarul, din 1985. Aici, cea mai plauzibila varianta privind originea capului de bour de pe stema statului
moldav este asociata cu descalecatul lui Dragos Voda, considerat de legendele populare intemeietorul Moldovei.

Versiunea aceasta este regasita in mai multe izvoare istorice scrise referitoare la descalecatul lui Dragos, cum ar
fi "Cronica Anonima a Moldovei", "Letopisetul lui Grigore Ureche" sau "Cronica moldo-polona a lui Miron
Costin.

O posibila explicatie cu privire la alegerea capului de bour de pe stema, dar si de pe monedele faurite in
perioada de demult a a Moldovei se regaseste in "Cronica Anonima a Moldovei".
Sugestiv pentru explicarea legendei capului de bour este urmatorul pasaj din "Cronica Anonima a Moldovei",
preluat de lovendal.ro

,,Si era intre ei un barbat cuminte si viteaz cu numele Dragos si s-au pornit o data cu tovarasii sai la vanat de
fiare salbatice si au dat pe sub muntii cei inalti de urma unui zimbru si s-au dus pe urma zimbrului peste muntii
cei inalti si au trecut muntii si au ajuns tot pe urma zimbrului la niste sesoase si prea frumoase locuri si au ajuns
pe zimbrul la tarmul unei ape, sub o rachita si l-au ucis si s-au ospatat din vanatul lor.

Si le-au venit de la Dumnezeu gand in inima lor sa-si caute loc de trai si sa se aseze acolo si s-au unit cu totii. Si
au hotarat sa ramaie acolo si s-au intors indarat si au povestit tuturor celorlalti de frumusetea tarii si de apele si
de izvoarele ei, ca sa se aseze si ei acolo; si le-au placut tovarasilor lor gandul acesta si au hotarat sa mearga si
ei unde fusesera tovarasii lor si au cautat sa-si aleaga loc, caci de jur imprejur era pustiu, iar pe la margini tatari
ratacitori cu turmele si s-au rugat apoi de Vladislav, craiul unguresc, sa le dea drumul, iar Vladislav craiul cu
mare milostivire i-au lasat sa plece.
Si plecat-au din Maramuras cu toti tovarasii lor si cu femeile si cu copiii lor peste muntii inalti si taind padurile
si inlaturand pietrele, trecut-au muntii cu ajutorul lui Dumnezeu si venit-au la locul unde Dragos omorase
zimbrul si le-au placut locul si s-au asezat acolo si si-au ales dintre dansii pe un om intelept cu numele de
Dragos: si l-au numit siesi domn si voievod si de atunci s-au inceput cu voia lui Dumnezeu Tara
Moldoveneasca. Iar Dragos-voievod au descalecat intaiul loc, pe apa Moldovei, mai apoi au descalecat locul
Baia si alte locuri de-a lungul apelor si izvoarelor si si-au facut pecete-domneasca pentru toata tara un cap de
zimbru. Si au domnit Dragos-voievod 2 ani".

Mircea Eliade lanseaza insa o ipoteza diferita, in scrierile sale, atunci cand se refera la capul de bour. Eliade
considera ca originea sa ar fi legata de Cultul lui Mithra, care era si un cult al taurului ai care a avut in Dacia o
raspandire extraordinara.

Savantul roman Bogdan Petriceicu Hasdeu a scris si el despre acest subiect negand insa faptul ca animalul de pe
stema moldava ar fi un bour. Hasdeu este de parere ca pe stema Moldovei s-ar afla mai degraba un zimbru.
"Vorba noastra, zimbru, fiind identica cu numele acestei fiare la litvani, la rusi si la poloni, sa fie oare de
provenienta nordicaâ€", se intreaba Hasdeu, care considera ca "zimbru" este un cuvant de origine dacica.

Citeste si:

Regina zborului. Cum a doborat Smaranda Braescu recordul mondial feminin la saltul cu parasuta, in Baragan