Sunteți pe pagina 1din 316

KATE ROSE

Zei]a
nop]ii
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de
CORNEL ROMO{AN

ALCRIS
Romance
Capitolul 1

Aspru [i strident, ]ip`tul unui pesc`ru[ sparse lini[tea


dup`-amiezii.
Lita Winslow, cu ochii pe jum`tate \nchi[i ca s` se
apere de lumina soarelui, \[i \n`l]` capul s` urm`reasc`
zborul gra]ios al p`s`rii. |l v`zu planând o clip`,
plonjând spre o prad` invizibil`, apoi a[ezându-se,
plouat, pe o piatr` pu]in mai departe.
– Curaj! \i strig`. |n mare mai sunt [i al]i pe[ti; cu un
pic de bun`voin]`, urm`toarea \ncercare o s` aib`
succes. Ia te uit`, continu` imediat, cu o expresie
ironic`, am \nceput s` vorbesc [i cu p`s`rile, acum!
6 KATE ROSE

Am stat singur` prea mult timp?


O rafal` de vânt \i r`v`[i pe fa]` pletele negre. Cu o
mân`, tân`ra femeie \[i adun` p`rul pe ceaf`, \ncepând
din nou urcarea spre vârful falezei. Mult sub ea, valurile
Pacificului asaltau coasta, foarte \nvârto[ate \n aceast`
parte a Californiei. Piuitul exasperat al unui pesc`ru[
atrase din nou aten]ia Litei, care oft`. Cuno[tea foarte
bine sentimentul acesta de frustrare datorat e[ecului
repetat. De câteva s`pt`mâni, se str`duia \n zadar s`
compun` un nou cântec. Totu[i, muzica [i cuvintele i se
\nvârteau \n cap, gata s` capete contur [i fiecare zi care
trecea \i sporea ner`bdarea.
– A[ face bine s`-mi urmez propriile sfaturi: s`
perseverez f`r` s` m` descurajez, murmur` când ajunse
pe terasa cu pietre mari, din spatele casei.
|i pl`cea la nebunie vila izolat` de pe falez`. Cu toat`
iritarea pe care o \ncerca, zâmbi, fericit` c` se afla aici.
Era adev`ratul ei c`min… singurul pe care-l avusese, \[i
spuse cu am`r`ciune.
La ce bun s` r`scolesc amintirile astea \nc` atât de
dureroase? se \ntreb`, [tergându-se pe picioare \nainte
de a intra.
ZEI}A NOP}II 7

Un zgomot de motor se auzi \n fa]a casei.


– Cine-ar putea s` fie? se \ntreb` surprins`,
ridicându-se brusc.
Doar un trec`tor? Era pu]in probabil a[a ceva. Cu pas
alert, tân`ra femeie ocoli casa [i se uit` curioas` la
ma[inu]a care oprea \n fa]a u[ii. F`r` s` se gândeasc` s`
opreasc` motorul, din ea ie[i un b`rbat.
– Jack Connery! Ce surpriz`! exclam` f`cându-i un
semn de bun venit. C`rui fapt datorez pl`cerea vizitei
tale?
Nu avu timp s` se duc` la el, pentru c` telefonul
\ncepu s` sune.
– Scuz`-m`, Jack! N-ai de cât s` intri [i ne vedem
dup` aceea.
– Nu, stai pu]in! replic` vizitatorul cu o vehemen]`
care o surprinse. Lita [ov`i, dar nu putu rezista tenta]iei
de a [ti cine o suna.
– Ne \ntâlnim \n buc`t`rie, \i arunc` peste um`r.
– Lita! auzi dup` ce ridic` receptorul, e mama.
– Bun`, mam`, r`spunse tân`ra femeie a[ezându-se
pe scaun, pentru c` discu]iile cu mama rareori erau
scurte.
8 KATE ROSE

Jack Connery, care intr` \n camer`, r`mase nemi[cat


când descoperi c` Lita vorbea deja. Prin gesturi largi, \i
ceru s` lase jos receptorul, \ns` Lita nu-l lu` \n seam`.
– N-o s` ghice[ti cine e la mine. Nu, nu e vorba
despre tata, ci de Jack Connery. Da, o surpriz`, nu-i a[a?
Descump`nit, tân`rul ascult` \n t`cere timp de câteva
minute.
– Mam`, iart`-m` c` trebuie s` \ntrerup, se hot`r\ \n
sfâr[it s` termine Lita, \ns` Jack n-a f`cut atâta drum ca
s` m` asculte sporov`ind. Nu, ad`ug`, \ncruntându-se
pu]in, n-am mai vorbit cu Melanie la telefon de câteva
s`pt`mâni. De ce? S-a \ntâmplat ceva?
R`spunsul mamei o f`cu s` p`leasc` [i continu` cu
glas schimbat:
– Hai, lini[te[te-te. N-ai de ce s`-]i \nchipui ce e mai
r`u doar pentru c` nu r`spunde nimeni la ea.
Ei \ns`[i \i era greu s` alunge imaginile teribile care i
se trezeau \n minte. Ultima dat` când veri[oara ei
disp`ruse, fusese cât pe ce s`… De data asta, motivul
absen]ei sale era de bun` seam` banal… da, vroia s` se
conving` de asta.
– Sunt convins` c` Melanie este bine mersi.
ZEI}A NOP}II 9

Dar, dac` asta te lini[te[te, o s` iau mâine avionul ca


s` merg la ea. Oricum, am ni[te lucruri de rezolvat la
Washington. Nu [tiu dac` [tie mai multe despre ea,
spuse uitându-se la cel care abia venise, dar dac` e
cazul, o s`-]i spun imediat.
Venirea neprev`zut` a lui Jack– impresarul veri[oarei
ei– chiar \n momentul \n care mama era \ngrijorat` de
dispari]ia Melaniei, de bun` seam` nu era o coinciden]`,
\[i spuse Lita. Dar n-avea nici un rost s` \mp`rt`[easc`
temerile mamei \nainte de a sta de vorb` cu Jack.
– Da, mam`, a[a o s` fac, promise tân`ra femeie pe
un ton exasperat. O s` te sun imediat ce o s` aflu ceva
nout`]i. La revedere.
Imediat dup` ce \nchise telefonul, Lita se \ntoarse
spre vizitatorul ei [i \l \ntreb` direct:
– A p`]it din nou ceva?
Ce s-a-ntâmplat? insist` ea, pentru c` era de-ajuns s`
vad` chipul \ntunecat al lui Jack ca s` ghiceasc`
r`spunsul.
– A disp`rut, spuse Jack, direct.
– Vrei s` spui c` a \nceput din nou s` se plimbe prin
baruri?
10 KATE ROSE

– Nu… sau mai bine zis nu [tiu, r`spunse impresarul


mu[cându-[i buzele. Nu s-a \ntors acas` [i nimeni nu
[tie unde este…
T`cu, deodat` \ncurcat. Lita [tiu ce avea s` propun`
\nc` \nainte de a spune ceva.
– Ei bine, cuno[ti ce a fost stabilit \n contract, ad`ug`
impresarul dup` ce-[i drese glasul. Dac` Melanie nu se
]ine de cuvânt sau dac` nu poate s` cânte, trebuie s`-i ]ii
locul.
Ideea de a se etala din nou \ntr-un club de noapte o
f`cea s` se \ngrozeasc`, [i Lita n-ar fi acceptat niciodat`
asemenea condi]ie dac` n-ar fi fost vorba de veri[oara ei.
|ns` semnase contractul [i nu putea s` dea \napoi.
– Foarte bine. Mi-ai rezervat un bilet de avion, sau
trebuie s` m` ocup eu?
– Nu ]i-a spus nimic nou \n ultimul timp? \ntreb` Jack
f`r` s`-i r`spund`.
– Nu. Cea mai mare parte a timpului mi-am
petrecut-o pe malul m`rii. Am mai [i scos din priz` din
când \n când telefonul. Mama are prostul obicei de a
suna la orice or` ca s` mi se plâng` de tata… Melanie
poate a \ncercat s` ia leg`tura cu mine, dar f`r` succes.
ZEI}A NOP}II 11

Sper s` nu se fi \ntâmplat a[a ceva.


– N-ai ce s`-]i repro[ezi, o lini[ti Jack, care acum
p`rea mai calm. Nimeni n-o poate proteja \mpotriva ei
\ns`[i. Ca s` revenim pu]in, nu, nu ]i-am rezervat nici un
bilet de avion, dar o s` m` ocup imediat.
– |n cazul `sta, m` duc s`-mi fac bagajele. Nu dureaz`
prea mult, spuse gazda plecând spre camera ei.
|ntr-adev`r, dup` o or`, Jack \i punea valiza \n
portbagaj [i pornea \n timp ce soarele apunea \ntr-o
vâlv`taie str`lucitoare.

***

La Washington, cu toate c` nu era decât opt seara, era


deja \ntuneric.
Cu punctualitatea lui obi[nuit`, Keith Christophe
\mpinse u[a localului s`u de noapte, gata s` \nceap` o
nou` zi de lucru.
– Bun` seara, domnule Christophe, \l \ntâmpin`
secretara. Ast`-sear` am nevoie de câteva semn`turi.
12 KATE ROSE

– Mul]umesc, Felice, r`spunse Keith zâmbindu-i, cu


zâmbetul acela straniu, care f`cea s` bat` mai tare
inimile femeilor. Vrei s`-]i chem un taxi?
– Mul]umesc, dar n-are rost.
Felice se ridic`, \[i lu` pardesiul [i geanta, apoi,
radiind de fericire, \ntinse cu mândrie mâna stâng` spre
el.
– A[adar, Craig s-a hot`rât \n sfâr[it s` te cear` de
so]ie, trase concluzia Keith cu un zâmbet amuzat, când
\i v`zu inelul cu diamant pe deget.
La fel ca tot personalul clubului, [tia povestea idilei
secretarei cu Craig. Atrac]ia lor data de pe vremea
studen]iei. De zece ani, Felice \l iubea f`r` s` spun`
nimic. S` devin` so]ia lui era visul la care ]inea cel mai
mult [i ast`zi visul devenea \n sfâr[it realitate.
– Felicit`rile mele, Felice. S` nu ui]i s`-mi spui data
c`s`toriei.
– Mul]umesc, domnule Christophe, r`spunse ea
\nro[indu-se. Acum, trebuie s` plec, Craig m` a[teapt`
afar`.
Gândindu-se deja la o problem` \ncurcat`, Keith abia
\i remarc` plecarea. Semn` repede cele câteva
ZEI}A NOP}II 13

documente pe care i le l`sase secretara, \nainte de a se


duce \n biroul s`u, unde ap`s` pe butonul interfonului.
Marty Khan savura un gin \n local, când barmanul \l
avertiz` c` patronul vroia s`-l vad` imediat. Vestea nu-l
surprinse deloc. De fapt, a[tepta [i se temea de câteva
zile de aceast` confruntare inevitabil`.
– Ei bine, \ncepu imediat Keith Christophe cu un glas
nu prea prietenos. Melanie King va cânta sau nu \n
week-end?
Stânjenit, Marty se leg`na de pe un picior pe cel`lalt,
ne\ndr`znind s`-l priveasc` \n ochi. |n cele din urm`,
ridic` din umeri cu un gest de neputin]` [i recunoscu:
– Nu [tiu. N-a fost la repeti]ia de ast`zi. N-a mai fost
v`zut` de vinerea trecut`.
– A \nceput din nou s` bea? \ntreb` Keith cu asprime.
– Fir-ar s` fie, m`car dac-a[ fi [tiut! Am
supravegheat-o, a[a cum mi-ai cerut, dar n-am remarcat
nimic. |n fiecare sear`, cineva de la club o conducea
acas`… [i aproape o b`gam \n pat!
– Da, [tiu, oft` Keith neputincios, rezemându-se de
sp`tarul fotoliului pivotant [i invitându-[i cu un gest
interlocutorul s` se a[eze.
14 KATE ROSE

– Ai luat leg`tura cu Connery? Trebuie s` ne fac` rost


de o cânt`rea]` \n locul Melaniei, dac`-mi aduc bine
aminte de prevederile contractului.
– |l caut de dou` zile, f`r` s` dau de el.
Cu o sclipire alarmant` \n privire, Keith Christophe
se ridic`.
– Dac` nu reu[e[ti s` dai de el pân` mâine la prânz,
spune-mi. O s` m` ocup chiar eu de problema asta.
Pe Marty \l trecu un fior pe [ira spin`rii. Era mul]umit
c` furia [efului nu era \ndreptat` \mpotriva lui…
– De acord, patroane, murmur` urmându-l \n local.
Jack Connery avea tot interesul s` ia repede m`suri,
pentru c` altfel, putea s` aib` necazuri serioase.

***

Zborul pân` la Washington se dovedi a fi o \ncercare.


Litei nu-i pl`cuse niciodat` s` zboare cu avionul, \ns` de
data asta parc` totul se coaliza s`-i pun` nervii la grea
\ncercare. |n ciuda oboselii, nu reu[ea s` adoarm`…
ZEI}A NOP}II 15

f`r` \ndoial` din cauza b`ie]andrului a[ezat \n spatele ei,


care lovea tot timpul cu picioarele sp`tarul scaunului.
Jack a]ipise \n cele din urm`, dar nici m`car dup` ce
pu[tiul insuportabil adormise la rândul lui, Lita nu reu[i
s` se lini[teasc`. O melodie, frânturi de versuri \i
r`sunau \n urechi:

"Pân` acum via]a mea n-a fost decât o iluzie,


o serie de visuri niciodat` \mplinite
care toate mi-au trecut printre degete
l`sându-mi doar regrete…"

|nc` mult timp, cântecelul \i fr`mânt` mintea apoi


Lita \nchise ochii [i adormi… ca s` nu se mai trezeasc`
decât la sosirea pe aeroportul interna]ional din
Washington.
Cu toate c` era diminea]a devreme, o mul]ime de
oameni se \nghesuiau deja \n s`li lâng` benzile rulante
care aduceau bagajele.
Jack, \mpins \n momentul \n care scotea biletul Litei
din buzunar, i-l \ntinse tinerei femei \nainte de a pune
mâna pe una dintre valizele lui.
16 KATE ROSE

Lita \l puse \n geant` f`r` s` arunce o privire [i


a[tept` s`-i apar` bagajele.
Un taxi \i duse dup` aceea pân` la apartamentul unde
locuia Melanie.
– E[ti sigur` c` vrei s` stai aici? \ntreb` Jack nelini[tit,
odat` ajun[i \n fa]a u[ii.
Lita nu-i r`spunse imediat. Intr` cu pas hot`rât,
strigându-[i veri[oara… f`r` succes, bine\n]eles. Dup`
aceea, se \ntoarse spre Jack. Pentru prima dat`, \[i d`du
seama c` tâmplele \i zvâcneau. Se str`dui s`-[i ascund`
nelini[tea [i-i zâmbi tandru.
– O s` locuiesc aici \n timpul [ederii la Washington,
r`spunse \n cele din urm`. Dac` nu e vorba decât despre
o escapad` din cauza tracului sau dorin]a de a fi pu]in
singur`, aici se va \ntoarce. Dac` i s-a \ntâplat ceva
serios… mesajele vor ajunge la ea acas`. |ns` poate o s`
avem pl`cuta surpriz` s` ne trezim cu ea \n dup`-amiaza
asta, ad`ug` tân`ra femeie cu un optimism ostentativ.
Ultima ei remarc` nu-l lini[ti deloc pe Jack. P`rea atât
de dezam`git c` Lita nu-i lua \n seam` temerile. |l
b`nuise mereu c` era \ndr`gostit de veri[oara ei. Altfel,
cum putea s`-[i explice str`dania lui pentru a-i face rost
ZEI}A NOP}II 17

de primul contract… de al doilea… de urm`torul? {i


uite c` Melanie disp`rea chiar \n momentul \n care
munca lui \ndârjit` \ncepea s` dea roade: talentul
tinerei femei \ncepea s` fie recunoscut [i ob]inuse o
angajare la Sydney's.
De altfel, de asta absen]a ei era atât de ne\n]eles.
Acum avea la \ndemân` succesul [i celebritatea– adic`
tot ce-[i dorea. De ce fugise?
Dac` m` chinui a[a, n-am s` g`sesc nici un r`spuns,
\[i spuse Lita, care relu` cu glas hot`rât:
– Jack, ar trebui s` pleci. Dup`-amiaz` sunt a[teptat`
la repeti]ie [i a[ vrea s` m` odihnesc pu]in \nainte de a
ajunge la club. Trebuie s` m` [i preg`tesc. Se a[teapt`
de la mine s` fiu o cânt`rea]` de prima mân`.
Jack \ncuviin]` cl`tinând din cap [i accept` ca Lita
s`-l conduc` pân` la taxi.
– S`-mi spui imediat dac` ai ceva nout`]i, de acord?
– Bine\n]eles, promise ea.
Cu un zâmbet for]at, ridic` mâna [i-[i \ncruci[` dou`
degete. Era vorba despre un vechi cod \ntre ei, un semn
de baft` pe care-l folosea alt`dat` \nainte de fiecare
concert.
18 KATE ROSE

Nemi[cat` \n fa]a u[ii, Lita \l urm`ri cu privirea. Nu


reu[ea s`-[i \n]eleag` veri[oara. Contractul de la
Sidney's reprezenta [ansa vie]ii ei. Ce putuse s` se
\ntâmple? Unde era Melanie?

***

– Unde este?
|ntrebarea veni imediat ce Marty Khan intr` \n club.
Prezen]a directorului \n local la unsprezece
diminea]a nu prevestea nimic bun, \n]elese Marty luând
paharul cu suc de ro[ii pe care i-l \ntindea barmanul. |l
plângea pe cel, sau pe cea asupra c`ruia se va abate
mânia lui Keith Cristophe.
– Nimeni n-a v`zut-o, r`spunse Marty Khan.
Azi-diminea]`, când am vrut s` vorbesc cu ea, mi-a
r`spuns robotul.
Keith \l fulger` cu privirea. Marty se \nfior`.
|ntâlnirea lui cu Melanie King sau cu impresarul ei, n-ar
fi deloc o discu]ie de curtoazie!
ZEI}A NOP}II 19

Keith \[i goli paharul dintr-o \nghi]itu` [i spuse:


– M` duc s`-i fac o vizit` lui Jack Connery. |mi este
dator cu o cânt`rea]` \n locul Melaniei.
– Nu va fi nevoie, domnule Christophe, se auzi un
glas melodios \n momentul \n care acesta se preg`tea s`
se ridice.
Keith nu l`s` s` i se ghiceasc` surprinderea. Deta[at,
o studie pe femeia care se apropia de el. Glasul nelini[tit
i se p`ruse cunoscut, dar \n local era destul de \ntuneric
[i nu putea s`-i vad` chipul.
– Ce te face s` crezi asta? o \ntreb`.
Pe urm`, cum necunoscuta se apropia de tejgheaua
unde era mai mult` lumin`, ad`ug` pe un ton \mbunat:
– Ei bine, iat-o pe Lita Winslow… dac` nu m` \n[el.
– Chiar ea, confirm` Lita zâmbindu-i binevoitor.
– |mi pare bine s` te cunosc, murmur` b`rbatul
ducând la buze mâna pe care ea i-o \ntindea.
Mângâierea lui fierbinte [i discret`, dovedea c` era
obi[nuit cu galanteria… [i cu femeile, \[i spuse Lita.
Felul cum parc` o dezbr`ca din priviri mai dovedea [i
interesul pe care-l avea fa]` de sexul slab. Totu[i, \n
ciuda insisten]ei privirii lui, Lita nu se sim]i stânjenit`.
20 KATE ROSE

Admira]ia lui f`]i[` era mai degrab` flatant`.


– Dac` n-ai mâncat \nc`, a[ fi \ncântat s` te servesc cu
ceva, se oferi el.
– Mul]umesc, dar am prânzit deja.
– Presupun c` nici tu n-ai v`zut-o pe Melanie…
Cu toate c` nu [tia leg`tura dintre cele dou` tinere
femei, prefera s` fie circumspect.
– Nu, \ntr-adev`r.
– O cafea, doamn` Winslow? \ntreb` barmanul, vizibil
pl`cut impresionat.
– Mi-ar face pl`cere, r`spunse ea pe un ton
fermec`tor \n timp ce barmanul \i \ntindea o cea[c`.
Cu toate c` se ascundea, atitudinea angajatului s`u \l
surprindea pe Keith. Prin club treceau cele mai
frumoase femei din Washington, \ns` nici una nu-l
impresionase atât de mult pe Carl. Cât despre secundul
s`u, Marty Khan, el p`rea \nm`rmurit.
– }i-l prezint pe Carl Dietrich. {i iat`-l pe Marty Khan,
directorul adjunct de la Sydney's.
– Este … o onoare s` v` cunosc, doamn` Winslow,
spuse Marty nervos. Fir-ar s` fie, sunt unul dintre
admiratorii dumneavoastr` pasiona]i, de mult` vreme!
ZEI}A NOP}II 21

– Mul]umesc, Marty… [i, te rog, f`r` "doamna


Winslow". Spune-mi Lita.
– Da, doamn`… ah, vreau s` spun Lita, se bâlbâi
ne\ndemânatic, ridicându-se. Trebuie s` vorbesc la
telefon cu câ]iva furnizori, ad`ug` el adresându-se
patronului \nainte de a se \ntoarce din nou spre tân`ra
femeie. |mi cer scuze, doa… Lita.
Pe urm`, cl`tinând din cap, se gr`bi s` ias` din sal`,
urm`rit de privirea lui Keith, amuzat de stânjeneala lui.
– Hm, l-ai cucerit, remarc` ironic.
…[i \n]eleg bine de ce, ad`ug` \n sinea lui privind-o
mai cu aten]ie.
{uvi]ele de p`r negru [i m`t`sos \ncadrau un chip
minunat: pome]i \nal]i, un oval perfect al fe]ei, un ten
alb.
Gura atr`gea imediat privirea. Cu buze c`rnoase [i
frem`t`toare, aducea o not` de senzualitate tr`s`turilor
fine [i expresiei sale nevinovate.
Ochii, mai ales, atr`geau aten]ia. Mari, cu o nuan]` de
albastru foarte rar \ntâlnit`, \nconjura]i de gene lungi, te
f`ceau s` te gânde[ti la un lac de munte cu limpezime [i
adâncuri misterioase.
22 KATE ROSE

Keith se trezi c`utând s` afle ce se ascundea dincolo


de apa lini[tit` din privirea ei. Trebuia s` recunoasc` un
lucru: vizitatoarea \l intriga [i-l atr`gea. {i cu cât`
u[urin]` \l tulburase.
Constatarea asta \l irit`. |[i d`dea seama s` Lita risca
s`-i amenin]e independen]a. De obicei, era atras doar de
fizic, \ns` acum… Ca s`-[i alunge gândurile care-l
dezorientau, Keith \[i lu` cana cu cafea [i se \ntoarse
spre estrada orchestrei.
– Vrei s` repe]i ast`zi cu orchestra? o \ntreb` pe un
ton neutru.
– Da, ca s` fiu preg`tit` pentru cazul c`…
Cuvintele \i r`maser` \n gât. Nici nu vroia s` se
gândeasc` la varianta c` Melanie ar putea s` nu se
\ntoarc` la timp, ca s` cânte sâmb`t`.
– Am venit prea devreme? V`d c` \nc` n-a venit nici
un membru al orchestrei.
– Nu, vor veni imediat, o lini[ti Keith cu un zâmbet
care-o f`cu s`-i bat` inima mai repede. Pun pariu c-or s`
fie la fel de intimida]i precum Carl [i Marty. S` nu fii
surprins` dac`, toat` ziua, se vor \nro[i [i te vor privi pe
ascuns.
ZEI}A NOP}II 23

– Nu sunt totu[i atât de impresionant`! exclam` ea


râzând.
Am acela[i efect [i asupra dumitale? fu cât pe ce s`-l
\ntrebe. O clip`, crezu c` v`zuse o atrac]ie adev`rat` \n
ochii lui \ntuneca]i. Acum \ns`, \n fa]a expresiei lui
deodat` distant`, aproape indiferent`, se \ndoia.
Ce b`rbat ciudat! Dincolo de manierele elegante,
b`nuia asprimea, o for]` viril` [i brutal`. Keith
Christophe nu admitea cu siguran]` \nfrângerea, \n
orice domeniu…
– Ui]i c` e[ti foarte frumoas` [i, \n plus, o cânt`rea]`
celebr`, r`spunse Keith privind-o intens. De când te-ai
hot`rât s` p`r`se[ti scena ca s` te consacri compozi]iei,
chinuie[ti memoria admiratorilor t`i. E[ti un fel de
Greta Garbo a muzicii, doamn` Winslow.
– Lita, \l corect` cu blânde]e, tulburat` pân` \n
adâncul sufletului de insisten]a privirii lui.
– Foarte bine, Lita, se corect` cu voce mângâietoare.
– Am bântuit [i prin memoria dumitale?
– Nu, r`spunse b`rbatul dup` o clip` de t`cere. Nu m`
intereseaz` muzica decât strict din punct de vedere
profesional. De altfel, asta \mi repro[eaz` toat` orchestra.
24 KATE ROSE

|n cap`tul s`lii, se deschise larg o u[`. Un b`rbat,


având pe cap o caschet` de marinar, \mbr`cat cu ni[te
pantaloni vechi [i un tricou decolorat având imprimat`
silueta unei femei fatale, intr` [i se \ndrept` spre ei.
– Uite, continu` Keith. El e "[eful" orchestrei noastre,
Gaius Vaughn. Gaius, cred c` nu mai are rost s` ]i-o
prezint pe Lita Winslow, nu?
– Nu, de bun` seam`. Este o mare pl`cere s` v`
\ntâlnesc, declar` el cu entuziasm strângând viguros
mâna pe care i-o \ntinsese tân`ra femeie.
– Pl`cerea e de partea mea, Gaius, replic` ea. Te
admir de ani de zile [i sunt \ncântat` s` colabor`m.
– Am putea s` \ncepem imediat, propuse Gaius,
flatat.
F`r` s` mai a[tepte r`spuns, o prinse pe Lita de mân`
[i o conduse spre estrad`.
– Ce-ar fi dac` ne-am \nc`lzi cu câteva cântece de pe
ultimul album? propuse el.
– Cum vrei, r`spunse Lita dup` ce se scuz` cu un
gest, \n fa]a lui Keith.
Cânt`rea]a se a[ez` pe un taburet lâng` pian [i se
str`dui s` se concentreze, \ns` r`mânea sensibil` la
ZEI}A NOP}II 25

privirea lui Keith fixat` asupra ei. Sim]i un frison pe [ira


spin`rii. B`rbatul acesta enigmatic o atr`gea periculos.

***

– Cum a fost repeti]ia?


– Totul a mers foarte bine, Jack, r`spunse Lita când
se \ntoarse \n apartamentul Melaniei \mpreun` cu
impresarul. Vrei s` bei ceva?
– Ai g`sit alcool aici? \ntreb` tân`rul, \ngrijorat.
– Nu-]i face griji! M` gândeam la o cafea sau la un suc
de fructe.
– Nu, mul]umesc, r`spunse Jack l`sându-se s` cad`
pe sofa cu o expresie descurajat`. |nc` n-am f`cut rost
de nici o informa]ie.
{tii ceva despre veri[oara ta?
– Nu, [i acum chiar sunt \ngrijorat`. N-ar trebui s`
reclam`m la poli]ie? Dac` e r`nit` [i are nevoie de
ajutor?
– Fir-ar s` fie! Ce vrei s` fac? se aprinse Jack.
26 KATE ROSE

Vrei ca ziarele s` afle de povestea asta, sco]ând la


iveal` trecutul ei [i f`când presupuneri nelalocul lor?
Dup` aceast` tirad` violent`, Jack t`cu deodat`. |[i
acoperi fa]a cu mâinile [i \ncepu s` hohoteasc` de plâns.
Profund impresionat` de suferin]a lui cumplit`, Lita
\ngenunche lâng` el [i-i trecu un bra] peste umeri ca
s`-l lini[teasc`.
– Ai iubit-o mereu, nu-i a[a?
– Da, recunoscu cu glas vl`guit, [tergându-[i
lacrimile. N-are rost s` mai spun c` nu.
Ca s`-l lase s`-[i mai revin`, Lita se duse \n buc`t`rie
s` fac` un ceai.
– {tii pe cineva care s` te pun` discret \n leg`tur` cu
poli]ia? \ntreb` ea dup` un timp.
– Nu… \n sfâr[it, poate e cineva…
– Cine anume?
– Keith Christophe are o sumedenie de rela]ii \n
toate domeniile, la toate nivelurile.
Ghicise r`spunsul \nainte de a-l formula Jack. Lita
r`mase pe loc, nemi[cat`, privind f`r` s` vad` canalul
fluvial care curgea \n spatele casei. Nu i-ar fi pl`cut
deloc s`-l informeze pe Keith despre dispari]ia Melaniei.
ZEI}A NOP}II 27

Nu i-ar fi pl`cut s`-[i spele rufele sub ochii altora.


– Dar mai este o problem`, spuse Jack care abia
intrase \n buc`t`rie. Se spune c` nu face nimic pe gratis.
– Hm, \n]eleg. Avem ceva ce-[i dore[te ca s`-i d`m \n
schimbul ajutorului s`u?
Aplecat` deasupra ceainicului, Lita nu v`zu expresia
de pe chipul lui Jack când acesta r`spunse:
– Poate. De ce nu vorbe[ti chiar tu cu el? continu`
pe un ton aparent neutru. |n situa]ii delicate, o femeie
ob]ine de cele mai multe ori rezultate mai bune decât
un b`rbat.
– Foarte bine, r`spunse ea cu aparent` siguran]`. O
s` m` \ntâlnesc cu el disear`. De fapt, ad`ug` ca s`
schimbe subiectul conversa]iei [i s`-[i ascund`
tulburarea, am ascultat robotul telefonic al Melaniei.
– {i ce-ai descoperit? \ntreb` Jack.
– Nimic interesant, din p`cate. Nu-i nici un mesaj de
la ea.
Jack a[ez` cana cu ceai pe mas` [i \[i trecu o mân`
prin p`r f`r` s`-[i poat` ascunde nervozitatea. Lita,
care-i remarcase gestul, propuse:
– Ar trebui s` te odihne[ti pu]in.
28 KATE ROSE

Dac` munce[ti pân` la epuizare, n-o s` po]i fi de nici


un ajutor.
– Da, ai dreptate. De altfel, trebuie s` merg la New
York [i la Nashville… [i poate la Los Angeles.
– |ntoarce-te la hotel [i \ncearc` s` dormi, ordon`
Lita \mpingându-l autoritar spre u[`.
S`rmanul Jack… \[i spunea cu triste]e. Nu numai c`
era un impresar remarcabil, ci [i un prieten fidel. Le
ajutase, pe ea [i pe Melanie, \n tinere]ea lor
dezordonat`… [i ast`zi, dispari]ia Melaniei \l atingea
din mai multe motive.
– Foarte bine, dar promite-mi s` m` anun]i de \ndat`
ce afli ceva.
Vorbea atât de afectat, \ncât Lita r`mase \nm`rmurit`.
Dac` chiar i se \ntâmplase ceva veri[oarei sale, ar fi fost
st`pânit de o dorin]` absurd` de r`zbunare… Niciodat`
nu v`zuse \n el atâta violen]` [i aspectul `sta o
dezorienta.
– Jur s` fac a[a, murmur` ea pân` la urm`.
Mult timp, Lita \l urm`ri cu privirea pe Jack, care se
\ndep`rta pe strad`. Pe urm`, gândurile i se \ndreptar`
spre Keith Christophe.
ZEI}A NOP}II 29

Acum, trebuie s`-i cer ajutorul, \[i aduse aminte cu


nepl`cere.
M` \ntreb ce mi-ar putea cere \n compensa]ie… \n
fine, o s` aflu curând, trase concluzia, dup` ce arunc` o
privire la ceas.
Capitolul 2

Tocmai se f`cuse opt când taxiul Litei se opri \n fa]a


clubului de noapte. Dintr-o limuzin` cu geamuri fumurii
coborâr` mai mul]i oameni elegant \mbr`ca]i, pe care
Lita \i urm` \n`untrul clubului.
O mul]ime numeroas` se afla deja acolo [i tân`ra
femeie se minun` de noul aspect al stabilimentului, care
era acum deschis publicului. Perechile care o precedau
pe Lita \[i l`sar` mantourile la vestiar. Printre ele se
aflau somptuoase bl`nuri de vizon, cu toate c` nu era
frig. Unele femei poart` bl`nuri \n plin` var`, \[i spuse
Lita, amuzat`. Cu un zâmbet, r`spunse semnului de bun
ZEI}A NOP}II 31

venit al lui Carl, care servea b`uturile. Pe urm`, cobor\


cele trei trepte care duceau \n sal`. |ncet, se duse spre
ringul de dans, admirând \n trecere orhideele ce se aflau
pe fiecare mas`.
Curând, aten]ia \i fu atras` de melodiile pl`cute,
senzuale, pe care le cânta orchestra. Muzica te \nv`luia
cu un voal lini[titor, care invita la destindere [i veselie.
Ce bine-ar fi fost dac` ar fi putut, ca [i clien]ii, s` uite de
problemele care nu-i d`deau pace! Dar nu se putea a[a
ceva, [i ar fi fost mai bine s`-i cear` cât mai repede
ajutorul lui Keith Christophe… dac` reu[ea s`-l
g`seasc`. Poate era la bar, cine [tie?
– Bun` seara.
Acest simplu salut o f`cu s`-[i simt` inima b`tându-i
mai repede. Lita nu auzise pe nimeni apropiindu-se [i
surprinderea se amesteca cu o emo]ie greu de descris.
Chiar \nainte de a se \ntoarce, [tia cine venea s-o
\ntâmpine: Keith Christophe. De ce naiba se sim]ea atât
de stângace [i de neajutorat` \n fa]a lui?
– Bun` seara, r`spunse \ntorcându-se spre tân`rul
b`rbat.
– Nu m` a[teptam s` te v`d aici ast`-sear`.
32 KATE ROSE

Pe chipul lui, Lita nu deslu[i nici un pic de


surprindere.
Probabil c` doar rareori las` s` i se vad`
sentimentele, \[i spuse \n sinea ei \nainte de a preciza:
– Venind aici, m` gândeam s`-mi fac o idee despre
clientel` [i despre gusturile ei.
– Chiar a[a? |n cazul `sta, las`-m` s`-]i prezint pe
câ]iva dintre clien]ii obi[nui]i.
– Ah… mi-ar face pl`cere, bâigui, luat` pe
nepreg`tite.
Credeam c`-l g`sesc la bar, \ntr-o companie aleas` [i
uite c` m` prezint` obi[nui]ilor de la Sydney's, fu
surprins` Lita. Mai bine s` profit de oferta lui: a[ putea
s` ajung mai repede la problema care m` aduce aici.
– Vino, hai s` \ncepem de aici, propuse Keith ar`tând
spre o mas` dintr-un col] unde lumina era mai discret`
decât \n alt` parte.
La prima vedere, Lita \l recunoscu pe un senator
\nso]it de alte personalit`]i din ora[. Hot`rât lucru,
Sydney's atr`gea cea mai bun` lume. Senatorul se
dovedi din cale afar` de politicos [i, dup` un schimb de
cuvinte conven]ionale, Keith o conduse pe Lita la alte
ZEI}A NOP}II 33

mese. |n fine, cu toat` decep]ia vizibil` a unor celibatari


care ar fi vrut s` stea mai mult de vorb` cu Lita, Keith o
conduse pân` la un separeu, aproape de bar. F`r` s`
aib` nevoie s` precizeze c` nu vroia s` fie deranjat,
nimeni nu se aventur` s`-l opreasc`. Abia se a[ezaser` [i
un chelner ap`ru s` le ia comanda. Ceva \n el impunea
respectul. Totul \n atitudinea lui, felul cum mergea sau
cum vorbea, dezv`luia o voin]` de ne\nfrânt [i o
autoritate de necontestat, \ns` atunci când p`rea
destins, ca acum, parc` se ghicea c` nimic din ce-l
\nconjura nu-i sc`pa aten]iei.
– |]i pui \ntreb`ri \n leg`tur` cu mine, nu-i a[a?
\ntreb` deodat` Keith, cu un zâmbet amuzat.
– Hm, da, recunoscu femeia, stânjenit` de faptul c`-i
ghicise gândurile.
Din fericire, controlul asupra ei \ns`[i pe care-l
c`p`tase de-a lungul anilor de reprezenta]ii \i permise
s`-[i alunge stânjeneala.
Cu glas sigur, continu`:
– Sunt surprins` s` v`d c` toat` lumea de aici parc`
abia a[teapt` s`-]i \ndeplineasc` orice dorin]`. S`-]i
impui voin]a mi se pare o art`, domnule Christophe.
34 KATE ROSE

– Asta se datoreaz` f`r` \ndoial` faptului c` nu cer


niciodat` mai mult decât ar trebui… Sper s` continui s`
vorbe[ti a[a.
|n fa]a expresiei dezorientate a Litei, el preciz`:
– M` cheam` Keith.
– Foarte bine, Keith.
Când rostea aceste cuvinte, Lita \[i punea iar`[i
\ntreb`ri referitoare la gazda ei. |n adâncul ochilor lui
era ceva greu de definit… ca [i cum ar fi vrut s` p`streze
distan]a dintre ei. Ce putea oare s` gândeasc`?
Sosirea chelnerului care aducea b`uturile [i cina o
f`cu s` nu se mai gândeasc`. |ntre dou` sorbituri de
[ampanie, Keith o distr` cu o sumedenie de anecdote
savuroase referitoare la membrii clubului.
De exemplu, secretarul senatorului venea aici \n
fiecare miercuri \mpreun` cu amanta, \ns` cu so]ia nu
venea decât la ocazii mari. Acolo, se afla una dintre
femeile cele mai cunoscute din Washington… [i de
aseemenea cea mai ascu]it` limb` din ora[.
– Ascultându-te, parc`-mi trec prin fa]a ochilor
personajele unui episod din Peyton Place, spuse \n
zeflemea Lita, cât se poate de amuzat`.
ZEI}A NOP}II 35

– N-am nici o vin`, se ap`r` imediat Keith,


pref`cându-se ofensat. Totul aici este deformat de
conflicte de interese, dorin]` de putere, de ambi]ii.
|ns` Lita nu-l mai asculta atent. Cu toate c` nu vroia,
nu putea s` nu-l priveasc` pe ascuns. De ce o
impresiona atât, ce avea \n plus fa]` de ceilal]i?
O statur` impresionant`, un corp de atlet sub un
smoching de firm`? Da, [i pe urm`? California era plin`
de b`rba]i seduc`tori. Nu era totu[i primul b`rbat pe
care-l \ntâlnea!
Nu, aspectul nu era \ndeajuns ca s` explice atrac]ia
pe care o avea asupra ei. Poate era [i din cauza expresiei
fe]ei.
Tr`s`turile armonioase p`strau o severitate
nelini[titoare. Keith Christophe te f`cea s` te gânde[ti
mai degrab` la un punga[ decât la proprietararul unui
club. {i ochii lui… negri ca de abanos, de nep`truns,
care citeau \n tine…
Lita se \nro[i din cauza gândurilor care n-o l`sau \n
pace. Instinctiv, l`s` ochii \n p`mânt ca s`-[i ascund`
privirea de \nso]itorul ei.
– Ai ve[ti de la Melanie? \ntreb` Keith [ov`itor.
36 KATE ROSE

– Nu, r`spunse interlocutoarea, mul]umit` c` el


\nsu[i aborda subiectul. De fapt, acesta este motivul
prezen]ei mele aici, ast`-sear`. Vroiam s`-]i vorbesc
despre ea… [i s`-]i cer ajutorul.
– Chiar a[a? {i cum anume?
– Jack spune c` [tii pe toat` lumea din Washington.
– M` simt flatat de afirma]ia asta, dar m` tem c`
lucrurile nu stau chiar a[a.
– Sunt foarte nelini[tit`, continu` Lita mu[cându-[i
nervos buzele. Cred c` [tii c` Melanie a fost cândva
alcoolic`, nu-i a[a?
– Cam [tiu. De altfel, de asta am insistat ca Jack
Connery s`-mi fac` rost de o cânt`rea]` \nlocuitoare…
\n cazul \n care s-ar apuca din nou de b`utur`. Tu e[ti
poli]a mea de asigurare.
– {tiu, dar \ncearc` s` \n]elegi, insist` Lita care, \n
dorin]a de a fi mai conving`toare, se aplec` spre el peste
mas`. Melanie s-a vindecat. Nu s-a mai atins de alcool de
[ase luni, pentru c` s-a hot`rât s-o ia de la \nceput, s`
fac` ceva \n via]` [i sunt convins` c` va reu[i!
Keith nu-[i ascunse scepticismul, \ns` se ab]inu s`
fac` vreun comentariu.
ZEI}A NOP}II 37

– Bine, atunci ce a[tep]i de la mine?


– Ar fi posibil s` anun]i poli]ia de dispari]ia ei [i presa
s` nu afle nimic despre asta? explic` ea privindu-l \n
ochi. Trebuie g`sit`, dar numele ei nu trebuie s` apar`
\n ziarele de scandal.
M` tem c` n-are t`ria s` fac` fa]` unei asemenea
publicit`]i. {i a[a a suferit destul \n trecut, fu cât pe ce
s` adauge Lita, al c`rei chip se \ntunec`.
– S-ar zice c` ]ii foarte mult la Melanie, sublinie Keith
care-i remarcase schimbarea de expresie. Sau interesul
t`u vine de la dorin]a de a nu cânta \n acest week-end.
– Dorin]a s` apar din nou \n fa]a publicului nu m`
tenteaz` deloc, e drept, recunoscu Lita cu o strângere
de inim`. Am p`r`sit scena acum cinci ani [i nu mi-a
p`rut r`u niciodat`.
– Ai acceptat totu[i s` garantezi pentru veri[oara ta, \i
aduse el aminte, cu o not` de sfidare \n glas. De ce?
– Pentru c` Melanie e ca o sor` pentru mine, [i mi-e
cea mai bun` prieten`. O iubesc [i vreau s-o ajut cât se
poate, explic` ea \nfl`c`rat`. E atât de greu de \n]eles?
– Nu, spuse el, f`r` prea mult` convingere. Dragostea
face lucruri [i mai surprinz`toare ca asta.
38 KATE ROSE

Dincolo de cuvintele obi[nuite, Lita ghici un


avertisment t`cut, o amenin]are sub\n]eleas`, dar
prefer` s` n-o ia \n seam`. De altfel, nu putu s` fie mai
mult surprins`, pentru c` mâna unui b`rbat i se a[ez` pe
um`r. Când se \ntoarse, descoperi un tân`r seduc`tor
care-i zâmbea.
– Lita Wislow ? \ntreb` nou-venitul pe un ton \n
acela[i timp surprins [i admirativ.
Cum Lita \ncuviin]` cl`tinând din cap, zâmbetul lui se
l`rgi. El lu` un scaun de la o mas` vecin` [i se a[ez`
autoritar.
– Fir-ar s` fie! E ziua mea norocoas`! Nu-]i \nchipui
cât de mult m` bucur c` te-am \ntâlnit. Haide, Keith, nu
faci prezent`rile?! ad`ug` el aruncând o privire ironic`
spre proprietarul locului care se p`rea c` nu-i aprecia
apari]ia. O frac]iune de secund` Keith Christophe [ov`i.
O reac]ie care o surprinse foarte mult pe Lita. Ce se
\ntâmpla?
– Nu vreau, r`spunse el \n cele din urm`, \ncruntat.
Expresia de pe chipul lui ar fi fost de-ajuns ca s`
descurajeze orice alt intrus, \ns` tân`rul nu f`cu altceva
decât s` râd` [i decret`:
ZEI}A NOP}II 39

– |n cazul `sta, am s-o fac singur. Sunt Sean


Christophe, preciz` el adresându-se Litei.
V`zând c` Lita, \ncurcat`, nu [tia ce s` r`spund`,
Sean izbucni \n râs [i o prinse de mân`. Dup` ce i-o
strânse pu]in, ea se \ndep`rt` imediat.
– Acum c` fratele meu te-a introdus, las`-m` s` te
distrez, propuse el cu \nsufle]ire f`r` s` par` jignit de
mi[carea ei involuntar` de retragere.
Sean, sem`na cu Keith. La fel ca el, era autoritar. La
fel ca el, avea o atrac]ie de net`g`duit, chiar dac`
tr`s`turile lui erau mai lipsite de personalitate.
Deodat`, Lita \[i aduse aminte de ce se afla acolo.
Sosirea neprev`zut` a lui Sean \l \mpiedicase pe Keith s`
spun` dac` r`spunsul lui era da sau nu.
– Mul]umesc, dar fratele t`u [i cu mine discutam o
problem` destul de important`, [i… \ncepu ea.
– O s` v`d ce pot face, o \ntrerupse Keith.
El se ridic`, zâmbi lini[tit [i trase concluzia:
– Dac` Sean o s` fie un companion mai pu]in pl`cut
decât pretinde, nu ezita s`-mi transmi]i. Am s` g`sesc pe
cineva care s`-l \nlocuiasc`.
Spunând asta, le \ntoarse spatele [i plec`.
40 KATE ROSE

Se opri câteva clipe la bar ca s` vorbeasc` cu Marty,


apoi se duse \n biroul lui.
– Drum bun, frate mai mare, morm`i Sean printre
din]i. {i acum, d`-mi voie s`-]i povestesc via]a mea…
\ncepu el pe un ton amuzat.

***

Trecuse de miezul nop]ii. Keith, a[ezat \n fa]a


secretarei lui, se uita la ceas cu o expresie absent`. De
câteva ore, se refugia \n afacerile clubului ca s` nu fie
nevoit s` se \ntoarc` \n sal`. {i [tia bine de ce: se ferea
s` dea ochii cu Lita Winslow…
Când semna cecuri sau alte hârtii, când verifica listele
de pl`]i, rândurile \i jucau prin fa]a ochilor desenând
contururile unui chip delicat. Da, tot timpul [i-o
\nchipuia zâmbitoare, gânditoare; \i vedea din nou
]inuta aristocratic`, purtarea degajat`, farmecul.
Cu p`rul ei negru, parc` de catifea, tenul de por]elan
[i ochii limpezi, \i evoca f`r` s` vrea o zei]` a nop]ii…
ZEI}A NOP}II 41

O zei]` a nop]ii! Ce se \ntâmpl` cu mine? \[i repro[`


el, iritat. Fir-ar s` fie, am treizeci [i opt de ani. Nu mai
sunt un adolescent impresionabil. De ce nu pot s-o
alung din minte? Din cauza suple]ii senzuale a trupului
s`u des`vâr[it, a glasului cuceritor… Ce b`rbat nu s-ar
gândi la o asemenea femeie?
Soneria telefonului \i \ntrerupse [irul gândurilor.
– Bun` seara, Keith, sunt Fallon, spuse interlocutorul
de la telefon. Am g`sit un mesaj care-mi cerea s` te sun.
De la primele cuvinte, Keith recunoscu glasul unui
prieten din copil`rie, Pete Fallon, comisar de poli]ie la
brigada criminal`.
– Mul]umesc, Pete, r`spunse el rezemându-se de
sp`tarul fotoliului de piele. Vreau s`-]i cer s`-mi faci un
serviciu: s` cau]i o persoan` care a disp`rut, dar ancheta
trebuie s` se desf`[oare cu cea mai mare discre]ie.
– Te ascult.
– Uite cum stau lucrurile, e vorba despre o cânt`rea]`
pe care o cheam` Melanie King… \ncepu Keith.

***
42 KATE ROSE

Undeva \n apropiere, un ceas de biseric` b`tea o or`


matinal`.
Lita, care abia deschisese u[a apatamentului ei, se
\ntoarse spre Sean. Tân`rul o \nso]ise pân` acas` cu
Maserati-ul s`u. Era clar c` acum se a[tepta s`-l invite s`
intre.
– Mul]umesc, Sean, spuse Lita cu un zâmbet
prietenos când intr` \n holul \ntunecat.
Spera ca \nso]itorul ei s` \n]eleag` f`r` s`-i mai spun`
c` ar fi vrut s` r`mân` singur`, dar Sean o urm` [i o
prinse de umeri. Cu o mi[care supl` [i hot`rât`, Lita se
eliber`. Privindu-l pe tân`r \n ochi, decret` pe un ton
ferm:
– La revedere, Sean.
– Somn u[or, vise pl`cute, r`spunse el cu un glas plin
de sub\n]elesuri.
Sclipirea dorin]ei din ochii lui nu se stinsese, \ns`
bunul-sim] \l oprea s` \ncerce s` se impun`, astfel \ncât
accept` binevoitor refuzul. Lita, u[urat`, \nchise cu grij`
u[a \n urma lui, dar imediat ce aprinse lumina, f`cu
ochii mari de spaim`. Cu mâini tremur`toare, deschise
din nou u[a [i o zbughi dup` tân`rul care abia plecase.
ZEI}A NOP}II 43

– Sean, a[teapt`!
– Ce s-a \ntâmplat? \ntreb` el, surprins de teama care
se citea pe chipul tinerei femei.
– Cineva a intrat \n apartament. Po]i s`… po]i s`
chemi pe cineva \n ajutor?
Tân`rul se \ncrunt`, o duse pân` la ma[ina lui [i-i
ordon`:
– Ia loc [i \nchide u[a. A[teapt`-m` aici, m` duc s`
aprind luminile peste tot, s` fac g`l`gie [i s` dau un
telefon la poli]ie.
– Ho]ul poate mai e \nc` acolo, protest` ea, cu
mâinile \ncle[tate pe bra]ul lui, ca s`-l opreasc`. Te rog,
nu te duce singur. Mai bine caut` o cabin` telefonic`.
– S` nu te duc` \n eroare expresia mea angelic`,
spuse el eliberându-se. Sunt \n stare s` am grij` de
mine.
Pe urm`, t`cut ca o pisic`, urc` pe peronul din fa]a
casei, deschise u[a \n lini[te [i disp`ru \n`untru. O clip`,
Lita r`mase nehot`rât`. Atitudinea autoritar` a lui Sean
\i amintise de Keith. Se \ndoia totu[i c` ar fi putut s`
\nfrunte de unul singur un vagabond \n stare de orice.
Dac-ar fi fost vorba despre Keith…
44 KATE ROSE

Se hot`r\ de \ndat` ce v`zu cabina telefonic` de la


cap`tul str`zii. Se gr`bi s` ajung` acolo, cu toate c` \i
cam tremurau picioarele. Din fericire, re]inuse num`rul
de telefon de la club.
S` dea Domnul ca "el" s` r`spund`, se rug` \n sinea
ei când auzi soneria sunând de mai multe ori.
O imagine \i reveni brusc \n minte. Tr`ise o scen`
asem`n`toare cu cinci ani \n urm`. Doar n-avea s`
re\nceap` acum co[marul…

***

Keith Christophe, odat` "ziua de lucru" terminat`,


ie[i din birou [i travers` sala goal`. |n spatele barului,
Carl [tergea tejgheaua de metal cu o cârp` moale.
Era aspectul obi[nuit de la Sydney's la sfâr[itul
programului. Atunci, de ce ast`-sear` examina clubul ca
[i cum ar fi c`utat ceva? se \ntreb` Keith.
– B`nuiesc c` Sean a plecat deja, nu? \l \ntreb` pe
Marty, care venea la el.
ZEI}A NOP}II 45

– Da, patroane, nu cu mult timp \n urm`.


– A plecat s-o conduc` pe Lita acas`?
Oricine altcineva ar fi considerat o \ntrebare
oarecare, dictat` doar de curiozitate, \ns` Marty \l
cuno[tea de prea mult timp ca s` se lase p`c`lit. De data
asta, p`rea de-a dreptul fascinat de cânt`rea]`… [i c`uta
s` ascund` acest lucru!
Expresia aspr` a lui Keith \l f`cu s` renun]e s` fac`
vreo glum` nelalocul ei. Pân` atunci, nu avusese
niciodat` ocazia s` stârneasc` furia patronului, dar nici
nu vroia s` creeze un precedent, astfel \ncât r`spunse
scurt:
– Da, a plecat cu el.
Keith se mul]umi s` clatine din cap, ca [i cum se
a[tepta la acest r`spuns, f`r` s` fac` nici un comentariu.
Pe estrada orchestrei, Gaius termina de aranjat
instrumentele. Adresându-i-se lui Keith, \ntreb`
\ngrijorat:
– Spune-mi Keith, a fost g`sit` Melanie?
– Nu, din câte [tiu.
– Hm… nu-i o veste prea bun`, coment` muzicantul
cu o expresie gânditoare. E o fat` [ic, sper s` revin` cât
46 KATE ROSE

mai repede… dar s` zicem c` nu se \ntoarce la timp.


Atunci, Lita va cânta \n locul ei?
– Bine\n]eles, de ce n-ar face-o? \ntreb` proprietarul
de la Sydney's. E angajat` aici prin contract.
Gaius, stingher, se leg`na de pe un picior pe cel`lalt.
Ezita s` r`spund`, pentru c` nu-i pl`cea s` se amestece
\n problemele care nu-l interesau. Pe de alt` parte, nu
vroia s` ri[te s` p`teze reputa]ia grupului s`u ca un
incident de ultim` or` s` perturbe reprezenta]iile.
– Ei bine, \ncepu el c`utându-[i cuvintele. Este… din
cauza a ceea ce a motivat hot`rârea ei de a nu mai cânta
\n public.
– Da? Ce-i atât de ciudat?
– Unul dintre prietenii mei lucra \mpreun` cu ea \n
timpul ultimului turneu, explic` Gaius. Mi-a povestit c`
\n seara ultimei reprezenta]ii, Lita murea de fric`. N-a
l`sat s` se vad` nimic [i a cântat ca de obicei, dar pe
urm` s-a retras.
– Cine a speriat-o? insist` Keith.
– Nu [tiu, r`spunse Gaius, dar se zvone[te c` ar fi
primit ni[te amenin]`ri. |mi pare r`u, Keith, ad`ug` el,
n-aveam de gând s` te pun pe gânduri.
ZEI}A NOP}II 47

– Ai f`cut bine c` mi-ai spus, \l lini[ti el.Noapte bun`,


Gaius. Dup` plecarea [efului orchestrei, Keith se
preg`tea s` se \mbrace s` plece [i el când sun` telefonul.
Carl r`spunse [i anun]`:
– Pentru dumneata, patroane: Lita Winslow. Mi se
pare c` are ceva probleme.
Keith se repezi [i \n[f`c` telefonul.
– Alo? r`spunse el.
La cap`tul cel`lalt al firului, auzi clar un oftat de
u[urare… [i sim]i o curioas` surprindere la gândul
c`-[i punea baza \n el. Dar Lita nu-i d`du r`gaz s` se
gândeasc` la aceast` noutate; imediat, \ncepu s`
povesteasc` ce se \ntâmplase.
– Slav` Domnului c` e[ti acolo! Cineva a intrat \n
apartamentul Melaniei. Sean a intrat s` vad` cum st`
treaba, numai c` este singur [i…
– Tu unde e[ti?
– |ntr-o cabin` telefonic` din col]ul str`zii…
– Nu te mi[ca de acolo! Vin cât se poate de repede [i
am s` anun] poli]ia.
|nchise f`r` s` mai a[tepte [i se repezi spre u[`,
ordonând peste um`r:
48 KATE ROSE

– Carl, sun`-l pe Pete Fallon [i spune-i c` s-a dat o


spargere \n apartamentul Melaniei, iar eu [i Sean
suntem acolo.
Pe urm`, u[a clubului se tânti violent [i Keith
disp`ru.
Privind fix intrarea casei, Lita a[tepta ner`bd`toare
sosirea lui Keith Christophe. Spera s` nu mai \ntârzie,
acum. Deocamdat`, avea un nod \n gât… la fel ca acum
cinci ani.
Crezuse c` se terminase co[marul, dar uite c` \ncepea
din nou! {i dac` i se \ntâmpla ceva lui Sean, nu [i-ar
ierta-o niciodat`.
Un cupeu sport frân` brutal \n fa]a cabinei telefonice.
Keith ie[i imediat [i se apropie de Lita, care-i ie[ise \n
\ntâmpinare.
– Te sim]i bine? o \ntreb` nelini[tit.
– Da, da, bâigui tân`ra femeie. Fratele t`u…
|ns` Keith, deja l`murit cu ce se \ntâmpla, se
\ndep`rt`, t`cut ca o fiar` care t`b`ra pe prad`.
R`mas` singur` \n \ntuneric, Lita \[i strânse [alul \n
jurul ei, f`r` s` poate spune dac` tremura de fric` sau de
nervi. Din fericire, o ma[in` de poli]ie, urmat` de una
ZEI}A NOP}II 49

obi[nuit`, nu \ntârzie s` opreasc` \n fa]a casei [i Lita se


gr`bi s` se duc` acolo.
Odat` ajuns \n salon, Keith auzi un zgomot de pa[i;
era fratele lui, care f`cuse turul apartamantului.
– Ce naiba faci acolo? reac]ion` Sean v`zându-[i
fratele mai mare.
Keith, preocupat s` observe camera \ntoars` pe dos,
nu-[i d`du osteneala s`-i r`spund`. Mobila, r`sturnat` [i
spart`, oferea un spectacol dezolant. Pe podea erau
\mpr`[tiate o gr`mad` de hârtii.
– Ai g`sit vreo urm` a ho]ului? \ntreb` pe un ton sec.
– Nu. Vizitatorul nostru, oricine ar fi fost, a plecat,
r`spunse Sean cu r`ceal`. De ce-ai venit, frate mai mare?
ad`ug` destul de agresiv.
– Lita m-a sunat la club, explic` Keith, care verifica
dac` u[ile [i ferestrele fuseser` for]ate. Era \ngrijorat`
pentru tine.
Ce te-a apucat s` intri aici, singur? Dac-ar fi fost
cineva, puteai s` ai probleme!
Cu o expresie aspr` \ntip`rit` pe fa]`, Sean replic` cu
severitate:
– Sunt destul de mare ca s` am grij` singur de mine!
50 KATE ROSE

{i tu te-ai gr`bit s` intri f`r` s` stai prea mult pe


gânduri. Dac` tu po]i, pot [i eu.
– Du-te naibii!
Disputa care se \nfiripa fu \ntrerupt` de sosirea Litei,
\mpreun` cu poli]i[tii.
– }i-am spus s` m` a[tep]i \n ma[in`, \i repro[` Sean
\n timp ce Keith st`tea de vorb` cu poli]i[tii.
… [i \nc` o dat`, lua situa]ia \n mâini [i \[i impunea
hot`rârea, \[i spuse tân`ra femeie cu iritare.
– M` temeam s` nu fii \n pericol, protest` Lita.
– Ah! Iart`-mi purtarea grosolan`, oft` Sean,
\mblânzit.
O trase pe Lita \ntr-un col] al salonului [i se a[ez`
al`turi de ea pe o sofa care sc`pase de furia
distrug`toare a sp`rg`torului.
– Te rog s` m` ier]i, oft` el \ntinzând o mân` pe
speteaz`, pe dup` umerii Litei. M` tem c` m` aprind
prea repede. |mbunat` de aspectul lui sp`[it, Lita se
lini[ti [i zâmbi. Sean era un amestec curios \ntre un
b`rbat [i un adolescent.
– S` uit`m asta. F`r` s` vrei, trebuie s` fii nervos [i s`
te temi s` nu fii agresat…
ZEI}A NOP}II 51

– Nu, nu la asta m` gândeam, \ncepu Sean, privind \n


partea opus` a \nc`perii.
Cu o \ncetineal` inten]ionat`, mângâie bra]ul gol al
\nso]itoarei, amuzat de consecin]ele gestului s`u.
|ntr-adev`r, Keith \l privea cu o expresie
dezaprobatoare. Totu[i, \nainte de a face ceva, un
poli]ist \ncepu s` vorbeasc` cu el, deturnându-i pentru
moment aten]ia.
– De fapt, re\ncepu Sean, problema mea, este fratele
meu. Uneori este chiar iritant. Nu era nevoie s` apelezi
la ajutorul lui, a[ fi putut s` am grij` singur de tine.
De data asta, Lita \[i st`pâni cu greu riposta care-i
st`tea pe limb`. F`r` \ndoial`, nu-i era u[or s` tr`iasc` \n
umbra unui frate cu o personalitate atât de marcant` ca
a lui Keith!
– Sunt convins` de asta, dar dac` ai fi p`]it ceva din
cauza mea, nu mi-a[ fi iertat-o. Da, da, n-are rost s` cau]i
s` te dezvinov`]e[ti, spuse el moroc`nos. {tiu bine c`
fa]a mea de \nger nu-mi este \ntotdeauna de folos!
Cuvintele acestea ironice [i sclipirea amuzat` din ochii
lui o f`cur` pe tân`ra femeie s` izbucneasc` \n râs… dar
veselia nu dur` decât o clip`.
52 KATE ROSE

– Ar putea s` par` ciudat, dar aspectul `sta umoristic


al situa]iei \mi scap`, se auzi deodat` un glas sarcastic
lâng` ei.
Lita, care nu-l auzise pe Keith apropiindu-se,
tres`ri… [i se \nro[i f`r` s` vrea. Deodat`, \[i d`dea
seama de intimitatea care p`rea s` existe \ntre ea [i
Sean, dar s` se \ndep`rteze acum de el ar fi fost [i mai
stânjenitor. Lita se str`dui deci s`-[i p`streze calmul. Pe
urm`, privi haosul care domnea peste tot; imediat,
teama o cople[i din nou.
– Nu, asta n-are nimic amuzant, spuse ea cu glas
neutru.
Ca [i cum ar fi vrut s-o lini[teasc`, Sean o strânse mai
tare de umeri. Nu putu totu[i s` ascund` de Lita
sclipirea de triumf pe care o avea \n priviri când se uita
la fratele lui. C`uta s-o foloseasc` pentru a-l r`ni pe
Keith, \[i spuse, disperat`. Sean se purta ca un pu[ti
iresponsabil! |n orice caz, Litei nu-i pl`cea ca cineva se
foloseasc` de ea. De aceea, se ridic` s` se duc` la
poli]i[ti.
|nainte de a reu[i s` se \ndep`rteze, Keith o prinse de
bra].
ZEI}A NOP}II 53

– Comisarul este unul dintre prietenii mei, \i spuse


privind-o \n ochi ca [i cum ar fi vrut s`-i citeasc`
gândurile cele mai intime. |l cheam` Pete Fallon.
– Pete Fallon, o s`-mi aduc aminte, r`spunse ea
automat, surprins` s` constate c` numai prezen]a lui era
suficient` ca s` se simt` mai lini[tit`.
– I-am spus [i despre Melanie. Ar fi bine s` stai de
vorb` pe \ndelete cu el.
– Da… [i, Keith…
Ezit` s` continue. Strânsoarea degetelor lui pe bra]
devenise parc` un fel de mângâiere.
– Mul]umesc c` ai venit, spuse cu blânde]e.
– Po]i s` contezi pe mine \n orice \mprejurare, spuse
el cu zâmbetul fermec`tor care o tulbura atât.
Deja se \ntorcea [i se \ndep`rta ca s` ajung` la Pete
Fallon, a[a c` nu remarc` nelini[tea lui Keith, nici
intensitatea cu care o privea \n timp ce se \ndep`rta.
|n schimb, nimic din toate astea nu-i sc`p` lui Sean.
– Ia te uit`, ia te uit`… murmur` el pe un ton ironic.
Capitolul 3

Poli]ia a plecat abia pe la trei diminea]a. Odat`


r`mas` singur`, Lita, \n picioare \n mijlocul salonului,
cercet` \nc`perea, gânditoare. Aproape totul revenise la
locul s`u [i era o lini[te deplin`. Cu toate astea, Lita se
sim]ea spionat`, amenin]at`, ca [i cum agresiunea
sp`rg`torului ar fi plutit \n jurul ei. Nu o tenta deloc
perspectiva de a petrece noaptea aici, dar nici nu se
punea problema s` mearg` la hotel; avea prea multe
amintiri nepl`cute.
|n plus, prefera s` r`mân` aici pentru cazul, pu]in
probabil, c` ar fi sunat Melanie.
ZEI}A NOP}II 55

Cel mai nelini[titor r`mânea totu[i gândul c`


"vizitatorul" avea acum o cheie– pentru c` u[a nu fusese
for]at`– [i putea s` se \ntoarc` oricând. E drept c` Pete
Fallon \i promisese s` lase ni[te oameni de paz` \n fa]a
imobilului, dar Lita nu se sim]ea \n siguran]`.
Un zgomot de glasuri o readuse deodat` cu
picioarele pe p`mânt. Doi b`rba]i vorbeau pe peron:
Keith [i Sean Christophe. Curios lucru, \nfruntarea
dintre ei de care se temea nu avusese loc… fapt care o
bucura.
Jack! \[i spuse \n sinea ei. Trebuia s`-i spun` [i lui ce
se \ntâmplase.
Forma deja num`rul lui de telefon când auzi u[a de
la intrare \nchizându-se. Keith ajunse la ea, \n
sufragerie, chiar \n momentul \n care operatoarea
r`spundea la telefon. |i ceru s`-i dea leg`tura \n camera
lui Jack Connery, dar nimeni nu r`spunse [i Lita se
hot`r\ s` \nchid`.
– Nu e la hotel? \ntreb` Keith.
– Nu. Probabil se mai afl` la studioul de \nregistr`ri
sau la el la birou, ca s`-[i preg`teasc` \ntâlnirile. La New
York, via]a nu se opre[te noaptea, ca la Washington.
56 KATE ROSE

B`rbatul o aprob` \ncuviin]ând din cap,


desf`cându-[i nodul de la cravat`. Era [i acum \n
smoching, dar p`rea destins, puternic, protector.
Ce mult ar fi vrut s` se poat` cuib`ri la pieptul lui [i
s` caute uitarea \n bra]ele sale. Keith o privea ca un
prieten vechi, gata s-o ajute pân` la cap`t.
– De ce te ui]i a[a la mine? \ntreb` Keith cu o
surprindere tandr`, \n vreme ce un zâmbet \i lumina
chipul.
– M`… m` gândeam c`, de ani de zile, nimeni nu
s-a oferit s` m` ajute \n caz de nevoie, recunoscu f`r` s`
vrea.
– Nu ezita s` apelezi la mine. Am totdeauna grij` de
artistele mele.
Dar Lita nu se l`s` \n[elat` de cuvintele lui. |n
momentul `sta, nu vedea cânt`rea]a din ea.
– Vrei s`-]i petreci restul nop]ii aici? continu` el pe
un ton grav. |n definitiv, dac` cineva are cheia
apartamentului…
Din cauza fricii [i a oboselii, Lita \[i strânse mâinile \n
jurul trupului, \nfrigurat`, un gest care-i dovedea
vulnerabilitatea [i care trezi \n Keith dorin]a de a o lua
ZEI}A NOP}II 57

\n bra]e, ca s`-i spun` cuvinte lini[titoare. Deodat`, se


str`dui s`-[i ascund` emo]ia.
– Unul dintre prietenii mei conduce cel mai bun
hotel din ora[, continu` el dup` ce se apropie de
fereastr`. A[ putea s`-]i rezerv o camer`.
Doar t`cere. Surprins, se \ntoarse spre tân`ra
femeie… [i \ncremeni, v`zându-i spaima care i se citea
\n ochi. Ce o speria a[a de tare?
– Ce se-ntâmpl`?
– |mi pare r`u, se scuz` Lita cu un zâmbet lamentabil.
Am ni[te amintiri foarte nepl`cute despre sejururile la
hotel.
– O s` fii \n siguran]`, continu` el cu blânde]e, ca
s-o lini[teasc`. Gânde[te-te c` o sumedenie de
celebrit`]i frecventeaz` hotelurile din Washington.
Toate au ni[te sisteme de securitate foarte bine puse la
punct.
– Sunt… sunt convins` de asta, oft` Lita, dar nu pot.
|mi pare r`u… nu pot s` m` duc acolo…
Ce naiba se \ntâmplase, pentru ca numai vorbind
despre hotel s` se sperie a[a? se \ntreb` uimit Keith \n
timp ce sim]ea furia cople[indu-l.
58 KATE ROSE

O furie \ndreptat` \mpotriva aceluia care o speriase


atât de mult pe Lita.
Keith nu-[i d`du seama c` furia ajunsese s` i se
citeasc` pe fa]`. Pasul \napoi al Litei \l trezi la realitate.
– N-are de ce s`-]i fie fric` de mine, Lita. Pentru o
clip`, mi-a venit s`-i sucesc gâtul aceluia din cauza
c`ruia te-ai speriat a[a de tare, m`rturisi el timid.
Din intona]ia deosebit` a glasului s`u, Lita [tiu c` era
sincer [i c` nu i-ar face niciodat` r`u. Keith era aliatul ei.
– Po]i s` r`mâi la mine peste noapte, dac` vrei,
suger` Keith cât se poate de serios.
F`cuse aceast` ofert` pe un ton deta[at [i f`r` nici un
fel de sub\n]elesuri. Pentru nimic \n lume n-ar fi vrut ca
Lita s`-[i \nchipuie c` ar fi c`utat s` profite de situa]ie.
– Mul]umesc, Keith, dar asta ar putea s` dea na[tere
la bârfe.
Orologiul sun` ora patru. Nu putea totu[i s`-l ]in` pe
Keith pân` se lumina! Nu mai era o copil`. De mult`
vreme tr`ia singur`; \nc` o noapte, nu putea s-o mai
sperie.
De altfel, acum n-avea ce s` se mai \ntâmple [i,
diminea]`, avea s` schimbe broa[tele u[ilor.
ZEI}A NOP}II 59

– Mul]umesc pentru tot, Keith, re\ncepu ea cu o


aparent` siguran]`, \ndreptându-se spre u[`. Trebuie s`
fii obosit, du-te acas` [i nu-]i mai face griji pentru mine.
Totul o s` fie bine.
Lita se preg`tea s` deschid` u[a când Keith \n]elese
c` vroia s`-l trimit` acas`. Din doi pa[i, ajunse lâng` ea
[i o prinse de \ncheietur`.
– Chiar vrei s` r`mâi? \ntreb` el.
– N-am nici un chef, dar trebuie s-o fac. Nu vreau s`
risc s` nu fiu aici, dac` vine Melanie sau d` telefon. |n
plus… aici o s` fie mai bine ca la hotel.
– Cum vrei…
O privi atent.
|i admir` \nc` o dat` reflexele alb`strui ale p`rului
bogat, buzele senzuale. Mâinile lui se a[ezar` pe umerii
Litei [i o sili s` se \ntoarc`.
– Du-te [i te culc`, o \ndemn` \mpingând-o cu
blânde]e dar ferm spre camer`. Dac` nu pot s` te fac s`
te hot`r`[ti s` pleci, am s` r`mân s` te p`zesc.
– Nu [tiu ce s` spun.
– De obicei, r`spunsul este "noapte bun`", spuse el
zâmbind.
60 KATE ROSE

Pentru prima oar` dup` multe ore, Lita se sim]i


\ntr-adev`r u[urat` [i \ncepu s` râd`.
– Atunci, noapte bun`… {i \nc` o dat`, mul]umesc.
Apoi disp`ru \n camera ei \n timp ce Keith \nchidea
u[a de la intrare. El putea s-o aud` cum mergea \n
camera de al`turi, cum se dezbrac`, cum \[i perie p`rul
bogat. Un scâr]âit \l f`cu s`-[i dea seama c` Lita se
culcase [i [i-o \nchipui, lini[tit`, r`suflând regulat.
– Noapte bun`, murmur` când, dup` ce controlase
ca toate u[ile [i ferestrele s` fie \ncuiate, se \ntinse la
rândul lui pe canapea.
Dup` o noapte \n care nu reu[ise s` doarm` din
cauza fr`mânt`rilor care nu-i d`deau pace, la un
moment dat auzi zgomotul scrisorilor c`zând \n cutia
po[tal`. Se trezi [i se ridic` \n capul oaselor. Se freca la
ochii \nro[i]i de oboseal` când o auzi pe Lita deschizând
u[a de la camera ei.
Un prosop albastru, strâns \n jurul corpului, \i
sublinia zvelte]ea. Cu p`rul pu]in ciufulit, era
fermec`toare, chiar nemachiat`. P`rea [i foarte tân`r`.
Cât despre ea, Lita trebui s` lupte \mpotriva dorin]ei
de a alerga la el [i de a-l cuprinde cu bra]ele dup` gât.
ZEI}A NOP}II 61

Prezen]a lui era atât de reconfortant`, atât de


lini[titoare…
– Bun` diminea]a, spuse Keith. De ce nu mai
leneve[ti un pic?
– Pentru c` am multe de f`cut pe ziua de azi. Ce-ai
spune de o cafelu]`?
– Ar fi nemaipomenit.
S` mai stau pe aici poate nu este cea mai bun` idee,
\[i spuse când accept` oferta Litei. Dac` o cuno[tea mai
bine, cum s` mai fie \n continuare obiectiv? S-ar putea s`
nu mai vad` \n ea decât o cânt`rea]`, numai c` ceva mai
talentat`? Nu, Lita nu era altfel decât celelalte femei, \[i
spuse când amintiri amare \ncepur` s`-l asalteze. Lita,
care mergea deja spre buc`t`rie, nu-i v`zu zâmbetul
cinic de pe buze.
– Sper c`-]i plac ou`le fierte, spuse gazda invitatului,
aplecându-se s` vad` mai bine ce era \n frigider. M` tem
c` nu pot s`-]i ofer nimic altceva.
– Nu-]i face griji pentru mine. O cafea este suficient`,
r`spunse Keith, distrat. De fapt, hot`rârea lui de a nu se
l`sa tulburat [i mai mult se topea ca z`pada la soare \n
fa]a spectacolului delicios care i se oferea.
62 KATE ROSE

– N-are rost s` protestezi, spuse ea cu un zâmbet


orbitor. Vreau s`-i dau ceva de mâncare celei mai
devotate g`rzi de corp pe care am avut-o vreodat`.
Dezarmat de gluma gazdei, Keith se convinse c`
putea s` mai r`mân` o or`. De altfel, \i era foame… [i
\ncerca o ciudat` pl`cere s-o vad` f`când treab`, s-o
asculte vorbind vrute [i nevrute. Pu]in mai târziu,
a[eza]i la mas`, se privir` ca doi prieteni vechi [i nu ca
doi oameni care abia se cunoscuser`.
– Pot s` trimit pe cineva s` schimbe broasca de la u[`,
dac` vrei, propuse Keith \n timp ce Lita aranja vasele \n
ma[ina de sp`lat. {i dac`-]i convine, am s`-l conving pe
proprietar c` e necesar acest lucru.
– Primesc cu pl`cere ajutorul t`u s`-mi trimi]i pe
cineva care s` schimbe \ncuietorile, r`spunse Lita cu un
zâmbet amuzat, dar n-are rost s`-]i faci griji \n leg`tur`
cu proprietarul. Sunt sigur` c-o s` primesc acordul lui,
pentru c` imobilul e al tat`lui meu. |nchiriaz` etajele [i
Melanie l-a convins s-o lase s` ocupe parterul, anul `sta.
– |n]eleg.
O mul]ime de am`nunte \i vor solicita aten]ia ast`zi,
\[i spuse Keith, [i ar fi fost bine s` nu mai \ntârzie. |n
ZEI}A NOP}II 63

definitiv, dup` cum \i spusese, Lita nu era singur` pe


lume, putea s` se \ntoarc` spre tat`l ei, dac` avea nevoie
de ajutor!
Chiar \nainte de a-i spune c` vrea s` plece, Lita sesiz`
schimbarea de dispozi]ie a oaspetelui s`u. I se strânse
inima– cu toat` bucuria de a sta de vorb` cu el, uitase
c` aveau vie]i separate. Cu regret, \l conduse pân` la
u[`. |n prag, Keith [ov`i.
– Ascult`, spuse el \n sfâr[it. Nimic nu te oblig` s`
repe]i dup`-amiaz`. Prima reprezenta]ie va avea loc abia
peste dou` zile. Ai putea s` vii la club doar mâine.
– Mul]umesc, Keith, dar prefer s-o fac ast`zi. N-am
mai cântat \n public de ani de zile, [tii bine…
– Cum vrei, \ncuviin]` Keith, cl`tinând aprobator din
cap. Toat` lumea te a[teapt` dup` o absen]` atât de
\ndelungat`!
|n clipa urm`toare, deschidea portiera ma[inii, se
instala la volan [i pornea atent \n trafic.
Mult timp dup` aceea, Lita mai era \nc` \n pragul u[ii.
Dac` nu era atent`, risca s` se ata[eze mai mult decât
trebuia de directorul de la Sydney's. Era un b`rbat cu o
personalitate complex`, care se sim]ea \n largul lui \n
64 KATE ROSE

mediul aspru al spectacolului de noapte. Ea,


dimpotriv`, nu se obi[nuise niciodat` cu ipocrizia [i
confruntarea \ntre ambi]ii. Preferase deci s` renun]e la
concertele \n public pentru a se consacra compozi]iei,
departe de toate.
Trezindu-se din visare, intr` \n cas`. Un du[ ar face-o
s` capete energia de care avea nevoie ca s` \nfrunte
\ncerc`rile zilei.
Tocmai \[i \ncheia cordonul unei rochii de ca[mir
când auzi o b`taie \n u[`.
Când deschise u[a, se trezi \n fa]` cu un b`rbat
scund, ro[u la fa]`, care avea \n gur` un trabuc stins.
– Doamna Winslow? Eu sunt Huey. Keih Christophe
mi-a spus c` ave]i nevoie de \ncuietori noi [i de un
sistem de alarm`.
Cu expresia lui ursuz`, omul `sta nu corespundea cu
imaginea pe care Lita o avea despre un specialist \n
sisteme de securitate.
Ne\ncrederea i se citea pe fa]`.
– Ascult`, domnule… hm, Huey…
– Doamn` Winslow, o \ntrerupse nou-venitul, Keith
nu v-ar trimite un nepriceput, crede]i-m`. Dac` sunte]i
ZEI}A NOP}II 65

destul de apropiat` de el ca s` cear` s` fi]i ajutat` \ntr-o


problem`, ar trebui s` [ti]i!
Dup` ce-[i termin` tirada, Huey se leg`n` de pe un
picior pe cel`lalt, \n a[teptarea unui r`spuns.
– Scuz`-m` c` am p`rut s` m` \ndoiesc de priceperea
dumitale.
– Nu v` face]i griji, nu m` simt deloc jignit, r`spunse
meseria[ul. Sunt obi[nuit cu a[a ceva!
Lita \[i ascunse zâmbetul \n fa]a acestei reac]ii [i-l
invit` s` intre. De cum \ncepu s` examineze \ncuietorile,
se v`zu clar c` Huey era un profesionist.
– Am cafea cald`, nu vrei [i dumneata o can`? \ntreb`
gazda, \ncercând s`-[i r`scumpere gre[eala.
Propunerea \l surprinse pe Huey. Dac` st`tea s` se
gândeasc`, nici un alt client nu-i mai f`cuse o asemenea
ofert`.
– V`d c` da, trase concluzia Lita, care se duse la
buc`t`rie. Cu zah`r [i lapte?
– F`r` lapte, r`spunse meseria[ul destul de tare ca s`
poat` fi auzit de dincolo.
E o femeie bine, o "lady", \[i spuse el. Acum \n]eleg
de ce Keith se intereseaz` atât de ea.
66 KATE ROSE

S` schimbe \ncuietorile fu o joac` de copii pentru


Huey. |n schimb, studierea sistemului de alarm` cel mai
potrivit \i lu` mai mult timp. Examina ferestrele din
spatele casei când sun` telefonul.
– Jack! exclam` Lita când \[i recunoscu
interlocutorul. |mi pare a[a de bine c` m-ai sunat. Aici
s-a \ntâmplat ceva…
– A ap`rut Melanie…? o \ntrerupse el.
– Nu, oft` Lita. |nc` n-avem nici o veste despre ea,
\ns` cineva a intrat \n apartament asear`, \n timp ce m`
aflam la club.
– Doamne, sper c` e[ti bine, da?
– Nici o problem`, \l lini[ti ea. Sean Christophe m-a
adus acas` [i pe urm` au venit Keith [i poli]ia. Au f`cut
o inspec]ie, f`r` s` g`seasc` vreun indiciu. Totul era dat
peste cap… dar cel mai r`u, este c` sp`rg`torul are f`r`
\ndoial` o cheie. Nu [tii dac` Melanie a dat cuiva vreo
cheie?
Jack Connery nu r`spunse imediat [I Lita, care \l
cuno[tea bine, \[i d`du seama c` se gândea la toate
variantele posibile. Dac` Melanie fusese r`pit`, r`pitorul
putuse s`-i g`seasc` cheia [i adresa \n geant`.
ZEI}A NOP}II 67

– Nu, nu [tiu, spuse el \n cele din urm`.


– Ai un pic de r`bdare, o s-o g`sim. Spargerea de aici
poate n-are nici o leg`tur` cu dispari]ia ei. Nu te
fr`mânta. De fapt, ad`ug` ea ca s` schimbe subiectul
discu]iei, am \ncercat s` te caut azi-diminea]`, devreme,
dar nu erai la hotel.
– Da, \mi \necam sup`r`rea. Ce prost sunt, ar fi
trebuit s`-mi dau seama c` nu rezolv nimic [i c-o s` fiu
mahmur, ad`ug` stânjenit.
– Jack, \mi pare r`u pentru tine! exclam` Lita, sincer
mi[cat`. E[ti unul dintre oamenii cei mai amabili din
câ]i cunosc. Numai dac`…
Se opri, ne\ndr`znind s` continue.
– …Numai dac` Meanie ]i-ar \mp`rt`[i convingerea?
complet` el.
– Mda.
– {i eu vroiam acela[i lucru, spuse el râzând cu
am`r`ciune.
De[i era departe, Lita auzi pe cineva b`tând la u[a lui
Jack \nainte ca acesta s` r`spund`: " o clip`, vin
imediat".
– Scuz`-m` Lita, dar trebuie s` plec.
68 KATE ROSE

– Bine\n]eles. Jack… ai grij` de tine.


– O s` \ncerc, \i promise el \nainte de a \nchide.
Discu]ia lor trezise o nedumerire \n Lita. Era \n stare
s` jure c` ceva nu mergea. Jack p`rea foarte afectat de
absen]a Melaniei.

***

Mai târziu dup`-amiaz`, Sean st`tea sprijinit \n coate


\n barul de la Sydney's când Keith ie[i in birou, s-o caute
pe Felice.
– Ce surpriz` s` te v`d aici a[a devreme, spuse
Christophe cel tân`r cu o expresie ostentativ surprins`.
– Carl, Felice s-a \ntors de la mas`? \l \ntreb` Keith pe
barman. Vroia s` evite s` \nceap` una dintre
interminabilele discu]ii \n contradictoriu cu fratele lui.
– Nu, nu \nc`, dar n-ar trebui s` mai stea mult.
Keith se preg`tea s` intre din nou \n birou când Sean
\l prinse de bra]. Se post` \n fa]a lui, cu chipul deformat
de furie.
ZEI}A NOP}II 69

– Am spus…
– Am auzit foarte bine, spuse cu r`ceal` Keith. Dac-ai
fi fost mai matur, ]i-a[ fi r`spuns imediat!
– Aha, \n]eleg! \l lu` \n râs Sean. T`cerea ta
dispre]uitoare vrea s`-mi arate c` trebuie s`-mi v`d de
treburile mele? Nu vrei s` vorbe[ti despre Lita Winslow
sau de incidentul de ieri?
– Chiar a[a. N-ai altceva de f`cut decât s`-]i pierzi
timpul la bar? Dac` te plictise[ti, pot s`-]i g`sesc ceva de
f`cut.
– Ceva de f`cut?! N-are rost, \nc` n-am ajuns s` apelez
la mila ta. |n definitiv, tu e[ti [eful familiei. Atunci, e
firesc ca tu s` lucrezi.
Acum, s` revenim la prima \ntrebare. Când ai plecat
de la Lita?
– Am plecat atunci când am considerat c` nu mai e
nici un risc, r`spunse cel \ntrebat pe un ton glacial. Ah,
scuz`-m`. S-a \ntors Felice [i trebuie s`-i dictez ceva.
Dup` aceea, se r`suci pe c`lcâie [i plec` f`r` s` mai
spun` nimic.
– Hm… n-ar trebui s` te enervezi a[a, interveni Carl,
care asistase la alterca]ie.
70 KATE ROSE

Hot`rât lucru, n-avea s`-i \n]eleag` niciodat` pe cei


doi fra]i Christophe. Când se adorau, când se detestau.
Dar un lucru era sigur: de fiecare dat` când Sean \l
exaspera pe Keith, via]a de la Sydney's devenea
imposibil`!
– Ai dreptate, admise Sean oftând. Uneori, nici nu
[tiu de ce-l provoc. Poate ca s` \ncerc s`-i sparg, m`car
o dat`, carapacea de indiferen]`? Atunci, când v`d o
fisur` \n armura lui, \mi vine s`-l r`nesc pân` s`-mi cear`
iertare. Carl cl`tin` din cap, \ng`duitor. |l \n]elegea,
chiar dac` nu era de acord cu purtarea lui.
– Cred c-o s` fac o plimbare mai lung`, spuse Sean,
care nu era \n apele lui.
Plecarea lui \l f`cu pe Carl s` ofteze u[urat. Atmosfera
era mult mai lini[tit` când cei doi fra]i nu erau acolo!

***

Treaba pe care o avusese de f`cut \i luase mai mult


timp decât socotise la \nceput. Era cinci [i jum`tate când
ZEI}A NOP}II 71

Felice putu s` pun` la punct ultimele contracte, dup`


care, cu oarecare timiditate, deschise u[a biroului
patronului ca s`-i spun` la revedere.
Era singurul care nu asistase la repeti]ia Litei. De
altfel, atitudinea lui o surprindea pe Felice. Nu \n]elegea
cum de Keith nu putuse s` fac` nici o mic` pauz` s` se
duc` s-o asculte. Dar, \n definitiv, ce [tia despre
motiva]iile unui b`rbat a[a de secretos ca domnul Keith?
– La revedere, domnule.
Keith ridic` surprins capul, pe urm` \n]elese c`
dup`-amiaza, care i se p`rea c` durase o eternitate, lua
sfâr[it.
– La revedere, Felice. Ie[i la plimbare cu Craig,
ast`-sear`?
F`r` s` vrea, Felice se \nro[i. De când o ceruse \n
c`s`torie, se gândea tot timpul la Craig. Stânjeneala ei \l
amuz` pe Keith, care \n]elese motivul.
– Se pare c` \]i face serios curte! o tachin` el.
Spune-i c` dac` te tulbur` atât de mult \ncât \ncepi s`
dai rateuri la dactilografiat, o s`-]i g`sesc o \nlocuitoare
pân` \n ziua nun]ii.
Acum, pleac` repede.
72 KATE ROSE

Felice se gr`bi s` se duc` s`-[i \ntâlneasc` logodnicul,


urmat` de privirea lui Keith, \nc` foarte amuzat. Soneria
telefonului puse cap`t bunei lui dispozi]ii.
– Alo, Keith? Sunt Pete Fallon.
– Bun` seara, Pete. Ceva nout`]i? \ntreb` Keith pe un
ton cât se poate de lini[tit.
– |n primul rând, \nc` nu [tiu unde se afl` Melanie
King, cum nu [tiu nici cine a intrat la ea. Am g`sit \ns`
un martor care pretinde c` a v`zut-o \mpreun` cu un
b`rbat, vinerea trecut`.
– Cine era b`rbatul?
– |nc` nu [tim. |ncerc`m \n continuare s`-l
identific`m. Dar tu, nimic nou?
– Nu, r`spunse Keith, \nfundându-se \n fotoliu. A
trebuit doar s` m` ocup de schimbat \ncuietorile de la
u[i.
– Bun` idee, fu de acord Pete Fallon. Dup` o t`cere
de vreun minut, poli]istul ad`ug`, curios:
– }i-ai propus s` te ocupi singur de asta?
– Da.
|n biroul lui de la postul de poli]ie, Pete Fallon ridic`
o sprâncean` \n semn de surprindere. |l cuno[tea pe
ZEI}A NOP}II 73

Keith: ajutorul nu era niciodat` gratuit. Lita \i va


mul]umi "personal" pentru ajutor? N-ar fi fost nimic
nou. Prietenul lui primea totdeauna o r`splat` pentru
str`danie… [i când era vorba despre o femeie frumoas`
ca Lita Winslow, \[i \nchipuia o modalitate foarte pl`cut`
de a-[i primi r`splata!
– Pot s` mai fac ceva pentru tine? relu` Keith cu
r`ceal`, rupând o t`cere care parc` se eterniza.
– Nu. Doar s` r`mâi \n leg`tur` cu mine. S`-mi spui
dac` g`se[ti ceva interesant, ne-am \n]eles?
– }ie o s`-]i spun primul. {i, Pete…
– Da?
– S` vii la club s` vezi spectacolul!
|n clipa urm`toare, \nchise telefonul f`r` s`-[i mai ia
r`mas-bun.
Brusche]ea aceasta \l f`cu pe Pete Fallon s`
zâmbeasc`. Lui Keith \i pl`cea s` dea ordine… ca [i cum
ar fi avut de-a face cu ni[te copii! De data asta, avea s`-l
asculte. O trecere pe la Sydney's o s`-i dea posibilitatea
s`-i pun` ni[te \ntreb`ri despre Melanie King.
Capitolul 4

La sosirea la club, seara târziu, Pete Fallon \[i aduse


aminte de prima dat` când intrase \ntr-un asemenea
local [ic.
Atunci, f`cuse tot posibilul s`-[i ascund` admira]ia, ca
s` nu arate prea stângaci.
De atunci, trecuse mult timp. Ast`zi, la patruzeci de
ani, nu-i mai p`sa de p`rerea celorlal]i [i se uita f`r`
stânjeneal` la mul]imea elegant` care-l \nconjura. Dar
ochiul lui format remarc` repede c`, f`r` s` arboreze o
indiferen]` pref`cut`, mul]i \[i ar`tau uimirea \n fa]a
luxului de la Sydney's.
ZEI}A NOP}II 75

– Vrei o mas`, Fallon? \l \ntreb` Marty Khan care,


\mbr`cat \n smoching [i cu papion la gât, \i \ntâmpina
pe nou-veni]i.
– Bun` seara. Parc-ai mai luat \n greutate, glumi
poli]istul tr`gându-i \n joac` lui Marty, un pumn \n
burt`.
– Ce vrei, nu to]i avem ocazia s` ne p`str`m suple]ea
alergând dup` bandi]i, se ap`r` imediat ajutorul lui
Keith.
– Ai dreptate, aprob` poli]istul \n]eleg`tor.
Pe urm`, se uit` la o femeie care st`tea singur` la o
m`su]` \n cap`tul cel`lalt al s`lii: Lita Winslow.
– Crezi c` pot s`-i ]in companie doamnei Winslow?
– Fire[te c` nu.
– Atunci, ne vedem mai târziu.
Marty \ncuviin]` cl`tinând din cap, apoi \ntâmpin` o
pereche care intra, \n timp ce Pete Fallon se apropia de
cânt`rea]`.
– Bun` seara, comisare, spuse Lita cu un zâmbet
gra]ios. Faci vreo anchet`, sau ai venit de pl`cere?
– |n meseria mea, nu po]i s` ui]i niciodat` de munc`,
chiar \n afara orelor de program.
76 KATE ROSE

– B`nuiesc c` nu, admise Lita pufnind \n râs, ne[tiind


dac` \ncerca s-o bine dispun` sau vroia s` ocoleasc`
r`spunsul la \ntrebare.
Lita r`suci paharul cu amaretto \ntre degete [i se
hot`r\ s` schimbe subiectul.
– Vii deseori la Sydney's?
– Nu, nu-mi pot permite a[a ceva.
– Pe Keith \l cuno[ti de mult?
– Da, de destul timp, r`spunse cel \ntrebat,
uitându-se atent la mesele al`turate.
|n cap`tul cel`lalt al s`lii, a[ezat pe un taburet \nalt \n
fa]a barului, \l remarc` pe cel despre care vorbeau.
Dou` creaturi superbe, cu decolteuri generoase, parc`-i
sorbeau cuvintele. Totu[i, niciuna dintre ele nu putea
rivaliza cu Lita, trase concluzia când se uit` la
interlocutoarea lui. |l uimea faptul c` o g`sea singur`.
Keith \i p`ruse a fi cât se poate de interesat de
cânt`rea]`…
– Am crescut \n acela[i cartier, preciz` el \n cele din
urm`.
Pete Fallon se \ntrerupse cât s` comande o bere, pe
urm` \ncepu din nou s` evoce trecutul lor comun.
ZEI}A NOP}II 77

– Keith era cel mai mic, dar mârâia dac` cineva din
grup \ndr`znea s`-i aminteasc` de asta când vroia s`
intre \n jocurile noastre. De fapt, a fost mereu un
conduc`tor: el era cel care arbitra meciurile de base-ball
sau care rezolva ne\n]elegerile. Eram foarte mândru s`
fiu preietenul lui. Ce p`cat c` a trebuit s` cre[tem!
ad`ug` oftând.
Ultima remarc`, [i mai ales tonul cu care o spusese, o
intrig` pe Lita. Totu[i, asear`, p`ruser` cei mai buni
prieteni… nimic n-o l`sase s` \n]eleag` c` se cuno[teau
din copil`rie.
– De ce? Ast`zi nu mai sunte]i prieteni?
– Ba da, spuse Fallon cu o grimas` care se vroia a fi
un zâmbet, numai c` ne-am ales drumuri diferite \n
via]`. Keith face multe. Cât despre mine, nu pot s` fiu
prea apropiat de un om ale c`rui afaceri nu sunt
totdeauna legale.
Poli]istul cl`tin` din cap, dezolat.
– |mi pare r`u, totu[i. Keith este un dur, dar un
prieten loial.
Când venise, Lita \l v`zuse imediat pe proprietarul
stabilimentului la bar. O salutase cu o \nclinare a
78 KATE ROSE

capului, dar nu venise la ea. F`r` \ndoial`, avea alte


afaceri de rezolvat… A[a \ncât se vedea silit` s` nu-l ia
\n seam`.
Dar acum, povestea lui Pete Fallon trezea \n ea o
dorin]` irezistibil` de a-l contempla pe cel despre care
vorbeau. Sprea marea ei surprindere, Lita \l descoperi
pe Keith privind-o cu interes. O clip`, ochii lor se
\ntâlnir` [i se privir` câteva momente, apoi Keith
\ntoarse capul ca s`-i r`spund` ro[catei a[ezat` \n stânga
lui.
– Se pare c` mult` lume \i apreciaz` compania, spuse
ea cu dezinvoltur`.
– Poftim? Da, da, fu de acord Fallon dup` ce arunc`
o privire la bar. Femeile sunt \nnebunite dup` el… [i
asta dintotdeauna. Mama mea era singura excep]ie.
Nu-i pl`cea s` m` vad` \mpreun` cu b`iatul unei
stripteuze [i un b`rbat care nu se ducea acas` decât de
vreo dou`-trei ori pe an.
Ridic` din umeri ca un filozof.
– Ast`zi, a[a ceva nu mai [ocheaz` pe nimeni, dar
acum treizeci de ani, o stripteuz`, chiar cunoscut` cum
era Sydney Keith, \i \ngrozea pe oamenii obi[nui]i!
ZEI}A NOP}II 79

– Cum a[a?! exclam` Lita, c`reia nu-i venea s`-[i


cread` urechilor. Mama lui este Sydney Keith?
– Da. Surprinz`tor, nu-i a[a? |n tinere]e, am reu[it s`
asist la o reprezenta]ie a ei… dintr-o ascunz`toare,
fire[te. Ce femeie rasat`, [i sexy. Keith nu admite nici o
glum` pe tema asta; provoca pe oricine \ndr`znea s`
fac` o glum` deplasat`. Uite de ce se bate atât de bine
ast`zi. Este antrenat!
– Te cred, murmur` Lita.
A[adar, Keith era b`iatul lui Sydney Keith! Cine din
Washington nu auzise de ea?
– Nu [tiam c` Sydney Keith avea copii, re\ncepu Lita,
abia a[teptând s` afle mai multe despre Keith.
De[i Pete Fallon \[i d`dea seama de motiva]ia
profund` a interesului ei, nu l`s` s` se vad` nimic.
– Sydney evita cât era cu putin]` s` aduc` vorba
despre asta. Nu c` vroia s` se ascund`, \ns` vroia s`-i
protejeze. Presa [i unii binevoitori ar fi putut s` le
creeze mari probleme. Din fericire, avea destui prieteni
sus-pu[i care s`-i ]in` la distan]` pe intru[i.
Fallon \ntoarse repede capul spre Keith, apoi ad`ug`
pe un ton gânditor:
80 KATE ROSE

– Keith \i seam`n` mult. La fel ca ea, \[i face prieteni


care s`-i poat` fi de folos, [i [tie când s` apeleze la
favorurile lor.
Cuvintele astea trezir` un ecou \n mintea Litei. Nu cu
mult timp \nainte, Jack Connery \i spunea cam acela[i
lucru: Keith nu f`cea nimic degeaba.
Da, era curioas` s` [tie ce-ar fi putut s`-i cear` \n
schimbul unui ajutor. Deodat`, nelini[tit` de \ntors`tura
pe care i-o luau gândurile, Lita l`s` ochii \n jos, ca s`-[i
ascund` tulburarea. Nu vroia s` se gândeasc` la aceast`
posibilitate…
– Tat`l lui lipsea mult? \ntreb` tân`ra femeie, ca s`
schimbe subiectul.
– E un eufemism, r`spunse ironic Pete Fallon. De
fapt, nu era aproape niciodat` acas`. {i când venea la
Washington, aproape le plângeam de mil` lui Keith [i lui
Sean.
Parc` o tornad` se ab`tea asupra familiei: \ntre tat`l
[i mama lui existau ni[te raporturi foarte pasionate. Se
adorau [i se sfâ[iau totodat`, dar nu se puteau lipsi unul
de cel`lalt; a[a c` n-au divor]at niciodat`.
– Hm, \n]eleg, murmur` Lita.
ZEI}A NOP}II 81

Descrierea asta \i amintea de o situa]ie pe care o


cuno[tea foarte bine. P`rin]ii ei f`ceau tot a[a, alt`dat`.
Chiar [i ast`zi, \n familie izbucneau asemenea conflicte.
Din fericire, acum avea posibilitatea s` se duc` \n turnul
ei de filde[ de pe coasta Pacificului.
F`r` s`-[i dea seama, expresia fe]ei i se \ntunecase.
– Ia te uit`, exclam` Pete Fallon pe un ton vesel. Nu
mai face figura asta dezolat`, altfel Keith o s` m` acuze
c` stric buna dispozi]ie a vedetei!
Amuzat` de afirma]ia interlocutorului, Lita uit` de
gândurile negre [i-i zâmbi radios.
– Ca s` vezi, parc` e[ti o floare! spuse Fallon cu
r`suflarea t`iat`.
De pe taburetul lui, Keith nu pierduse scena. Ce
naiba putea s`-i spun` Pete Litei, ca s`-i provoace o
asemenea reac]ie? {i mai ales, de ce Lita \i zâmbea \n
felul `sta? se \ntreba iritat. Pete Fallon n-avea nimic
dintr-un donjuan!
|n schimb, el [tia de mult timp cum s` seduc`
femeile. De obicei, era de-ajuns o privire de apreciere,
un zâmbet, o mângâiere pe genunchi. Cele care-i ]ineau
companie erau avide de a atrage aten]ia c` erau
82 KATE ROSE

\mpreun` cu un b`rbat seduc`tor, pe care-l cuno[tea


toat` lumea. Nu vroiau nimic mai mult! S` le r`spund`
[i s` par` interesat de ele, observându-i \n acela[i timp
pe Lita [i pe Fallon, nu-i cerea nici un efort.
Pe m`sur` ce trecea timpul, \i venea din ce \n ce mai
greu s` reziste dorin]ei de a se duce la ei, de a o lua pe
Lita [i de a profita singur de compania ei. O s` [tiu s` m`
st`pânesc, trebuie! \[i ordon` \n sinea lui.
– Keith! Nu m` ascul]i! se indign` Gloria, frumoasa
ro[cat` a[ezat` lâng` el.
– Nu te ascult? r`spunse el cu c`ldur` \n glas. A[
putea s` repet fiecare cuvânt pe care l-ai spus ast`-sear`.
– Poate sunt pu]in cam vorb`rea]`… ce-ai zice s`
ajungem pe ringul de dans, ca s` mai facem o
schimbare?
Pe locul ei, blonda Mitzi, care era furioas` s`-[i vad`
prietena atr`gându-i aten]ia lui Keith, \[i ]inu r`suflarea.
Nimeni nu [tia \ns` c` patronul stabilimentului nu
dansa niciodat` \n clubul lui. |[i stabilise o regul`: s` nu
amestece afacerile cu pl`cerea. Dac` vroia s` danseze cu
o femeie, o invita \n alt` parte. Fidel fa]` de el \nsu[i,
Keith refuz` politicos invita]ia.
ZEI}A NOP}II 83

Se ridic` [i s`rut` galant mâna Gloriei.


– {tii cum m` port \n privin]a asta, [i nu fac rabat
niciodat`… cu toate c` m` cost` destul, min]i patronul
cu \ndr`zneal`.
Gloria, sim]indu-se flatat`, nu se \ndoi de adev`rul
vorbelor lui, dar nu-i v`zu privirea aruncat` spre Lita
Winslow.
– Carl, doamnele sunt invitatele mele [i serve[te-le
cu ce doresc, \i spuse barmanului \nainte de a pleca
s`-l \ntâlneasc` pe Marty Khan.
– Ce b`rbat seduc`tor, oft` languros Gloria, care
nu-l sc`pa din ochi. |ntr-o sear`, o s`-i sun la u[`…
– Degeaba \]i faci iluzii, Gloria, o ironiz` Mitzi. Dup`
p`rerea mea, nu-l interes`m chiar atât.
Un nou-venit observase scena cu aten]ie: Sean
Christophe. De obicei, nu ezita s` consoleze frumuse]ile
pe care fratele mai mare le abandonase. Ast`-sear`, se
ab]inu s` se duc` s` re\nceap` discu]ia de unde o l`sase
Keith; avea altceva mai bun de f`cut. Travers` sala [i se
opri ca un intrus \n fa]a mesei Litei [i a lui Pete Fallon.
– Bun` seara, Lita, bun` seara Pete. Pot s` m` al`tur
vou`? \ntreb` retoric intrusul, tr`gându-[i un scaun.
***

Orchestra cânta ultima melodie a serii pentru un mic


grup de clien]i care nu plecaser` \nc`. Muzican]ii erau
obosi]i [i abia a[teptau s` plece.
Din partea lui, proprietarul locului le \mp`rt`[ea
ner`bdarea. Nu mai putea suporta spectacolul Litei [i al
lui Sean \nl`n]ui]i tandru pe ringul de dans. Dup`
plecarea lui Pete Fallon, fratele s`u nu se desp`r]ise nici
o clip` de Lita. }inând-o \n bra]e, \i vorbea la ureche, o
strângea lâng` el… [i tân`ra femeie se abandona,
zâmbindu-i de parc` s-ar fi cunoscut dintotdeauna!
– Fir-ar al dracului! \njur` el printre din]i. Sean n-a
remarcat c` orchestra nu mai cânt` ?
– … Excelent` orchestr`… o sear` foarte reu[it`, \l
felicitar` clien]ii pe lâng` care trecea, mergând spre
mijlocul s`lii.
Le zâmbi politicos, le mul]umi automat, cât se poate
de concentrat asupra perechii din fa]`.
ZEI}A NOP}II 85

Când ajunse la ei, expresia lui nu prevestea nimic


bun.
– Orchestra \[i strânge instrumentele, Sean, spuse
Keith cu r`ceal`.
– Eu mai aud o muzic` celest`, frate mai mare,
replic` Sean cu inocen]a \ntip`rit` pe fa]`, f`r` totu[i s`
sl`beasc` strânsoarea partenerei.
Pân` atunci, Lita \i apreciase compania. Sean se
dovedea un dansator excelent [i un interlocutor
spiritual [i amuzant, dar acum sim]ea oboseala zilei [i
vroia s` se odihneasc`. |n primul rând, remarcase o
tensiune nelini[titoare \n glasul lui Keith.
– E timpul s` plec`m, oft` ea. |]i mul]umesc c` mi-ai
]inut companie, Sean, \i spuse cu sinceritate. A fost o
sear` pl`cut`.
De[i \n primul moment exasperat de interven]ia
fratelui s`u, Sean sim]i furia disp`rându-i, \n fa]a
blânde]ii Litei.
– Crede-m`, pl`cerea a fost de partea mea.
Keith o conducea deja spre vestiar. Lu` haina tinerei
femei, i-o a[ez` pe umeri [i anun]` pe un ton care nu
admitea replic`:
86 KATE ROSE

– Te duc acas`.
– Pot foarte bine s` chem un taxi, protest` Lita.
– Nu fi ridicol`! i-o t`ie el.
Pe urm`, dup` o ultim` privire arucat` fratelui s`u,
deschise u[a \n fa]a Litei [i o invit` s` ias`. Cu o expresie
de surprindere \ntip`rit` pe chip, Sean \i urm`ri câteva
clipe cu privirea. Când nu-i mai v`zu, \l cuprinse un râs
de nest`vilit.
– Ce-i atât de amuzant? \ntreb` suprins Marty, care
nu asistase la scen`.
– Dac` n-a[ fi v`zut cu ochii mei, n-a[ fi crezut!
r`spunse enigmatic Sean, râzând [i mai tare.
– Despre ce naiba vorbe[ti?
– Vei [ti cât de curând, Marty. Crede-m`, o s` fie un
eveniment!
Lita [i Keith ajunser` \n parcarea clubului f`r` s`
schimbe o vorb` [i se a[ezar` \n cupeul sport. Motorul
porni imediat [i Keith angaj` bolidul pe str`zile pustii la
ora aceea matinal`.
Lita \[i \ncruci[` picioarele [i se uit` fix \n \ntuneric,
ferm hot`rât` s` nu dea frâu liber furiei. Nu vroia s`
coboare pân` la nivelul lui.
ZEI}A NOP}II 87

– Obosit`? \ntreb` Keith cu glas neutru, oprind la un


semafor.
Pauza asta \i d`du voie s`-[i priveasc` \n lini[te
pasagera. Ochii i se oprir` pe genunchii rotunzi, ezitând
s` urm`reasc` mai sus conturul coapselor. Pe urm`,
cum Lita se \ntorcea spre el s`-i r`spund`, se gr`bi s-o
priveasc` drept \n ochi.
– Da, pu]in, recunoscu ea pe un ton distant. N-am
dormit aproape deloc, ast`-noapte.
– Ai dreptate, \ncuviin]` el, pu]in \mblânzit de
aceast` aducere aminte. Huey a schimbat broa[tele [i a
instalat sistemul de alarm`?
– Da. Eu…
– Perfect! o \ntrerupse \n vreme ce pornea din nou,
semaforul devenind verde.
– |]i mul]umesc c` te-ai ocupat s` organizezi totul,
termin` Lita, din ce \n ce mai iritat`.
– N-ai pentru ce, protest` [oferul ridicând din umeri.
Huey sper s`-mi trimit` mie factura, nu? ar fi vrut
s`-l \ntrebe.
|ns` b`rbatul p`rea atât de inaccesibil, \ncât se hot`r\
c` era mai bine s` nu abordeze subiectul.
88 KATE ROSE

Ajun[i \n fa]a imobilului Melaniei, Keith parc` ma[ina


[i \ntrerupse contactul cu un gest rece. Lita \[i desf`cuse
deja centura de siguran]` [i deschidea portiera.
– B`nuiesc c` tot n-ai ve[ti de la Melanie, nu? \ntreb`
el.
– Nu. Tu ai aflat ceva?
– Nimic… Dar Pete Fallon ]i-a spus ceva interesant?
– Din p`cate, nu.
– Totu[i, ai petrecut mult timp cu el ast`-sear`,
sublinie Keith. Am crezut c` asta are o leg`tur` cu
dispari]ia veri[oarei tale.
– Da, am vorbit despre ea, dar cum n-avem nici o
informa]ie \n plus, am g`sit alte subiecte de discu]ie,
replic`, \ngrijorat`.
Keith abia se putea st`pâni. O lic`rire amenin]`toare
\i sclipea \n ochi.
Dar \nainte de a putea r`spunde, Lita cobor\ din
ma[in`, trânti portiera \n urma ei [i urc` repede pe
aleea care ducea la peronul casei. |[i scotea cheile din
geant` când Keith ajunse lâng` ea.
– N-are rost s` m` \nso]e[ti, spuse cu r`ceal`. Pot s`
m` descurc [i singur`!
ZEI}A NOP}II 89

B`rbatul nu ]inu seama de spusele ei [i-i lu` lucrurile


din mân`. Lita, din ce \n ce mai furioas`, se trezi curând
\n prag, revoltat` de tupeul lui Keith. Dar nu putea s`
r`mân` toat` noaptea afar`!
– Ce faci? \l \ntreb` dup` ce-l urm` \n`untru.
– M` asigur c` Huey [i-a respectat reputa]ia de
expert, \i r`spunse \ntorcându-se spre ea.
Cu mâinile \n [olduri, Lita \l privea fix, ca o \ntrupare
a furiei. Buclele negre \i c`deau \n dezordine pe fruntea
\ncruntat`. Din cauza emo]iei, buzele c`rnoase \i
tremurau…
Keith, deodat` captivat, nu se opri v`zând aceste
semne de furie. Nu putea s`-[i dezlipeasc` privirea de
formele voluptuoase, puse \n valoare de m`tasea
alb`struie, care-i acoperea contururile picioarelor fine,
f`cute pentru a fi mângâiate…
Lita nu se \n[el` asupra lic`ririi de o clip` din privirea
lui. |[i aminti focul pe care-l sim]ise \n vene atunci când
o privise atât de senzual… [i de dorin]a pe care o
\ncercase când \i sim]ise mâinile pe ea, calde, puternice
[i blânde! |nc` nu \ntâlnise un b`rbat care s` trezeasc`
\n ea tr`iri atât de intense. Nu era totu[i o femeie care
90 KATE ROSE

s` caute noi leg`turi amoroase. Nu se recuno[tea pe


sine \ns`[i [i, din toat` inima, \[i dorea ca el s` mai
r`mân`.
|ncercând s`-[i adune gândurile, tân`ra femeie se
duse \n buc`t`rie [i deschise frigiderul.
– Vrei lapte la ora dou` diminea]a? \ntreb` surprins
Keith, care o urmase.
– De ce nu? E excelent pentru s`n`tate, nu vrei [i tu
un pahar?
– Cred c-a[ vrea, r`spunse el, luat prin surprindere.
Keith a[ez` primul paharul golit pe masa de lemn. Un
moment, evitar` s` se priveasc`, apoi b`rbatul \ncepu:
– Dac` ar trebui, ai putea s` cân]i \n public sâmb`t`?
– Fire[te, r`spunse Lita, surprins`. Melanie [i cu
mine suntem cam de aceea[i talie, a[a \ncât costumele ei
or s` mi se potriveasc` perfect. De altfel, le-am \ncercat
deja [i o s` fie nevoie doar de ni[te mici retu[uri. Ar
trebui s` nu fie nici o problem`.
– Nu asta vroiam s` spun, preciz` Keith. Se zvone[te
c` ai fi primit amenin]`ri \nainte de a p`r`si scena. Vreau
s` [tiu dac` e adev`rat sau nu, [i dac` asta n-ar putea
s`-]i stânjeneasc` stagiunea de spectacole care ar urma.
ZEI}A NOP}II 91

– N-ai de ce s` te temi. Am semnat un contract [i am


s`-mi respect angajamentul.
– Nu-mi fac griji pentru asta, murmur` Keith cu
blânde]e, luându-i paharul din mân`. Atunci, e adev`rat?
ad`ug` el \n timp ce o prindea de umeri obligând-o s`
r`mân` pe loc, \n fa]a lui.
– Ei bine… da, m`rturisi tân`ra femeie.
Degetele lui Keith i se \nfipser` \n carne, f`când-o s`
se schimonoseasc` de durere. Imediat, \i d`du drumul [i
f`cu un pas \napoi.
– |mi pare r`u, murmur` stânjenit.
Sim]ind-o atât de vulnerabil`, \n el se trezise dorin]a
de a o proteja, de a o strânge \n bra]e [i de a o s`ruta.
|n tres`rirea pentru a se opri, mâinile i se crispaser` \n
carnea ei f`r` s` vrea.
– Ascult`, re\ncepu, alungând f`r` mil` orice tenta]ie
din inima lui.
Dac` cineva te mai amenin]`, s`-mi spui! N-o s` ]i se
\ntâmple nimic dac` o s` cân]i la Sydney's.
Cu cât calm [i deta[are vorbe[te despre asta, \[i spuse
Lita. M`car de-ar fi putut s` dea [i ea dovad` de aceea[i
gândire ra]ional`!
92 KATE ROSE

– N-o s` trebuiasc` s` lup]i singur`, ad`ug` el mai


blând. Vei putea conta pe mine tot timpul sejurului la
Washington.
Cât timp va r`mâne la Washington? Când venise, se
gândise c` va trebui s` r`mân` dou`-trei zile, pân` avea
s` apar` Melanie. Dar situa]ia era departe de a reveni la
normal, ba dimpotriv`… |n plus, atrac]ia pe care Keith
o exercita asupra ei, nu era altceva decât o amenin]are.
– Acum, explic`-mi pe \ndelete ce s-a \ntâmplat.
– Totul a \nceput prin dispari]ia unor lucruri, \ncepu
Lita. Pe urm`, am g`sit amenin]`ri scrise cu ruj pe
oglinzile din hotelurile unde poposeam. Dup` aceea au
ap`rut scrisorile anonime. P`rin]ii mei au angajat un
detectiv particular, am anun]at poli]ia… f`r` nici un
rezultat.
Atunci, am hot`rât s` renun] de tot la cântat. Lucrul
`sta m-a costat; eram la cap`tul r`bd`rii, obosit` de
atâtea c`l`torii, de via]a cu valiza \n mân`.
Keith asculta f`r` s` fac` nici un comentariu, dar
convins c` nu \ndruga verzi [i uscate.
– Ce fel de amenin]`ri ai primit? |n special… \n seara
ultimei reprezenta]ii.
ZEI}A NOP}II 93

– |n… ultima… sear`? bâigui ea cu ochii m`ri]i de


spaim`.
– Da! Ce naiba s-a \ntâmplat? \[i ie[i din fire b`rbatul.
O prinse de umeri ca [i cum s-ar fi temut s` nu plece
f`r` s`-i r`spund`.
– A fost… o amenin]are cu moartea, murmur` \n cele
din urm` cea \ntrebat`.
Cu gâtul parc` strâns \ntr-o menghin`, Keith ar fi vrut
s` urle \mpotriva aceluia, sau acelora care o chinuiau pe
Lita \n felul `sta. P`rea atât de debusolat`, atât de
fragil`… |n el se n`[tea dorin]a de a o ap`ra \mpotriva
lumii \ntregi.
Lita \i sim]i puterea [i hot`rârea. Ar fi fost bine dac`
s-ar fi putut arunca \n bra]ele lui, ca s` uite de realitatea
crud`! O clip`, [ov`ir` amândoi, parc` magnetiza]i unul
de cel`lalt. Totu[i, Lita \[i reveni foarte repede \n fire.
Nu era decât un vis splendid, dar irealizabil. Era mai
bine s` nu conteze decât pe ea.
– Crezi c` exist` o leg`tur` \ntre evenimentele de
acum cinci ani [i ce s-a \ntâmplat asear`?
Tân`ra femeie p`li, speriat`. Nici nu se gândise la o
asemenea eventualitate.
94 KATE ROSE

– Nu… nu cred, bâigui, nesigur`. Pân` la urm`,


foarte pu]in` lume [tie c` trebuie s-o \nlocuiesc pe
Melanie dac` nu apare la timp.
– |n orice caz, spuse Keith, aparent convins de
argumentul ei, s` nu deschizi nim`nui.
– Nu, bine\n]eles c` nu, aprob` docil`, f`r` s` se mai
simt` ofensat` de autoritatea lui. Mul]umesc c` m-ai
condus acas`.
B`rbatul, cu mâna pe clan]`, [ov`i o clip`. Se uit` la
ea cu o privire de nep`truns.
– N-ai de ce s`-mi mul]ume[ti, a fost o nimica toat`.
Se r`suci pe c`lcâie [i disp`ru \n noapte.
Capitolul 5

A doua zi, Lita se str`dui s` nu se mai gândeasc` la


Keith. Farmecul lui devenea prea periculos.
Din fericire, el nu asist` la repeti]ia de dup`-amiaz`
[i, dup` o cin` frugal`, Lita se duse \n salon ca s` se uite
la televizor. Programul nefiind prea interesant, se gândi
s` citeasc` ceva [i continu` lectura unei c`r]i pe care o
\ncepuse \n California. Rândurile \ncepur` s`-i joace \n
fa]a ochilor. Dup` ce citi o pagin` de trei ori f`r` s`
\n]eleag` nimic, dezgustat`, Lita arunc` pe mas` cartea.
Ce mai putea s` fac`? Pu]in` muzic`? Pianul Melaniei
abia o a[tepta. |i reveneau \n minte melodii vechi [i, cu
96 KATE ROSE

ochii \nchi[i, \[i l`s` degetele s` se plimbe pe clape.


Toate melodiile care-i veneau \n minte \i reflectau starea
de spirit; erau cântece de dragoste, triste [i sfâ[ietoare,
dintre cele care-i aduseser` celebritatea. Devenind
con[tient` de ceea ce se \ntâmpla, \ncepu piesa
neterminat` la care lucra când venise la ea Jack
Connery. |ncet-\ncet, textul c`p`ta form`:

"Pân` acum via]a mea n-a fost decât o am`gire,


o \n[iruire de vise niciodat` \mplinite
care toate mi se scurgeau printre degete,
r`mânând doar cu regrete.
An dup` an, am tr`it singur`
nici un b`rbat nu mi-a ajuns la inim`…
Dar \ntr-o zi, \n sfâr[it…"

Deodat`, mâinile \i \n]epenir` pe clapele albe.


Urmarea cântecului a[tepta s` se nasc`, cuvintele parc`
ivindu-se singure. Era de-ajuns s` le lase s` curg`… dar
se temea. Se temea s` nu-i spun` lucruri pe care nu
vroia s` le aud`.
– O can` cu ceai mi-ar face bine, hot`r\ tân`ra femeie.
ZEI}A NOP}II 97

Hot`rât`, \nchise capacul pianului [i se duse la


buc`t`rie. Conform a[tept`rilor, b`utura cald` o lini[ti
\n sfâr[it [i nu dup` mult timp reu[i s` adoarm`.

***

– Craig, te rog! Opre[te-te! strig` Felice, \ncercând


s`-i dea mâinile la o parte.
Protestele nu frânar` pornirea lui Craig, care o
\mpinse cu toat` puterea pe bancheta din spate. Nu mai
vedea \n Felice femeia pe care o iubea, ci numai trupul
pe care-l dorea, pe care-l s`ruta cu o violen]` avid`. Un
]ip`t stânjenit \i sc`p` lui Felice când degetele lui Craig
\i urcar` pe coaps`.
– Nu! exclam` ea, \nnebunit`. Nu acum, \nc` nu
suntem cununa]i. Stai! Craig!
Se zb`tea cu energia pe care i-o d`dea disperarea, [i
\n cele din urm` reu[i s` se elibereze. Nebunia care-l
apucase pe Craig disp`ruse, intuia Felice.
– Ce s-a \ntâmplat? \ntreb` ea cu blânde]e.
98 KATE ROSE

– |mi pare r`u, se scuz` el cu glas \n`bu[it. Pentru


nimic \n lume n-a[ fi vrut s`-]i fac vreun r`u… numai
c`… Cerule, \ncearc` s` ui]i ce s-a-ntâmplat.
I se citea tulburarea pe chip [i Felice nu [tia cum
s`-l lini[teasc`; nu \n]elegea ce demon pusese st`pânire
pe el pu]in mai devreme. Craig nu se mai purtase
niciodat` a[a cu ea. Ce putuse s`-l fac` atât de…
violent? De fapt, mai mult decât dorin]a, frenezia lui o
[oca. E drept, \[i promisese sie \ns`[i s` nu-i cedeze
\nainte de c`s`torie, \ns` Craig o atr`gea. Dac` s-ar fi
purtat mai delicat, n-ar fi reu[it s`-i reziste.
Ast`-sear`, nu-l mai recuno[tea [i noul b`rbat pe
care-l descoperea o speria pu]in, recunoscu Felice
punându-[i \n grab` hainele \n ordine.
– Ce-i cu tine? repet` ea.
– Nimic, r`spunse b`rbatul, \ns` expresia \ngrijorat`
\i dezmin]ea spusele. Ar fi mai bine s` ne a[ez`m din
nou pe locurile din fa]`. Te conduc acas`.
Nu pe deplin convins`, Felice se supuse.
Drumul pân` acas` se desf`[ur` \n t`cere. Vederea
casei solide de piatr` o lini[ti. Era pe teren propriu [i
avu curajul chiar s`-l s`rute pe obraz pe \nso]itor. Gestul
ZEI}A NOP}II 99

acesta p`ru s`-i ia o piatr` de pe umeri lui Craig. O


strânse \n bra]e cu disperare.
– Te iubesc, Felice, murmur` privind-o cu ochi tri[ti.
Te rog s` nu ui]i asta niciodat`.
– Cum a[ putea s` uit, prostu]ule? \i spuse cu
tandre]e. De acum lini[tit`, \l s`rut` pentru ultima oar`,
cobor\ din ma[in` [i-i zâmbi.
– Ce-ai zice de o plimbare pe malul râului, mâine?
propuse ea. Am putea \nchiria o biciclet` de ap`…
– Mi-ar conveni de minune, [tii bine. Nimic nu-mi
face pl`cere mai mare decât s` fiu cu tine.
Felice se \nro[i de pl`cere.
– S` fii atent pe drum, \i recomand` cu blânde]e.
Craig \ncuviin]` cl`tinând din cap [i o a[tept` s` intre
\n cas` pentru a pleca. |nainte de a ajunge acas`, f`cu un
ocol prin centru, ca s` cumpere prima edi]ie a lui
Washington Poste de sâmb`t` diminea]`. |nc` nimic…
dar, mai devreme sau mai târziu, va g`si acolo un
articol… atunci, toat` lumea o s` [tie… Felice va afla
adev`rul…Ochii parc` \l usturau, \i venea s` plâng`. Un
rest de mândrie \l \mpiedic` s-o fac` [i strânse pumnii ca
s` lupte \mpotriva durerii pe care o sim]ea \n stomac.
100 KATE ROSE

– |mi pare r`u, Felice! strig` \n noapte când punea


din nou mâna pe volan. Chiar \mi pare r`u!
Lita era deja preg`tit` de zece minute. Prin u[a
cabinei ajungea la ea zgomotul muzican]ilor care-[i
ocupau locurile. Ce nep`satori erau, \[i spuse,
invidioas`. |n mai pu]in de o or` va fi printre ei, va cânta
din nou \n public.
De s-ar termina odat`! A[teptarea devenea
insuportabil`. Nervozitatea u[or de \n]eles, pentru c` nu
mai avusese reprezenta]ii \n pubilc de câ]iva ani, se
amesteca totodat` cu nelini[tea datorat` Melaniei. Nici o
veste despre ea de o s`pt`mân`; nu putea s` fie vorba
despre o simpl` fug`. Fiecare zi care trecea \i sporea
nelini[tea, [i se gândea la cele mai nepl`cute situa]ii
posibile.
– Melanie, Melanie, unde e[ti? murmur` ea. Intr`,
ad`ug`, pentru cineva care \i b`tea la u[`.
Nu era nimeni altul decât Keith Christophe.
– Bun` seara, spuse el grav. Ai nevoie de ceva \nainte
de reprezenta]ie?
Cum Lita \i f`cea semn c` nu, el [ov`i, apoi se
\ndrept` spre dulapul unde erau ag`]ate mai multe
ZEI}A NOP}II 101

rochii de sear`. Cu un aer absent, mângâie ]es`turile


str`lucitoare. F`r` s-o priveasc`, \i f`cu un compliment
cu un glas \n care se sim]ea emo]ia.
– E[ti foarte frumoas`, ast`-sear`. Te sim]i \n form`?
Nu-i r`spunse imediat. |i admira \nf`]i[area. Ca de
obicei, era impecabil de elegant [i smochingul \i punea
\n valoare trupul atletic. Surprins de t`cere, Keith se
\ntoarse spre ea.
– Ei bine, recunoscu cea \ntrebat` cu un zâmbet
for]at, nu m` simt prea bine. Dar sunt preg`tit`. |n
definitiv, sunt o profesionist`. Am \nv`]at s` m`
st`pânesc [i s` fac ce se a[teapt` de la mine, indiferent
dac`-mi place sau nu.
Nu-i lipseau motivele care s-o fac` s` renun]e la
turneul acesta [i, dac` l-ar fi rugat, n-ar fi constrâns-o s`
respecte contractul. |n definitiv, putea s` g`seasc` o alt`
\nlocuitoare pentru c` multe cânt`re]e ar fi fost
\ncântate s` apar` la Sydney's.
– Ai primit vreo amenin]are?
– Nu.
– A trebuit s` schimb`m anun]urile publicitare, spuse
b`rbatul pe un ton agasat. Marty a avut grij` s` apar`
102 KATE ROSE

ni[te articole care s` anun]e c` vei cânta la clubul


nostru.
Lita \n]elese tâlcul acestor cuvinte. Acum, hot`rârea
ei de a urca din nou pe scen` nu mai era un secret
pentru nimeni. Dac` misteriosul personaj care o
intimida se afla pe acolo, ar fi aflat ce se \ntâmpla.
– Mul]umesc c` ai \ntârziat cât s-a putut apari]ia
ve[tii, spuse tân`ra femeie cu un zâmbet care se vroia
\ncrez`tor. Sper c` \n felul `sta n-o s` pierzi prea mul]i
bani.
– ~sta e ultimul lucru la care m` gândesc! exclam`
Keith iritat.
– Spuneam asta f`r` nici un sub\n]eles, se ap`r`,
exasperat`.
De ce nu avea \ncredere \n ea?
– Dac` observi un am`nunt nelalocul lui, chiar o
privire amenin]`toare, vreau s`-mi spui imediat, ordon`
el p`[ind nervos prin cabina strâmt`.
– Promit.
– N-a[ fi insistat s-o \nlocuie[ti pe Melanie dac` a[ fi
[tiut cum stau lucrurile, ad`ug` sumbru. Connery nu
mi-a spus, vreau s` precizez asta.
ZEI}A NOP}II 103

Cufundat \n gândurile lui, Keith nu-[i d`du seama c`


nelini[tea i se citea pe fa]`. |ns` Lita nu se \n[el` asupra
sentimentelor lui. |i disp`ru toat` furia, \nlocuit` de
recuno[tin]` [i tandre]e.
– Te cred, \i [opti cu blânde]e.
Imediat, Keith \[i reveni. Deveni din nou proprietarul
locului, preocupat numai de buna func]ionare a
clubului. Deschise u[a [i se d`du \n l`turi s`-i fac` loc
Litei s` treac`.
– Te \nso]esc.
Câteva momente, r`maser` a[eza]i la bar ascultând
muzica [i reac]iile publicului. Un num`r mare de
perechi evolua pe ringul de dans. Pe urm`, când se
termin` melodia, Gaius se ridic` [i lu` microfonul ca
s-o anun]e pe Lita.
– Baft`, \i [opti Keith.
– S` fie, r`spunse ea ridicându-se.
|n vreme ce traversa sala s` ajung` la estrad`, toate
capetele se \ntoarser` spre ea [i o \nso]i un ropot de
aplauze.
Gaius, care o a[tepta, \i \ntinse gr`bit microfonul, cu
chipul radiind de bucurie [i admira]ie.
104 KATE ROSE

– V` mul]umesc pentru primirea pe care mi-a]i


f`cut-o, ast`-sear`. S`pt`mâna asta, am avut ocazia s`
petrec mai multe seri aici, [i mi-a pl`cut virtuozitatea
colegilor mei din orchestr`. Sper s` g`si]i [i cânt`rea]a
la nivelul lor.
Un val de râsete st`b`tu toat` sala, toat` lumea fiind
cucerit` de gra]ia [i modestia vedetei. Apoi, imediat ce
orchestra \ncepu s` cânte primele note ale unui succes
al Litei, se f`cu lini[te. Fiecare spectator se a[ez` mai
comod pe scaun, ca s` profite de acest eveniment rar:
Lita Winslow, \n carne [i oase, pe scen`.
Imediat ce sim]i c`ldura reflectoarelor, atingerea
microfonului \n mân` [i ritmul muzicii , Lita uit` de
nelini[te [i de problemele ei. Nimic nu mai avea
importan]` \n afar` de pl`cerea de a cânta, de a
\mp`rt`[i cu publicul frumuse]ea unui cântec de
dragoste.
I se p`rea c` ieri cântase ultima dat` \n public.
|nchise ochii [i se l`s` cucerit` de melodie, punând
suflet \n fiecare cuvânt, \n fiecare strof`.
|n cel`lalt cap`t al s`lii, Sean \l \ntâlni pe Keith la bar.
A[eza]i unul lâng` altul, se uitau cum Lita \ncânta
ZEI}A NOP}II 105

publicul pe care-l f`cea p`rta[ la bucuria unei iubiri


controversate. Keith avea \n fa]` un pahar de whisky, dar
nu-[i putea lua ochii de la cânt`rea]`.
– Fir-ar s` fie, e grozav`, \i murmur` Sean la ureche.
– Hm… da, \ncuviin]` acesta distrat.
Sean lu` paharul pe care i-l \ntindea Carl. O privea pe
Lita pe scen`, \ns` de multe ori, aten]ia \i era atras` de
fratele s`u… [i n-ar fi putut s` spun` care spectacol era
mai interesant!
Pentru prima dat`, Keith nu remarc` expresia ironic`
a lui Sean. Era prea ocupat s-o admire pe Lita. Cel mai
mic gest, cea mai mic` schimbare de expresie, totul \l
fascina la ea. Rochia de lame bleu care reflecta lumina,
o \nv`luia \ntr-o aureol` aproape ireal`. O zei]` a nop]ii,
a[a i se p`rea a fi. Rochia mulat` \i scotea \n eviden]`
contururile zvelte dar \mplinite, [i-i sublinia feminitatea.
– Cap sau pajur`?
Sean arunc` o moned` \n sus, o prinse [i a[tept`,
curios, r`spunsul fratelui s`u. Keith [i Sean se a[ezaser`
la o mas` mai retras` de lâng` bar. Lita cânta acolo de
mai mult de o s`pt`mân` [i, \n fiecare sear`, Keith, sub
un pretext sau altul, r`mânea mult timp \n sal` s-o
106 KATE ROSE

asculte. Cel mai mare dintre fra]ii Christophe d`du


peste cap paharul, \l puse pe mas` cu un gest hot`rât
[i-l privi pe Sean ne\ncrez`tor. |n ultimele zile, Sean se
dovedise neobi[nuit de binevoitor [i asta nu prevestea
nimic bun.
De altfel, atitudinea lui din toat` s`pt`mâna \l iritase
pe Keith. N-o p`r`sise pe Lita nici o clip`, fie c` o
\nso]ea s` ia o cin` frugal` dup` repeti]ie, fie c`-i s`rea
\n ajutor atunci când un client era prea insistent. |n
plus, o invita s` danseze sau s-o distreze dac` avea un
moment liber.
Cum Sean \i atr`gea aten]ia asupra monedei pe care
o avea ascuns` sub palm`, Keith sim]i ne\ncrederea
accentuându-se. |[i cuno[tea destul de bine fratele ca s`
nu recunosc` o capcan` atunci când i-o \ntindea… [i
acum, era o asemenea situa]ie!
– Pe ce pariem? \ntreb` prudent.
– Câ[tig`torul va avea onoarea s-o ia pe Lita
ast`-sear`, preciz` tân`rul pe un ton prea lejer ca s` nu
fie sincer dezinteresat.
– {tiu deja cine va avea onoarea asta, replic` Keith cu
glas neutru. Alege altceva.
ZEI}A NOP}II 107

– Nu crezi c` Lita s-a plictisit s` mearg` mereu cu


acela[i taxi? \ntreb` Sean, ostentativ contrariat. Las`-m`
s` aduc o schimbare \n serile astea atât de bine puse la
punct.
Dac` ar fi fost vorba despre altcineva, Keith ar fi
trecut cu vederea peste gluma fratelui mai mic. Dar,
când era vorba despre Lita Winslow, nu mai era de
glum`. Trebuia poate s` caute motivul \n nepl`cerea pe
care o \ncerca atunci când \l vedea pe Sean ]inând-o pe
Lita \n bra]e pe ringul de dans, sau spunându-i ceva la
ureche cu o expresie complice…
F`r` s` se mai osteneasc` s`-[i ascund`
nemul]umirea, Keith se ridic` [i \[i aranj` smochingul.
– ~sta e ultimul cântec din seara asta. Dac` mai vrei
un pahar, ar trebui s`-i spui de acum lui Carl. {i, \n ceea
ce prive[te propunerea ta, discu]ia e \nchis`.
Unii clien]i importan]i se preg`teau s` plece. Keith se
\ntâlni cu Marty la intrare, s`-i salute. Totu[i, \n timp ce
st`tea de vorb` cu ei, ardea de ner`bdare s` se \ntoarc`
[i se se asigure c` Sean n-avea s-o conduc` pe Lita.
Nemaiputând a[tepta, gr`bi formalit`]ile de
bun-r`mas… spre surprinderea lu Marty care,
108 KATE ROSE

nevenindu-i s`-[i cread` ochilor, \l urm`ri cu privirea \n


timp ce se ducea la cabinele arti[tilor.
– Hm… v` mul]umim pentru vizita de ast`-sear`,
bâigui Marty clien]ilor. Ne pare bine c` spectacolul v-a
pl`cut.
De la prima b`taie \n u[`, Lita ghici cine era
vizitatorul. {i de-acum \l cuno[tea pe Keith destul de
bine ca s`-[i dea seama, dup` b`t`ile gr`bite, c` ceva \l
contraria. Oricum, toat` s`pt`mâna nu se ar`tase prea
binevoitor, \[i aduse aminte furioas`. Merita s`-l lase s`
a[tepte! Se mai auzi o b`taie \n u[`.
– Lita? E[ti acolo? \ntreb` Keith.
Grosimea u[ii nu-i putea ascunde tonul poruncitor.
– Da.
– E[ti \mbr`cat` decent?
– Fire[te!
Keith intr`, apoi trânti u[a mai tare decât ar fi vrut [i
se sprijini de zid. O privi fix [i ad`ug` ner`bdator:
– {tii ce vreau s` spun!
|n fa]a tonului s`u iritat, Lita sim]i c` \ncepea s` se
enerveze. De ce, \n prezen]a lui, era totdeauna
exasperat`? Orice-ar fi f`cut sau orice-ar fi spus,
ZEI}A NOP}II 109

rezultatul era acela[i: se \nfuria. Trebuia ca rela]ia lor s`


se amelioreze, altfel cele dou` s`pt`mâni \n care trebuia
s` cânte la club ar fi devenit un adev`rat infern.
Acum, hot`rât` s` se arate calm` [i politicoas`, Lita \l
privi pe Keith peste paravanul \n spatele c`ruia se afla…
[i o singur` privire fu de-ajuns ca s`-i n`ruiasc` bunele
inten]ii. Spre marea ei nepl`cere, Lita constat` c`
tremura de nervi. Dac` ar fi putut s` citeasc` gândurile,
ar fi fost lini[tit`: nu era doar ea tulburat`. |nc` din clipa
\n care intrase \n cabin`, Keith \[i blestem` prostia. |nc`
o dat`, violen]a dorin]ei pe care i-o trezea femeia \l
stupefia… [i-l irita. Nici nu se punea problema s`
cedeze atrac]iei pe care o avea fa]` de el, \[i aduse
aminte \ncruntându-se.
Gânde[te-te c` nu e nici un trandafir f`r` spini, \[i
spuse atunci când amintiri nepl`cute \i trecur` prin
minte.
Totu[i, nu sunt decât un adolescent naiv. Trebuie s`
respect regula pe care mi-am impus-o: s`
nu-mi fac decât prietene, doar ocazional metrese, dar
nimic mai mult. Via]a e mult mai simpl` atunci când nu
se a[teapt` nimic de la tine!
110 KATE ROSE

Cu cine se ceart`? se \ntreb` Lita v`zând expresia


sumbr` a \nso]itorului. Da, se ceart` cu demonii din el,
dar care demoni? {i de ce asta nu se \ntâmpl` decât \n
prezen]a mea?
De ce, de ce nu pot s`-l alung din gândurile mele? se
\ntreb`, trist`. Rela]ia noastr` nu face alceva decât s` se
\nr`ut`]easc`!
– E[ti gata? \ntreb` deodat` Keith, care scosese cheile
ma[inii din buzunar.
– Da, r`spunse tân`ra femeie ajungând lâng` el.
Renun]ase de mult timp s` propun` s` ia un taxi pân`
acas`. Keith fusese foarte clar \n privin]a asta: nimeni
altcineva n-o va duce acas` dup` spectacol. |n fa]a lui,
trebuise s` se conformeze… [i uneori o f`cuse f`r`
dificultate. Aten]ia asta nu-i displ`cea, ba dimpotriv`!
|n seara aceea, totu[i, traseul se desf`[ur` \ntr-o
t`cere ostil`. Nervozitatea lui Keith era vizibil` [i se
manifesta [i \n felul cum conducea. Cutia de viteze a
ma[inii nu fusese niciodat` atât de chinuit`. |n câteva
minute, ajunser` la ea acas`. Keith frân` brutal, scoase
cheia din contact [i cobor\ f`r` s` scoat` o vorb`.
Imediat dup` ce-i deschise portiera, Lita cobor\ la
ZEI}A NOP}II 111

rândul ei. Cu cât ajungea mai repede acas`, singur`, cu


atât era mai bine pentru amândoi. Era clar c` nu puteau
s` se \n]eleag`…
De fapt, [tii foarte bine de ce exist` aceast`
agresivitate \ntre noi, \[i spuse ea r`scolind prin geant`.
|n grab`, tân`ra femeie fu cât pe ce s` scape cheile pe
jos. Keith trase o \njur`tur` printre din]i, puse autoritar
mâna pe ele [i descuie u[a, apoi \i a[ez` cheile \n palm`.
Imediat, \[i recunoscu gre[eala, degetele lor se
atinser` [i instantaneu, acela[i curent \i electrizase pe
amândoi.
Lita citi dorin]a \n ochii negri care o priveau. Pu]in
speriat` de \ntors`tura pe care o luau evenimentele,
c`ut` cum s`-l trimit` politicos la el acas` sau unde avea
treab`. Dar nu-i venea nimic \n minte [i, instinctiv, f`cu
un pas \napoi. |i sim]i degetele prinzând-o de
\ncheietur` [i f`cu tot posibilul s` nu fac` vreo
stâng`cie. Deja era prea târziu. Keith renun]a s` lupte cu
focul ce ardea \n el. Mâna lui se a[ez` peste a ei [i
deschise u[a.
– Intr`, porunci cu glas \n`bu[it, f`r` s` scape o clip`
din ochi buzele \ntredeschise ale tinerei femei.
112 KATE ROSE

U[a se deschise. Keith \naint`, \mpingând-o pe Lita cu


trupul pân` intrar` \ntr-un hol sumbru, luminat doar de
lumina argintie a lunii. Se aplec` spre Lita foarte \ncet,
f`r` ca ea s` \ncerce s` protesteze. Parc` hipnotizat`,
privea chipul viril care se apropia de ea…
Un vârtej de senza]ii tulbur`toare o cuprinse când
Keith puse st`pânire pe gura ei, mai blând la \nceput,
apoi cu o pasiune din ce \n ce mai aprins`. Ame]it` de
c`ldura \mbr`]i[`rii [i de puterea trupului lipit de ea,
Lita se abandon` oftând. |l cuprinse pe Keith \n bra]e
[i-i r`spunse cu aprindere s`ruturilor, fericit` s`-l simt`
frem`tând de pl`cere.
Acoperindu-i fa]a [i p`rul cu s`ruturi, Keith o lu` pe
sus.
– Visam la clipa asta \nc` din prima zi \n care te-am
v`zut la club, recunoscu dintr-o suflare.
Chiar prin ]es`tura smochingului [i a rochiei Litei,
Keith \i sim]ea rotunjimea sânilor pe pieptul lui. |i
ghicea carnea ferm`, \i sim]ea presiunea coapselor… \[i
\nchipuia moliciunea pielii sub palmele lui…
Adânc impresionat, \[i \nfund` fa]a \n p`rul Litei [i
tulburarea se accentu`. Parfumul tinerei femei, proasp`t
ZEI}A NOP}II 113

[i dulceag, \i p`trunse \n n`ri, f`când s`-i bat` inima mai


repede.
|l abandon` ra]iunea \n sfâr[it [i, cât putea de delicat,
o duse pân` la sofa. Se a[ez`, o instal` pe Lita pe
genunchi [i o mângâie pe spate, pe mijloc, pe [olduri.
Pe moment, Lita uit` totul, \n afar` de dorin]a care o
consuma. Toat` fiin]a ei chema mângâierile lui Keith,
care o scoteau din min]i.
|i sc`p` un oftat de fericire \n clipa când, dup` ce-i
desf`cuse sutienul, Keith o mângâie pe sâni. Se arcui ca
s`-[i ofere mai bine pieptul buzelor lui [i se cutremur`
sub cercetarea lor arz`toare.
– Lita, Lita… murmur` el r`gu[it.
G`sea \n ea tot ce-i pl`cea la o femeie: blânde]e [i
tandre]e, pasiune [i spontaneitate. Nimeni nu trezise
\nc` \n el o furtun` atât de violent`.
|n adâncul sufletului, auzi totu[i un glas: al ra]iunii.
Trezit la realitate, o \mpinse cu p`rere de r`u [i decret`:
– Cred c`… ar trebui s` ne oprim aici.
Un zâmbet \nduio[at \i lumin` chipul când puse ochii
pentru ultima oar` pe pieptul dezgolit al Litei. Cu mare
efort, \ncerc` stângaci s`-i \ncheie nasturii corsajului.
114 KATE ROSE

– E[ti mai expert \n arta de a dezbr`ca o femeie decât


de a o \mbr`ca, glumi Lita ca s` \nl`ture tensiunea care
se instala \ntre ei.
– Ai dreptate, recunoscu b`rbatul cu un zâmbet trist.
F`r` \ndoial`, pentru c` \mi doream s` uit de judecat` o
dat`!
O privea \n timp ce-[i aranja hainele, apoi se ridic`
oftând.
– S` [tii c` nu fac niciodat` a[a.
– Ce anume? S` s`ru]i o femeie pe care o conduci
acas`? se mir` Lita, ne\ncrez`toare.
– Nu, bine\n]eles.
Chipul i se \n`spri [i relu` pe un ton mai rece:
– Am ca regul` s` nu leg nici o rela]ie intim` cu o
artist` care evolueaz` la club.
De fapt, ciud`]enia propriei purt`ri \l nedumerea.
Trebuia s`-[i revin`, s` redevin` st`pân pe el \nsu[i, \[i
spuse, trecându-[i nervos o mân` prin p`r.
Câ]iva pa[i \ncolo [i \ncoace \l lini[tir` pu]in [i \n
curând se post` \n fa]a Litei, pe care o prinse cu
blânde]e de umeri.
– Vroiam doar… s` [tii, ad`ug` el.
ZEI}A NOP}II 115

O s`rut` \ndelung, dup` care se \ndep`rt` brusc [i se


\ndrept` spre u[`.
– |nchide bine \n urma mea. Fii prudent`.
– Da, r`spunse ea mecanic, \nc` prea surprins` de
schimbarea lui ca s` mai gândeasc`.
Keith a[tept` afar` s` aud` z`vorul [i nu plec` decât
dup` aceea. Fidel` promisiunii pe care o f`cuse, Lita
puse \n func]iune alarma. Sim]indu-se \n siguran]`,
tân`ra femeie se duse \n camera ei.
– Ce se \ntâmpl`? \[i spuse cu jum`tate de glas. M`
dore[te, [tiu asta… totu[i, cu cât e mai atras, cu atât mai
mult se \mpotrive[te. De ce? Da, de ce?
Capitolul 6

Lita se trezi dis-de-diminea]`. Crepusculul se potrivea


de minune cu starea ei de spirit. Dac` nu era atent`,
avea s` se \ndr`gosteasc` de Keith… [i asta-i va pricinui
numai necazuri.
Deodat`, se auzi soneria telefonului.
– Imediat, morm`i dându-se jos din pat [i mergând
\mpiedicat… Alo?
– Lita…?
Surprins`, Lita se l`s` s` cad` pe scaunul cel mai
apropiat. Nu-i venea s` cread` c` o c`uta a[a devreme,
dar se bucur` s`-l aud` pe Keith.
ZEI}A NOP}II 117

– E[ti foarte matinal.


– Mda, aprob` el stânjenit. Am… am aflat ceva
despre Melanie.
Avea glasul prea controlat, prea neutru; era ceva care
nu se potrivea.
– Ce-ai aflat? \ntreb` aproape ]ipând, \n timp ce
degetele i se crispau pe telefon.
– A[ prefera s`-]i spun când ne vedem. Po]i s` fii
preg`tit` \n, s` zicem, un sfert de or`?
– Un sfert de or`? Da, da… e bine. Te a[tept.
Temerile se amplificau din clip` \n clip` [i solicitarea
stranie a lui Keith nu o lini[tea deloc. O fr`mântau o
sumedenie de \ntreb`ri pe care cu greu se st`pâni s` nu
le rosteasc`.
– Atunci, pe curând, continu` Keith de la cap`tul
cel`lalt al firului. Vin cât se poate de repede, apoi
\nchise imediat.
Când ma[ina opri \n fa]a casei, Lita \i pândea sosirea
de la fereastr`. Urma de speran]` pe care o mai nutrea
\nc` disp`ru: Keith nu era singur. |l urma o ma[in` de
poli]ie. Descoperi c` aceea[i expresie–sumbr` [i
stânjenit`– se citea pe chipurile tuturor.
118 KATE ROSE

Fir-ar s` fie, cum s`-i spun? se \ntreba Keith pentru a


suta oar`. Degeaba am c`utat, nu v`d cum s` atenuez
[ocul. Ar fi mai bine s`-i spun direct.
|nainte de a avea timp s` sune, u[a se deschise [i Lita
\l privi cu ochii m`ri]i de nelini[te.
– Bun` diminea]a, spuse nou-venitul cu blânde]e.
O s`rut` u[or pe buzele tremur`toare [i \ntreb`:
– Putem s` intr`m?
– Cum? Ah! Da, bine\n]eles…
Se d`du la o parte s`-i lase s` treac`. Acum, când se
[tia ce se \ntâmplase cu Melanie, Lita parc` ar fi vrut s`
nu afle.
– Sta]i jos, \i \ndemn` cu glas stins.
Se uita când la unul, când la cel`lalt vizitator. Fallon
\[i mu[ca buzele, nervos; Keith tu[ea s`-[i dreag` glasul.
Niciunul nu \ndr`znea s` vorbeasc` primul. Situa]ia era
deci cât se poate de grav`. Nemaiputând s` suporte
tortura incertitudinii, Lita se hot`r\ s` le u[ureze sarcina
[i s` ajung` direct la subiect.
– A]i g`sit-o? \ntreb` privindu-l pe Fallon \n ochi.
– Da.
Gazdei nu-i pl`cu expresia pe care i-o citi pe fa]`.
ZEI}A NOP}II 119

– Este… este \n via]`? insist` Lita.


|ncepu s`-[i simt` tâmplele zvâcnind, pentru c`, de[i
nu vroia s` recunoasc`, [tia r`spunsul la \ntrebare.
– Nu, \mi pare sincer r`u, r`spunse Fallon.
– M`… m` a[teptam la a[a ceva, recunoscu femeiea
cu glas stins, l`sându-se s` cad` pe sofa, al`turi de Keith.
E atâta timp de când n-a mai v`zut-o nimeni… [i p`re]i
atât de \ncurca]i amândoi.
Keith [i Pete r`maser` t`cu]I, l`sând-o s` se
obi[nuiasc` cu ideea c` n-avea s`-[i mai vad` veri[oara.
Pe urm`, Fallon se \ntoarse spre Keith.
– O \ntrebi tu sau m` la[i pe mine?
– M` ocup eu, decret` hot`rât Keith. Lita, Melanie
mai are [i alte rude pe aici \n afar` de tine?
– Nu. Tat`l ei a murit acum câ]iva ani [i mama
locuie[te \n California. Sunt singura ei rud` la
Washington.
Dar ce importan]` are? \ntreb`, surprins`.
Auzind-o, Keith se \ntunec` [i mai mult [i \[i fulger`
prietenul cu privirea. Acesta din urm` ridic` din umeri
\n semn de neputin]`.
– |mi pare r`u, Keith, dar nu fac eu regulile,
120 KATE ROSE

– Cineva trebuie s` fac` ce? interveni Lita care nu


\n]elesese nimic.
– Ei bine… \ncepu Fallon dup` ce tu[i pu]in,
trebuie… identificat cadavrul.
– Ah, da… \n]eleg, bâigui Lita, alb` la fa]`… Cum…
cum a murit?
– |nc` nu suntem siguri, dar la prima vedere se pare
c` a fost sugrumat`.
– Sugrumat`?! se cutremur` Lita. Doamne !
Am`nuntul `sta o tulbur` profund [i \nchise ochii
pentru a suporta emo]ia care amenin]a s-o cople[easc`.
Keith o prinse de um`r ca s`-[i exprime t`cut sus]inerea.
– {tii pe cineva care o cunoa[te [i ar putea s`-]i ]in`
locul? suger` Pete Fallon. Lita f`cu semn c` nu. Nici nu
se punea problema s` apeleze la mama ei sau a
Melaniei, ar fi fost o \ncercare mult prea grea pentru ele.
– Nu, Pete, am s-o fac eu, hot`r\ cu fermitate. Vre]i s`
vin cu voi chiar acum?
Cei doi b`rba]i se privir` surprin[i [i u[ura]i. |n cele
din urm`, Lita reac]iona mai bine decât se a[teptaser`.
– Dac` te crezi \n stare s-o faci, da, fu de acord Pete
Fallon.
ZEI}A NOP}II 121

– Atunci, s` mergem. Nu c` ]in foarte mult, dar a[


vrea s` se termine cât mai repede.
– Las`-m` pe mine s` te conduc, se oferi Keith.
– Fire[te. Mul]umesc, Keith.
Se ridic`, curajoas`, [i se str`dui s` fie cât mai calm`
[i hot`rât`… stârnind prin asta admira]ia lui Keith, care
n-o mai sc`pa din ochi. Lita era o femeie deosebit`, cu
caracter. |i p`rea r`u c` o cunoscuse \n asemenea
\mprejur`ri.
Identificarea cadavrului fu o \ncercare mai pu]in
solicitant` decât se temuse. Melanie parc` dormea [i
Lita nu-i v`zu decât fa]a.
– Da, spuse cu triste]e. Este Melanie.
– Acum, ar trebui s` m` \nso]e[ti la sec]ie ca s` dai o
declara]ie, spuse Pete Fallon cu tact.
– Foarte bine, te urmez.
|n timpul drumului pân` la comisariat, Lita r`mase
t`cut`, nemi[cat` ca o statuie, doar prezen]a lui Keith
f`când-o s` nu se pr`bu[easc`. Din fericire, datorit`
experien]ei \n privin]a interogatoriilor, Pete Fallon [tiu
s` formuleze \ntreb`rile cu suficient` delicate]e ca s`
nu-i r`neasc` sensibilitatea. De fapt, descoperi Lita,
122 KATE ROSE

aproape se bucura s` vorbeasc` despre Melanie [i via]a


ei.
– Melanie era gata s` ajung` o adev`rat` celebritate,
\i spuse poli]istului, vorbind cu tandre]e despre
veri[oara ei.
Visul urma s` i se \ndeplineasc`. Trebuia doar s`-[i
respecte angajamentele \n urm`toarele zece luni, [i ar fi
devenit o vedet`. Avea stof` de mare artist`.
Datorit` experien]ei de ani de zile, Pete Fallon \[i
d`dea imediat seama când i se spunea adev`rul sau când
era min]it. |n aceast` \mprejurare, Lita era sincer`, f`r`
\ndoial`.
– Avea du[mani?
Prima reac]ie a Litei fu s` protesteze cu indignare.
Dar se ab]inu. Nici o ipotez` nu trebuia dat` la o parte
de la \nceput. Merita s` se mai insiste asupra acestei
eventualit`]i.
– Nu [tiu, r`spunse dup` un moment de reflec]ie. De
câ]iva ani, drumurile noastre se \ntâlneau rareori [i nu
prea [tiu am`nunte recente din via]a ei. Eram totu[i
foarte apropiate: am crescut \mpreun`. Locuiam la doi
pa[i una de alta [i ne \ntâlneam deseori.
ZEI}A NOP}II 123

… Mai ales când p`rin]ii no[tri se certau, adic` mai


tot timpul… ar fi trebuit s` mai adauge; erau probleme
personale care n-aveau nici o leg`tur` cu omorul.
– Am fost la aceea[i facultate, \n ora[ul `sta, continu`
ea, ca s` sc`p`m de sub tutela familiilor.
– Aici? repet` Fallon, surprins.
Lita \ncuviin]` [i spuse numele unei [coli renumite.
– Vroiam s` fim departe de cas`… s` zbur`m cu
aripile noastre. Eram totu[i suficient de rezonabile s`
\n]elegem c` aici vom fi \n siguran]`. Sunt atâ]ia copii de
oameni celebri \n Washington, \ncât am fi putut s`
p`str`m un oarecare anonimat, s` nu fim decât dou`
adolescente printre multe altele.
– Mda… \n]eleg, fu de acord Fallon.
{tia \ntr-adev`r din ce familii proveneau cele dou`
domni[oare. Pentru Lita, o mam` actri]` renumit` [i un
tat` economist foarte bogat.
Cât despre mama Melaniei, un fost topmodel pentru
care nu trecea nici o s`pt`mân` f`r` s` apar` \n rubricile
mondene.
|n condi]iile astea, cum s` te mire c` cele dou`
veri[oare aleseser` cariera artistic`? Se n`scuser` \ntr-o
124 KATE ROSE

ambian]` deosebit` [i, pentru ele, unele u[i se puteau


deschide mai u[or.
Cât despre Keith, nu pierdea nici o vorb` a Litei. |i
[tia [i el povestea, dar afla mult mai multe lucruri de la
cea care vorbea, [i ceea ce afla, dincolo de spusele ei, \l
surprindea din ce \n ce mai mult.
– Anii de [coal` la Washington au fost perioada cea
mai fericit` din via]a noatr`. Pentru prima dat`, ne
sim]eam independente, libere. Gândul c` puteam s` ne
trezim diminea]a, [i s` ne organiz`m ziua cum vroiam ni
se p`rea un succes ame]itor.
Aducându-[i aminte, zâmbi impresionat`.
– Nici nu v` pute]i \nchipui ce \nsemna asta pentru
noi. |n California, nu puteam s` facem nici un pas f`r`
s` fim spionate de pres`, de g`rzile de corp sau de
guvernantele noastre. P`rin]ii no[tri se sim]eau \ntr-un
fel vinova]i c` nu puteau s` stea mai mult cu noi. Atunci,
ne \nconjurau cu o sumedenie de pedagogi [i tot felul
de supraveghetori. Tân`ra femeie se \ntrerupse brusc,
oft` [i se scuz` cu un zâmbet jenat:
– |mi pare r`u, Pete. Asta nu r`spunde cu nimic la
prima ta \ntrebare.
ZEI}A NOP}II 125

– Nu-i nici o grab`, o lini[ti poli]istul cu amabilitate.


Câteva minute, Lita r`mase t`cut`, ca s`-[i adune
amintirile. Vroia s`-i fac` s` \n]eleag` personalitatea
Melaniei, f`r` s` omit` nimic. {i, de altfel, sejurul la
Washington era foarte revelator.
– Duceam aceea[i via]` ca to]i studen]ii: cursuri \n
timpul zilei, \ntâlniri cu prietenii seara. Pe scurt,
descopeream lumea, ceea ce ne era refuzat \n California.
|n sfâr[it, ne maturizam. Eu mi-am descoperit talentul
de compozitoare [i interpret`, [i mi-am g`sit voca]ia.
Melanie \mp`rt`[ea acela[i vis ca mine… din p`cate, era
mereu ceva care s-o "distrag`" [i s-o \mpiedice s`-[i
lucreze vocea.
– Ca s-o "distrag`"? repet` Fallon pe un ton
\ncurajator, pentru c` Lita, deodat` \ntristat`, t`cuse.
Tân`ra se \nro[i violent [i \ntoarse privirea. |[i
amintea foarte bine o serie de incidente nepl`cute
despre care n-ar fi vorbit niciodat`.
– Ei bine, continu` ea [ov`ind, libertatea asta nou`
i-a sucit min]ile veri[oarei mele. S` zicem c`… hm, se
\ndr`gostea tot timpul. Melanie era extrem de romantic`
[i de naiv`. Astfel \ncât, când un b`iat \i f`cea curte, se
126 KATE ROSE

entuziasma imediat, \i sorbea cuvintele [i-i c`dea \n


bra]e.
F`r` s`-[i dea seama, Lita \i privi cu repro[ pe cei doi
b`rba]i care o ascultau \n t`cere.
– Bine\n]eles, b`iatul respectiv o abandona nu mult
dup` aceea. Urmau crizele de lacrimi [i de disperare. Ca
s` uite, ajungea perseverent la tot felul de
petreceri-surpriz`. Pe urm`, se repeta iar [i iar acela[i
scenariu.
Keith [i Fallon o privir` pe ascuns. Amândoi se
\ntrebau dac` Melanie \[i continuase c`utarea de
asemenea aventuri odat` ajuns` adult`. Dar, cu un
acord tacit, p`strar` t`cerea: \[i aminteau de privirea
reprobatoare a Litei de acum câteva clipe. Era mai bine
s-o lase s` continue a[a cum vroia ea.
– Dup` p`rerea mea, preciz` Lita, din cauza ie[irilor
din fiecare sear`, a devenit alcoolic`. |n plus, Melanie
n-avea \ncredere \n ea… dac` m`car ar fi putut s` se
vad` cum o vedeau p`rin]ii mei, Jack sau eu…
– Jack? interveni Pete Fallon, interesat.
– Jack Connery. |l cuno[team din ultimul an de
facultate. El a \ncurajat-o mereu s` fac` o carier` \n
ZEI}A NOP}II 127

muzic`. Avea \ncredere \n ea [i s-a str`duit s-o ajute


s`-[i revin`. Jack vroia s`-i dovedeasc` Melaniei c` era o
femeie deosebit`.
Glasul i se stinse atunci când \n ochi \i ap`rur`
lacrimi.
– Acum, e prea târziu, hohoti ea. Melanie nu va [ti
niciodat`.
Ru[inat` c` se l`sase cople[it` de emo]ie, Lita \[i
[terse lacrimile furioas` [i \ncheie:
– Ca s` ne \ntoarcem la \ntrebare, Pete, nu v`d pe
nimeni care ar fi putut s`-i vrea r`ul. Melanie, \n dorin]a
ei impresionant` de a fi iubit`, ar fi dat [i ultimul ban
unui necunoscut. Atunci, nu, nu [tiu s` fi avut vreun
du[man.
– Hm… f`cu Pete Fallon, jucându-se cu stiloul. Ai
putea s`-mi dai numele [i adresele câtorva dintre fo[tii
ei prieteni, care mai locuiesc pe aici?
Lita se conform` solicit`rii [i \ncepu s`-[i adune
amintirile. Poate a[a, ancheta avea s` \nainteze mai
repede. |n tot timpul interogatoriului, Keith r`mase
t`cut. Trebuia s` anun]e familia Melaniei \nainte de a
afla brutal [tirea din pres`.
128 KATE ROSE

– A[ putea s` vorbesc eu cu ei la telefon \n locul t`u?


\i propuse Litei când plecar` de la postul de poli]ie.
Tot vorbind, \[i petrecu bra]ul dup` umerii
\nso]itoarei, pentru c` o b`nuia nervoas`. Cum putea o
femeie s` par`, \n acela[i timp, atât de puternic` [i atât
de vulnerabil`, r`mânea un mister pentru el. Lita \[i
sprijini capul pe pieptul lui [i-l prinse de mijloc.
– Nu, mul]umesc, murmur` ea, dar ai putea s` m`
duci acas`?
Keith \i zâmbi [i o antren` spre ma[ina lui f`r` s`-i
dea drumul.
Restul zilei [i-l petrecu \n lungi discu]ii la telefon.
Lita \[i anun]` mai \ntâi tat`l, care se afla la Ottawa cu
afaceri. Pe urm` lu` leg`tura cu mama la Hollywood,
unde turna un nou film. Spre marea ei surprindere,
aceasta reac]ion` mai bine decât ar fi sperat. Dup` o
criz` de lacrimi, se lini[ti [i insist` s` mearg` s-o vad` pe
mama Melaniei.
– La urma urmei e vorba despre sora mea. |i sunt
datoare cu asta… [i ar fi mai bine s`-i spun direct decât
la telefon.
|[i \n`bu[i un hohot, [i \ncheie:
ZEI}A NOP}II 129

– O s` te sun disear`, draga mea. |n ceea ce prive[te


formalit`]ile de \nmormântare, o s` ne ocup`m aici…
– Da, mam`… [i mul]umesc.
– Cum a primit vestea? o \ntreb` Keith dup` ce l`s`
jos telefonul.
– Mult mai bine decât m` a[teptam, recunoscu
sincer. Credeam c` va trebui \nc` o dat` s` m` ocup de
toate: s` comunic familiei, s` iau leg`tura cu pompele
funebre, s` organizez funeraliile… Dar dup` ce a trecut
de primul [oc, mama a insistat s` aib` ea \ns`[i grij` de
toate.
Pe cuvântul meu, \[i spuse Keith, nu v`d nimic
deosebit \n asta.
– |n asemenea situa]ii, mama ta nu te ajut`
totdeauna? o \ntreb` cu tact.
|ntrebarea lui f`cu s` apar` un zâmbet trist pe fa]a
Litei.
– Nu. De fapt, s-a bizuit totdeauna pe mine s` rezolv
toate problemele. Dar nu sunt sup`rat` pe ea.
Pe o mas` joas` se afla o fotografie \nr`mat` pe care
Lita i-o \ntinse lui Keith. |n ea erau dou` femei care
râdeau, jucând volei pe o plaj` \nsorit`.
130 KATE ROSE

– Educa]ia pe care au primit-o mama [i m`tu[a Joelle


le \nv`]a c` femeile trebuie s` fie frumoase, amuzante [i
spirituale… [i, mai ales, total incapabile s` se descurce
singure.
Fii atent` ce spui, mai ales \n fa]a unui str`in, \[i
repro[` imediat.
– Scuz`-m` c` te plictisesc cu problemele mele,
spuse ea cu un zâmbet jalnic. M-ai ajutat foarte mult
r`mânând cu mine ast`zi, dar acum, nu-mi mai r`mâne
decât s`-l anun] pe Jack Connery [i s` a[tept ve[ti de la
mama.
Când men]ionase numele lui Jack Connery, chipul i
se \ntunecase. Un am`nunt care nu sc`pase
perspicacit`]ii lu Keith. Nu-i lu` deci \n seam` ultima
remarc`.
– Te temi de reac]ia lui Jack Connery?
– Da, recunoscu pe un ton nelini[tit, a[ezându-se.
– Jack o iubea pe veri[oara ta, nu? o \ntreb` cu
blânde]e.
– Cum ai ghicit? se mir` Lita, surprins`.
Aha, a[a stau lucrurile! \[i spuse \n sinea lui b`rbatul,
examinând noutatea sub toate unghiurile.
ZEI}A NOP}II 131

– O simpl` intui]ie, r`spunse pe un ton deta[at. Nu


preferi s`-l anun] eu \n locul t`u? insist` el.
– Nu. Suntem prieteni vechi [i o s` primeasc` mai
bine vestea de la mine, oft` ea.
– |n cazul `sta, de ce nu-l suni imediat, ca s` scapi de
o sarcin` penibil`? Pe urm`, te invit undeva, s` bem o
cafea. Dac` cineva te caut` cât lipse[ti, va l`sa un mesaj
pe robot, insist` el ca s` evite un refuz.
– Perfect, fu de acord Lita.
Argumentul era solid [i perspectiva de a r`mâne
singur`, muncit` de gânduri negre, nu-i surâdea deloc.
– Jack este acum la Nashville, ca s` \ntâlneasc` ni[te
produc`tori [i directori de studiouri de \nregistr`ri. Dar
cum ast`zi e duminic`, ar trebui s`-l g`sim la hotel.
Telefonul sun` mult timp pân` s` r`spund` Jack \n
cele din urm`. Glasul lui neobi[nuit o surprinse.
– Jack, tu e[ti?
– Da… da… Lita? articul` ca [i cum i-ar fi fost greu
s`-[i adune gândurile.
– Nu ]i-e bine? Pari atât de… atât de ciudat!
– Ceea ce mi-a pl`cut mereu la tine este tactul,
r`spunse Jack cu un râs lamentabil.
132 KATE ROSE

Po]i s` spui c` sunt beat-turt`, ai avea dreptate.


– Am ni[te ve[ti proaste, intr` ea brusc \n subiect.
– Despre Melanie? \ntreb` \ncordat.
Lita \[i sim]i inima strângându-se. {tia foarte bine ce
va sim]i cel cu care vorbea.
– Jack, \mi pare r`u c` trebuie s`-]i dau o asemenea
veste, dar… Melanie a murit.
– Nu!! ]ip` Jack. Nu… repet` \n timp ce-l podidea
plânsul.
La sfâr[itul discu]iei cu Jack, Lita era epuizat`. Keith,
care \i remarcase paloarea, \i propuse s` mearg` s`
m`nânce de prânz [i ea accept` cu recuno[tin]`.
Duminica, Washingtonul p`rea un ora[ fantom`.
Str`zile ofereau un spectacol neobi[nuit fiind aproape
pustii, [i nu le trebuir` decât zece minute ca s` ajung`
la restaurantul ales de Keith.
M`slinele, brânza feta [i mâncarea de ro[ii se
dovedir` mai gustoase decât [i-ar fi \nchipuit Lita. Keith,
vizibil fl`mând, d`duse comanda… vorbind grece[te.
P`rea s` st`pâneasc` perfect limba [i, atunci când
\ncepu s`-[i m`nânce paikaida tis scaras, nu-[i mai putu
st`pâni curiozitatea.
ZEI}A NOP}II 133

– Unde ai \nv`]at grece[te? \l \ntreb` \ntre dou`


linguri de avgolemono.
– Pe genunchii bunicului.
R`spunsul nea[teptat o amuz` pe Lita.
– Pe genunchii bunicului? Po]i s`-mi dai o explica]ie
din care s` \n]eleg [i eu ceva?
– Tata e grec, r`spunse, râzând.
De la el avea deci p`rul [i ochii negri. O sumedenie
de \ntreb`ri \i st`teau pe limb`, dar nu vroia s` par`
indiscret`.
– Locuie[te \n Grecia? \l \ntreb` pe un ton deta[at.
– O mare parte a timpului, da. Trece o lun` sau dou`
pe aici, \ns` cea mai mare parte a timpului navigheaz`.
N-a putut niciodat` s` r`mân` mult timp pe loc…
Cu toat` st`pânirea de sine de care d`dea dovad` \n
orice \mprejurare, Litei i se p`ru c`-i descoper` o not`
de mânie \n glas. O impresie confirmat` de furia cu
care-[i t`ie carnea. Lita era surprins` s`-i vad` chipul
\ntunecându-se dar, \nainte de a-i pune \ntreb`ri, el lu`
cuvântul.
– Dup` ultimele evenimente, mi se pare de preferat
s` anul`m contractul.
134 KATE ROSE

Propunerea o lu` pe Lita prin surprindere.


– Ei bine, a[ prefera s` fac o pauz` o zi-dou`, ca s`
particip la \nmormântare bine\n]eles, \ns` sunt gata
s`-mi \ndeplinesc angajamentele asumate.
– Ascult`, re\ncepu el mai repezit, \nc` nu [tiu ce se
\ntâmpl`, dar nu-mi place deloc! Cred c` ai fi mai \n
siguran]` acas`, \n California, pân` când Fallon o s`
limpezeasc` lucrurile.
Hot`rât`, Lita \[i termin` cafeaua [i puse cana pe
mas`.
– Tocmai ai schimbat broa[tele [i ai instalat un sistem
de alarm`, \i aminti ea. A[adar, m` simt \n siguran]` aici.
|n plus, consider c` trebuie, \n memoria Melaniei, s`
r`mân…
– Ce idee prosteasc`! exclam` el b`tând cu pumnul
\n mas`.
Lita se crisp` imediat.
– Asta-i p`rerea ta, replic` t`ios, dar nu [i a mea. Am
s` r`mân, fie c` vrei sau nu.
O clip`, crezu c` interlocutorul avea s` explodeze.
– E[ti nebun`, rosti printre din]i, pl`tind nota.
– Nu, sunt o profesionist`, \l corect` cu acreal`.
ZEI}A NOP}II 135

Keith morm`i ceva [i n-o mai lu` \n seam` \n timp ce


ajungeau la ma[in`.
Se \nnopta când ajunser` la ea acas`. B`rbatul scoase
o carte de vizit` [i o oblig` pe Lita s-o ia.
– D`-mi un telefon dac` ai nevoie de ajutor… sau
dac` te r`zgânde[ti \n leg`tur` cu contractul.
O \nso]i pân` la u[` [i o a[tept` s` intre.
– |mi pare r`u, spuse el cu un glas \nc` clocotind de
furie. Am iubit-o mult pe Melanie, ad`ug` dup` o mic`
ezitare, ca [i cum i-ar fi produs sil` un asemenea
sentiment. Dac` pot s` te ajut cu ceva, d`-mi un talefon.
Iritarea Litei sc`zuse pe timpul drumului. Acum, când
\[i lua r`mas-bun de la ea, \[i amintea cu recuno[tin]` c`
\i consacrase toat` ziua.
Gata, ai visat destul, \[i repro[` ea \n timp ce o
cople[ea o c`ldur` pl`cut`. Nu-mi pot permite s` m`
ata[ez de el.
Neluând \n seam` tulburarea care-l cuprindea, Keith
se apropie brusc, o prinse de umeri [i o trase spre el.
Puse st`pânire pe buzele ei cu o violen]` care mai avea
urmele furiei sale. Cu toate astea, s`rutul deveni din ce
\n ce mai intens, o leg`tur` trainic` din adâncul fiin]ei.
136 KATE ROSE

Dup` ceea ce li se p`ru a fi o eternitate de pl`cere,


Keith se d`du la o parte [i-i spuse cu asprime:
– Nu uita: dac` ]i se-ntâmpl` ceva, sun`-m`!
– De bun` seam`, promise Lita, \nc` ame]it` de
blânde]ea mângâierilor lui.
S-o p`r`seasc` acum, \i solicita un efort enorm de
voin]`. Se \ndep`rt` cu pa[i mari, ca [i cum s-ar fi temut
c` nu se va putea st`pâni dac` mai r`mânea un minut.
Toat` seara, Keith c`ut` s` se conving` c` Lita nu era
decât o femeie ca oricare alta [i c` i-ar fi fost absolut
indiferent s-o vad` plecând \n California. Trebui s` fac`
un du[ prelungit ca s`-[i vin` \n fire.
– Fir-ar al naibii! [uier` el f`când apa mai mic`.
Situa]ia asta ridicol` trebuie s` se sfâr[easc`. Nu vreau s`
m` ata[ez de o femeie, de nici o femeie. Mai ales de o
artist`! Leg`turile tumultuoase dintre p`rin]ii mei ar
trebui s`-mi fie un exemplu. Mângâierea apei pe piele \i
deturn` cursul gândurilor. Cu ochii miji]i, crezu c`
simte trupul Litei care se abandona lipit` de el,
atingerea pl`cut` a mâinilor ei pe piept…
– Nu, morm`i iritat, \nchizând apa [i \ncepând s` se
[tearg` furios. Lita Winslow, n-o s` te mai las s` m` tulburi!
Capitolul 7

A doua zi diminea]`, vestea mor]ii Melaniei ap`rea \n


toate ziarele. |n timpul plimb`rii, Lita fu nevoit` s`
\ntoarc` de mai multe ori capul ca s` nu vad` titlurile
ziarelor din chio[curi. Nimic nu o obliga s` ias`, fire[te,
dar nu putea s` stea toat` ziua \nchis` \n cas`. |ntre
patru pere]i, ar fi avut impresia c` se sufoc`.
– A[ vrea a[a de mult s` fiu la mine acas`, murmur`
pe un ton vis`tor. Un bungalou modern [i confortabil \n
vârful unei coline, care domin` oceanul… Nic`ieri \n
alt` parte nu m` simt atât de bine, departe de probleme,
\n siguran]`, fericit`.
138 KATE ROSE

O alt` imagine i se ivi \n minte. Cea a lui Keith


Christophe, \mbr`cat cu blugi [i o c`ma[` simpl` de
bumbac, stând pe o corni[` stâncoas`, care-i \ntindea
mâna. De ce, f`r` s` vrea, asocia vila din California cu
Keith Christophe? se \ntreb`, stânjenit`. Iar`[i! Ce aveau
\n comun? Keith era \ncarnarea omului de afaceri din
est, rece [i grav, \n vreme ce ea era contrariul. Ca o
demn` locuitoare de pe coasta de vest, era mai destins`
[i mai exuberant`. Deosebirea dintre cele dou`
mentalit`]i nu putea fi dep`[it`… cum o dovedea
exemplul p`rin]ilor ei!
Un claxon o f`cu s` tresar` [i se gr`bi s` ajung` din
nou pe trotuar. Din câte \[i d`dea seama, se preg`tea s`
traverseze când semaforul se schimbase \n ro[u [i un
[ofer fusese cât pe ce s` dea peste ea.
– Poate ar fi fost mai bine s` m` plimb prin curte, \[i
spuse. Dou` \nmormânt`ri \ntr-o s`pt`mân`, ar fi prea
mult!
Din fericire, str`du]ele nu erau \nc` aglomerate la ora
aceea matinal`, a[a c` Lita abandon` repede drumurile
principale [i intr` \ntr-un parc. Era deja prim`var`,
anotimpul care Melaniei \i pl`cea cel mai mult. |n
ZEI}A NOP}II 139

timpul [colii la Washington, o a[teptau amândou` cu


ner`bdare [i s`rb`toreau când venea. Din p`cate, anul
`sta, s`rmana Melanie n-o s` mai vad` explozia de
verdea]`…
– Of, Mel, bâigui Lita cu lacrimi pe fa]`, \mi lipse[ti
deja.
|ntoars` pe dos, trebui s` se prind` de gardul de fier
forjat al parcului din cartier. Nu-i venea s` cread` c`
veri[oara ei, atât de vesel` [i vioaie, murise. S` accepte
c` fusese asasinat`, era [i mai greu. {i când te gânde[ti
c`, dup` atâtea ezit`ri, Melanie se ar`tase \n sfâr[it
hot`rât` s`-[i ia via]a \n mâini [i s` aib` griji de propriul
viitor. Moartea ei, cu câteva zile \naintea unui nou
\nceput, p`rea [i mai nedreapt`.
– N-o s` scape, Mel, spuse Lita printre din]i, cu
pumnii strân[i.
Da, avea s` fac` tot posibilul [i s` cheltuiasc` oricât
trebuia, pentru ca asasinul s` pl`teasc` cu-vârf-[i-\ndesat
ce f`cuse. Cu toate c` \nc` nu [tia de unde s` \nceap`,
porni cu pas hot`rât spre cas`…
|ntoars` la casa veri[oarei sale, Lita se gr`bi s`
r`spund` la telefonul care suna de câtva timp. Era mama
140 KATE ROSE

ei: organizase funeraliile pentru Melanie. Spre


surprinderea Litei, mama o anun]` c` \nmormântarea va
avea loc la Washington.
– La Washington? exclam` Keith, dup`-amiaz`, când
\i spuse Lita. Dar de ce ?
Lita, care se a[ezase \n fa]a lui ridic` din umeri. Nici
ei nu-i pl`cea lucrul `sta, dar ce putea s` fac`?
– M`tu[a mi-a spus c`, dup` p`rerea ei, Melanie n-a
fost nic`ieri mai fericit` ca aici. Mama este de aceea[i
p`rere. Cât despre tata, el consider` c` aici funeraliile
vor fi mai discrete, f`r` prezen]a jurnali[tilor.
|i sc`p` un gest de iritare.
– Nu \n]eleg absolut nimic! De altfel, cred c` aici,
unde e o foame permanent` de cancanuri, n-o s` putem
]ine presa la distan]`.
Oft` [i, \ncet-\ncet, \ncepu s` se lini[teasc`.
– Dac` m` gândesc bine, este prima oar` când \i v`d
c`zând de acord asupra unui lucru… dar n-am venit
s`-]i vorbesc de ceremonia funerar`, ad`ug` ea pe
nea[teptate.
Nu. De fapt, vroiam s`-]i spun ceva despre Melanie,
spuse Lita cu tremur \n glas.
ZEI}A NOP}II 141

– Foarte bine, te ascult, spuse Keith pe un ton


neutru, f`r` s` par` interesat.
Reticen]a lui o surprinse. Dar trecând peste decep]ia
ei, Lita insist`:
– A[ vrea s` [tiu ce f`cea Melanie \n timpul cât a stat
aici.
Privindu-l cu nelini[te, \i a[tepta r`spunsul. Starea
aceasta se accentu` când \[i v`zu interlocutorul, t`cut
\nc`, p`rând a ezita dac` trebuia s` vorbeasc` sau s`
tac`.
– Nu [tiu mare lucru \n privin]a asta…
Cum Lita \i f`cea semn c` orice informa]ie, cât de
ne\nsemnat`, ar fi fost binevenit`, Keith \[i puse \n
ordine gândurile. |n timpul ultimei discu]ii pe care o
avusese cu Pete Fallon, discu]ia se desf`[urase pe
aceea[i tem`. Prin urmare, o mul]ime de \ntreb`ri i se
treziser` \n minte. {i el ar fi vrut s` [tie cum \[i
petrecuse timpul Melanie King, cu atât mai mult cu cât
moartea ei \l afecta \ndeaproape.
– Am cunoscut-o acum o lun` [i jum`tate, la club,
când mi-a prezentat-o Jack Connery. P`rea \ncântat` s`
cânte la Sydney's. |n scurt timp, a cucerit pe toat` lumea
142 KATE ROSE

cu farmecul ei, cu exuberan]a… S-ar fi putut spune c`


era o fat` care fusese l`sat` liber` pentru prima oar`.
Lita, care-i sorbea cuvintele, fu frapat` de juste]ea
descrierii. " O fat` care fusese l`sat` liber` pentru prima
oar`"… Era exact impresia pe care i-o f`cuse Melanie \n
ultimele luni. Parc` sc`pase deodat` de o povar` imens`
[i [tia \n sfâr[it ce trebuia s` fac`.
– E[ti foarte perspicace, \i f`cu ea un compliment.
– A[a crezi? E din cauza meseriei, f`r` \ndoial`: e[ti
obligat s` \nve]i s` apreciezi oamenii, spuse el ridicând
din umeri.
Poate, \[i spuse Lita, dar un asemenea fler o f`cea s`
fie invidioas`. Existau oare \ntre ei [i altfel de rela]ii
decât cele dintre patron [i angajat? Era posibil… cu ea
de exemplu, atitudinea lui nu era strict profesional`.
– …[tiam c` fusese alcoolic`, continu` Keith. Aveam
grij` deci ca dup` fiecare repeti]ie [i fiecare spectacol
s-o duc` cineva acas`, \ns` Melanie \[i petrecea mult
timp departe de club [i nu [tiu ce f`cea atunci.
– Venea de multe ori la Sydney's? \ntreb` Lita, care
c`uta s`-[i alunge b`nuielile.
– Da, mai mult decât m` a[teptam, recunoscu Keith.
ZEI}A NOP}II 143

Aproape \n fiecare sear` ne f`cea câte o vizit`… ca s`


cunoasc` mai bine clientela, pretindea ea. Pe vremea
aceea, mi s-a p`rut un argument valabil.
|ndoielile i se infiltrau pe nesim]ite \n inim`. De-a
lungul timpului, Lita \nv`]ase s` aib` \ncredere \n
instinctul propriu, care, \n momentul de fa]`, \i [optea
c` b`rbatul cu care vorbea nu-i spunea tot adev`rul.
– Melanie avea pe cineva apropiat? |[i f`cuse
prieteni? continu` Lita.
– Greu de spus. La club, era v`zut` cu b`rba]i diferi]i:
clien]i sau persoane pe care le invita.
O imperceptibil` schimbare de ton \i atrase aten]ia
Litei c` iar`[i nu-i spunea totul.
– Noi i-am ]inut companie, la un moment sau altul,
bine\n]eles. |n urm`toarea clip`, u[a se deschise brusc [i
Sean intr` ca un uragan.
– Fir-ar a naibii de treab`! strig` el. Pete Fallon mi-a
pus aproape o or` \ntreb`ri despre Melanie King [i…
Aproape ajunsese lâng` biroul fratelui s`u când \[i
d`du seama \n sfâr[it c` nu era singur. Parc` lovit de
tr`snet, \nm`rmuri [i se \ntoarse spre Lita, care-l privea
stupefiat`.
144 KATE ROSE

Din furios, Sean deveni stânjenit. |[i drese glasul [i


spuse, pe un ton vinovat:
– |mi pare r`u… credeam c`-l g`sesc pe Keith
singur… Cu o privire, acesta-i ordon` s` tac` [i, pentru
prima dat`, Sean \l ascult` imediat.
– N-o s` mai st`m mult, spuse atunci Keith.
A[teapt`-m` \n club. O s`-i spun lui Carl s` te anun]e
când termin`m discu]ia.
Lita fu surprins` s`-l vad` pe Sean supunându-se.
Hot`rât lucru, tot ce se \ntâpla aici o dezorienta.
Trebuia s` fie cu inima \mp`cat`! Astfel \ncât \l prinse de
mân` când tân`rul Christophe d`du s` plece.
– Ai vorbit deci cu Pete Fallon despre Melanie, \i
aduse ea aminte.
Sean r`spunse f`r` s` mai stea pe gânduri:
– Da. {i \mi pare r`u s` aflu ce s-a \ntâmplat.
|n clipa urm`toare, chipul i se \ntunec` [i \ntoarse
privirea, ca [i cum i-ar fi fost ru[ine s-o \ntâlneasc` pe a
tinerei femei.
– Ai cunoscut-o bine? insist` ea.
Instinctiv, \l prinse mai strâns când \l sim]i preg`tit s`
plece.
ZEI}A NOP}II 145

Sean ezit` o clip`, apoi se uit` la fratele s`u [i chipul


\i deveni inexpresiv.
– Da, am cunoscut-o bine, recunoscu cu o u[urin]`
ostentativ`. Ca toat` lumea de aici. |i pl`cea s` se
distreze, ad`ug` ca o ap`rare. Cei care frecventeaz`
clubul [tiu s` se distreze: se sim]ea \n largul ei.
Atitudinea ciudat` a lui Sean o stupefia pe Lita, care
nu \ndr`znea s`-l \ntrebe mai departe. Cu capul plecat
ca s`-[i ascund` privirea, ie[i [i \nchise u[a \n urma lui.
Da, se clocea ceva, trase concluzia Lita, \ntrigat` de
purtarea ciudat` a celor doi fra]i. Spera, f`r` s` cread`
prea mult, c` acest "ceva" n-avea nici o leg`tur` cu
Melanie.
Keith, care parc`-i citea gândurile, \i devans`
\ntreb`rile.
– Nu vroiam s` discut`m despre moartea Melaniei cu
Sean, pentru c` a iubit-o mult. Dispari]ia ei l-a afectat.
Cu atât mai mult cu cât el a condus-o acas` \n seara
fatidic`. Se consider` un pic vinovat de ceea ce s-a
\ntâmplat. |n mintea ei ap`ru clar c` Sean era deci
ultima persoan` care o v`zuse pe Melanie \n via]`… \n
afara asasinului!
146 KATE ROSE

|nc` o dat`, Keith \i citi gândurile. Expresia pu]in


aspr` contrasta cu calmul din glasul lui când continu`:
– To]i ne str`duiam s` avem grij` se veri[oara ta.
|ntr-un fel, moartea ei e o palm` pentru noi, aproape o
insult`. Vrem s` limpezim circumstan]ele acestei mor]i
cel pu]in la fel de mult ca tine.
– Mul]umesc pentru interesul pe care-l ar`ta]i…
… dar explica]iile tale nu sunt de-ajuns ca s` justifice
voin]a de a nu vorbi cu Sean despre Melanie \n prezen]a
mea, ad`ug` \n sinea ei. Se temea s` n-o fac` s` sufere
mai mult?
Un telefon al Felicei \l anun]` pe Keith c` avea un
apel urgent. Aflând de asta, Lita se ridic` dar nu ie[i
imediat.
– Keith, spuse ea ezitând, dac` afli ceva, te rog s`-mi
spui [i mie.
Lita \i \nfrunt` privirea insondabil` f`r` s` clipeasc`.
Dar, foarte repede, provocarea din ochii lor f`cu loc la
altceva… un sentiment mult mai blând, un amestec de
dorin]` [i tandre]e.
– A murit, \i aduse aminte \n sfâr[it Lita, cu triste]e.
Nici o veste n-ar putea fi mai rea pentru mine; atunci, nu
ZEI}A NOP}II 147

ezita s`-mi comunici cea mai n\ne\nsemnat` noutate. La


urma urmei, a fost veri[oara mea [i eu o cuno[team mai
bine ca oricine!
Cu o u[oar` cl`tinare din cap, \i promise s-o ]in` la
curent, pe urm` r`mase t`cut, aproape ostil.
Revoltat` de aceast` manier` ostil` de a o face s`
\n]eleag` c` discu]ia lor se \ncheiase, Lita ie[i hot`rât [i
trânti u[a \n urma ei. Furioas` la culme, travers` clubul
cu pa[i mari, f`r` s` r`spund` saluturilor amicale care-i
erau adresate. De-acum, nu mai exista nici o \ndoial`:
Keith \i ascundea ceva. Cu ce drept \[i aroga privilegiul
de a hot`r\ ce trebuia s` [tie [i ce nu? Melanie era
veri[oara ei, trebuia s` fie prima informat` cu ceea ce se
descoperea!
Pe drumul spre cas`, Lita avu timp s` se lini[teasc`.
Când nu mai sim]i decât o iritare mocnit`, examin`
situa]ia mai rece [i mai logic. De fapt, Keith nu era
singurul de la care putea s` afle mai multe. {i al]i
obi[nui]i ai clubului o cuno[teau pe Melanie…

***
148 KATE ROSE

|n seara aceea, Lita fu orbitoare pe scen`. Ca s`-[i


st`vileasc` triste]ea, era una cu muzica [i fiecare
spectator, cu r`suflarea t`iat`, se sim]ea transpus. La
bar, Keith bea distrat, ca s` \ncerce s` uite focul care-l
mistuia când ridica ochii spre ea.
Lita, dimpotriv`, \l ignora cu totul. Odat`
reprezenta]ia terminat`, se amestec` printre oameni [i
b`rbatul o auzi râzând [i discutând vesel cu ceilal]i. Spre
adânca lui nemul]umire, cânt`rea]a accept` mai multe
invita]ii la dans ale unor burlaci cunoscu]i.
Motivul era simplu: ca s` ob]in` mai multe informa]ii
despre Melanie, trebuia s`-i \ntrebe subtil pe cei care-i
fuseser` apropia]i. Pentru asta, m`gulirea i se p`rea
arma cea mai potrivit`. Nici un b`rbat nu rezista dorin]ei
de a se ar`ta \n cea mai bun` form`. To]i deveneau
infailibili când ar`ta interes pentru cariera sau persoana
lor. Tactica aceasta se dovedi repede a fi excelent`. |n
câteva ore, culese o sumedenie de informa]ii. Reie[ea c`
Melanie fusese v`zut` \n compania mai multor
\nso]itori… dar numele cel mai des rostite erau cele ale
lui Keith [i Sean.
– |mi da]i voie s` v` r`pesc partenera?
ZEI}A NOP}II 149

Sean, ap`rut de te miri unde, se adresa unui tân`r


politician care o invitase pe Lita la un foxtrot lent.
F`r` prea mult` tragere de inim`, acesta \ncuviin]`.
F`r` \ndoial`, se gândea la un alt dans mai târziu.
– Mul]umesc pentru dansul `sta, spuse el galant
\nainte de a-i da drumul.
Lita \i r`spunse cu un zâmbet, dar \n ochii ei nu se
citea nici o \ncurajare. Tân`rul, prea destupat ca s` nu
\n]eleag`, \[i d`du seama c` era vorba despre un
bun-r`mas definitiv. |nciudat, el ridic` din umeri [i
arunc` o privire invidioas` spre Sean.
– V`d c` ai mai cucerit inima cuiva, murmur` cu
sub\n]eles la urechea partenerei de dans.
– Nu fi caraghios! \l repezi Lita. Din câte-mi dau
seama, nu inima partenerilor mei de dans e
impresionat`!
Remarca aceasta \l f`cu s` râd` pe Sean, care o prinse
mai strâns [i o antren` \ntr-un tango senzual, la sfâr[itul
c`ruia partenera trebui s` recunoasc` ceva: Sean se
ar`ta a fi un dansator de excep]ie…
– Nu [tiam c` b`rba]ii tineri de vârsta ta [tiu s`
danseze tango \n felul `sta, spuse ea, surprins`.
150 KATE ROSE

– "B`rba]ii tineri!" se indign` cel vizat. Nu mai sunt


un " b`rbat tân`r", a[a cum nici tu nu mai e[ti o "tân`r`
fat`".
– Pot s`-]i dovedesc c` \nc` sunt o tân`r` fat`, ripost`
ea cu glas suav. Am s`-]i trimit o copie dup` certificatul
de na[tere.
– Nu asta vroiam s` spun, [tii bine, replic` Sean,
foarte amuzat. Hm… ad`ug` el deodat`. Dac` o privire
ar putea s` omoare, a[ fi mort deja, [i tu ai fi urm`toarea
victim`!
– Despre ce vorbe[ti? \ntreb` Lita.
Companionul o strânse [i mai tare \n bra]e.
– Keith… spuse el enigmatic.
Terminarea cântecului o \mpiedic` pe Lita s` cear`
mai multe explica]ii. Al]i admiratori o invitau deja [i
Sean \i adres` un zâmbet pozna[, l`sând-o perplex`.
Când putu s` se \ntoarc` \n sfâr[it spre Keith, a[ezat
al`turi de nes`]ioasa Gloria, Lita descoperi c`
bine\n]eles se uita la ea, dar nimic nu tr`da gânduri
criminale.
De fapt, mai curând i-ar fi pl`cut s-o alunge pe Gloria
de pe locul ei f`r` menajamente!
ZEI}A NOP}II 151

S` petreac` bine mersi cu cei de teapa lui! izbucni ea.


Mi-e absolut indiferent, Keith nu e genul meu de b`rbat!
Ce m-a[ face cu un seduc`tor tenebros ca el? De altfel,
nu-l atrag absolut deloc… \n sfâr[it, a[a cred…
Hot`rât` s` nu-i mai acorde nici o importan]`, Lita le
dedic` un zâmbet orbitor celor trei gentlemeni cei mai
apropia]i de ea [i-i invit` s` bea ceva la masa ei. |ncânta]i
de aceast` invita]ie nea[teptat`, se \ntreceau \n
galanterii [i o urmar` f`r` s` se lase ruga]i.
Se apropia ora \nchiderii când Lita reu[i \n sfâr[it s`
scape de admiratori. Unul dintre ei, totu[i, refuza s-o
p`r`seasc`.
– Ce interesant! exclam` Lita cu un entuziasm
ostentativ, ca s` \ntrerup` monotonia prezent`rii
activit`]ii firmei sale, care nu venea la momentul
potrivit.
Nu m` \ndoiesc c` \n curând, \n pres` o s` apar` un
articol despre toate astea
Remarca nu avu efectul a[teptat. B`rbatul se opri
brusc, f`r` s`-i dea drumul. P`rea stupefiat… [i agasat.
– |n realitate, mi-au fost consacrate mai multe
articole, declar` el cu \nfumurare.
152 KATE ROSE

Dup` zâmbetul lui superior, era clar c` acum o


considera pe Lita o creatur` superb`, dar complet
idioat`… Una dintre artistele frivole din California,
interesate doar s` se bronzeze [i s` citeasc` reviste de
mod`! Atitudinea lui avu darul de a o exaspera pe Lita,
care se eliber` cu o mi[care brusc`.
– Adev`rat?! Nu [tiam, susur` ea. F`r` \ndoial`, din
cauz` c` nu citesc revistele cu benzi desenate.
Apoi, f`r` s`-i lase r`gaz \nso]itorului, siderat, s`
reac]ioneze la insulta ei, \i trânti \n nas u[a cabinei.
Lita, \nc` nervoas`, tocmai \[i scotea pantofii de
scen` când auzi un râs u[or de partea cealalt` a u[ii. Un
râs urmat de un cioc`nit \n u[` pe care \l cuno[tea atât
de bine.
– A plecat, \i spuse Keith dup` ce-l l`s` s` intre \n
cabin`. O privea cu o expresie enigmatic`, rezemându-
se neglijent de perete.
– Trebuie s`-]i mul]umesc, spuse el pe un ton banal.
E drept c` ]i-ai dat mult` osteneal` s`-mi distrezi clien]ii,
ast`-sear`.
Tân`ra femeie g`si c` era mai bine s` nu-i ia \n seam`
sarcasmul [i-i \ntoarse spatele.
ZEI}A NOP}II 153

Dup` ce se duse \n spatele paravanului, \i ar`t` u[a


cu degetul [i preciz`:
– A[ vrea s` m` schimb.
|n loc s` plece, Keith se mul]umi s` \ncuie u[a [i se
a[ez` pe un fotoliu, \n fa]a ei.
– Am spus c` vreau s` m` schimb, repet` artista,
contrariat`. Te rog s` pleci. Dac` vrei s` vorbim despre
ceva anume, o s` vin cât de curând s` ne vedem pe hol.
O strâmb`tur` nelini[titoare ridic` col]urile gurii lui
Keith care, \n loc s` fac` ce i se spusese, \[i \ntinse
picioarele [i se a[ez` confortabil pe fotoliu.
– Nu m` deranjeaz` s` te a[tept aici, spuse b`rbatul
pe un ton neutru.
– Dar eu vreau s` ie[i! izbucni femeia, fulgerându-l cu
privirea.
– Stau aici…
De data asta, Lita fu cât pe ce s` explodeze de furie.
Doar mândria o re]inu: nu-i va da satisfac]ia de a o vedea
pierzându-[i cump`tul. |ntr-un timp record, se dezbr`c`
de rochia de sear` pe care o arunc` undeva, la
\ntâmplare, \mbr`c` ni[te blugi [i un tricou cro[etat. Pe
urm`, cu pas sacadat ajunse la u[`.
154 KATE ROSE

– Ce vrei? \l \ntreb` \n sfâr[it pe Keith, cu glasul


tremurând de iritare.
Luat pe nepreg`tite, Keith nu r`spunse. De câteva
clipe, \ntr-adev`r, \n fa]a ochilor avea numai imagini
erotice, dar putea s`-i spun` c` [i-o \nchipuia
dezbr`cat`? Ori c` seara i se p`ruse interminabil`?
Prezen]a atâtor b`rba]i \n jurul ei \l torturase \n fiecare
clip`. Cu mult` voin]`, reu[ise doar s` se uite la ei f`r`
s` intervin`… ca s`-[i dovedeasc` de ce era \n stare.
Cu toate astea, abia a[teptase ora \nchiderii. Un oftat
exasperat al Litei \l trezi la realitate. |[i aduse aminte
\ntrebarea ei… [i descoperi c` nu [tia ce s` r`spund`.
De ce, da, de ce am venit \n cabina ei? Toat` seara am
jurat s-o a[tept la bar [i s-o conduc acas` f`r` s` ar`t nici
un interes fa]` de ea… Hot`rât lucru, e mai bine ca o
perioad` s` stau departe!
– E[ti gata? \ntreb` ridicându-se.
– Ce naiba vrei de la mine? izbucni tân`ra femeie,
furioas`.
– Vreau s` te [tiu ajuns` cu bine acas`, r`spunse el
f`r` s` spun` adev`rul gândurilor sale. Ma[ina mea e \n
garaj, hai s` mergem.
ZEI}A NOP}II 155

F`r` nici o alt` explica]ie, o duse hot`rât cu el prin


club. De[i revoltat` de o asemenea purtare, Lita \l urm`
\mpotriva voin]ei sale. Ce altceva putea s` fac`? Dac`
refuza s`-l lase s-o conduc`, nimeni altcineva din
Sydney's n-ar fi \ndr`znit s-o fac`. Despre un taxi, nici
nu se punea problema la ora asta.
Drumul se desf`[ur` \ntr-o t`cere \ncordat`. Imediat
ce ajunser`, Keith d`du ocol ma[inii [i-i \ntinse mâna
s-o ajute s` coboare, spre nepl`cerea celei din urm`. Ar
fi preferat s` evite orice atingere, oricât de ne\nsemnat`,
care ar fi putut s`-i produc` palpita]ii.
Deodat`, disp`rând orice pic`, nu mai vroia decât un
singur lucru: s` se arunce \n bra]ele lui, s` fie \n sfâr[it
a lui, trup [i suflet… Astfel \ncât \ntrebarea lui Keith o
lu` prin surprindere.
– Mâine te gânde[ti s` reeditezi ce s-a \ntâmplat
ast`-sear`?
– Dar… bine\n]eles, bâigui Lita, surprins`. Vreau
s`-mi respect angajamentul, [tii bine.
– Nu-i vorba despre asta. Vroiam s` te \ntreb dac`
"vrei s`-i farmeci din nou pe to]i burlacii care \mi
frecventeaz` clubul "?
156 KATE ROSE

Pe m`sur` ce vorbea, expresia \i devenea tot mai


dezaprobatoare. Doar nu se gândea s`-i interzic` s` stea
de vorb` cu clien]ii clubului! se indign` tân`ra femeie.
Numai s` nu… {i dac` proasta lui dispozi]ie se
datora temerii de a nu descoperi, \n timpul acestor
discu]ii, ceea ce el se str`duia s`-i ascund`?
– De ce nu? Ar trebui s` m` tem de ceva?
– Nu vreau s` m` trezesc cu vreo nepl`cere, spuse el
un adev`r pe jum`tate.
– Ascult`, se aprinse Lita. De când [tiu s` merg, am
grij` de mine \ns`mi. Am c`l`torit mult, locuiesc singur`
[i nu mi s-a \ntâmplat niciodat` nimic. Sunt perfect
capabil` s` m` descurc \n orice situa]ie. De altfel,
clien]ii de la Sydney's sunt oameni serio[i. Prin urmare,
nu-]i mai face griji pentru mine.
Nu mai puteau s` r`mân` mult afar`, hot`r\ Keith.
Autoritar, o \mpinse pe Lita pe hol, el oprindu-se \n
prag. Nu se gândea s` intre la ea, nu, nicidecum! Mai
ales \n starea \n care se afla.
– Sunt convins c` [tii s` te aperi, relu` pe un ton
[uier`tor. Dar atâta timp cât lucrezi pentru mine, s` te
ab]ii s`-mi inci]i clien]ii s`-]i fac` curte. Nu mi-ar pl`cea
ZEI}A NOP}II 157

deloc s` dau pe cineva afar` pentru c` a devenit prea


st`ruitor dup` ce l-ai \ncurajat pe fa]`.
De data asta, era pic`tura care umplea paharul. Cu
ochii scânteind de furie, d`du frâu liber indign`rii.
– ~sta-i discursul cel mai stupid, cel mai idiot, cel mai
smintit, cel mai…
Dar \nainte de a enumera toate adjectivele
ustur`toare care-i treceau prin minte, Keith \[i pierdu [i
el st`pânirea de sine. Ajunse imediat lâng` ea, o prinse
[i o trase lâng` el, punându-i st`pânire pe gur`.
|n prima clip`, Lita se zb`tu violent, f`r` alt rezultat
decât s`-l fac` s-o strâng` mai tare. C`ldura trupului s`u
trezi \n ea o flac`r` arz`toare. Buzele lui Keith, calde [i
exigente, o f`ceau s` intre \ntr-o lume de voluptate
neb`nuit` [i ea fu cea care protest` atunci când, parc`
dup` o eternitate de fericire, Keith se \ndep`rt`. O
mângâie cu degetul pe obrazul catifelat.
– De ce s` r`mânem \n prag? \ntreb` Lita, emo]ionat`
ca o adolescent`.
– Pur [i simplu pentru c` dac` intru acum, nimic n-o
s` m` \mpiedice s` fac dragoste cu tine.
– Ah… \n]eleg, murmur` ea.
158 KATE ROSE

Leg`turile dintre ei erau prea slabe ca s` \ncerce s`


\nnoade o rela]ie serioas`… O rela]ie… Poate, de fapt,
el nu se gândea decât s` petreac` o noapte \mpreun`…
o eventualitate la care ea nici m`car nu vroia s` se
gândeasc`. N-ar fi acceptat niciodat` câteva ceasuri de
pl`cere f`r` viitor, [i mai ales f`r` Keith.
– Atunci, ar trebui s` pleci la tine.
– Ai dreptate, \ncuviin]` el nu prea convins. F`r`
\ndoial`, e cea mai bun` solu]ie. |ncuie u[a dup` mine,
\i recomand` f`r` nici o urm` de emo]ie pe fa]`.
– Da, nu te teme, \l lini[ti femeia, stupefiat` de
u[urin]a cu care d`duse \napoi. Noapte bun`, ad`ug`
furioas`, \nchizând u[a dup` el.
Capitolul 8

|nmormântarea avu loc a doua zi diminea]`. Un mic


grup de apropia]i, \mbr`ca]i \n negru, st`teau aduna]i \n
spatele preotului, sub o ploaie fin` de prim`var`.
Mama Melaniei, cu chipul ascuns sub un voal negru,
se crampona de bra]ul surorii ei \n timp ce hohote
t`cute de plâns \i scuturau umerii. |n spatele lor era
tat`l Litei, gata s` le sus]in` pe una sau pe cealalt`, \n
cazul \n care li s-ar fi \nmuiat picioarele.
Preotul, calm [i grav, rosti ultimele cuvinte ale slujbei
de \nmormântare. P`rin]ii Melaniei murmurar` "amin"
[i r`maser` o clip` nemi[ca]i \n fa]a mormântului, pe
160 KATE ROSE

urm`, cu pa[i rari, ajunser` la limuzinele negre care-i


a[teptau.
Pu]in mai departe, Keith \i privea \n timp ce se
\mbr`]i[au [i \ncercau s` se \mb`rb`teze unii pe ceilal]i.
La solicitarea p`rin]ilor, slujba se desf`[urase \ntr-un
cadru foarte restrâns, numai cu membrii familiei. |ns`,
din considera]ie pentru aten]ia cu care o \nconjurase pe
tân`ra cânt`rea]`, Keith fusese invitat [i el s` participe.
– Of, Lita, murmur` mama Melaniei cu glas stins.
Nu-mi vine s` cred c` n-am s-o mai v`d.
– Nici mie, m`tu[` Joelle.
Lita \[i st`pâni lacrimile care st`teau s`-i apar` \n ochi
[i \[i petrecu bra]ul pe dup` umerii m`tu[ii. Aceasta \[i
ridic` voalul de pe fa]` [i, sus]inut` de cumnatul ei,
ajunse la ma[in`.
– Chiar vrei s` onorezi contractul `sta? o \ntreb` tat`l
pe Lita, când reveni lâng` ea. Dac` nu vrei, unul dintre
avoca]ii mei va avea grij` s` te scape de corvoad`.
Lita \[i mângâie tat`l pe obraz cu un gest afectuos [i
pu]in trist. Ca totdeauna, avea grij` ca " cineva" s` se
ocupe de problemele de care nu se putea ocupa el
\nsu[i!
ZEI}A NOP}II 161

– Mul]umesc, tat`, \i mul]umi cea \ntrebat` cu un


zâmbet cald. N-are rost. Prefer s` mai r`mân aici un pic.
|[i aduse aminte de purtarea cavalereasc` a tat`lui
fa]` de mama ei [i fa]` de m`tu[` \n aceste clipe teribile
[i ad`ug`:
– {i… mul]umesc pentru ajutor. Mama [i m`tu[a
Joelle n-ar fi reu[it niciodat` s` treac` peste [oc [i s` fac`
tot ce trebuia f`r` tine.
Auzind aceste cuvinte, domnul Winslow \ntoarse
capul spre so]ia lui, care se g`sea lâng` ma[in`.
– Barbara a dat dovad` de un curaj admirabil, \i spuse
tat`l privindu-[i \n continuare so]ia. A \nfruntat situa]ia
asta penibil` mult mai bine decât m` a[teptam.
– Da, \ncuviin]` Lita. Am remarcat deja c` \n situa]iile
critice g`se[te \n ea resurse neb`nuite.
Cu toat` nehot`rârea [i aparen]a ei fragil`, mama a
dat mereu dovad` de mare hot`râre \n dou` lucruri:
cariera ei [i via]a de familie. F`r` \ndoial`, din cauza asta
n-a vrut niciodat` s` divor]eze, gândi tân`ra femeie.
… {i poate a avut dreptate s` nu fie disperat`, \[i
spuse \n sinea ei, surprins` de felul cum tat`l p`rea
fascinat de so]ia lui.
162 KATE ROSE

Barbara Winslow tocmai \[i luase r`mas-bun de la o


veche prieten`. Traversând pe urm` peluza verde, li se
al`tur`. Ajuns` lâng` so]ul ei, \i \ntinse mâna [i ridic`
ochii spre el, cu \ncredere [i hot`râre.
– |]i mul]umesc c` e[ti aici, Tate, \i spuse so]ului. {tiu
cât e[ti de prins cu munca [i c` nu prea ai timp la
dispozi]ie… Ar trebui s` te conducem la hotel, pe urm`
s` te \nso]im la aeroprt.
Vizibil surprins de calmul ei, Tate Winslow o strânse
de mâna \nm`nu[at` \n negru.
– Cerule, pot totu[i s`-mi fac timp s` merg cu tine [i
cu Joelle, s` prânzim [i s` st`m pu]in de vorb`. Nimic nu
m` gr`be[te: avionul meu este gata oricând s` decoleze,
mi-e de-ajuns s`-i spun pilotului ora de plecare.
Lita r`mase cu gura c`scat`. Pentru prima oar` \[i
vedea tat`l hot`rât s`-[i \ntârzie plecarea. {i pentru
prima dat`, mama era cea care-i spunea s` plece \n loc
s` plâng` ca s`-l conving` s` mai r`mân` pu]in.
Barbara \[i ridic` voalul [i \[i s`rut` afectuos fiica.
|nc` o dat`, Lita se minun` \n fa]a frumuse]ii pe care anii
nu reu[iser` s-o altereze. Cum s` nu fie surprins` c` mai
era [i acum o stea?
ZEI}A NOP}II 163

– Draga mea, murmur` mama, sper s` te opre[ti la


Los Angeles când ai s` te \ntorci \n California. Joelle [i
cu mine vom sta acolo cel pu]in o lun`, [i ne-ar face
mare pl`cere s` treci pe la noi.
– Promit c` am s` \ncerc, r`spunse Lita strângându-[i
mama \n bra]e. Privindu-l pe Keith, care se juca aparent
nep`s`tor cu o cutie de chibrituri, Barbara \[i privi atent
fata, cu un ochi inchizitor.
– Am fost \ncântat` s` fac cuno[tin]` cu domnul
Christophe, continu` ea, f`r` s`-[i ascund` interesul. E
un b`rbat… "impresionant"…
– Ai dreptate, fu de acord Lita, pu]in stânjenit`.
Din fericire, interveni tat`l care, cu o blând`
autoritate, \[i \ndemn` so]ia spre ma[in`.
– La revedere, draga mea, \i spuse mama urcând \n
ma[ina \n care sora ei se instalase deja.
Lita \i r`spunse f`cându-i semn cu mâna, \n timp ce
Keith se apropia. Insistase s`-i fie [ofer.
– Vrei s` pleci acum? \ntreb` el.
Lita \ncuviin]` [i-l urm` pân` la Mercedesul lui.
– L-am v`zut pe Jack Connery, spuse Keith pe un ton
neutru ca s` rup` t`cerea care se a[tenuse \ntre ei.
164 KATE ROSE

– Da, l-am v`zut [i eu. Pare \ntr-adev`r foarte afectat.


Venit \ntr-un taxi, cu pu]in \nainte de \nceperea
ceremoniei, Jack r`m`sese \n spatele apropia]ilor
Melaniei, cu capul plecat. Pe urm`, spusese câteva
cuvinte de condolean]e familiei [i plecase, nu \nainte de
a o \mbr`]i[a pe Lita cu desperare.
– Jack a venit de la Nashville azi-diminea]`, cu
avionul, s` asiste la funeralii. N-a mai \ntârziat, pentru c`
a plecat imediat la Los Angeles.
Keith \i deschise portiera, o a[tept` s` urce ca s`
\nchid` u[a, apoi Mercedesul demar` f`r` zgomot [i
intr` pe drumul aproape pustiu.
– Trebuie s-o fi iubit foarte mult. S-ar zice c` [i-a
c`utat uitarea \n alcool.
– |ntr-adev`r. |nc` nu l-am v`zut niciodat` \n halul
`sta. Avea o \nf`]i[are \ngrozitoare.
Da, p`rea \mb`trânit cu zece ani. Avea cearc`ne [i
riduri, [i parc` era \ntruchiparea b`rbatului asupra
c`ruia destinul se \nver[unase.
– De când era \ndr`gostit de ea?
– Ah… de ani de zile, dar Melanie nu-l b`ga \n
seam`. |l iubea ca pe un frate mai mare [i, dac`
ZEI}A NOP}II 165

sentimentele i s-ar fi schimbat, mi le-ar fi dest`inuit. Jack


nu [i-a deschis niciodat` inima \n fa]a ei, din mândrie.
Mai [tia c` Melanie, ca s` nu-l fac` s` sufere, ar fi
schimbat f`r` \ndoial` impresarul.
– Hm… asta gândeam [i eu, spuse Keith cu o
expresie gânditoare.
Având grij` s` nu-[i tr`deze interesul, Lita se \ntoarse
spre el. F`r` s` vrea, tocmai \i furnizase pretextul pe
care-l c`uta.
– St`teai mult timp \n compania Melaniei? \ntreb` cu
mult tact.
– Nu, nu prea, r`spunse b`rbatul, aruncându-i o
privire iscoditoare. Totu[i, i-am consacrat mai mult timp
decât celorlalte artiste.
-Veri[oara mea te [tia binevoitor.
– Poate, spuse el f`r` prea mult` convingere, dar se
p`rea c` aprecia la fel, dac` nu mai mult, compania
tuturor b`rba]ilor pe care i-a v`zut \n timpul sejurului la
Washington.
– Dar tu e[ti cineva deosebit.
Un zâmbet ciudat ap`ru pe buzele lui Keith, care se
concentra asupra condusului.
166 KATE ROSE

– Chiar a[a?
Amuzamentul imperceptibil din glasul lui o f`cu pe
Lita s` se \nro[easc`.
– Ei bine, relu` ea cu oarecare r`ceal`, ai reputa]ia de
a fi un "lup singuratic". De bun` seam`, se sim]ea flatat`
s`-]i atrag` aten]ia…
Cum ajungeau acas`, Keith nu se gr`bi s` r`spund`.
Parc` ma[ina, opri motorul [i se \ntoarse spre ea. Un
adev`rat interes i se citea \n ochi.
– A[adar, am reputa]ia unui "b`trân lup solitar"?
Explic`-mi, ce te face s` crezi asta?
Nu putea s`-i r`spund` sincer, \[i spuse Lita,
stânjenit`. Nu putea s`-i spun` c` era p`rerea ei
personal`!
– P`i… a[a spun unii clien]i de la Sydney's, bâigui ea.
Explica]ia nu p`ru s`-l conving` pe Keith… apoi, o
revela]ie i se trezi \n minte.
– ~sta e motivul pentru care ai flirtat cu to]i b`rba]ii
asear`? Le-ai cerut s`-]i spun` ce p`rere au despre mine,
nu?
– Nicidecum! {i nu flirtam, se ap`r` femeia cu
ardoare.
ZEI}A NOP}II 167

R`spunsul p`ru s`-l mul]umeasc` pe Keith. Zâmbi


ciudat \nainte de a spune:
– Dac` vrei s` [tii ceva, nu trebuie decât s` m`
\ntrebi. O s`-]i r`spund.
De unde a[ [ti c`-mi spui adev`rul? se \ntreb` ea,
\mp`r]it` \ntre ne\ncredere [i dorin]a de a avea
\ncredere \n el. |ntrebarea lui Keith o trezi la realitate.
– Vrei s` te odihne[ti, ast`-sear`?
– Nu. Mi-ar fi mai greu s` r`mân singur` acas` decât
s` cânt. Cel pu]in, la club a[ avea ceva de f`cut.
– Vrei s` te duc acolo? Te a[tept s` te schimbi [i dup`
aceea am s` te conduc.
– Mul]umesc, accept cu pl`cere, spuse ea cu un
zâmbet când, odat` coborât din ma[in`, el \i deschise
portiera.
– N-are rost s`-mi mul]ume[ti. E normal s` am grij`
de artistele care evolueaz` la mine \n club.
– Lipsesc doar câteva minute, spuse ea cu r`ceal`,
gr`bindu-se pe alee s` ajung` la u[`.
Consecvent` cu ceea ce spusese, Lita se schimb`
foarte repede. La \ntoarcerea \n sufragerie, tân`ra
femeie \l descoperi pe proprietarul de la Sydney's a[ezat
168 KATE ROSE

pe un fotoliu. Cu bra]ele \ncruci[ate la ceaf`, avea ochii


\nchi[i.
O clip`, Lita uit` de furie, ca s`-l admire \n voia inimii
pe seduc`torul Keith Christophe. |ns` nu dup` mult
timp, Lita se trezi la realitate. Privirea i se opri asupra
chipului acestuia exact când deschise ochii. Lita \ntoarse
capul [i porni spre u[`.
– Sunt gata, spuse ea cu un glas care se vroia mai
sigur decât era \n realitate.
|n urma ei, Keith se ridicase. |[i aranj` cravata cu o
mân`, admirând \n acela[i timp silueta \ncânt`toare a
artistei.
– Mi-e team` c` [i eu, murmur` el.
– Poftim?
– {i eu, corect` b`rbatul imediat. Atunci, hai s`
mergem, ordon` el autoritar ca s` arate c` discu]ia se
\ncheiase.

***
ZEI}A NOP}II 169

Gata! Era cât pe ce… s` fac` o prostie, dar oricât ar


fi vrut s-o seduc` pe Lita Winslow, era mai bine s`
asculte de ra]iune… Era o hot`râre u[or de luat, dar
greu de respectat. Mai ales atunci când, din locul lui de
la bar, o privea pe Lita fermecându-i \n fiecare sear` pe
to]i b`rba]ii prezen]i. Aceste dou` s`pt`mâni de
reprezenta]ii i se p`ruser` o eternitate… va pleca
vreodat`? se \ntreba uneori iritat. Dac` mai r`mânea
mult, va \nnebuni de frustrare.
De partea cealalt` a tejghelei, Carl aranja paharele
curate privind expresia furioas` a patronului. Cât va mai
putea rezista \n condi]iile astea? se \ntreba el. Dormea
din ce \n ce mai pu]in, bea mai mult decât o f`cea de
obicei, nu mai acorda nici o aten]ie femeilor… Parc`
avea o obsesie care nu-l l`sa s` se odihneasc`… [i
obsesia asta se numea Lita Winslow.
– Ce te ui]i a[a? spuse Keith pe un ton t`ios.
Carl adopt` expresia cea mai inocent` [i \ncepu s`
[tearg` tejgheaua barului.
– Nimic. M` gândeam doar c` p`re]i obosit.
– De ce te iei de Carl dac` nu reu[e[ti s`-]i g`se[ti
somnul? interveni Sean care ap`ru lâng` ei, aruncând o
170 KATE ROSE

privire plin` de sub\n]elesuri spre Lita, aflat` pe scen`.


Expresia lui Keith deveni [i mai agresiv`. Nu se
sim]ea \n stare s` suporte glumele fratelui mai mic, mai
ales ast`-sear`!
– Cred c` nu te-am invitat s` iei loc! spuse cu
asprime.
Sean, cu bun` [tiin]`, nu-i lu` \n seam` proasta
dispozi]ie. Se uit` din nou la Lita, f`r` s`-[i ascund`
admira]ia.
– De fapt, te \n]eleg, ad`ug` el. {i pe mine m-ar face
s`-mi pierd lini[tea.
Acum, chipul lui Keith era amenin]`tor [i oricine
altcineva \n afar` de Sean, ar fi abandonat un teren de
lupt` primejdios. |ns` pentru nimic \n lume fratele mai
mic n-ar fi renun]at s` profite de o [ans` nesperat`: s`-l
vad` \n sfâr[it pe Keith vulnerabil.
Tân`rul se aplec` spre fratele mai mare ca s` fie auzit
mai bine [i-i murmur` la ureche:
– Nici nu-]i \nchipui ce sim]i când o ]ii \n bra]e… Nu
m` mir` c` to]i clien]ii vor s` danseze cu ea…
Aceast` ultim` remarc` fu cât pe ce s`-l fac` s`-[i ias`
din fire. Totu[i, reu[i s` se st`pâneasc` [i s`-[i ascund`
ZEI}A NOP}II 171

gelozia c` ceilal]i b`rba]i o atingeau, vorbeau cu ea, o


f`ceau s` râd`.
– Ai dreptate, aprob` Keith pe un ton \ncordat. Nici
pe mine nu m` mai mir`.
Pasiunea care-i vibra \n glas \l amuz` din plin pe
Sean. Alt`dat`, l`sa deoparte scrupulele când \l interesa
o femeie. F`r` \ndoial`, Lita reprezenta altceva pentru
el… [i Keith [tia, chiar dac` nu vroia s` recunoasc`.
– Hei, Carl! strig` Sean. Dac` e ultima reprezenta]ie
a Litei ast`-sear`, de ce s` nu organiz`m o mic`
petrecere \n cinstea ei dup` ora \nchiderii?
Keith trânti cu putere paharul pe mas` [i se ridic`. O
reuniune privat` \n prezen]a Litei [i doar a personalului
ar fi fost o tortur` prea mare. La deschidere, cel pu]in,
treaba pe care o avea de f`cut \l ]inea departe de ea.
Seara, clien]ii \l \mpiedicau s` devin` ridicol… dac` ar
fi \ncercat s` o seduc` de exemplu!
Pân` acum, din fericire, reu[ise s-o conduc` acas` \n
fiecare sear`, f`r` nici un incident. Avea grij` s` nu intre
la ea [i totul mergea bine. |[i amintea c` avuseser` chiar
ni[te discu]ii interesante. De acum, se cuno[teau un pic
mai bine. Astfel, \nv`]ase s`-i iubeasc` personalitatea, s`-i
172 KATE ROSE

respecte profesionalismul, s`-i admire talentul… [i s-o


doreasc` cu o intensitate care-i f`cea via]a insuportabil`!
Readus la realitate de o melodie nou`, patronul se
\ntoarse spre Sean [i Carl.
– Am de lucru, anun]` pe un ton cât se poate de
neutru.
Ne vedem mai târziu.
Gr`bi pasul s` ajung` \n calmul biroului s`u [i s` nu
mai aud` râsetele din sal`, melodia senzual`… [i vocea
Litei care-l vr`jea.
Când aplauzele se terminar`, Lita l`s` jos microfonul
[i cobor\ de pe scen`. R`spunse cu gra]ie persoanelor
care o felicitau, astfel \ncât \i trebuir` dou`zeci de
minute ca s` ajung` \n cabin`. |ncepu s` se dezbrace,
când cineva b`tu la u[`.
– Lita… sunt Sean, se auzi un glas prin u[`. B`ie]ii [i
cu mine am vrea s` te invit`m la o petrecere de
bun-r`mas. Ai putea s` stai mai mult, ast`-sear`?
S` r`mân` mai mult timp? Atunci când de zile \ntregi
num`ra minutele care mai r`mâneau pân` la plecarea \n
sfâr[it departe de Keith?
– Ei bine… \ncepu ea.
ZEI}A NOP}II 173

La rândul lui, Sean \i ghici r`spunsul, astfel \ncât se


gr`bi s` continue:
– Perfect! |n cazul `sta, te a[tept`m.
|nainte de a putea s` protesteze, \l auzi
\ndep`rtându-se pe culoar. Impacientat`, Lita se gr`bi
s`-[i \mbrace din nou rochia de sear` [i porni dup` el
s`-i explice c` nu vroia pentru nimic \n lume s` se
trezeasc` fa]` \n fa]` cu Keith, \ntr-un cerc restrâns de
oameni.
Abia revenit` \n sal`, deschise gura s`-[i cear`
scuze… dar un cor de glasuri b`rb`te[ti o surprinse
intonând cunoscutul "for she's a jolly good lady".
Sean, Marty, Carl, Gaius [i to]i muzican]ii din
orchestr` o s`rb`toreau cu un adev`rat entuziasm.
– Mul]umesc, v` mul]umesc tuturor, spuse ea,
impresionat` de primire. S` lucrez cu voi e o adev`rat`
pl`cere…
Sean nu-i l`s` timp s` anun]e c` vroia s` plece imediat.
Deja, o cuprinsese cu bra]ul de talie, conducând-o la bar
[i-i punându-i \n mân` un pahar cu [ampanie.
Cât despre Gaius, el d`du drumul magnetofonului pe
care se \nregistraser` melodiile cântate \n cursul serii.
174 KATE ROSE

– M`i, m`i, n-am cântat r`u, nu-i a[a? se umfl` el \n


pene.
Ceilal]i membri ai orchestrei fur` de acord [i
aprecierile lor c`lduroase o convinser` pe Lita c` nu
putea s` plece, f`r` s` par` nepoliticoas`. La gândul
`sta, \[i sim]i sângele \nghe]ându-i \n vene [i b`u o
\nghi]itur` lung` de [ampanie, ca s` capete curaj. Dar,
foarte repede, remarc` absen]a lui Keith [i se sim]i
u[urat`. De-acum, destins`, se amestec` repede \n
discu]ii [i urm`ri cu interes pove[tile muzican]ilor
despre turneele lor precedente.
– |n general, câte s`pt`mâni evolua]i la Sydney's?
\ntreb`, curioas`.
– Vreo dou`zeci [i ceva, r`spunse Gaius. Urmeaz`
câteva s`pt`mâni de \nregistr`ri \n studio. Pe urm`,
facem turnee timp de vreo dou` luni: New York, Los
Angeles, Miami, New Orleans…
– M` bucur pentru voi, spuse Lita cu c`ldur` \n glas.
|ns` Keith nu-i d`dea pace [i, ca s` [i-l alunge din
minte, mai b`u ni[te [ampanie [i, la rândul ei, le povesti
câteva \ntâmpl`ri amuzante care se petrecuser` \n
timpul concertelor sale.
ZEI}A NOP}II 175

O exclama]ie brusc` o \ntrerupse.


– {i acum, punctul de atrac]ie al serii, anun]` Sean pe
un ton triumfal, \n timp ce Carl se \ntorcea de la
buc`t`rie cu un tort imens.
Pe tort scria "Lita" [i un ropot de aplauze salut`
apetisanta realizare a buc`tarului [ef.
|n câteva minute, fiecare fu servit [i \[i savur` \n
lini[te por]ia.
– Unde o fi Keith?! \ntreb` Sean cu o expresie
inocent`.
Aceast` remarc` f`cu s` apar` pe buzele tuturor
aceea[i \ntrebare.
– Ai dreptate, interveni Gaius care-[i l`s` jos
farfurioara [i porni spre biroul lui Keith. Patronul nu
poate s` lipseasc` de la a[a ceva!
Lita fu cât pe ce s` se \nece cu buc`]ica din gur`. Dac`
Sean n-ar fi spus nimic… Dar nu putea s` plece acum,
cu gura plin`, f`r` s` salute pe nimeni. Nu, nu-i mai
r`mânea decât s` stea pe taburetul ei, sperând c` lui
Keith nu-i pl`ceau petrecerile de bun-r`mas [i nu se va
l`sa convins.
Gaius intra deja \n biroul lui Keith.
176 KATE ROSE

– Haide, patroane, nu po]i s` ratezi partea cea mai


grozav` a serii! exclam` prinzându-l de bra].
|nainte de a \n]elege ce se \ntâmpla, Keith fu \n
picioare.
|ntre determinarea lui Gaius [i nehot`rârea lui, nu
g`si puterea s` protesteze, [i-l urm` resemnat.
– N-am nici un chef " s` m` amuz", spuse pân` la
urm`.
– Ba da. De altfel, lucrezi prea mult. {i nu uita c` e
ultima sear` a Litei, aici. Avem un tort superb,
[ampanie…
De cum ajunse la bar, Sean \i trase o palm`
prieteneasc` peste um`r… cu o bun` dispozi]ie, care
Litei i se p`ru suspect`.
– Bun` treb`, Gaius, exclam` fratele cel mic. Singur,
fratele meu nu [tie s` se distreze. |[i ia prea \n serios
rolul de [ef de familie responsabil, ad`ug` el.
– Poate c` rolul de [ef de familie "responsabil" este o
treab` murdar` cum vrei s` la[i s` se \n]eleag`, replic`
Keith sarcastic, dar cineva trebuie s-o fac`!
Sean nu-[i d`du osteneala s` r`spund`, dar \l oblig`
s` se deplaseze la stânga… pân` s` ajung` \n fa]a Litei.
ZEI}A NOP}II 177

Expresia ei speriat` [i \nc`p`]ânarea fratelui s`u de a


nu-i \ntâlni privirea, nu-i sc`par` lui Sean.
– Gaius, continu` el glume], n-ai putea s` ne mai pui
s` auzim una dintre piesele pe care le-a]i cântat spre
sfâr[it? {tii care, cea care se cheam` "zi [i noapte".
– Fire[te, r`spunse [eful de orchestr` care derul`
banda de magnetofon cu vitez`. Poftim, aici ar trebui s`
fie…
F`r` ca nimic s` prevesteasc`, Sean \[i \mpinse
deodat` fratele dezorientat spre Lita.
– To]i am invitat-o. Este ultima [ans` s` ai aceast`
pl`cere, coment` el ironic. Altfel, toat` via]a n-o s` [tii
ce-ai pierdut!
Se auzir` imediat sunetele grave [i senzuale ale
cântecului. {i, atunci când \l \mpinse mai mult c`tre
Lita, a c`rei c`ldur` o sim]ea, Keith uit` tot ce hot`râse.
Dorin]a nebun` de a o strânge \n bra]e \l f`cea s`-[i
piard` min]ile.
– |mi acorzi dansul `sta? \ntreb` Keith, care
cuprinsese deja mijlocul tinerei femei.
Evenimentele din ultimele minute se desf`[uraser`
atât de repede, \ncât Lita nu mai [tia ce s` fac`. Se
178 KATE ROSE

pierdea \n adâncul ochilor lui, nu-l mai vedea decât pe


b`rbatul dominator, pu]in misterios care, f`r` s`-[i
poat` explica, \i devenise a[a de drag.
– Da… accept` \n sfâr[it, atunci când lumina din sal`
se reduse. Pe nesim]ite, muzican]ii [i ceilal]i membri ai
personalului clubului se retraser`, l`sându-i singuri. Lita
\[i st`pâni un oftat de pl`cere când Keith o conduse pe
ringul de dans. |n bra]ele lui, descoperea paradisul [i
cuvintele blânde pe care i le [optea la ureche parc`
d`deau sens cuvântului "minunat".
– Sean a avut dreptate, murmur` Keith lipindu-[i
obrazul de p`rul m`t`sos al partenerei. Nu [tiam ce-mi
lipse[te… Uni]i \n acela[i ritm senzual [i lent, urmau
muzica \n care se amesteca acum [i vocea expresiv` a
Litei. |nchizând ochii, tân`ra femeie se abandon`
pl`cerii momentului.
– Cole Porter nu e singurul… murmur` Keith dup`
mult timp, s`rutând-o pe tâmpl`.
– Poftim?
– … compozitorul cântecului nu e singurul care
gânde[te c` "oriunde merg, amintirea ta m`
urm`re[te"…
ZEI}A NOP}II 179

Da, [i eu simt acela[i lucru, \[i spuse Lita \nainte de


a-[i pierde cu totul uzul ra]iunii. Nu mai era con[tient`
decât de un lucru: de voluptatea care o cople[ea atunci
când, ca acum, Keith o mângâia pe spate cu o
\ncetineal` chinuitoare. Mâna lui i se a[ez` pe mijloc [i
o lipi de el, nel`sând nici o \ndoial` despre intensitatea
dorin]ei lui. Din fream`tul Litei, Keith \i intui emo]ia.
Atunci, puse st`pânire pe buzele ei cu o patim` care
parc`-i aprinse pe amândoi…
– Lita… te doresc… bâigui \nainte de a pune din
nou st`pânire pe buzele ei.
Ra]iunea \i striga s`-i spun` nu, Lita [tia bine. Nu
peste mult timp, trebuia s` plece pe coasta de vest… O
leg`tur` de o noapte, mai ales cu Keith Christophe, ar fi
doar o nebunie… care ar marca-o pentru tot restul
vie]ii!
– Te doresc… ast`-sear`, repet` pe un ton posesiv
jucându-se cu sim]urile exacerbate ale Litei.
– Keith, nu putem… gemu ea. Curând, am s` plec
din Washington [i…
– Atunci, hai s` facem ceva de care s` ne aducem
aminte toat` via]a cu pl`cere. Lita, nu m` l`sa a[a. Nu
180 KATE ROSE

mai pot s` dorm, nu-mi mai vine s` fac nimic…


imaginea ta nu m` las` \n pace. |mi \nchipui pielea ta
catifelat`…
|n ajutorul spuselor sale, mâinile urcar` \ncet pe
[oldurile femeii [i ajunser` pe sâni.
|n adâncul sufletului, Lita acceptase deja s` fie a lui.
De ce s` mai lupte \mpotriva atrac]iei irezistibile dintre
ei?
– Mergem la tine sau la mine? capitul` ea \n sfâr[it,
\nro[indu-se.
Capitolul 9

Imensul apartament al lui Keith domina Potomacul.


Prin ferestrele largi ap`rea o priveli[te magnific` asupra
valurilor sclipitoare ale râului [i ora[ului luminat.
Entuziasmat`, Lita contempla \n t`cere spectacolul
grandios care i se oferea privirii. |n salon, Keith nu-[i
putea desprinde privirea de la un alt spectacol, \nc` [i
mai \ncânt`tor. Lita se desprindea clar pe fondul negru
al nop]ii, [i-i admira silueta perfect`. Cu toate c` era
\ntoars` cu spatele, Lita, parc` \nzestrat` cu un al
[aselea sim], \i vedea fiecare mi[care. |l v`zu
aruncându-[i neglijent vesta pe divan, desf`cându-[i
182 KATE ROSE

nodul papionului, apoi apropiindu-se de ea cu pa[i


siguri.
|n clipa urm`toare, mâinile lui Keith, calde [i
puternice, o atingeau, f`când-o s` tresar` de emo]ie, nu
de surprindere. Cu un oftat \ncântat, \nchise ochii [i,
a[ezându-[i mâinile pe ale lui, \l l`s` s`-i fac` ce vroia
f`r` nici o re]inere.
– N-are rost s` m` strângi a[a, o tachin` el
referindu-se la hot`rârea cu care-l ]inea. N-am nici un
gând s` plec.
– A[a sper [i eu, r`spunse, vesel`. |n orice caz, nu
te-a[ l`sa s-o faci!
|ncurajat de aceste cuvinte, Keith o s`rut` la baza
gâtului cu o asemenea senzualitate, \ncât Lita parc` se
sim]i cufundându-se \ntr-un ocean de voluptate. Keith
profit` de ocazie ca s`-i exploreze rotunjimile pieptului.
– E[ti cea mai frumoas` femeie pe care am v`zut-o
vreodat`, \i [opti la ureche. Da, e[ti minunat`, ad`ug`
dup` ce o sili s` se \ntoarc` spre el.
|i puse st`pânire cu ardoare pe buze. R`maser` mult
timp \nl`n]ui]i, sim]ind doar atingerea buzelor, exalta]i
de senza]ii delicioase. Lita, care \[i \nnodase bra]ele \n
ZEI}A NOP}II 183

jurul lui, se lipi de el. |nfl`c`rat de aceast` dovad` de


dorin]`, s`rutul lui Keith deveni mai profund, mai
exigent. |ncepea deja s`-i desfac` fermoarul rochiei.
Curând, aceasta c`zu pe jos cu un fâ[âit molcom,
sco]ând la iveal` un trup de un alb str`lucitor.
– Nici un regret? \ntreb` Keith.
Niciodat` nu v`zuse atât de clar c`-l dorea. |n clipa
aceea vroia s` fie a lui, chiar dac` idila lor n-ar dura
decât o noapte! |i era de-ajuns s`-[i \nchipuie c` tr`iau
\nceputul unei mari [i frumoase aventuri…
– Nu, nici unul.
– Atunci, \n noaptea asta o s` fii doar a mea, morm`i
luând-o \n bra]e [i ducând-o \n camera lui.
Cu tot \ntunericul, Lita distingea ceva din
aranjamentul camerei, dar nu avu r`bdare s` continue
inspectarea locului. Dup` un nou s`rut care o l`s` f`r`
suflare, Keith se aplec` [i o a[ez` delicat pe pat.
|nfl`c`rat` de acest s`rut, Lita, fascinat`, \l privi pe Keith
dezbr`cându-se. Cu o \ncetineal` provocatoare, \[i
descheie unul câte unul nasturii [i \[i scoase c`ma[a din
pantaloni.
– Vrei s` te ajut?
184 KATE ROSE

Cuvintele ei \l l`murir` pe Keith \n privin]a


intensit`]ii dorin]ei partenerei. Uitând de hot`rârea de a
trage de timp ca s` prelungeasc` a[teptarea, se gr`bi
s`-[i scoat` hainele [i se duse lâng` ea.
– Da, da, murmur` el \n timp ce-i desf`cea agrafa
sutienului, apoi f`cea s` alunce minusculul slip de
m`tase de-a lungul picioarelor ei perfecte…
Cuvintele urm`toare se pierdur` pe pielea catifelat` a
Litei…
Ca r`spuns la mângâierea lui, Lita gemu [i se lipi de
el, \n timp ce mâinile \i alunecau pe umerii [i pe spatele
lui.
|n primul moment, Keith \ncerc` s` nu-[i piard`
cump`tul. De data asta nu c`uta doar s`-[i satisfac`
dorin]a trupeasc`. Nu, vroia s-o iubeasc` \ncet, s-o vad`
mai \ntâi frem`tând de pl`cere \n bra]ele lui. Dar când
Lita prinse curaj [i-i explor` [oldurile [i coapsele, [tiu c`
nu putea s` se mai st`pâneasc` mult. De altfel,
atitudinea femeii care se ondula sub el nu c`uta s`-l
calmeze, dimpotriv`.
– |mi pare r`u, spuse b`rbatul printre din]i, nu pot s`
mai a[tept… te vreau chiar acum…
ZEI}A NOP}II 185

– {i eu, r`spunse femeia gâfâit, pentru c` dorin]a \i


era atât de violent`, \ncât i se p`rea c` avea s`-[i dea
duhul dac` n-o satisf`cea.
Cu un strig`t de triumf, Keith o imobiliz` sub el. O
clip`, r`mase nemi[cat, savurând din plin momentul. Pe
urm`, o f`cu a lui [i o iubi cu patim`, \ncurajat de
ripostele Litei, pân` o sim]i \ncordându-se. Atunci, un
val de voluptate \l cople[i [i pe el purtându-l spre al
nou`lea cer.
Apoi, se odihnir` mult timp unul lâng` cel`lalt, f`r`
s`-[i vorbeasc`, bucurându-se din plin de aceast`
senza]ie de calm [i sa]ietate care urmeaz` \mplinirii.
– |ntr-adev`r, \ncepu el mai târziu cu un zâmbet cald,
ajutorul t`u mi-e pre]ios…
Se ridic` \ncet \ntr-un cot [i mângâie sânii [i
pântecele Litei care, cu ochii \nchi[i, \i zâmbi la rândul
ei.
– Hm… \i replic` pozna[, n-am remarcat c` aveai
nevoie de ajutor.
Keith râse \ncet [i oft` fericit. De ce se \nc`p`]ânase
s` nu recunoasc` atrac]ia fa]` de ea? Fire[te, dac` [i-ar fi
urmat instinctul de la bun \nceput, ar fi trebuit s`
186 KATE ROSE

anuleze toate reprezenta]iile, pentru c` nu s-ar fi putut


niciodat` hot`r\ s`-i dea drumul din bra]e.
Lita \i sim]i buna dispozi]ie [i deschise ochii.
– Ce-i atât de amuzant?
Zâmbetul lui Keith deveni [i mai larg.
– Gândul c` dac` n-a[ fi fost atât de \nc`p`]ânat s`
refuz ceea ce era clar de la bun \nceput, am fi putut s`
facem asta mult mai devreme.
– Mereu trufia asta neru[inat`, glumi ea cu indignare
pref`cut`. Crezi c` ]i-a[ fi picat \n bra]e doar pentru c`,
\n cele din urm`, ]i-ai fi dat seama c` erai preg`tit pentru
o leg`tur`?
– Eu cred c` din prima zi \n care ne-am v`zut eram
"preg`ti]i" unul pentru cel`lalt. De fapt, [tiam amândoi
c` asta se va \ntâmpla. Dac` n-am fi g`sit un pretext s`
ne petrecem noaptea \mpreun`, toat` via]a m-a[ fi
\ntrebat cum ar fi fost dac`… s` nu mai vorbesc de
fr`mânt`rile care m-ar fi chinuit!
– Da! exclam` Lita. Ar trebui s`-]i fie ru[ine s` spui
a[a ceva. Nu e[ti un gentleman!
– Ai perfect` dreptate, recunoscu el dup` ce-i puse
mâna pe un sân.
ZEI}A NOP}II 187

Cu o precizie diabolic`, b`rbatul \i explor` punctele


cele mai sensibile ale trupului. Hot`rât` s`-l fac` s`
simt` aceea[i voluptate, Lita \i r`spunse cu câte o
atingere pentru fiecare mângâiere. Sim]ea dorin]a
trezindu-se cu putere \n ea [i, cu un zâmbet satisf`cut
pe buze, continu` rafinata tortur`.
Nemaiputând rezista, Keith o p`trunse [i ea \l primi
cu un geam`t.
Cuprin[i de un vârtej magic \n care fiecare clip` de
pl`cere insurmontabil` era dep`[it`, topi]i unul \n
cel`lalt, atinser` amândoi extazul dup` care c`zur`,
epuiza]i.
|nainte de a se cufunda \ntr-un somn reparator, Keith
puse capul pe pieptul Litei, murmurând cuvinte din
care ea nu \n]elese nimic… [i care p`reau grece[ti. Dar
chiar dac` nu [tia grece[te, Lita le \n]elese sensul: era
exprimarea bucuriei [i tandre]ei pe care o sim]i \n
apropierea unei fiin]e dragi.
Soarele str`lucea de câteva ceasuri când Keith
deschise \n sfâr[it ochii. |n camera luminat` doar de
ceea ce venea din hol, era \nc` semi\ntuneric.
|ncet-\ncet, \[i reveni \n fire [i descoperi c` un picior i se
188 KATE ROSE

odihnea pe perna moale a unei coapse de femeie, \n


timp ce bra]ul \ncercuia o talie fin` [i delicat`.
Cu mare grij`, \ntoarse capul spre tân`ra femeie
adormit` lâng` el [i al c`rei parfum \mb`t`tor \i umplea
n`rile. Ce lini[tit [i nevinovat era chipul ei \n somn!
Apoi, privirea-i alunec` spre pieptul ale c`rui rotunjimi
se ghiceau sub p`tur`, se opri la gât, la mâna
\ntredeschis` uitat` pe pern`.
De ce oare, pentru Lita, \[i d`dea via]a peste cap? De
ce prezen]a ei era de-ajuns s`-l fac` s` se simt` un alt
b`rbat?
F`r` \ndoial`, pentru c` nu sem`na cu nimeni alta,
trase concluzia emo]ionat, jucându-se cu o [uvi]` din
p`rul ei. Era o fiin]` deosebit`, care crea o situa]ie
excep]ional`.
Al`turi de el, Lita \ncepea s` se trezeasc` pu]in câte
pu]in. Deodat`, \[i d`du seama c` o greutate o ap`sa pe
coaps` [i sim]ea ceva pe mijloc. Imediat, \[i aduse
aminte cum st`teau lucrurile. Ca o pisicu]`, se \ntinse
voluptuos, apoi se \ntoarse spre Keith… care o
\ntâmpin` cu un s`rut languros.
Cu un zâmbet blând, Lita \l \mbr`]i[` [i se lipi de el.
ZEI}A NOP}II 189

– Trebuie s` recunosc c` [tii cum s` treze[ti o femeie,


\l tachin` proasp`ta trezit`.
El arunc` atunci cear[aful [i p`tura departe [i s`ri jos
din pat, \nso]it de protestele vehemente ale Litei, care se
plângea de frig.
– E ora de sculare, draga mea! decret` el ridicând-o
\n bra]e [i ducând-o \n baie.
Neputând s` se supere pe el, Lita pufni \n râs [i
deschise robinetele când \nso]itorul intr` cu ea sub du[.
– Accept s` m` speli pe spate, se oferi ea cu un ton
pozna[, dar cu condi]ia s`-]i fac [i eu acela[i lucru.
V`zând s`punul de baie, puse mâna pe el … [i-i
mirosi parfumul, curioas`. Mirosul condimentat era \n
mintea ei asociat cu Keith [i \ncepu s`-l spele pe spate
râzând u[urel.
– Ce te amuz`? \ntreb` el surprins.
– Gândul c`, \n \ntuneric, nimeni n-ar fi \n stare s` ne
deosebeasc` din cauza acestui miros.
– Nu cred, replic` b`rbatul care se \ntoarse [i
mângâie curbele delicate ale trupului de femeie
\ncol`cit` de el, \n timp ce o sclipire de dorin]` i se
trezea \n ochi.
190 KATE ROSE

La naiba cu hot`rârea mea de a consacra diminea]a


unor lucruri mai pu]in " personale", \[i spuse \n timp ce,
cu un gest hot`rât, o scotea din cad`. Nici chiar un sfânt
n-ar rezista tenta]iei!
– Ah, oft` Lita când o [terse. Ai ni[te mâini fermecate.
Cu un zâmbet plin de promisiuni, Keith o lu` \n bra]e
[i o duse \n camer`, ca s` reia discu]ia de unde o
\ntrerupseser` noapte trecut`…
Mai târziu, când \[i rec`p`tar` respira]iile normale,
Lita decret` mali]ios:
– Nici nu-mi pas` dac` r`mân ud`…
– F`r` \ndoial`, dar n-a[ vrea s` risc s` te v`d
\necându-te, r`spunse pe acela[i ton.
Deja sunt pe cale s` m` \nec, \l corect` \n sinea ei. Am
impresia c` m` scufund [i nu g`sesc nici o geamandur`
imediat ce Keith este departe de mine. |n prezen]a lui,
din contr`, m` simt existând \ntr-adev`r… Ce pot s`
fac?
Keith \i citi \n ochi disperarea [i inima i se strânse.
Dac` nu avea grij`, risca s` cad` \n capcana ochilor ei
limpezi [i inocen]i. Da, ar fi fost u[or foarte u[or s` se
\ndr`gosteasc` de Lita, [tia bine… [i trebuia s`
ZEI}A NOP}II 191

recunoasc`; constatarea asta \l speria. Cu blânde]e, o


trase lâng` el. Vroia s` uite \ndoielile [i temerile. Conta
doar ziua de azi. Ar fi bine ca de mâine s` redevin`
serio[i.
|n aceea[i clip`, Lita se cuib`ri \n bra]ele lui oftând
fericit` [i, de comun acord, ridicar` p`tura pe ei [i
r`maser` nemi[ca]i, satisf`cu]i [i domoli]i. Poate tr`iau
un vis, dar cel pu]in savurau fiecare clip`.
O senza]ie deconcertant` o trezi pe Lita, pu]in mai
târziu. Când \ncerc` s` dea la o parte ceea ce \i gâdila
n`rile, mâna nu g`si nimic. Surprins`, deschise ochii…
[i-l v`zu pe Keith \ntins lâng` ea, cu o pan` lung` \n
mân`.
– |ncepeam s` cred c` am sedus-o pe Frumoasa din
P`durea Adormit`.
Lita arunc` o privire la ceasul de pe noptier`… [i se
ridic` \n capul oaselor. Keith, sprijinit \n cot, uit` de
pana pe care o avea \n mân`. Fascinat, privea p`tura
dându-se la o parte [i sco]ând la iveal` spectacolul
pieptului gol al tinerei femei.
– Cum, e deja ora dou`?! exclam` Lita, nevenindu-i s`
cread`.
192 KATE ROSE

– Nu po]i s` speri s` te treze[ti mai devreme dac` te


culci la ore nepotrivite, spuse el ironic.
– Hm… nu e[ti \n m`sur` s` m` critici, spuse Lita,
care se ridic` [i \ncepu s` adune hainele r`spândite.
– Situa]ia mea m` satisface din plin, replic` Keith
care, din pat, o sorbea din ochi.
Niciodat` nu s-ar fi s`turat s` admire un corp atât de
pefect, atât de feminin, atât de tentant. Cu cât` gra]ie se
mi[ca… S-o priveasc` \mbr`cându-se, ar fi o pl`cerea cu
care s-ar obi[nui f`r` greutate.
Dar nu e vorba s` m` obi[nuiesc cu ea, \[i spuse
deodat`. Mi-am luat angajamentul ca nici o femeie s`
nu-mi dea via]a peste cap … Totu[i , Lita ar merita s` fac
o excep]ie de la regul`…
|ncurcat de [irul gândurilor lui, se ridic` [i disp`ru
\ntr-un dressing. Nu dup` mult timp ie[i de acolo,
\mbr`cat cu pantaloni de lân` cenu[ii, pe urm` se duse
la comod`. De acolo, scoase un pulover cu gât pe care-l
\mbr`c` spunând:
– Po]i s` te duci \n baie. |ntre timp, am s` m` ocup
de micul dejun. Nu ezita s` iei tot ce ai nevoie: periu]`
de din]i, pieptene [i a[a mai departe.
ZEI}A NOP}II 193

– S` iau ce am nevoie? repet` Lita cu jum`tate de


glas, \ntrând \n baie. Aha, \mi dau seama cum stau
lucrurile!
|n dulapul de deasupra lavoarului, tocmai
descoperise o rezerv` de articole de toalet` noi. Urm`
sfatul gazdei [i lu` f`r` jen`.
Ar trebui s` m` bucur de prevederea lui, pentru c`
am venit f`r` nimic. Dar de ce are un asemenea stoc?…
R`spunsul e de la sine \n]eles: e o dovad` c` aici
prime[te deseori " prietene ".
O cuprinse o gelozie vehement`.
La ce te a[teptai? \[i repro[` imediat. Keith nu are nici
o leg`tur` trainic`, nu mi-a ascuns asta niciodat`.
Dar, \n ciuda hot`rârii, nu reu[i s` ra]ioneze limpede.
Avea cumplita impresie c` nu era decât un num`r,
\ntr-o list` lung` de aventuri de o noapte. Strânse din]ii
ca s` nu ]ipe. Atunci, n-avea decât s` accepte realitatea.
Ferm hot`rât`, vizit` apartamentul luxos \n c`utarea
gazdei. Când \l \ntâlni \n buc`t`rie, Keith t`ia un pepene
galben \n felii.
Din cuptor ie[ea un miros apetisant de brio[e;
cafetiera \i a[tepta.
194 KATE ROSE

De \ndat` ce Lita se a[ez` lâng` el, Keith observ` o


schimbare. Intuitiv, \n]elese c` avea remu[c`ri pentru
c`-i cedase [i se sim]i vinovat. De obicei, nu lua \n seam`
starea sufleteasc` a celor cu care venea acas`, dar de
data asta era alceva. |l consterna faptul c` Litei putea
s`-i par` r`u de ceea ce se \ntâmplase \ntre ei.
Neobi[nuit cu a[a ceva, Keith nu g`sea cuvinte s`
atenueze decep]ia pe care i-o b`nuia.
– Pân` acum n-am invitat niciodat` o femeie la mine
acas`, spuse pân` la urm` prinzând-o cu tandre]e de
mân`.
Remarca lui nea[teptat` o stupefie pe Lita. Nu se
a[tepta la a[a ceva… nici s` descopere nelini[tea asta \n
privirea lui. Ca [i cum… ca [i cum ar fi fost foarte
important pentru el s`-l cread`.
– Niciodat`? \ntreb` cu aparent` dezinvoltur`.
– Nu, niciodat`, repet` el cu gravitate.
– N-are rost s`-mi dai explica]ii, [opti musafira. Sunt
o femeie matur` [i [tiu ce \nseamn` via]a.
– |ntr-adev`r, nimic nu m` obliga s-o fac. Dac` vrei s`
[tii, nimeni n-a putut vreodat` s` m` determine s` fac
ceva \mpotriva voin]ei mele.
ZEI}A NOP}II 195

Vroiam doar s` [tii… c` a[a stau lucrurile.


Pe urm`, \ncruntându-se, lu` o brio[` [i o unse cu
unt, vizibil hot`rât s` nu mai continue subiectul delicat.
Lita, pe care aceast` m`rturisire o f`cu s` se bucure, se
ridic` sprinten` s` ia cafetiera.
Poate am tras o concluzie pripit`, \[i spuse ea. F`r`
\ndoial`, e obi[nuit s` primeasc` prieteni veni]i pe
nea[teptate. {i dac` unii dintre ei sem`nau cu Huey, de
bun` seam` c` era nevoie de o periu]` de din]i!
Distrat` la gândul `sta, \i adres` un zâmbet deschis.
– A[a e mai bine, fu el de acord.
Bucuria pe care o citi \n ochii lui \i umplea inima de
fericire. Via]a i se p`rea minunat`. Dup` ce terminar`
cafeaua, Keith puse cea[ca pe mas` [i o privi serios.
– Mai r`mâi mult la Washington?
Glasul lui neutru nu l`sa s` se \ntrevad` nici un
sentiment. Ca mul]i b`rba]i, \[i ascundea de multe ori
adev`ratele tr`iri, de fric` sau din pudoare… dar Lita
spera c` nu era atât de indiferent cum vroia s` par`.
– Mi-ar pl`cea s` mai r`mân. Din p`cate, mâine plec
\n California… o chestiune urgent` m` cheam` [i nu
pot s` lipsesc.
196 KATE ROSE

Keith \ncuviin]` cu o \nclinare a capului. F`r` s`-[i


dea seama, lu` o cutie cu chibrituri [i \ncepu s` se joace
nervos cu ea.
– {i pe urm`?
Pe urm`? Da, ce-am s` fac` dup` aia? {i eu m` \ntreb.
La \nceput, m` gândeam s` r`mân aici pân` la sfâr[itul
anchetei dar, dup` noaptea asta, nu mai [tiu ce s` fac. Ar
fi mai bine s` m` \ndep`rtez de Keith… dar atunci, cum
r`mâne cu leg`mântul pe care l-am f`cut fa]` de
Melanie? Nu, o leg`tur` nu m` va deturna de la datorie!
– Pe urm`, am s` m` \ntorc aici, spuse cu hot`râre.
Vreau s` descop`r cine a omorât-o pe Melanie.
Da, m` a[teptam la r`spunsul `sta, \[i spuse Keith.
– Mi-ar pl`cea s` te ajut \n c`ut`rile tale, se oferi
deodat`, sincer.
Pe urm` t`cu, vizibil tulburat de un conflict interior.
Când \ncepu s` vorbeasc` din nou, Lita r`mase
stupefiat` de cuvintele lui.
– Tu nu e[ti ca celelalte cânt`re]e. Niciodat` n-am
auzit vreo bârf` despre tine, nici \n ziare, nici \n gura
celorlal]i arti[ti.
– Bârfe?
ZEI}A NOP}II 197

– Da… Despre cariera ta, depre turnee… sau


b`rba]ii cu care \]i \mpar]i via]a. De fapt, e cineva?
|ntrucâtva, da. Tu e[ti, fu cât pe ce s`-i r`spund`, dar
se mul]mi cu o m`rturisire mai pu]in compromi]`toare.
– Fire[te, am o via]` sentimental`, dar deocamdat`
nu-mi \mpart via]a cu nimeni.
– Chiar cu nimeni? insist` Keith.
O femeie frumoas` ca tine? \[i spuse \n sinea lui,
dezbr`când-o din priviri.
– N-am zis c` n-am iubit pe nimeni, spuse femeia
râzând. Am spus c` n-am pe nimeni \n momentul de
fa]`.
Da, fire[te, mai cunoscuse doi-trei b`rba]i \naintea
lui, era normal, dar Keith ar fi suportat greu ideea [i
prefera s` schimbe subiectul.
Totu[i, \nainte de a pleca din via]a lui, vroia s-o
cunoasc` mai bine, s` [tie cine-i erau prietenii… Dar nu
era o treb` u[oar` s-o \mblânzeasc` pe Lita. Cu ea, nici
orhideele, nici invita]iile la cin` urmate de dans n-ar fi
fost potrivite, ca pentru celelalte femei c`rora vroia s` le
mul]umeasc` pentru unele " servicii".
– La ce te gânde[ti?
198 KATE ROSE

Keith tres`ri, trezit din gândurile lui.


– M` gândeam cum s` te conving s` mai r`mâi pu]in
cu mine, recunoscu \ntinzându-i mâna.
Ascult`toare, Lita se ridic` [i se apropie de el,
sim]indu-[i inima palpitând.
– Nu cer mai mult decât s` fiu convins`, \i spuse cu
blânde]e.
– Mâine, am s` te duc la aeroport, propuse Keith cu
glasul vibrând de dorin]` [i strângând-o mai tare. O s`
vin s` te a[tept când te \ntorci.
– Hm… ar fi o aten]ie foarte pl`cut`, suspin` tân`ra
femeie cu ochii \nchi[i pe jum`tate, pentru c` b`rbatul
o mângâia savant pe spate.
Foarte repede, pierdu leg`tura cu realitatea, când o
cuprinse dup` umeri [i-l urm` f`r` s` stea pe gânduri. O
conduse \n salon apoi \ncepu s` danseze dup` o muzic`
imaginar`… sau real`?
– Auzi… muzica? articul` femeia cu glas [ov`itor.
– Lâng` tine, aud totdeauna muzic`… murmur`
b`rbatul \nainte de a-i pecetlui buzele cu un s`rut
nesfâr[it.
Capitolul 10

Ajuns` acas` la l`sarea serii, Lita \[i consacrase mult


timp teancurilor de scrisori pe care le primise. |i lua
mult timp s` r`spund` numeroaselor scrisori ale
admiratorilor pe care le primise de când plecase, dar \i
f`cea mare pl`cere.
Cu un ceai cu ghea]` \n mân`, tân`ra femeie se duse
\n curtea interioar`, s` vad` mai bine apusul de soare.
Un pesc`ru[ \ndr`zne] se a[ez` pe zidul jos de piatr` [i
piui zgomotos.
– Bine, bine, morm`i Lita, bine dispus`. {tiu ce
a[tep]i.
200 KATE ROSE

Luând de pe mas` o bucat` de pâine – r`mas` de la


cina frugal`– o arunc` p`s`rii, care se duse imediat s-o
ia.
– S` nu mai a[tep]i altceva! \i strig`. O s` devii prea
dependent de oameni.
Cum pesc`ru[ul, indiferent la sfaturile ei, o privea cu
ochi mari, rotunzi, ad`ug`:
– Nu m` crezi? Cu toate astea, nu-]i dai seama decât
prea târziu!
Printr-o curioas` asocia]ie de idei, vorbele astea
f`cur` s`-i apar` \n fa]a ochilor chipul lui Jack Connery
[i zâmbetul i se [terse de pe buze.
– S`rmanul Jack, murmur`, trist`. N-ar suferi a[a
mult dac` nu s-ar fi ata[at de Melanie.
Oftând, puse mâna pe o alt` scrisoare. Se preg`tea
s-o deschid` cu un cu]it pentru t`iat scrisori, când
\ncremeni.
Scrisul de pe plic… nu se putea a[a ceva! Nu putea
s` fie decât scrisul Melaniei! L-ar fi recunoscut de la un
kilometru.
Veri[oara ei o pusese la po[t` chiar \n ziua dinaintea
dispari]iei, remarc` ea examinând mai atent plicul.
ZEI}A NOP}II 201

Bulversat`, Lita desf`cu foaia de hârtie cu mâini


tremur`toare.

"Draga mea, \ncepu s` citeasc`. Nici nu-]i \nchipui cât


sunt de fericit`. Repeti]iile se desf`[oar` foarte bine.
Clubul este un loc feeric… [i nu spun nimic despre
proprietar [i despre fratele lui!
Aici am \ntâlnit ni[te oameni formidabili. De[i Keith
este tot timpul cu ochii pe mine, am reu[it s`-i dejoc
vigilen]a [i m` distrez la nebunie. Exact cum f`ceam
\mpreun` \n timpul facult`]ii.
M` intereseaz` \n primul rând trei admiratori, care or
s`-mi re]in` aten]ia… da, chiar [i a ta. Pentru moment,
vreau s` v`d care-mi place mai mult. |i las s` a[tepte f`r`
s`-i descurajez [i situa]ia este foarte nostim`. Sunt
\ntr-adev`r foarte gelo[i!
Ast`-sear`, am \ntâlnire cu unul dintre ei. Da, da, [tiu
c` nu e[ti de acord cu a[a ceva, dar nu pot s` m`
st`pânesc. Nimic nu m` excit` mai mult decât atunci
când v`d un b`rbat gelos! |mi \nchipui ce s-ar \ntâmpla
dac` grecul meu ar afla. {tii ce se spune despre greci [i
impulsurile lor homerice… Dac` nu intervine ceva
202 KATE ROSE

neprev`zut, ar trebui s` plec de la club imediat dup`


Jack [i \nainte ca Sean s` treac` s` m` caute. Da, fire[te,
Jack m-a pus s` jur c` am s` fiu " cuminte" [i, dac` ar afla
de n`zbâtiile mele, a[ fi nevoit` s`-mi mai iau odat` un
angajament. Dar… nu m-a iertat totdeauna? {i pe urm`,
o femeie are dreptul s` se mai distreze din când \n
când, nu?
Lita, Lita… dac-ai fi aici, ]i-a[ s`ruta mâinile. F`r`
garan]ia ta, Keith nu m-ar fi angajat niciodat`. {i acum
mi-a[ \neca am`r`ciunea \n alcool, \n loc s` m`
preg`tesc s` probez o rochie de scen`, provenind de la
unul dintre cei mai [ic croitori din ora[. Te rog, \ncearc`
s` vii s` m` vezi. O s` \n]elegi mai bine ceea ce \ncerc
s`-]i spun. Am impresia c` tr`iesc un vis… cu o
diferen]`: de data asta, totul e adev`rat."
Lita citise ultimele rânduri printre lacrimi [i, când
l`s` scrisoarea pe mas`, izbucni \n hohote. Se dispre]uia
pe sine \ns`[i c` nu avusese mai mult` grij` de Melanie,
care era atât de imatur`, incapabil` s` se apere de
primejdiile care o pândeau \n via]`.
Fr`mântat` de furie, durere [i remu[c`ri, Lita plec`
din curtea interioar` [i porni cu pas gr`bit pe c`rarea
ZEI}A NOP}II 203

\nclinat` care ajungea \n cap`tul falezei. De obicei , un


efort fizic prelungit o ajuta s`-[i reg`seasc` lini[tea
interioar` când o tulbura o problem` grav`. Totu[i,
ast`zi remediul se dovedi ineficient. Lita r`mase mult
timp nemi[cat` \n cap`tul falezei, cercetându-[i atent
\ndoielile [i regretele. Dup` mult timp, nu-[i putea da
seama cât, natura parc`-i mai temper` suferin]a. Nu
disp`ruse, ci doar se domolise.
– Melanie… ce vroiai s` spui când vorbeai de cei trei
"admiratori"? \ntreb` Lita cu voce tare. Trei b`rba]i…
Unul dintre ei este Sean, e clar… Keith este al doilea?
Imediat, un val de gelozie o cople[i pe Lita, care
\ncerc` \n zadar s` gândeasc`. Keith era mai "interesat"
de Melanie decât de ea? Posibilitatea asta o f`cea s` se
simt` \ntr-un abis de suferin]` cumplit`. Dar,
deocamdat`, nimic nu-i permitea s` fac` lumin` \n
problema asta, astfel \ncât, cu mare efort, alung` ideea
din minte.
– Cine poate fi al treilea b`rbat? ]ip` \n zare.
La Sydney's, Lita vorbise cu o mare parte a clien]ilor
obi[nui]i, dar nimeni nu amintise de un prieten serios al
Melaniei. Era clar c` misteriosul admirator trebuia s` se
204 KATE ROSE

\ntâlneasc` \n secret cu ea. |n secret… {tia motivul care


o f`cea pe veri[oar` s` procedeze a[a, \ns` de ce ar fi
acceptat un b`rbat o asemenea situa]ie?… Sau avea [i el
ceva de ascuns?
– Foarte bine. Am s` fac un pic de exerci]iu, am s`
termin de citit coresponden]a [i s` plec la Washington.
Sunt sigur` c` o s` g`sesc r`spunsul la aceast` \ntrebare.
|n sinea ei, se temea de ce-ar putea s` g`seasc`.
– Nu, e imposibil, \i cunosc prea bine. N-ar putea s`
fac` o asemenea monstruozitate. Dac` ar fi vinova]i, i-a[
sim]i.
A[a crezi? insist` o voce interioar`. Te-ai l`sat sedus`
de farmecul lor [i nu mai e[ti deloc obiectiv`. Doar [tii
foarte bine: Keith \]i ascunde ceva.
– Nu pot s` m` \n[el atât \n privin]a lui Keith,
exclam` cu voce tare, luptând cu disperarea. Nu se
poate a[a ceva…
N`ucit`, Lita ridic` ochii spre cer ca [i cum ar fi putut
g`si o solu]ie \n stelele care ap`reau. Din nou, se
cutremur` [i se strânse \n bra]e. Ce bine-ar fi fost dac`
ar fi fost Keith aici, se trezi oftând. Ar fi [tiut s-o
reconforteze cu câteva cuvinte [i mângâieri. Apoi, cu o
ZEI}A NOP}II 205

sumedenie de amintiri \n minte, porni spre cas`, \nainte


de a se \nnopta de tot. Pe drum, avea tot timpul \n fa]a
ochilor imaginea lui Keith… Ca urmare, \ncepu s` se
gândeasc` la cântecul la care lucra.

"Dar \ntr-o zi \n sfâr[it… ai intrat \n via]a mea.


Din prima privire, mi-ai cucerit inima
Trupul care descoperea dragostea.
M-ai \nv`]at tot… apoi ai plecat."

|n fond, era exact ce f`cuse Keith. Cu o u[urin]`


deconcertant`, d`duse la o parte barierele pe care le
ridicase \n jurul ei de ani de zile, [i-i cucerise inima. Ca
s` scape de gândurile tulbur`toare [i s` se mai
\nc`lzeasc`, Lita ajunse \n cas` alergând. Dup` un du[
scurt, se \mbr`c` \n c`ma[a de noapte [i se urc` \n patul
cald.
Dar nesiguran]a o tortura… {i când te gânde[ti c`
n-avea pe nimeni spre care s` se \ntoarc`, pe nimeni
care s-o ajute. Niciodat`, din ziua \n care tat`l ei \i
spusese c` pleac`, nu se sim]ise atât de singur` [i de
dezorientat`. Avea nevoie s` vorbeasc` cu cineva, s`-[i
206 KATE ROSE

deschid` inima… [i [tia cu cine. Unui b`rbat ceva mai


aspru, cu o privire grav` [i un zâmbet ciudat, al c`rui
trecut r`mânea ascuns \n umbr`… Cât \i lipsea!
Cu speran]a s` adoarm` cât mai repede, se ghemui [i
trase p`tura pân` sub b`rbie. Se afund` \n acest cocon
protector cu un oftat.
Se s`turase de chinurile din fiecare zi.. O s` v`d
mâine cum stau lucrurile, trase concluzia \nchizând
ochii. Da, mâine lucrurile se vor rezolva…
|nainte de a adormi, v`zu din nou chipul lui Keith,
ochii sumbri \n care sclipea o flac`r` periculoas`…

***

La mii de kilometri dep`rtare, o sclipire


amenin]`toare juca \ntr-adev`r \n ochii lui Keith. Clubul
abia se \nchisese [i se preg`tea s` plece acas` când fu cât
pe ce s` dea peste fratele lui, care se \mpleticea pe holul
slab luminat.
– Credeam c` ai plecat deja, spuse el dezaprobator.
ZEI}A NOP}II 207

Sean f`cu o grimas` care se vroia un zâmbet ironic [i


o reveren]` adânc`.
– Mereu preocupat s` ai grij` de fratele mai mic, a[a
cum ]i-a spus mama? replic` acesta pe un ton sfid`tor.
Numai c` ui]i un lucru: am crescut. Nu mai trebuie s`
m` ghidezi \n via]`.
– Chiar ai crescut? Nu mi-am dat seama.
Sarcasmul era limpede ca lumina zilei [i rivalitatea lor
dintotdeauna se trezi.
Sean se aplec` spre fratele s`u, cu o expresie de
bravad`. Duhnea a whisky.
– Eram sigur c` n-ai remarcat, nu remarci niciodat`
nimic…
– E[ti beat. Te duc acas`.
– Nici nu m` gândesc, protest` Sean f`când un pas
\napoi. Am s` m` \ntorc singur. }in [i eu la b`utur`, la
fel ca tine…
Keith \l privi vreun minut f`r` s` spun` o vorb`. Pân`
la urm`, se pr`bu[i pe jos, incon[tient. |l ridic`, \l lu` pe
um`r [i porni spre ie[ire… unde-l descoperi pe
gardianul de noapte, care supraveghea ce se \ntâmpla.
– Bun` seara, spuse Keith glacial.
208 KATE ROSE

– Bun` seara, domule Christophe, r`spunse cel`lalt


cu condescenden]`.
Duse mâna la caschet` s`-l salute [i deschise u[a, f`r`
s` \ndr`zneasc` s` fac` vreo remarc`.
– N-am… n-am v`zut nimic, domnule Christophe, se
gr`bi el s` spun` cu glas \ngrijorat.
– Perfect, replic` Keith, care se \ndrepta deja spre
garaj cu povara pe um`r. Mul]umesc, Grady.
Locuin]a lui Sydney Keith, situat` \n mijlocul
cartierului reziden]ial din Washington, era \ntr-adev`r
superb`. Dup` ce trecu de poarta grea de fier firjat,
cupeul lui Keith merse pe aleea pietruit` m`rginit` de
copaci [i flori [i opri chiar \n fa]a casei. {oferul \l \njur`
pe grece[te de nenum`rate ori pe Sean, beat mort, \l lu`
din nou pe um`r [i urc` cele câteva trepte ca s` ajung`
pe peronul casei. B`tu la u[` de câteva ori cu ciocanul
\n form` de cap de leu, apoi trase câ]iva pumni \n u[` ca
s` gr`beasc` lucrurile.
– Fir-ar s` fie, Sydney, spuse Keith printre din]i,
gr`be[te-te s` vii s` deschizi!
Dup` o a[teptare prelungit`, u[a se deschise f`când
loc unei femei bine f`cute, care-[i privi fiii, nemul]umit`.
ZEI}A NOP}II 209

– Cum \ndr`zne[ti s` treze[ti tot cartierul la trei


diminea]a?! \l \ntâmpin`, indignat`. Intr` repede,
\nainte s` se trezeasc` vecinii!
– Nu-]i face griji, replic` Keith dispre]uitor. Sunt prea
preocupa]i de intrigile de mâine ca s` mai aud` altceva.
Urmat de maic`-sa, se duse \n sufragerie [i \[i a[ez`
fratele pe o canapea. Sidney Keith, \mbr`cat` \ntr-un
dezabie vaporos, se gr`bi s` ajung` la sofa, unde
\ngenunche lâng` Sean.
– Ce s-a \ntâmplat? se nelin[ti mama.
– Ce se-ntâmpl` \ntotdeauna, r`spunse Keith
ridicând din umeri. {i-a \necat necazurile \n whisky.
Sydney \l mângâie pe Sean pe fa]` cu o mân` delicat`,
ca s`-i dea la o parte câteva [uvi]e rebele. Sean era
oricum copilul ei…
– Ce-o s` facem, Keith? \ntreb`, nelini[tit`. Trebuie
s`-l ajut`m.
– Gre[eala a fost c` l-am ajutat prea mult, veni
r`spunsul f`r` ocoli[uri. A venit vremea s`-[i ia via]a \n
propriile mâini.
Keith \i mai spusese asta de o sut` de ori, f`r` ca ea
s`-l asculte. Ast`zi, nu mai putea s` suporte ce se
210 KATE ROSE

\ntâmpla. De câteva minute, Sydney nu-l sl`bea din ochi


pe Keith [i \[i \nchipuia f`r` greutate la ce se gândea. |i
cuno[tea foarte bine pe b`rba]ii din via]a ei ca s` nu le
citeasc` gândurile. Dup` un timp, \[i \ndrept` aten]ia
spre Sean, care \[i revenea \n fire.
– …e[ti atât de frumoas`… \ntoarce-te, draga
mea… morm`ia tân`rul.
– S-a \mb`tat din cauza unei femei?! se minun`
Sydney.
{tia bine c` Sean, la fel ca [i Keith, era hot`rât s` nu
se ata[eze de nici o femeie, ci doar s` profite de fiecare
dintre ele.
– Nu, o lini[ti Keith. Sean se ridic` \ntr-un cot cu o
mutr` de mahmur, strâmbându-se, pentru c` \[i sim]ea
capul gata s` explodeze.
– Deci, m-ai adus acas` pân` la urm`. Ce con[tiincios
e[ti! Pun pariu c` ai fi preferat s` te \ntorci la tine, s-o
visezi pe frumoasa Lita, \l lu` el \n zeflemea.
– Lita? \ntreb` Sydney, pe care expresia brusc
furioas` a lui Sean o intriga.
– Lita Winslow. A cântat la club câteva s`pt`mâni,
explic` laconic Keith.
ZEI}A NOP}II 211

– Da, cea mai fermec`toare pas`re a paradisului care


a fost vreodat` la Sydney's, interveni Sean. {i ce pene
are…
Beat sau treaz, nu putea rezista s` nu-i fac` nepl`ceri
fratelui mai mare! Dar, de data asta, cearta lor nu avu
timp s` se dezl`n]uie, pentru c` interveni Sydney.
– Lita Winslow… vedeta?
– Chiar ea. Lita i-a atins punctul vulnerabil… inima
de piatr` a b`trânului nostru Keith.
– |]i dau un sfat: nu te amesteca \n povestea asta, \i
recomand` Keith sec.
Sean \l privi du[m`nos [i parodie un salut militar.
– Da, comandante! Dar fii bucuros c` n-am \ncercat
s` ]i-o suflu pe Lita, a[a cum am f`cut cu Melanie.
– Termin`, Sean, ordon` Keith pe un ton ce nu
admitea replic`. O s` mai vorbim despre asta dup` ce te
treze[ti.
– De acord, de acord, r`spunse Sean râzând cu
am`r`ciune. Pân` atunci, ia leg`tur` cu avoca]ii. O s` ai
nevoie de ei ca s` m` sco]i din joc de data asta!
Sydney p`li imediat [i ajunse instantaneu lâng` u[a
salonului, \nfigându-[i degetele \n bra]ul lui Keith.
212 KATE ROSE

– Pentru numele lui Dumnezeu, despre ce vorbe[te?


De ce e nevoie de un avocat?
|nainte de a-i r`spunde, Keith \i prinse mâinile \n ale
lui [i o s`rut` cu respect. Pe urm` o conduse pân` la
scar`.
– Nimic important, n-ai de ce s`-]i faci griji, mam`.
Stai lini[tit`, am eu grij` de el.
– Dar…
– E beat, [i nefericit, o \ntrerupse Keith obligând-o s`
urce câteva trepte. |l [tii…
Ezit` o clip`, dup` care continu`:
– Dup` p`rerea mea, ar trebui s`-l sile[ti s` plece de
acas`, s`-[i g`seasc` ceva de lucru [i s` \nceap` s`
zboare cu propriile lui aripi. Esen]ialul este s` se
considere \n sfâr[it b`rbat, capabil s`-[i f`ureasc` singur
viitorul. Cât timp va r`mâne \n umbra mea, nu va avea
\ncredere \n el \nsu[i.
Dragul de Keith. Ca totdeauna, lua asupra lui toat`
r`spunderea, \[i spuse Sydney, impresionat`. Avea
dreptate, bine\n]eles…
– Nu e[ti singurul care-l pui \n umbr`, \l corect`
mama trecându-i cu tandre]e o mân` prin p`r. Mai ales
ZEI}A NOP}II 213

eu \l sufoc. A ap`rut prea târziu… când nu mai aveam


destul timp pentru un al doilea copil.
Un v`l de triste]e \i \ntunec` tr`s`turile delicate.
– Am f`cut gre[eli, recunosc asta, dar nu e \nc` prea
târziu s` le repar, decret` femeia cu glas hot`rât. Acum,
\ntoarce-te acas`. Cred c` e[ti extenuat. O s` facem un
consiliu de familie mâine, când o s`-[i revin` \n fire. S`
ne \ntâlnim s` zicem… la ora ceaiului? Keith, amuzat
f`r` s` vrea, cl`tin` din cap \n semn c` nu.
– |mi pare r`u, mam`, sunt ocupat toat`
dup`-amiaza. S` ne \ntâlnim diminea]`, sau s` l`s`m
discu]ia pentru poimâine.
Un hohot de râs sarcastic ajunse pân` la ei de la baza
sc`rii. Privind \n jos, \l descoperir` pe Sean care, cu
chiu cu vai reu[ise s` vin` [i el, [i st`tea sprijinit cu
spatele de zid ca s`-[i p`streze echilibrul.
– Ha ha, e[ti ocupat dup`-amiaz`, spuse \n batjocur`.
Pun pariu c` te duci s-o a[tep]i pe Lita la aeroport.
Mam`, dac` a[a stau lucrurile, s-ar putea s` nu-l mai
vedem o s`pt`mân`. Nu-i a[a, Keith? Dac`-mi aduc bine
aminte, ultima dat` când ai condus-o acas`, ai disp`rut
dou` zile.
214 KATE ROSE

|nainte de a putea continua, Keith veni imediat lâng`


el, \l prinse de gulerul hainei [i-l ridic` de jos, cu o
expresie desfigurat` de furie.
– Dac` \ndr`zne[ti vreodat` s` spui ceva r`u despre
Lita, te strivesc ca pe un p`duche, \l amenin]` pe un ton
feroce.
Cu toat` situa]ia \n care era, Sean \n]elese c` mersese
prea departe. Keith nu spunea vorbe goale.
– E de la sine \n]eles c` n-am s` spun a[a ceva \n fa]a
unor str`ini, dar acum, suntem \n familie.
Cu o \ncetineal` care-i tr`da tensiunea interioar`,
Keith \i d`du drumul.
– Eu plec, m` tem c` n-am s` m` mai pot controla
mult timp. A[a cum am stabilit, ne \ntâlnim mâine
diminea]`… sau mai târziu.
Se r`suci pe c`lcâie [i ie[i cu pas hot`rât, urm`rit cu
privirea de Sydney [i de Sean, \nc` z`p`ci]i de violen]a
lui. Când auzir` motorul ma[inii pornind, mama [i fiul
se privir`, la fel de n`uci]i [i unul [i cel`lalt.
– M`… m` duc s`-mi fac o cafea, spuse Sean cu glas
nesigur.
– Vin [i eu. Vreu s`-]i pun câteva \ntreb`ri.
ZEI}A NOP}II 215

***

– Pe aici, doamnelor [i domnilor, anun]` gazda


ar`tând pasarela.
Lita \[i lu` geanta [i bagajul de mân`. Cu inima
b`tând gata s`-i sparg` pieptul, se amestec` printre
pasagerii care coborau din avion.
{i când se gândea c` a[teptase clipa asta cu atâta
ner`bdare! Acum, când ajunsese la destina]ie, o chinuia
o nelini[te surd`. Parc` trecuse o eternitate din ziua \n
care plecase… dar Keith n-o sunase niciodat` [i nu mai
era sigur` de nimic.
|n mul]ime, recunoscu o siluet` pe care ar fi
cunoscut-o dintr-o mie. Cu un gest de cochet`rie, \[i
netezi taiorul pu]in [ifonat [i \[i arunc` p`rul pe spate,
\nainte de a-i face un semn cu mâna lui Keith.
Venise deja lâng` ea, tulburat \nc` o dat` de
frumuse]ea ei str`lucitoare. Era la fel de frunoas` cum
\[i aducea aminte.
216 KATE ROSE

– M` \ntrebam dac` ai s` vii, bâigui Lita când se


trezir` fa]` \n fa]`.
– Nu ]i-am promis?
– Ba da, dar a trecut atâta timp…
– Atâta timp? repet` b`rbatul, \ncântat \n sinea lui,
cuprinzând-o cu un bra] de mijloc. Pentru el, s`pt`mâna
de desp`r]ire fusese interminabil`, dar nu se a[tepta ca
[i ea s` gândeasc` la fel.
– Credeai c` doar \n câteva zile a[ putea s` m`
schimb?
– Dac` stau s` m` gândesc… trebuie s` recunosc c`
m-am gândit [i la a[a ceva, spuse Lita.
Keith o s`rut` pe buze \nainte de a-i lua valizele.
– Hai s` mergem. S` ajungem repede, ca s`-]i pot dovedi
c` temerile tale au fost f`r` motiv. Fericit` la culme, Lita \l
lu` de bra] [i-l urm` spre ie[irea din aeroport. Deodat`,
cerul i se p`rea mai senin, via]a mai frumoas`. Lâng` Keith,
nu i se putea \ntâmpla nimic r`u, era \n siguran]` [i fericit`.
Totu[i, \n adâncul sufletului, un glas \i spunea c`
avea de \ndeplinit o sarcin` penibil`… [i c` trebuia, mai
devreme sau mai târziu, s` pun` ni[te \ntreb`ri
periculoase pentru fericirea ei firav`.
Capitolul 11

Imediat dup` ce u[a se \nchise \n urma lor, Keith l`s`


jos valizele [i o lu` \n bra]e pe Lita. Ca de obicei, \ntre
ei era o atrac]ie miraculoas`. Tremurând neputincioas`,
Lita \i oferi buzele cu ardoare.
– Sunt atât de fericit c` te-ai \ntors, \i [opti Keith la
ureche.
Lipit` de pieptul lui, cu ochii \nchi[i, Lita frem`t`
atunci când mâinile lui i se strecurar` sub haine [i se
a[ezar` pe pielea goal`.
L`sând deoparte orice re]inere, se lipi de el ca s`-l
fac` s` \n]eleag`.
218 KATE ROSE

– {i eu sunt fericit` c` sunt aici, r`spunse tân`ra


femeie dup` un s`rut interminabil. }i-am sim]it teribil
lipsa, m`rturisi f`r` s` vrea.
Cu o putere irezistibil`, Keith o ridic` \n bra]e [i o
duse \n camera ei. Cu un zâmbet de satisfac]ie, Lita \[i
\nfund` degetele \n p`rul negru al companionului ei, \l
sili s` ridice capul [i-l s`rut` cu pasiune.
Aprins de aceste dovezi de dorin]`, Keith o l`s` jos
lâng` pat [i \ncepu febril s-o dezbrace. Când Lita fu \n
sfâr[it goal`, se arunc` \n bra]ele lui cu atâta ardoare,
\ncât \l f`cu s` se clatine. Strâns \mbr`]i[a]i, c`zur` unul
peste altul \n pat.
– Da, oh da, Keith, strig` Lita \n timp ce-[i \nnoda
picioarele \n jurul lui.
– A[teapt`… o clip`, o rug` el f`când eforturi s`-[i
descheie catarama centurii.
|ns` Lita, cuprins` de o patim` pe care nu o mai
cunoscuse pân` atunci, nu era \n stare s` se potoleasc`.
– Ce te amuz` atât? \ntreb` lene[ Keith, f`r` s` fac`
nici o mi[care.
– N-ar fi trebuit s` te \mbraci a[a, dac` [tiai c` vii la
mine.
ZEI}A NOP}II 219

B`rbatul \i zâmbi [i o strânse tandru \n bra]e.


– Da, dar nu-mi \nchipuiam c` ai un asemenea…
apetit, se justific` el, ostentativ stupefiat.
– Of! se indign` Lita care lu` o pern` [i i-o arunc` \n
cap.
Keith evit` f`r` probleme proiectilul [i se rostogoli
din nou peste ea.
– Hm, morm`i el, aparent amenin]`tor. Nu-mi place
violen]a… mai ales \n pat.
– Da?! Adineauri a[ fi crezut contrariul…
– Nu a[ numi asta violen]`, murmur` el, [i n-ai avut
decât ce meritai, pentru c` m-ai \nnebunit de tot… De
altfel… cred c` nu te-am pedepsit cu asprime, ad`ug`
b`rbatul pofticios, \nainte de a o purta din nou pe un
t`râm al volupt`]ii.
|n ardoarea de a o avea, nu se gândise nici o clip` la
consecin]ele posibile, [i \[i imputa atâta u[urin]`.
– Ce-o s` facem dac` r`mâi \ns`rcinat`?
– Sunt foarte pu]ine [anse \n perioada asta, \l lini[ti
Lita.
Se apropie de el, \[i sprijini capul pe um`rul lui [i-i
puse un bra] pe piept.
220 KATE ROSE

– Vedem noi, oft` b`rbatul, s`rutând-o tandru.


Mai trecu ceva timp. Cu un bra] sub ceaf`, Keith
\nchisese ochii. P`rea c` doarme. Vis`toare, Lita profit`
s` admire umerii la]i, pieptul musculos [i picioarele
nervoase ale amantului… Pân` \n clipa când, avertizat`
de un al [aselea sim], ridic` privirea [i \ntâlni ochii lui
Keith, care \i surprinsese cercetarea.
– Uit`-te la mine cât vrei, o lini[ti amuzat de
\ncurc`tura femeii care se \nro[ise pân` \n albul ochilor.
Din moment ce pot s` fac [i eu la fel…
L`sând ru[inea la o parte \n fa]a tandre]ii pe care o
citea \n ochii lui, Lita \i explor` \ncet pieptul. De mai
multe ori, sim]i câteva cicatrice sub vârfurile degetelor.
– De unde sunt astea?
– Ah, nu-i nimic. Doar sigiliul diplomelor [colii
str`zii, preciz` el privind-o \nduio[at.
– Vrei s` la[i la o parte enigmele?! se indign` Lita. Te
rog, Keith. A[ vrea s` [tiu…
Cum o privea fix, zâmbind, dar f`r` s` scoat` o vorb`,
Lita alese o alt` tactic`. Cu un deget, urm`ri o t`ietur`
lung` pe partea stâng`, care se termina cu un semn urât,
rotund.
ZEI}A NOP}II 221

– Parc-ar fi o urm` de cu]it, remarc` ea pe un ton


dezinvolt.
|nc` mult timp, Keith r`mase t`cut. Pe urm`, convins
c` nimic nu o descuraja, oft`:
– Hm… da… o mic` opera]ie, \n timpul unei
\ncurc`turi dintr-o sear`.
– Ai trecut de mai multe ori pe la "clinica" asta,
sublinie ea cu gravitate.
Keith o prinse de mân` ca s-o \mpiedice s` continue
inventarul [i o s`rut`.
– Ai dreptate, trebui s` recunoasc`. Chirurgii mei nu
erau niciodat` mul]umi]i de ceea ce f`ceau [i au \ncercat
\n mai multe reprize… dar asta n-are nici o importan]`.
– N-ai dreptate, protest` Lita cu \nc`p`]ânare. M`
intereseaz` totul despre tine, chiar [i cel mai
ne\nsemnat am`nunt. Vreau s` \n]eleg ce a f`cut din tine
b`rbatul de ast`zi.
Keith o sim]ea sincer` \n nelini[tea ei, a[a \ncât nu
era iritat de insisten]`. De altfel, când \l privea \n felul
`sta, se sim]ea topindu-se [i era tentat s` nu-i ascund`
nimic din via]a lui.
– E[ti o vr`jitoare adorabil`, \i repro[` cu tandre]e.
222 KATE ROSE

M` simt f`r` voin]` \n fa]a ta.


– E chiar a[a grav?
– Da, morm`i strângând-o \n bra]e. |nc` nimeni nu
m-a impresionat ca tine [i nu [tiu cum s` m` lecuiesc de
aceast` sl`biciune periculoas`. Am probleme mari din
cauza ta!
– |mi pare r`u.
– Hm… \ntr-adev`r, a[a se pare, bâigui \n fa]a acestei
minciuni \ndr`zne]e pentru c` Lita, la aceast`
m`rturisire, se lipise [i mai tare de el cu un zâmbet
deschis.
Era prima ruptur` \n armura lui, jubil` \n sinea ei
tân`ra femeie. Cu r`bdare, poate va reu[i s-o desfac`
bucat` cu bucat` ca s` ajung` la adev`ratul Keith, la
sentimentele lui ascunse, la dorin]ele lui secrete.
– Pete Fallon mi-a spus c` a]i copil`rit \mpreun`, a[a
e? se hazard` \ncet, pentru c` se temea de reac]ia lui.
– A[a e.
Tonul era neutru [i chipul inexpresiv, \ns` Lita nu se
descuraj`.
– Spune c` \n copil`rie, te b`teai de multe ori cu al]i
b`ie]i din cauza mamei tale. De atunci sunt cicatricele?
ZEI}A NOP}II 223

De ce i-ar r`spunde? se \ntreb` Keith. Nu-i pl`cea


s`-[i aduc` aminte de perioada aceea! Numai c` toate
barierele protectoare pe care le ridicase \n jurul lui
c`deau singure atunci când Lita st`tea lipit` de el. Oare
din cauz` c` era dezbr`cat, lâng` ea, [i prea epuizat ca
s` se apere cu \nd`r`tnicia lui obi[nuit`? La gândul `sta,
pe buze \i ap`ru un zâmbet. Nu, motivul vulnerabilit`]ii
sale era altul.
Lita \i era atât de drag`, \ncât vroia s` fie un \ntreg
\mpreun` cu ea.
– E[ti \nc`p`]ânat` ca un catâr, \i repro[` cu
blânde]e. Dar ca s` m` \ntorc la \ntrebare, r`spunsul e
nu. Provin de la ni[te \nc`ier`ri cu o ga[c` din
vecin`tate, când aveam cincisprezece ani.
– F`ceai parte dintr-o "ga[c`"?
– Nu. {i tocmai de aici au \nceput necazurile. Clanul
considera cartierul ca fiind teritoriul s`u. Când le-am
spus ce credeam despre sistemul lor, n-au prea fost de
acord!
– De câte ori te-ai b`tut? \ntreb` Lita cu jum`tate de
gur`.
– Am uitat… r`spunse Keith evaziv.
224 KATE ROSE

Destule, \n orice caz. Cum nu m` d`deam b`tut, s-au


l`sat p`guba[i [i au renun]at la legea aia idioat`.
Un c`scat prelung \l \ntrerupse. Cu un oftat
satisf`cut, Keith se \ntinse [i pe urm`, f`r` nici o
prevestire, o f`cu pe Lita s` se rostogoleasc` peste el.
– Bine, acum c` ]i-am satisf`cut curiozitatea
nes`]ioas`, e rândul t`u s`-mi r`spunzi la o \ntrebare.
– Te ascult, accept` Lita, docil`.
– Nu ]i-e team` de ce-a[ putea s` te \ntreb?
Atunci când, la fel ca acum, era cuib`rit` \n
\mbr`]i[area lui c`lduroas`, nu se temea de nimic.
– Nu, declar`, hot`rât`.
|ncrederea oarb` pe care i-o ar`ta \l impresion` pe
Keith. |n via]a lui, nu avuseser` mul]i asemenea
\ncredere \n el.
– Cât crezi c` o s` r`mâi aici, de data asta? o \ntreb`
pe un ton cât se putea de neutru. Câteva clipe, cea
\ntrebat` \nchise ochii, sim]ind cu pl`cere atingerea
trupurilor goale pe care nimic nu le desp`r]ea, c`utând
s`-[i imprime senza]ia \n memorie pentru totdeauna.
– Nu [tiu. |n definitiv, sunt st`pân` pe mine \ns`mi [i
sunt liber` s`-mi organizez timpul a[a cum vreau.
ZEI}A NOP}II 225

Destul de satisf`cut de r`spuns, Keith \i zâmbi. |i


mu[c` \n joac` lobul urechii \n timp ce mâinile \i
alunecar` senzual pe pielea satinat` a spatelui [i
[oldurilor.
– |n clipa asta, ce vrei s` faci? \ntreb` cu glas r`gu[it,
\n timp ce ea \ncepea s` geam` de pl`cere.
– Vreau… s` r`mân… cu… tine, reu[i s`
bolboroseasc` \ntre dou` s`ruturi pasionale.
Keith se preg`tea deja s-o rostogoleasc` sub el, când
sun` telefonul.
Cu toate protestele indignate ale lui, Lita se d`du jos
din pat [i se duse \n grab` s` r`spund`.
– Alo? \ntreb` cu r`suflarea t`iat`.
– Lita? Sunt Pete Fallon. A[adar, te-ai \ntors! Nu
speram s` te g`sesc a[a u[or.
– Ce pot s` fac pentru dumneata, comisare?
Keith, care-[i tr`sese pantalonii, veni lâng` ea. Când
\n]elese cine era la telefon, f`cu o mutr` stânjenit`, se
a[ez` pe bra]ul fotoliului de al`turi [i-i \ntinse o c`ma[`
pe care o \mbr`c` recunosc`toare.
– Vroiam s`-]i vorbesc despre moartea veri[oarei tale,
explic` Pete de la cel`lalt cap`t al firului.
226 KATE ROSE

Aceste cuvinte fur` de-ajuns ca s` n`ruie farmecul


ultimelor ceasuri. Trezit` brutal la realitate, Lita sim]i o
grea]` la amintirea oribilului omor.
– Bine\n]eles, te ascult.
– A[ putea s` trec pe la tine peste vreo jum`tate de
or`?
– O jum`tate de or`? repet` cu voce tare privindu-l
\ntreb`tor pe Keith. Acesta \ncuviin]` cl`tinând din cap,
f`r` s` par` totu[i \ncântat de aceast` perspectiv`.
– Perfect, atunci te a[tept, \ncheie Lita.
– P`i… ad`ug` Pete nesigur, dup` ce-[i drese glasul.
A[ vrea s` vorbim… doar noi doi.
– Doar noi doi? repet` Lita cu glas tare, ca s-o aud`
Keith. F`r` s`-[i ascund` surprinderea, Keith \i f`cu
semn c` era gata s` coopereze.
– Da, contin` Pete cu stânjeneal`. M` gândeam c`
poate… poate Keith este la tine. Scuz`-m` c` spun
asta…
– E[ti foarte perspicace, Pete, dar nu-]i face griji,
Keith este de acord s` plece.
– Ah, atunci foarte bine… spune-i c` nu stau prea
mult. Nu vreau s` v` deranjez din treburile personale.
ZEI}A NOP}II 227

– Am s`-i transmit mesajul. Pe curând.


Sunt convins` c`, \n ciuda protestelor mele, Pete
Fallon n-ar fi ezitat s` deranjeze treburile personale" ale
lui Keith, dac` acesta ar fi \nc`lcat legea, \[i spuse tân`ra
femeie \nchizând telefonul. O prietenie ciudat` \i unea
pe cei doi b`rba]i!
|ntoars` \n camer`, Lita d`du peste Keith, care o
precedase, a[ezat pe pat ca s`-[i strâng` [ireturile
pantofilor. Imediat, se ridic` [i \ncerc` s`-[i pun` p`rul
\n ordine. Remarcând c` \nc` \i mai purta c`ma[a, Lita
i-o d`du \napoi [i \[i puse un dezabie.
– Pot s` te sun peste o or` sau dou`, s` [tiu dac` e
posibil s` ne vedem disear`?
– Pardon?… Ah, da, bine\n]eles, murmur` ea
distrat`. De fapt, \l privea fascinat` cum \[i punea
cureaua pantalonilor. Keith, care observase, râse
\nceti[or [i o lu` \n bra]e.
– Dac` ai s` continui s` te ui]i a[a de pofticioas` la
mine, Pete s-ar putea s` aib` o surpriz` când va veni, o
amenin]` el.
– Ai dreptate. Atunci, pleac` mai repede, \i spuse f`r`
tragere de inim`.
228 KATE ROSE

– O s`-]i telefonez, promise Keith cu glas vibrant


\nainte de a pleca.

***

– Cum a fost vremea \n California? \ntreb` Pete


Fallon când Lita \l pofti \n sufragerie.
Tân`ra femeie, care termina s`-[i descurce p`rul \nc`
ud dup` du[, \i ar`t` fotoliile [i-l invit` s` se a[eze. |n
loc de fotoliu, Pete \[i alese un scaun cu sp`tar \nalt. I se
p`rea destul de incomod s`-i aduc` aminte c` era aici \n
misiune [i nu \ntr-o vizit` de curtoazie. Cu gra]ie, Lita \[i
ceru scuze [i se duse \n camera ei s`-[i lase peria.
Picioarele goale nu f`ceau deloc zgomot pe mocheta
groas`. Nu trebuie s` fii un mare filozof ca s` \n]elegi s`
Lita abia ie[ise din bra]ele lui Keith, \[i spuse Pete
Fallon. Tenul colorat [i sclipirea din ochi, totul tr`da o
femeie \ndr`gostit` [i satisf`cut`. Nici nu se mai
ascundea. Lita se ar`ta discret` [i politicoas`, \ns` deloc
ru[inat` de leg`tura ei.
ZEI}A NOP}II 229

|n sinea lui, Pete oft`. |[i invidia prietenul. Lita era o


femeie excep]ional`… De fapt, formau \mpreun` o
pereche perfect`, ie[it` din comun. Se meritau unul pe
altul.
|ntoarcerea tinerei femei \i ab`tu gândurile. Abia
a[ezat` \n fa]a lui, Lita atac` direct subiectul care-i
interesa.
– Ai g`sit ceva indicii sau o pist`?
– Nu, nimic… sau mai degrab` nu prea, r`spunse cel
\ntrebat, aducându-[i aminte de câteva am`nunte pe
care le cuno[tea de câteva zile [i de care Lita nu [tia.
Datorit` unui num`r de informa]ii, acum avem o idee
destul de clar` depre ce s-a \ntâmplat cu Melanie \n ziua
asasinatului.
– Ce s-a descoperit?
Pete se a[tepta la aceast` \ntrebare, dar acum ezita.
Ceea ce nu prev`zuse era comp`timirea pe care Lita o
trezea \n el. |n]elegea dintr-o dat` de ce Keith, de[i greu
de abordat nu-i rezistase.
– Ei bine, se pare c` \n ziua aceea, veri[oara ta a
dormit pân` târziu. A plecat de acas` pe la prânz ca s`
mânce \ntr-un mic restaurant din Georgetown. Dup`
230 KATE ROSE

vreo or`, a fost` v`zut` \ntr-un magazin, unde [i-a


comandat o rochie, care a fost livrat` aici dup` moartea
ei.
Lita \[i aduse atunci aminte de o cutie pe care
poli]i[tii o g`siser` desf`cut` la perchezi]ia
apartamentului. Pe moment, nu-i acordase nici o
aten]ie.
– Da, am pus-o pe undeva, \ncuviin]` ea.
– Pe urm`, un taxi a condus-o la club, unde a repetat
ca de obicei. Doar un incident notabil: la Sydney's a
izbucnit o ceart` \ntre veri[oara ta, Keith [i Sean… [i se
pare c` n-a fost prima de felul `sta.
|n ciuda a[tept`rilor lui Pete Fallon, Lita nu avu nici
o reac]ie la aflarea acestei ve[ti. Atent` la buzele lui, \l
a[tepta s` continue.
– Nu te uime[te asta? \ntreb` el surprins.
|ntrebarea o nelini[ti pe Lita, care \l b`nuia deodat`
c` f`cea ni[te manevre \ntr-un scop neclar.
– De ce-ar trebui s` m` uimeasc`? La urma urmei,
toat` lumea are din când \n când o alterca]ie. Cearta lor
avea un motiv special?
– Nu [tiu, recunoscu Pete ridicând din umeri.
ZEI}A NOP}II 231

Motivul disputei pare s` fi fost, la fel ca alt`dat`,


interesul pe care miss King \l avea pentru Sean, [i
tendin]ei sale de a crea situa]ii delicate. {tii bine c` lui
Sean \i place s`-l exaspereze pe Keith [i [tii cum \[i
conduce Keith clubul: o mân` de fier \ntr-o m`nu[` de
catifea! Conflictele sunt inevitabile! Adaug` la asta
problemele personale ale Melaniei [i pl`cerea ei pentru…
Lita \n]elese imediat ce vroia s` spun` cu atâta tact.
– Pl`cerea ei s` flirteze? complet` interlocutoarea.
– Da. |i pl`cea s`-i provoace pe b`rba]i.
El t`cu dar, cu toat` expresia lui stânjenit`, o privea
pe Lita cu o agerime strict profesional`.
– Crezi c` ar fi putut s` flirteze cu Sean [i cu Keith \n
acela[i timp? re\ncepu poli]istul. Oare a \ncercat s`-l fac`
pe unul dintre ei sau pe amândoi gelo[i?
Cât ar fi vrut s` strige c` insinu`rile astea erau
absurde! Dar cuvintele din scrisoarea Melaniei nu-i
d`deau pace. Veri[oara ei recuno[tea pe fa]` c` \ncerca
s` exacerbeze gelozia "grecului ei." Dar despre care grec
era vorba?
– Cred c` nu te pot ajuta mai mult, Pete. Era un joc
al ei. |i pl`cea s` cread` c` era dorit` de to]i b`rba]ii.
232 KATE ROSE

Dar, cum nu eram la Washington, n-am de unde s` [tiu


mai multe.
S`-i spun despre scrisoarea Melaniei? M` tem s` n-o
interpreteze gre[it… de altfel, nu aduce nici o indica]ie
suplimentar`… |n afar` de probabilitatea existen]ei
unui al treilea pretendent… Cine [tie, poate poli]ia ar
putea s-o foloseasc` mai eficient… ar fi mai bin` s`-i
spun adev`rul.
– Pete, \ncepu, eu…
Cu un gest de scuz`, poli]istul o \ntrerupse [i scoase
din buzunar un pager; un beep-beep anun]a c` era
c`utat. Se ridic` [i porni cu pa[i mari spre u[`.
– Scuz`-m`, dar mi-a fost raportat un caz dificil.
Trebuie s` te p`r`sesc.
– Dar…
– Ne vom mai \ntâlni; mai am s`-]i pun câteva
\ntreb`ri, explic` poli]istul c`utându-[i \n buzunar
cheile ma[inii.
– Pete, am primit o scrisoare! strig` \n timp ce el
cobora sc`rile [i deschidea portiera ma[inii.
Prea târziu. Deja zgomotul motorului \i acoperea
cuvintele [i \n clipa urm`toare, ma[ina o lu` din loc.
ZEI}A NOP}II 233

Vizita lui Pete o l`s` pe Lita dezorientat`. Fusese ceva


\ntre Keith [i Melanie? Nu, era imposibil. N-ar fi putut s`
se \ndr`gosteasc` de un b`rbat implicat direct sau
indirect \n dispari]ia veri[oarei sale. Instinctul ar fi
avertizat-o.
Capitolul 12

La prima sonerie, Lita s`ri \n sus [i ridic` receptorul.


– Fallon ]i-a spus ceva nou? \ntreb` Keith.
– Nu chiar. Poli]ia \[i continu` ancheta. Nu [tiu nimic
\n plus; Pete a fost chemat s` rezolve o alt` problem`,
chiar la mijlocul discu]iei pe care o purtam.
– Asta nu m` surprinde deloc la Pete, coment` Keith.
Ah, scuz`-m` o clip`.
Lita auzi sunetul unor glasuri \n fundal, pe urm`
Keith lu` din nou aparatul [i-i explic`:
– |mi pare r`u, Marty mi-a spus c` avem o mic`
problem` pe care am rezolvat-o pe loc.
ZEI}A NOP}II 235

Ce-ai zice s` cin`m \mpreun` ast`-sear`, aici?


Un loc mai intim ar fi tentat-o mai mult… dar, \n
definitiv, n-avea nici o importan]`.
– Nimic nu mi-ar face pl`cere mai mare… sau, mai
bine zis, nimic nu mi-ar pl`cea mai mult decât s` cinez
cu tine, se corect` pe un ton languros.
|i r`spunse o izbucnire de râs, care trezi \n ea
pasiunea.
– Mi se pare c` vrei s` m` provoci, [opti el cu glas
vibrând senzual. |mi pare r`u c` nu pot s` reac]ionez a[a
cum a[ fi vrut… dar mai ai pu]in` r`bdare. Ast`-sear`…
– Atunci, ne vedem disear`, exclam` vesel tân`ra
femeie \nainte de a \nchide.
|ntoars` \n camera ei, \[i desf`cu valizele. Ca s`
aranjeze o rochi]` elegant`, tân`ra femeie deschise u[a
unui dulap \n perete… [i v`zu o cutie mare de carton
pe o etajet`.
Pe cutie scria, cu litere aurii: "La Boutique". |n]elese
c` era rochia pe care o comandase Melanie!
A[eza deja cutia pe pat [i-i deschidea capacul. |nainte
de a o vedea, doar prin simpla atingere, Lita \[i d`dea
seama c` trebuia s` fi costat o avere. Era \ntr-adev`r
236 KATE ROSE

vorba de un model exclusiv, din colec]ia de prim`var` a


unui croitor \n vog`.
De ce o cump`rase? se \ntreb`. Nu mai avea
nicidecum nevoie, judecând dup` garderoba pe care o
avea deja \n dotare.
– M` \ntreb cât a pl`tit Melanie peentru minun`]ia
asta, murmur` ea c`utând \n cutie vreo factur`, dar \n
zadar. Se impunea o vizit` la magazin.

***

– Spune]i c` i-a oferit-o un b`rbat?


Aceast` noutate avu asupra ei efectul unei bombe;
Pete nu men]ionase nimic despre asta.
– Cine a fost? insist` Lita.
O expresie \ncurcat` se \ntip`ri pe chipul patroanei
magazinului care, pân` atunci, vorbise cu pl`cere cu
vizitatoarea sa. Acum, dimpotriv`, nu era dispus` s`-i
ofere alte am`nunte. |n comer], discre]ia era una dintre
regulile de baz`.
ZEI}A NOP}II 237

– Nu vorbim niciodat` despre clien]ii no[tri, spuse


amfitrioana pe un ton hot`rât. Cred c` \n]elege]i…
– Bine\n]eles, o lini[ti Lita, care \ncerca totu[i s`-[i
determine interlocutoarea s` fac` o excep]ie cu ea.
|n timp ce se gândea la asta, patroana o privea mai
\ntâi cu \ndoial`, apoi surprins`.
– {ti]i c`… sem`na]i foarte mult cu Lita Winslow?
|n inima Litei ap`ru o speran]` pl`pând`. Când
venise, nu se prezentase, mul]umindu-se s` spun` c`
vroia s` afle ceva despre rochia cump`rat` de veri[oara
ei. Dac` i-ar spune cine este, patroana poate s-ar l`sa
\nduplecat` mai lesne. Jucând totul pe o singur` carte,
Lita \i adres` cel mai amabil zâmbet posibil [i
recunoscu:
– Sunt Lita Winslow.
– Nemaipomenit! exclam` interlocutoarea cu
entuziasm. Sunt o admiratoare \nfocat`. |mi plac
cântecele tale. A[ \ndr`zni… s`-]i cer un autograf…
– Cu pl`cere, r`spunse Lita.
Uf, oft` \n sinea ei. Lu` hârtia [i stiloul pe care i le
\ntinse [i se conform` \n timp ce interlocutoarea, de
acum vorb`rea]`, continu`:
238 KATE ROSE

– Cântecul care-mi place cel mai mult este "Adio",


dar \mi place foarte mult [i…
Urm` o \n[iruire de alte titluri, \ntrerupt` de
comentarii elogioase.
– Da, sunt de aceea[i p`rere, se gr`bi s` intervin` Lita
care profit` de o mic` pauz` ca s` ia rochia Melaniei de
pe tejghea.
– Mul]umesc c` mi-ai spus cât s-a putut despre rochia
pe care a cump`rat-o Melanie, continu` Lita. Moartea ei
m-a afectat cât se poate de mult. A[ vrea atât de mult s`
[tiu cine a omorât-o…
– Ah, da, draga mea! exclam` patroana, foarte
impresionat`. Uitasem c` e vorba de veri[oara dumitale!
Poli]ia mi-a spus c` a fost asasinat` [i, când i-am v`zut
fotografia \n ziare, am recunoscut-o imediat.
|ncruntat`, se \ntrerupse, prad` unei fr`mânt`ri
adânci.
{ov`ie dac` s`-mi spun` ce am rugat-o, \n]elese Lita
imediat. A[ putea s-o ajut totu[i s` ia o hot`râre care s`
m` avantajeze.
– Melanie era o fat` minunat`, spuse privind cutia cu
o triste]e ostentativ`. De asemenea, [i foarte talentat`.
ZEI}A NOP}II 239

Era \n ascensiune \n carier`. Am crescut \mpreun`.


– Cam [tiam ceva despre asta, \ncuviin]` patroana.
– Nu \n]eleg cum s-a putut \ntâmpla. Nu s-ar fi
plimbat niciodat` singur`, noaptea, pe malul râului
\nso]it` de un necunoscut!
Cuvintele acestea \[i atinser` ]inta. Femeia se aplec`
spre ea peste tejghea, f`r` s`-[i ascund` \ngrijorarea.
– {i crezi c` cel care i-a oferit rochia ar fi implicat \n
moartea ei?
– Cine [tie, dar ar putea s` fie o posibilitate. Nimeni
nu s-a prezentat s` recunoasc` rochia cump`rat`,
ciudat, nu?
– |ntr-adev`r, pare straniu, fu de acord patroana,
acum p`tima[`. Poli]ia mi-a pus aceea[i \ntrebare…
referitoare la identitatea b`rbatului. Le-am r`spuns,
fire[te. Dar, ca regul` general`, p`str`m cea mai mare
discre]ie pentru clien]ii no[tri. Unii dintre ei sunt
cunoscu]i [i ne apreciaz` discre]ia…
– |mi dau seama, fu de acord Lita. Spune-mi repede
cum \l cheam`! striga tân`ra femeie \n sinea ei.
– Dar \n asemenea situa]ii, presupun c` se poate face
o excep]ie. De altfel, \n cazul `sta, e o mare diferen]`,
240 KATE ROSE

pentru c` a pl`tit cu bani lichizi. Numai c`… spuse


femeia dregându-[i glasul, am auzit-o pe veri[oara
dumitale spunându-i domnul Wills. Mi s-a p`rut ciudat
s`-i spun` "domnul" pentru c` i-a s`rit de gât dup` ce a
pl`tit.
Wills? Cine putea s` fie? {i a pl`tit cu bani lichizi?
– Ai putea s` mi-l descrii pe acest "domn"?
Acum, fiind de partea tinerei cânt`re]e, femeia o privi
pe Lita cu comp`timire [i se gr`bi s`-i spun`.
– Bine\n]eles. S` vedem… vreun metru optzeci…
atletic… cu p`rul negru… [i b`rbat bine dup` p`rerea
mea. Totu[i, nu prea i-am v`zut chipul; avea ochelari
negri [i \ntorcea deseori capul. Purta un impermeabil [i
n-am remarcat nimic deosebit \n \mbr`c`mintea lui. |[i
d`dea osteneala s` nu fie recunoscut, a[a c` \mi
amintesc bine de el. Dup` ce au plecat, n-am mai putut
s` m` st`pânesc [i am pufnit \n râs. Parc` erau ni[te
copii care chiuleau de la [coal`!
Copii! O descriere ce nu se putea aplica \n nici un caz
lui Keith, \[i spuse Lita. Putea mai degrab` s` fi fost
Sean… \ns` instinctul \i spunea c` nu era vorba despre
el.
ZEI}A NOP}II 241

– Mul]umesc! exclam` cu exuberan]`. Ajutorul


dumitale mi-a fost de mare ajutor.
– Mai vino zilele astea, \i spuse patroana
descump`nit` de graba Litei care trecea deja pragul
magazinului.
Prea preocupat` de gândurile ei, Lita nici n-o auzi.
Primul lucru pe care trebuia s`-l fac` era s` vad` cine era
acest domn Wills, care era piesa cea mai important` a
jocului de puzzle.

***

|nainte de a deschide u[a, auzi telefonul sunând.


|nsufle]it` de gândul c` ar fi putut s` fie Keith, se gr`bi
s` deschid` [i se repezi la aparat.
– Lita?
Când recunoscu glasul lui Jack Connery, se rezem`
de perete ca s`-[i recapete suflarea \nainte de a
r`spunde, f`r` s`-[i mai dea osteneala s`-[i ascund`
dezam`girea:
242 KATE ROSE

– Bun`, Jack.
– S-ar zice c` a[teptai s` auzi pe altcineva.
– Scuz`-m` dac` te-am jignit, Jack. |ntr-adev`r,
a[teptam un telefon de la altcineva.
– Cineva anume? \ntreb` interlocutorul dup` ce-[i
drese nervos glasul.
– Este vorba despre Keith Cristophe.
– Christophe… dup` felul cum \i roste[ti numele,
cred c` nu e vorba despre o discu]ie de afaceri.
– |ntotdeauna ]i-am admirat perspicacitatea, replic`
Lita pe un ton pu]in ironic.
– |n]eleg. N-are rost s`-mi fac iluzii c` pot s` te fac iei
cina cu mine ast`-sear`, nu?
– |mi pare r`u, Jack, spuse cu un regret sincer,
pentru c` \[i d`dea seama de singur`tatea [i triste]ea
prietenului ei. Ast`zi nu se poate. Dar am \n]eles c` vii
la Washington?
– Da. Sunt chiar pe aeroportul din New York [i
avionul meu va decola nu peste mult timp.
– |n cazul `sta, am putea s` ne \ntâlnim mâine?
propuse ea. Mi-ar face pl`cere s` te v`d. Avem s` ne
spunem o mul]ime de lucruri…
ZEI}A NOP}II 243

De multe ori, cel mai bun mijloc de a sc`pa de chinul


produs de pierderea unei fiin]e dragi este tocmai de a
vorbi despre ea cu cineva care a cunoscut-o bine [i a
iubit-o, ad`ug` \n sinea ei.
– Ne-ar face bine amândurora, insist` cu blânde]e, ca
s`-l conving`.
– F`r` \ndoial`, ai dreptate.
Auzindu-l, p`rea un b`trân obosit [i f`r` speran]`.
Bulversat` s`-l simt` atât de nefericit, Lita c`ut` s`-l
binedispun` [i pân` la urm` propuse chiar s` g`teasc`
ea.
– Atunci, nu te pot refuza, accept` Jack izbucnind
\ntr-un râs trist. A[adar, pe mâine. Ah, Lita… de fapt…
Poli]ia are ceva nout`]i despre… despre…
Se bâlbâia, neputând s` spun` cuvântul fatidic.
– Nu, dar cercet`rile continu`. Pe de alt` parte, am
ini]iat [i eu o anchet`.
– Cum?!
Exclama]ia c`zu scurt.
– O s`-]i explic totul mâine, când o s` ne vedem.
Jack, scuz`-m` c` sunt nepoliticoas`, dar sunt foarte
gr`bit` [i trebuie s` \nchid. Pe curând.
244 KATE ROSE

– Lita! aproape url` Jack. Nu te amesteca, las` poli]ia


s` se ocupe de ce trebuie!
– La revedere, Jack, spuse \nainte de a \nchide.
Era singurul mijloc de a pune cap`t la ceea ce se
anun]a o lupt` crâncen`. Or, ea avea altceva de f`cut
pentru moment.

***

La Sydney's, reg`si atmosfera lini[tit` care-i pl`cea.


Orchestra lui Gaius, plecat` \n turneu, era \nlocuit` de
un celebru pianist de jaz care umplea sala clubului cu
melodii pl`cute.
|mpingând-o cu o mân` \n spate, Keith o conduse la
o mas` sclipind de argint`rie, \ntr-un col] lini[tit. Trei
sculpturi moderne de mari dimensiuni o ascundeau \n
parte de privirile celorlal]i.
– N-am mai v`zut statuile astea niciodat`, se minun`
Lita care admira contururile clare ale celor trei blocuri
de marmur`.
ZEI}A NOP}II 245

– |ntr-adev`r, nu le-ai mai v`zut, spuse Keith


apropiind un scaun. Mama \mi repro[eaz` de ani de zile
c` n-am amenajat nici un loc mai… " privat". Pân` la
urm`, i-am f`cut pe plac.
– Ce minunate sunt, se entuziasm` tân`ra femeie.
S-ar zice c` sunt statui grece[ti.
– Asta [i sunt, explic` el zâmbind. Este vorba despre
ni[te nuduri abstracte, realizate de un artist grec pe
care-l cunosc.
Keith se \ntrerupse ca s` comande cina, pe urm` \[i
a[ez` bra]ul pe sp`tarul scaunului Litei.
– Prezen]a unor nuduri discrete se impunea \ntr-un
loc dedicat reginei strip-tease-ului, nu?
– De-a lungul timpului, ai reu[it s` accep]i c` mama
ta a[a \[i câ[tiga existen]a?
– Mai mult sau mai pu]in. Maturizându-ne, devenim
mai \n]elep]i. Renun]`m s` \ncerc`m s` schimb`m
lumea [i via]a [i ne \nh`m`m la sarcini mai productive.
Cu un deget, d`du la o parte o [uvi]` ce c`dea pe
fruntea Litei, \nainte de a \ncepe s`-i contemple
tr`s`turile pure.
– La treisprezece ani, a trebuit s` accept realitatea.
246 KATE ROSE

Mama era o stripteuz` talentat`. Meseria asta a


f`cut-o s` se \mbog`]easc`. A[a st`teau lucrurile, fie
c`-mi pl`cea sau nu. Am \n]eles-o \n sfâr[it [i, din ziua \n
care am acceptat adev`rul, existen]a mi s-a simplificat.
– A fost mai bine? \ntreb` femeia, gânditoare. Nu
chiar. Realitatea r`mâne mereu aceea[i, dar ne obi[nuim
cu ea.
– Poate, da. |n fond, exprim`m aceea[i idee \n forme
diferite.
Niciodat` nu se dest`inuise cuiva: nici lui Pete, nici
lui Marty, nici m`car lui Sean. Vroia s` \mpart` totul cu
ea, bucuriile [i triste]ile, amintirile [i proiectele de
viitor. Emo]ionat, Keith se aplec` spre \nso]itoarea lui [i
o s`rut` delicat pe ureche.
– }i-am spus ce minunat` te g`sesc ast`-sear`?
\ntreb` pe un ton \n care se sim]ea dorin]a.
– Nu, spuse Lita, tulburat` de c`ldura buzelor lui.
– Atunci, \]i spun acum: ast`-sear` e[ti minunat`.
|n fa]a privirii p`trunz`toare, era dornic` s` devin` a
lui, s`-l lase s`-i fac` ce vroia…
Ce se \ntâmplase cu independen]a la care ]inuse
atâ]ia ani ca la ochii din cap? Disp`ruse, \nlocuit` de
ZEI}A NOP}II 247

dorin]a arz`toare de a-i s`ri \n bra]e [i a-i m`rturisi


dragostea. Chiar violen]a sentimentelor o speria…
Poate nu era decât un foc de paie. F`r` s`-[i dea seama,
incertitudinea i se citea pe fa]`. Keith \i v`zu un v`l de
triste]e pe chip [i se \ncrunt` nelini[tit.
– Te deranjeaz` c` m` auzi f`cându-]i complimente?
– Nu, bine\n]eles c` nu, se gr`bi s` r`spund` cu un
zâmbet palid. |mi place s`-mi vorbe[ti a[a; am
sentimentul c` sunt \ntr-adev`r frumoas`,
seduc`toare… [i unic`.
– Atunci, de ce ai umbra asta \n ochi? insist` cu
blânde]e, dar ferm.
O frac]iune de secund` Lita ezit`, pe urm` se hot`r\
s`-i ascund` gândurile tainice care o fr`mântau. De ce
s`-i spun` ce-[i imagina, c` se temea deja de ceasul
inevitabilei desp`r]iri?
– M` gândeam cât mi-ai lipsit… cât am fost \n
California, explic` ea oftând.
|n fond, nu-l min]ea. |i lipsise foarte mult… [i f`r`
\ndoial` va sim]i din nou acela[i lucru \ntr-un viitor
apropiat! |ns` deocamdat`, alung` gândurile sumbre [i,
strângându-l de mân`, continu` mai lini[tit`:
248 KATE ROSE

– S` nu stric`m seara asta. S` ne gândim la fericirea


clipei pe care o tr`im acum…
Keith, deloc convins, o privea gânditor [i se preg`tea
s`-i pun` o \ntrebare, când chelnerul se \ntoarse cu
mâncarea comandat`.
– S` toast`m pentru o sear` minunat`, propuse Keith
când li se umplur` paharele cu [ampanie.
– Pentru o sear` minunat`… care s` dureze mereu.
Cel pu]in, \ncepea sub cele mai bune auspicii.
Buc`tarul se \ntrecuse pe sine \nsu[i, muzica de jaz se
potrivea perfect cu atmosfera lini[tit` a clubului [i
Keith, ca \ntotdeauna, se dovedea un companion ideal,
spiritual [i amuzant.
Terminau de mâncat ultimele linguri]e de \nghe]at`,
când o femeie foarte elegant` se opri \n fa]a mesei lor.
Imediat, Kent se ridic` [i s`rut` mâna nou-venitei.
– Sydney… Cum se face c` ne onorezi cu prezen]a?
\ntreb` el cu o polite]e formal`.
Cu o expresie absolut inocent`, Sydney Keith \i zâmbi
fiului, privindu-i atent \nso]itoarea.
– E foarte simplu, dragul meu. N-am mai fost de mult
pe aici [i vreau s` v`d ce s-a mai \ntâmplat.
ZEI}A NOP}II 249

Keith nu se l`s` \n[elat. Prezen]a mamei se datora


numai curiozit`]ii de a o vedea pe femeia care-l interesa.
– Vrei s` stai cu noi?
– Mi-ar face pl`cere.
Dup` ce se a[ez` pe scaun, Sydney se aplec` spre
Keith.
– Nu-]i faci datoria… remarc` femeia cu glas suav.
Nu vrei s` faci prezent`rile?
|n timp ce Keith f`cea prezent`rile, Lita, destul de
amuzat` de scen`, zâmbea.
– Ce bine-mi pare s` te \ntâlnesc! exclam` Sydney. Mi
s-au spus atâtea lucruri bune despre tine. Mereu mi-au
pl`cut cântecele tale… acum, mai compui?
– Da. Dar sunt abia la \nceput.
Acesta fu momentul pe care-l alese Sean s` apar` [i
el. Parc` era speriat de cine [tie ce.
– |mi pare r`u c` v` deranjez, \ncepu imediat dup` ce
le salut` scurt pe cele dou` femei. Keith, trebuie s`
vorbim.
De data asta, glasul nu-i era ostil sau batjocoritor.
Astfel \ncât, atunci când Keith \[i ceru scuze c` trebuia
s` plece, Lita \l lini[ti \ncuviin]ând din cap \nainte de
250 KATE ROSE

a-[i \ndrepta aten]ia asupra lui Sean. Doar o problem`


extrem de grav` putuse s`-l fac` s` cear` ajutorul
fratelui s`u.
– N-am s` \ntârzii, promise Keith care se \ntoarse
apoi spre mama lui [i ad`ug` pe un ton de curtoazie
for]at`: \ncearc` s` n-o sperii!
– Cine, eu? protest` Sydney, nevinovat`.
– Da, tu!
|n urm`toarea clip`, Keith se r`suci pe c`lcâie [i,
urmat de Sean, porni spre biroul lui.
R`mas` singur` cu Lita, Sydney Keith se rezem`
non[alant de sp`tarul scaunului. Cu ochii cenu[ii
necru]`tori, o privi foarte atent pe tân`ra cânt`rea]`.
– Acum \mi \n]eleg mai bine b`iatul!
Jignit` de sinceritatea insult`toare a lui Sydney, Lita
\[i mu[c` buzele s` nu replice, din respect pentru mama
lui Keith.
– Recunoa[te c` abia a[tep]i s` m` trimi]i la locul
meu, relu` Sydney izbucnind \n râs. Ai avea tupeu s`
\nfrun]i pe oricine.
Asta \mi place! Bine\n]eles c` sfatul meu \]i va fi
absolut indiferent, ad`ug`, amuzat`.
ZEI}A NOP}II 251

Datorit` st`pânirii de sine pe care o c`p`tase \n


cariera de artist`, Lita reu[i s` schi]eze un zâmbet for]at
dar, spre marea ei surprindere, expresia lui Sydney se
\mblânzi pe nea[teptate. Aceasta se aplec` spre ea,
\ntr-un gest prietenesc.
– Sper c` o s` ajungem s` ne \n]elegem. Am fost
pu]in prea direct`, dar te asigur c` \mi placi mult. Am
impresia c` ne vom vedea deseori \n viitor. Lita se cam
\ndoia de asta… \ns` bun`voin]a manifestat` de Sidney
Keith \i calm` un pic iritarea. |n fond, de ce s` nu
primeasc` ramura de m`slin care i se \ntindea?
– Foarte bine, oft` ea, de unde vrei s` \ncepem?
– De ce s` nu \ncepem cu mama ta? propuse Sydney
cu entuziasm. Sunt o mare admiratoare a ei, de ani de
zile. Unde e acum? Ce face?
Lita pufni \n râs. {i când te gânde[ti c` se a[tepta s`
fie supus` la un interogatoriu \n toat` regula despre
via]a ei [i rela]iile cu Keith! |n loc de asta, \ntâlnea… o
admiratoare a mamei sale!

***
252 KATE ROSE

|n biroul lui Keith, atmosfera nu era deloc destins`,


dimpotriv`.
– Fir-ar s` fie! explod` Sean dup` ce se \nchise u[a.
A[ fi vrut s` n-o fi cunoscut niciodat`! Dar n-am
omorât-o, n-am omorât-o!
Rezemat de u[`, Keith \l privea \n t`cere, cu buzele
strânse.
– Fallon nu poate s` m` ajute; [eful lui se ocup` de
afacerea asta. F`r` \ndoial`, sper` s` fie promovat f`când
exces de zel \n povestea despre care vorbesc toate
ziarele… Acum, nu a[teapt` decât rezolu]ia
procurorului ca s` lanseze un mancat de arestare
\mpotriva mea.
Se \ntrerupse la mijlocul frazei, cu pumnii strân[i, pe
urm` exclam`:
– Nu-mi vine s` cred ce se \ntâmpl`.
Dup` primele lui cuvinte, Keith formase un num`r de
telefon [i l`sase un mesaj pe robot.
– Nu te teme, l-am avertizat pe avocatul nostru. Ai
\ncredere \n el. Poli]ia n-are nici o acuza]ie serioas`
\mpotriva ta. Sper` doar s` te fac` s` comi]i o gre[eal`
din cauza panicii… s` fugi, de exemplu!
ZEI}A NOP}II 253

Sean nu r`spunse imediat. S` fie b`nuit de omorârea


tinerei femei era de-ajuns ca s` i se fac` grea]`.
– De multe ori m-am purtat ca un prost, Keith, dar
n-a[ fi \n stare de o asemenea cruzime.
– {tiu, Sean, murmur` Keith care se apropie de
fratele lui [i-i trecu un bra] dup` umeri, ca s`-l
lini[teasc`.
|n elanul lui de recuno[tin]`, Sean \l \mbr`]i[` [i el
ascunzându-[i lacrimile care-i sclipeau \n ochi.
Capitolul 13

Lita \[i \n`bu[i o nou` izbucnire \n râs. De aproape o


jum`tate de or`, Sydney Keith o distra spunându-i o
sumedenie de anecdote din perioada \n care fusese
stripteuz`.
Dup` o prim` clip` de observare destul de ostil`,
amândou` \nv`]aser` s` se cunoasc` mai bine [i s` se
aprecieze una pe cealalt`.
|n ciuda diferen]ei de vârst`, aveau multe lucruri \n
comun. Datorit` meseriilor lor– dou` forme de
spectacol– de multe ori tr`iser` situa]ii identice. |n clipa
aceea, Sydney râdea amintindu-[i de un admirator foarte
ZEI}A NOP}II 255

\nc`p`]ânat care, luni de zile, ocupase acela[i loc, \n


primul rând, \n cabaretul unde ea evolua!
– |n fond, b`rba]ii de ast`zi nu sunt cu nimic diferi]i
fa]` de cei de ieri.
– Nu, nu sunt nicidecum, \ncuviin]` Lita.
– Keith seam`n` foarte mult cu so]ul meu, ad`ug`
Sydney, deodat` gânditoare.
F`când eforturi s`-[i ascund` interesul, Lita p`str` o
t`cere politicoas`. |i era de-ajuns s` asculte explica]iile
lui Sydney Keith care, era clar, avea un mesaj s`-i
transmit`.
– Tat`l lui e un b`rbat aspru, re\ncepu \ncet Sydney.
Dorin]a lui de independen]` pare de multe ori a fi
egoism [i-i r`ne[te pe apropia]i, pe cei care-l iubesc…
Eu una, n-am putut niciodat` s` fiu mult timp sup`rat`
pe el, pentru c` [tiu c` mi-e fidel, cu toate c` a mai avut
[i alte femei. Dar nu a l`sat pe nimeni s` se interpun`
\ntre el [i familia lui…
Ridic` din umeri, neputincioas`.
– … cu toate c`, de[i tr`im separat cea mai mare
parte a timpului, merit` osteneala. De altfel, de când
m-am m`ritat cu el, [tiam c` marea era via]a lui!
256 KATE ROSE

Un timp, Sydney, cu ochii l`sa]i \n jos pe mas`,


r`mase t`cut`, c`utând cum s` continue.
– B`ie]ii mei au suferit de lipsa tat`lui lor când au
fost mici; nu \n]elegeau de ce nu era aproape niciodat`
cu ei. Cu timpul, au \nceput s`-i semene din ce \n ce mai
mult: la fel de autoritari [i de independen]i.
|n ochi \i ap`ru o sclipire când preciz`:
– Sean i-a mo[tenit frumuse]ea. Keith a c`p`tat
puterea lui interioar` [i hot`rârea. Nu d` niciodat`
\napoi \n fa]a unei dificult`]i; o \nfrunt` ca un b`rbat.
Cicatricele de pe piept o dovedesc.
Da, erau impresionante, \[i aduse aminte Lita. |ns`
cele mai adânci, mai dureroase, erau cele care nu se
vedeau, cele din suflet, pentru care era nevoie de mult
timp s` se vindece.
– Draga mea, trase concluzia Sydney, ridicându-se.
Mi-a p`rut foarte bine s` te cunosc. Sper s` te invite
Keith la noi. Vom putea s` st`m de vorb` pe \ndelete.
Cu un ultim zâmbet, Sydney Keith \[i lu` r`mas-bun
de la Lita. |n pragul u[ii se \ntâlni cu Keith.
– Sper c` n-ai s`rit peste cal, nu? \ntreb` acesta din
urm`.
ZEI}A NOP}II 257

– Cum po]i s` te gânde[ti la a[a ceva, dragul meu?


exclam` Sydney, vesel`.
Farmecul ei nu avu nici un efect asupra lui Keith, care
r`mase de ghea]`. |n ochii cenu[ii ai lui Sydney,
amuzamentul f`cu loc unei tandre]i nepref`cute.
– Fii lini[tit, ne \n]elegem foarte bine. Sper s-o aduci
cu tine când vii data viitoare acas`.
– {tiu [i alte locuri unde mi-ar face mai mare pl`cere
s` m` duc cu ea, murmur` Keith ducându-se lâng` Lita.
Punându-[i un bra] pe sp`tarul scaunului ei, o
\ntreb` tandru:
– Bine, unde r`m`sesem?
Keith cre` un precedent \n seara aceea, invitând-o la
dans.
– Credeam c` nu dansezi niciodat` aici, se mir` Lita
când o lu` \n bra]e.
– Am \ntors o pagin` din via]a mea, \i [opti la ureche.
Leg`nat` de muzic`, tân`ra femeie \nchise ochii, s`
savureze clipa de fericire pe care o tr`ia… [i \n felul `sta
nu remarc` stupefac]ia personalului de la Sydney's. Carl
fu cât pe ce s` scape sticla din mân`; cât despre Marty,
el r`mase cu gura c`scat`.
258 KATE ROSE

Numai Sean, a[ezat la bar \n compania Gloriei [i a lui


Mitzi, nu p`ru deloc surprins.
– Cum? {i pretinsa lui regul` de aur, s` nu danseze
niciodat` cu o client`, ce se-ntâmpl` cu ea? se indign`
Gloria.
Sean r`suci paharul cu whisky pe mas` [i o corect`
zâmbind:
– Dar nu \ncalc` nici o regul`; de acum, Lita nu mai
e o client`.
Pe ringul de dans, cu toat` veselia, Lita sim]ea un
sentiment nepl`cut de vinov`]ie. Venind ast`-sear` la
club, \[i propusese un scop: s` \ncerce s` afle cine era
" al treilea b`rbat"? Pân` acum, nu f`cuse nici un pas
\nainte!
Intrarea \n club a unui b`rbat \nalt [i distins purtând
o serviet` diplomat o scuti s` caute un pretext s` se
\ndep`rteze o clip` de Keith. Chiar el fu cel care o rug`
s`-l scuze.
O conduse pân` la bar, f`r` s` remarce zâmbetul de
satisfac]ie al tinerei femei.
F`r` s` se supere, Keith o condusese exact unde vroia
s` ajung`: la bar.
ZEI}A NOP}II 259

– Ai grij` de ea, Carl, \i spuse Keith barmanului


\nainte de a se \ndep`rta, \nso]it de Sean.
– Cu ce pot s` v` servesc? o \ntreb` Carl.
– A[ vrea un Brandy Alexander.
De \ndat` ce Keith disp`ru \n birou, Lita avu o
revela]ie. Pân` atunci, nu st`tuse de vorb` decât cu
b`rba]i, \n leg`tur` cu ceea ce o interesa, dar acum, de
ce nu [i-ar \ncerca norocul cu ni[te femei?… Se afla
lâng` dou`: una ro[cat` cu o privire incendiar`, [i o
blond` \ncânt`toare.
– Pot s` vin lâng` voi? \ntreb` Lita cu glas suav \n
timp ce se a[eza deja \ntre ele.
Gloria, revenindu-[i repede din stupoare, se uit` la
Lita cu o privire r`ut`cioas`.
– De bun` seam`, draga mea, spuse cu un zâmbet
pref`cut… ne-ar face mare pl`cere.
Carl \i servi b`utura Litei, cu nelini[tea \ntip`rit` pe
fa]`. Lui Keith Christophe nu i-ar fi pl`cut deloc o
asemenea situa]ie. Dar, pe de alt` parte, nu putea s`-i
interzic` Litei Winslow s` nu stea de vorb`!
– Fi]i atente, fetelor, morm`i barmanul la adresa
Gloriei [i a lui Mitzi.
260 KATE ROSE

Gloria \l fulger` cu privirea, Mitzi se pref`cu c` nu


aude. Cât despre Lita, se mul]umi s` ia paharul pe care
i-l \ntindea.
– Nu cred c` ne-am mai \ntâlnit. Pe mine m` cheam`
Lita Winslow…

***

Pentru a suta oar`, Jack Connery form` num`rul de


telefon [i, tot pentru a suta oar`, nu primi nici un
r`spuns. Exasperat de e[ecurile repetate, trânti
telefonul cu violen]`, lu` o ]igar` de pe mas`, o aprinse
[i trase adânc \n piept. |n urm` cu câ]iva ani, cu mult`
voin]`, reu[ise s` renun]e la fumat, dar cu recentele
evenimente, numai tutunul putea s`-l mai lini[teasc`.
Trebuia s` fac` ceva. Sim]ea c` \nnebune[te dac` mai
st`tea mult \n camera de hotel.
Deocamdat`, Lita nu era acas`, dar putea \ncerca s-o
\ntâlneasc`. Hot`rât s` treac` la ac]iune, Jack \[i lu`
impermeabilul [i porni repede spre sta]ia de autobuz.
ZEI}A NOP}II 261

Pu]in câte pu]in, Craig sl`bi strânsoarea din jurul


Felicei [i, \n cele din urm`, se \ndep`rt` pu]in. Cei doi
tineri mai r`maser` pe peronul din fa]a casei ei,
\mbr`]i[a]i \n umbra complice.
Din noaptea \n care Craig se purtase a[a de ciudat,
logodnicul o condusese mereu acas` la miezul nop]ii [i
insistase s`-[i ia r`mas-bun nu \n ma[in`, ci \n fa]a u[ii.
Ca [i cum ar fi c`utat s` nu devin` prea intimi, \[i
spuse Felice, ca [i cum ar fi \ncercat s` fug` de o
amintire…
– Craig, totul e bine?
– Da, foarte bine, r`spunse f`r` convingere, doar un
pic de nervozitate \naintea ceremoniei. Cred c` toat`
lumea simte la fel.
– |n]eleg, fu de acord Felice. E o r`scruce \n via]`. Un
fel de s`ritur` \n necunoscut, nu-i a[a?
Craig aprob` cu un morm`it \nfundat. |ntunericul [i
cuvintele logodnicei trezeau \n el amintirea unei alte
nop]i \ntunecate, lâng` un râu… un ]ip`t de femeie…
un urlet cumplit…
Craig se cutremur` de aceast` aducere aminte, pe
urm`, printr-un enorm efort de voin]`, reu[i s`-[i revin`.
262 KATE ROSE

– Poate… ar fi bine s` stabilim data c`s`toriei, suger`


Felice. Dac`… dac` e[ti de acord. Nu vreau s`-]i for]ez
mâna, dac` nu e[ti preg`tit. Dar, \n sfâr[it… oamenii
\ncep s`-[i pun` \ntreb`ri. Mi s-ar p`rea perfect dac` am
face-o peste o lun`…
– Ascult`, draga mea. O s` mai vorbim sâmb`t`, dac`
vrei, propuse el, sperând s` fie \n m`sur` s`-[i respecte
promisiunea. O s` fix`m data definitiv`.
Felice nu se l`s` \n[elat`. Era clar c` \l fr`mânta ceva.
De ce nu avea \ncredere \n ea? se \ntreba nelini[tit`
tân`ra femeie, care nu recuno[tea \n b`rbatul `sta
chinuit pe cel pe care-l iubea. {i, dac` nu vroia s`-i
\mp`rt`[easc` temerile, cum putea s` spere s`
\ntemeieze dup` aceea o familie care s` d`inuiasc`?
Sâmb`t`… da, \i mai acorda un r`gaz pân` atunci. Pe
urm`, dac` nu-i spunea nimic, avea s`-l \ntrebe deschis.
– Se face târziu, \i aminti Craig.
O a[tept` s` intre ca s` adauge:
– Am s` trec s` te iau mâine sear`.
Felice \i lans` un s`rut cu vârful degetelor [i \nchise
u[a. Dar dac` pentru ea ziua era \ncheiat`, nu la fel
st`teau lucrurile pentru Craig.
ZEI}A NOP}II 263

|n timp ce ea se preg`tea s` se culce, logodnicul ei


mergea spre Georgetown.

***

Cu toate c`-i venea s` arunce b`utura din pahar \n


fa]` Gloriei, Lita reu[i s` se ab]in`. Remarcele jignitoare
ale tinerei femei o iritau la culme.
– … \n realitate, nu-mi imaginam c` \l cuno[ti pe
Keith atât de bine, pentru c` nu prea ave]i multe \n
comun, trebuie s` recuno[ti.
– Mda… {i cum trebuie s` \n]eleg aceast` replic`?
\ntreb` Gloria, furioas`.
Pân` atunci, clien]ii cei mai apropia]i se f`cuser` c`
nu observ` cuvintele \nver[unate ale celor dou` tinere.
Mitzi p`rea din ce \n ce mai stânjenit`, parc` vrând s` fie
\n alt` parte. Carl, care cur`]a tejgheaua cu mult zel, se
gr`bi s` le ofere tuturor de b`ut. Clien]ii \n stare de
ebrietate nu-[i mai aduceau aminte a doua zi ce se
\ntâmplase!
264 KATE ROSE

– Ei bine, continua deja Lita, suav, nu mi-l puteam


imagina pe Keith interesându-se de cineva preocupat
doar de mod`, bijuterii [i aman]i de ocazie. Dar poate
n-a]i avut de prea multe ori ocazia s` sta]i de vorb` [i s`
v` cunoa[te]i, nu? ad`ug` cu o expresie inocent`.
Gloria, ai c`rei obraji aprin[i sem`nau acum cu p`rul
ei ro[u, izbucni furioas`:
– N-ai dreptate. Ne-am v`zut de foarte multe
ori– mereu la club, omise s` precizeze– [i nu cunosc pe
nimeni atât de… bine, ca pe el.
Avea un singur lucru \n minte: s`-[i r`neasc` rivala
cât mai adânc, s` n`ruie rela]ia care se \nfiripa \ntre
Keith [i Lita. Astfel \ncât miji ochii ca s` capete o
expresie vis`toare [i senzual` \nainte de a continua:
– E un b`rbat minunat, [i atât de viril. Toate
cicatricele alea…
Gloria \[i privea atent interlocutoarea, ca s`-i vad`
reac]iile. Un zâmbet crud \i ap`ru pe buze când o v`zu
tres`rind pe tân`ra cânt`rea]`.
– {tii, insist` ea, sunt o sumedenie de mijloace
pentru un b`rbat [i o femeie s` se cunoasc` chiar dac`
nu stau de vorb`.
ZEI}A NOP}II 265

– Nu m` \ndoiesc c` te pricepi foarte bine la


asemenea forme de "comunicare"!
De data asta, Gloria nu spuse nimic. Dac` mai
continua, ar fi ie[it un scandal monstru… [i nu vroia cu
nici un pre] s` se \ntâmple a[a. O asemenea scen` ar fi
f`cut-o s` nu mai fie primit` niciodat` la Sydney's!
V`zând un b`rbat singur pe care-l cuno[tea, se d`du
jos de pe scaun, se scuz` pe un ton glacial [i disp`ru.
Lita \[i st`pâni un oftat de u[urare. De la prima
vedere, \n]elesese c` nu putea s` afle de la Gloria ceea
ce-[i dorea. Mitzi, care nu spusese nimic \n timpul
alterca]iei, va fi oare mai cooperant`?
R`bdarea Litei fu \n curând recompensat`. Mitzi
bomb`ni \n cele din urm`:
– Te rog s-o ier]i pe Gloria. De obicei, nu se poart`
a[a. Cred c` este un pic… s` spunem, geloas`…
– A fost \n parte [i gre[eala mea, r`spunse amabil
Lita. N-ar fi trebuit s`-mi impun compania. A fost un gest
nepoliticos.
– Ba nu! Dimpotriv`, a fost o onoare pentru noi.
– Veni]i deseori aici? \ntreb` Lita, c`utând s` conduc`
discu]ia spre subiectul care o interesa.
266 KATE ROSE

– Da, de câte ori avem ocazia, r`spunse Mitzi, flatat`


de interesul pe care-l manifesta Lita fa]` de ea. Sean [i
Keith sunt totdeauna foarte amabili cu noi. Accept` s`
venim singure, [i putem sta la bar cât vrem. N-au nimic
de comentat nici când st`m de vorb` sau dans`m cu unii
clien]i. Aceste am`nunte f`cur` s` renasc` speran]a \n
Lita. Se apropia de ceea ce-[i dorise.
– Atunci, a]i v`zut majoritatea artistelor invitate aici,
nu? \ntreb` pe un ton deta[at.
– Bine\n]eles! Ne place s` le cunoa[tem….
– A]i cunoscut-o \ntâmpl`tor [i pe Melanie King?
– Am v`zut-o, spuse Mitzi, mai grav, pentru c`
petrecea cele mai multe seri aici. Ce p`cat c` n-am avut
ocazia s-o auzim cântând… Mi se pare c` era veri[oara
ta, nu?
– Exact, \ncuviin]` Lita, st`pânindu-[i emo]ia care
\ncepea s-o cople[easc`. Ai cunoscut-o mai bine?
Cl`tinarea negativ` din cap a lui Mitzi \i n`rui
speran]ele. Apoi, când se a[tepta mai pu]in, primi o
informa]ie important`.
– Melanie King era mereu \nconjurat` de lume sau
prea ocupat` ca s` ne putem apropia. Keith o
ZEI}A NOP}II 267

supraveghea cu gelozie [i se asigura c` o ducea cineva


acas`. Parc` era \nso]it` \n permanen]`… de[i …
Mitzi se \ntrerupse \nro[indu-se.
– Mitzi, te rog s`-mi spui tot ce [tii, a[ vrea atât de
mult s` aflu, aproape o implor` Lita.
Din fericire, sinceritatea ei [i tonul lini[titor cu care
vorbea \nfrânse ultimele reticen]e ale lui Mitzi.
– N-a[ vrea s` par` c` o critic, murmur` tân`ra
femeie.
– Nu, bine\n]eles…
– Atunci, uite cum stau lucrurile: \ntr-o sear`, Gloria
\l re]inea pe Keith [i, pentru prima oar`, Melanie era
singur`. Dup` toat` harababura f`cut` \n jurul
siguran]ei ei, mi-am zis c` ar fi fost amuzant s` fac s`
e[ueze supravegherea fra]ilor Christophe [i s-o
\ntâlnesc.
A[a c` am hot`rât s-o urmez pân` a disp`rut.
Complet absorbit` de povestea lui Mitzi, Lita nu
acord` nici o aten]ie celor trei b`rba]i care se \ntorceau
\n sal`.
– Miss King mi-a f`cut impresia unei cliente gata s`
plece pe [est, scuz`-mi expresia.
268 KATE ROSE

Cam `sta era felul de a se purta al Melaniei, \[i spuse


Lita care lu` \n serios vorbele tinerei femei.
– Numai c`, \n loc s` cheme un taxi ca s` se \ntoarc`
acas`, a traversat strada [i s-a oprit vizavi, pe o alee
\ntunecat`. M` preg`team s` strig dup` ea când mi-am
dat seama c` nu era singur`; vorbea cu un b`rbat. Din
cauza surprizei, m-am oprit. Era \ntuneric, [i cum erau
prea ocupa]i unul cu cel`lalt, nici nu mi-au remarcat
prezen]a. Eu n-am intervenit, deoarece era clar c`
necunoscutul nu \]i agresa veri[oara. Ba dimpotriv`! Ea
l-a s`rutat.
Acum, dup` ce-[i recunoscuse p`catul de indiscre]ie,
Mitzi t`cea, ru[inat`.
– |n clipa aceea, re\ncepu ea, m-am \ndep`rtat [i am
intrat din nou \n club. Melanie s-a \ntors dup` o
jum`tate de or`. Keith i-a f`cut repro[uri, la fel ca [i
Sean, cred. |ntr-adev`r, Sean era cel care trebuia s` aib`
grij` de ea, dar a explicat c` Felice i-a cerut s-o ajute.
Vroia s` termine o lucrare important` ca s` se
\ntâlneasc` cu logodnicul, care o a[tepta s-o duc` acas`.
Chiar mi-ar fi pl`cut s`-]i cunosc veri[oara, trase
concluzia Mitzi cu un zâmbet trist. P`rea a[a dr`gu]`. {i
ZEI}A NOP}II 269

\mi plac femeile care, la fel ca ea, nu se las` \nc`tu[ate


de convenien]e.
– A]i fi descoperit cu siguran]` c` ave]i multe lucruri
\n comun, r`spunse Lita cu blânde]e.
– Chiar crezi a[a ceva? exclam` interlocutoarea, cu
chipul luminat de fericire.
Era flatant pentru ea s` fie comparat` cu o artist`
cunoscut` de toat` lumea.
– L-ai recunoscut pe b`rbatul care o a[tepta?
– Nu, era prea \ntuneric. Prietenul ei era de statur`
mijlocie, doar cu câ]iva centimetri mai \nalt decât ea…
– Melanie mai vorbea cu el la telefon? insist` Lita.
– De unde s` [tiu? r`spunse cu acreal` Mitzi, jignit`
de \ntrebarea ei.
Sper s` nu m` consideri o indiscret` pentru ceea ce
]i-am spus!
– Nicidecum, se gr`bi s-o lini[teasc` Lita. Identitatea
acestui prieten misterios m` intrig`, atâta tot. M` \ntreb
de ce se \ntâlnea Melanie cu el \n secret.
Furia lui Mitzi disp`ru imediat. Pân` atunci, nici n-o
interesase soarta tinerei cânt`re]e asasinate. Dar acum,
\n lumina spuselor Litei, \ncepea [i ea s`-[i pun`
270 KATE ROSE

\nttreb`ri referitoare la evenimentele legate de moartea


ei.
– Ciudat, \ntr-adev`r. Poate c` prietenul era cunoscut
la club [i nu putea s`-[i permit` s` fie v`zut \n compania
ei, nu?
Mitzi t`cu, cufundat` \n gânduri. Lita privea sala cu o
expresie distrat`. Se f`cea târziu [i cei mai mul]i clien]i
solicitau notele de plat`. {i când te gânde[ti c` uciga[ul
Melaniei putea s` fie la doi pa[i de ele! Dac` ar fi avut
m`car o descriere mai am`nun]it`, sau un nume!… Un
nume! Dar avea unul!
– Mitzi, continu` Lita cu vioiciune, cuno[ti un domn
Wills?
– Wills? |ntreb` uimit` interlocutoarea blond`. Nu,
cred c` nu. De ce: e vorba despre cel care vorbea cu
Melanie pe alee?
– Nu [tiu, oft` Lita, dezam`git`. A fost v`zut`
\mpreun` cu un anume domn Wills, [i numele `sta ar fi
putut s`-]i fie cunoscut.
|n timp ce Lita \i d`dea explica]ii, Mitzi se ridicase de
pe locul ei [i se preg`tea s` plece. Dar, \nainte de a se
\ndep`rta, Lita mai \ndr`zni s`-i pun` o ultim` \ntrebare.
ZEI}A NOP}II 271

– Mitzi, b`rbatul care era cu Melanie \n seara aceea


]i-a adus aminte de cineva pe care-l cuno[teai?
Tân`ra femeie p`li; era clar sub\n]elesul \ntreb`rii [i
nu vroia s` fie amestecat` \ntr-o poveste referitoare la
fra]ii Christophe. Astfel \ncât, pe un ton mai rece decât
\nainte, preciz`:
– }i-am spus deja, era prea \ntuneric ca s`-mi dau
seama despre cine era vorba. Acum, scuz`-m` te rog,
trebuie s` plec.
– Fire[te. La revedere Mitzi, [i mul]umesc.
Lita o urm`ri cu privirea pân` ajunse gr`bit` la u[`. O
fr`mânta o idee fix`: [i dac` Sean era b`rbatul de pe
alee?
– Ai fi putut s`-mi ceri mie s` te l`mure[ti, auzi o
voce glacial` \n spatele ei. Speram s` ai \ncredere mai
mult` \n mine decât \n ni[te necunoscu]i.
Surprins`, Lita tres`ri [i se \ntoarse spre taburetul din
spatele ei. Keith se a[ezase acolo.
– Nu te-am auzit venind…
– Da, e clar.
O palm` n-ar fi afectat-o mai mult pe Lita decât
cinismul jignitor al spuselor lui.
272 KATE ROSE

– Sper c` ai reu[it s` afli tot de vroiai, ad`ug` el pe


un ton mu[c`tor.
|ncurcat` de schimbarea petrecut` cu Keith, Lita
r`mase t`cut`. Ce se \ntâmplase cu companionul
fermec`tor de la \nceputul serii? |n fa]a ei avea acum un
str`in la fel de dur [i de t`ios precum silexul. Ce f`cuse
ca s`-i stârneasc` o asemenea mânie? Se mul]umise doar
s` stea de vorb` cu Mitzi, atâta tot! Reac]ia lui era
ridicol` !
Dup` tot ce se petrecuse \ntre ei, ar fi putut spera s`
i se dest`inuiasc` lui \n primul rând. Tot ce-i pl`cea \n
rela]ia lor, era s` fac` dragoste, \[i spuse b`rbatul cu
am`r`ciune.
Ca s` se mai lini[teasc` pu]in, Keith se duse la
combina muzical` [i-i d`du drumul. Pe urm`, când se
\ntoarse spre Lita, expresia lui neutr` era impenetrabil`.
– Nu vreau s`-]i spun mai mult decât c` ]i-am explicat
deja tot ce [tiam despre Melanie. N-aveai decât s` mi te
adresezi mie dac`-]i erau neclare unele lucruri, \i spuse
cu un glas periculos de calm. A[adar, ce \ncerci s` afli?
Capitolul 14

|i desp`r]ea un abis. Ce se \ntâmpla cu ei? se \ntreba


cu nelini[te Lita care, sub furia ei, ascundea o team`
perfid`. Respirând adânc de câteva ori, tân`ra femeie \[i
mai reveni un pic. Oricare ar fi fost cauza acestei
ne\n]elegeri, trebuia s` existe o modalitate de a aplana
diferendul \nainte de a se agrava iremediabil. Atunci,
n-avea decât s` intre \n miezul problemei.
– Cu cine se \ntâlnea Melanie aici?
– Dac` te gânde[ti la \ntâlniri mondene, poate fi
vorba despre oricare obi[nuit al clubului. Dac` te
gânde[ti la leg`turi mai personale, grupul devine deja
274 KATE ROSE

mai restrâns. {tii c` mi-am petrecut mult timp \mpreun`


cu ea. La fel ca [i Marty [i Gaius, se vedea deseori cu
Sean, [i cu impresarul ei, Jack Connery, când trecea pe
aici.
Lita, de[i foarte interesat`, nu-l asculta cu toat`
aten]ia. Ducea \n sinea ei o lupt` dur` cu un adversar
redutabil: ea \ns`[i… Cât ar fi dorit s`-i sar` \n bra]e [i
s`-l implore s`-i spun` ce nu mergea \ntre ei ca s` poat`
restabili intimitatea [i complicitatea, pierdute!
|ns` mândria n-o l`sa s` se poarte \n felul `sta. |n
plus, avea \n minte exemplul mamei care dovedea c` nu
folosea la nimic s` se umileasc`. Orice s-ar fi \ntâmplat,
nu va capitula prima.
– Se mai vedea cu altcineva? O persoan` pe care o
aprecia \n mod deosebit sau cu care se \ntâlnea \n afara
clubului?
– Nu, din câte cunosc. Eram to]i cu ochii pe ea, ca
s-o [tim \n siguran]`.
– {tiu, r`spunse ea sperând s-o cread`, [i \]i
mul]umesc pentru asta.
Calmul aparent al Litei, care-i masca agresivitatea nu
f`cu decât s` sporeasc` ne\ncrederea [i furia lui Keith.
ZEI}A NOP}II 275

Furios s` se simt` atât de fragil, Keith respinse nemilos


aceste sentimente periculoase.
– N-ai de ce s`-mi mul]ume[ti, nu era decât o datorie
profesional`.
– Ah, da, o grij` profesional`, spuse Lita printre din]i,
iritat` de aceast` ultim` remarc`. F`r` \ndoial`, nu [tii
pe nimeni care s` cread` altceva…
Emo]ionat` la culme, Lita \ncepu s` se plimbe \n
lungul [i-n latul biroului, sperând s` se mai lini[teasc`.
Cu chipul ro[u de furie, \l privea pe b`rbatul
imperturbabil, a[ezat confortabil \n fotoliul s`u.
– Nu [tiu ce te fr`mânt`, relu` ea dintr-o dat`, dar a[
prefera s`-mi vorbe[ti sincer \n loc s` te transformi
\ntr-un str`in [i s` m` critici atunci când nimic nu-]i d`
dreptul s-o faci. Ei bine, ]i-am pus câteva \ntreb`ri
despre Melanie.
Am f`cut ceva r`u prin asta?
– Fir-ar s` fie, dac` ]i-am cerut s` m` \ntrebi pe mine,
e din cauz` c` aveam motive s-o fac. Nu [tii ce s-a
\ntâmplat [i consecin]ele acestor lucruri pe care tu le
consideri " ne\nsemnate".
– E drept, nu [tiu ce s-a \ntâmplat, dar e vina mea?
276 KATE ROSE

|n loc s`-mi faci repro[uri, ar trebui mai degrab`


s`-mi spui cum stau lucrurile.
Ce frumoas` era a[a, cu ochii scânteind ca ni[te
pietre pre]ioase [i chipul ro[u de mânie! remarc` Keith,
cu toat` furia lui. Da, la fel de frumoas` ca \n focul
pasiunii… Cu un gest exasperat, dar [i obosit, b`rbatul
\[i lu` fruntea \n palme [i murmur`:
– Nu mai [tiu unde sunt…
Expresia lui \nvins` o bulvers` pe Lita care-[i uit`
resentimentele. Cu ochii plini de lacrimi, exclam` cu
glas zdrobit:
– Keith, te rog, nu mai suport s` m` cert cu tine. Nu
vreau s` dau na[tere nici unei probleme, [i atunci, dac`
e ceva ce trebuie s` [tiu, spune-mi.
Keith se \ntunec` la fa]` [i chipul \i deveni sever când
spuse:
– Vrei explica]ii… fie, am s` ]i le dau. Dac` te-am
l`sat la bar, pu]in mai devreme, este din cauz` c`
procurorul se joac` de-a pisica [i [oarecele cu o
persoan` pe care o consider` r`spunz`toare de uciderea
Melaniei. Cum nu dispune de nici o prob` tangibil`,
caut` s`-l oboseasc` peste m`sur` pe suspect,
ZEI}A NOP}II 277

nel`sându-l nici o clip` \n pace. E vorba despre


nesfâr[ite convoc`ri ca s` pun` acelea[i \ntreb`ri,
verific`ri ostentative ale declara]iilor, referiri
permanente c` nu are nici un alibi [i c` nu trebuie s`
plece din ora[.
Importan]a acestor revela]ii o l`s` pe Lita f`r` glas.
Melanie era veri[oara ei, afacerea asta o interesa \n
primul rând pe ea. De ce Keith nu-i spusese de la bun
\nceput cum st`teau lucrurile? Tân`ra femeie \[i [terse
pe furi[ lacrimile care-i ap`ruser` \n ochi [i-i spuse,
hot`rât`:
– Continu`, te rog. Explic`-mi leg`tura care exist` cu
problemele pe care sunt \n stare s` le creez.
Cuvintele acestea, rostite cu fermitate, alungar` toat`
compasiunea din inima lui Keith. Femeia cu care st`tea
de vorb` era sigur c` \l tr`da.
– Când le pui \ntreb`ri clien]ilor de la club, \i obligi
s`-[i aduc` aminte de ni[te lucruri c`rora nu le d`duser`
nici o importan]` \n momentul petrecerii lor. Prin
urmare, asta \i intrig` [i se gândesc de ce frumoasa Lita
Winslow face pe detectiva privat` \n club. B`nuie[te
oare pe cineva dintre clien]ii obi[nui]i?
278 KATE ROSE

Pe m`sur` ce vorbea, era tot mai emo]ionat [i,


nemaiputând s` r`mân` mult timp a[ezat, Keith se ridic`
[i o m`sur` pe Lita din cap pân` \n picioare.
– Deodat`, caut` s`-[i aduc` aminte cine o \nso]ea pe
Melanie cel mai des, cine a fost ultimul care a v`zut-o \n
via]` [i nu are un alibi… Numai c` ei nu [tiu c`
pretinsul vinovat n-are alibi pentru c` \n seara aceea,
fiind beat, a dormit \n ma[in`! Atunci, \ncep s`-l
priveasc` ciudat, s` [opteasc` prin spatele lui… Pân` la
urm`, nefericitul b`iat are [i el unele \ndoieli. Se
\ntreab` ce a putut s` se \ntâmple [i, ca s` fie cu sufletul
\mp`cat, face cea mai mare gre[eal`, ducându-se la
locul crimei, ca s` \ncerce s` reconstituie ce s-a
\ntâmplat!
Totul se limpezea, acum. Piesele jocului de puzzle \[i
g`seau \ncet locul una câte una [i deodat`, Lita \ncerc`
o mare compasiune pentru Sean. Purtarea lui ira]ional`
avea o explica]ie cât se poate de simpl`:
– |ncerci s` aperi pe cineva, nu-i a[a?
– Da, [i am s` reu[esc! E nevinovat, ce naiba!
– Vorbe[ti despre… Sean, nu-i a[a? \ncheie ea cu
blânde]e.
ZEI}A NOP}II 279

Dar dac` e nevinovat, poli]ia nu va putea face nimic


\mpotriva lui, nici eu, de altfel.
– Oricând se poate \ntâmpla o eroare judiciar`,
replic` Keith furios. Procurorul pe care-l avem este tân`r
[i are mari ambi]ii politice: \ntre o acuza]ie nejustificat`
[i o [ans` de promovare, n-ar ezita s` aleag`. {tie c`
presa va face mult` zarv`, care-i va aduce nototrietate ca
om al legii. Pe urm`, chiar dac` Sean este declarat
nevinovat din lips` de probe, via]a lui va fi distrus`.
Oamenii s-ar \ntreba mereu dac` nu cumva el este
vinovatul…
– Numai dac` adev`ratul asasin nu va fi prins, obiect`
Lita, care ezit` s` continue.
|[i d`dea seama ce chin trebuia s` \ndure Keith,
v`zând neputincios cum se strângea pu]in câte pu]in
menghina \n jurul fratelui s`u.
– Dar de ce… de ce nu mi-ai spus nimic?
– Pentru c` mult timp nu mi-am dat seama de
gravitatea situa]iei, dar ast`-sear`, când Sean a venit s`
vorbeasc` cu mine, a trebuit s` privesc realitatea \n fa]`.
Nu mai e vorba de o vag` amenin]are, ci de o acuza]ie
formulat` deschis [i lucrurile nu se vor rezolva de la sine.
280 KATE ROSE

Furios, Keith trase un pumn violent \n sp`tarul


fotoliului.
– Ne-am \ntâlnit adineauri cu avocatul nostru. Am
c`utat \mpreun` cum s`-l combatem pe procuror, dar
nu-i u[or deloc.
Imobil` \n fa]a b`rbatului, Lita nu [tia cum s` se
poarte. Deocamdat`, se sim]ea prea obosit` ca s`
reac]ioneze. Amândoi aveau nevoie de odihn`… [i
trebuia s` se gândeasc`.
Totul se va rezolva! \[i repet` \n minte b`rbatul, \n
zeflemea. {i cum se gândea s` procedeze? Ca s`-l scoat`
pe Sean din ghearele justi]iei nu era de-ajuns doar o
intimidare sau o \ncruntare amenin]`toare a
sprâncenelor!
|nainte de a putea s` \nceap` planul de b`taie, sun`
telefonul, asemenea unui bici de foc peste nervii lor
\ntin[i la maximum.
Keith [i Lita tres`rir` simultan [i, prea surprin[i ca s`
r`spund`, privir` aparatul. Cine naiba suna la ora asta?
Când sun` a doua oar`, Keith se repezi [i puse mâna pe
telefon.
– Alo, r`spunse pe un ton amar.
ZEI}A NOP}II 281

– Bun` seara Keith, \mi pare bine c` te aud.


– |mi pare r`u c` nu pot s` spun acela[i lucru, spuse
Keith când recunoscu glasul interlocutorului. Ce s-a
\ntâmplat?
Era Pete Fallon, \[i d`du seama Lita, care uit` de
oboseal`. Avea oare nout`]i?
– Hm, \n]eleg, spuse Keith \n clipa aceea. Venim \n
vreo zece minute.
Spunând acestea, b`rbatul \nchise telefonul [i
ordon`:
– Ridic`-te, am s` te conduc acas`.
– Dar de ce? \ntreb` femeia, surprins`.
R`spunsul c`zu asemenea unui tunet.
– Pentru c` s-a dat o nou` spargere \n apartamentul
t`u.
O ma[in` de poli]ie se afla deja acolo când ajunser`.
Pete Falon, care discuta cu un subordonat, veni la ei
imediat ce-i v`zu.
– Ei bine, Lita, ar trebui s` \ncepi s` te obi[nuie[ti cu
asemenea surprize.
– Nu v`d nimic amuzant \n asta, interveni Keith t`ios.
– |mi pare r`u, \[i ceru scuze Pete.
282 KATE ROSE

Cu un gest din mân`, Lita accept` scuzele [i \ntreb`:


– {ti]i dac` s-a furat ceva?
– Nu cred c` s-a furat nimic. Credem c` nici m`car
n-a intrat. Alarma s-a declan[at dup` ce a fost spart` o
fereastr`, [i f`pta[ul a [ters-o imediat. Am fost aici \n
cinci minute.
– L-a v`zut cineva? \ntreb` Keith.
– Nu, totul s-a petrecut prea repede.
Dup` ce deschise u[a, Pete intr` primul, urmat de
Keith [i de Lita. La prima vedere, se p`rea c` toate erau
la locul lor.
Lita se duse direct \n buc`t`rie. Pe jos erau cioburi de
sticl`. Hot`rât lucru, soarta era \mpotriva ei. Nu mai
avea nevoie de o problem` \n plus, dup` ce abia trecuse
prin altele.
Se aplec` s` adune buc`]ile de sticl` când v`zu ceva:
o hârtie \nf`[urat` \n jurul unei pietre.
– Pete! strig` imediat. Am g`sit ceva.
|ntr-o clip`, Keith [i Pete fur` [i ei \n buc`t`rie. Acesta
din urm` o ajut` s` se ridice [i lu` foaia pe care i-o
\ntindea. O desf`cu cu grij`, ]inând-o doar de col]uri, ca
s` nu compromit` nici o amprent`.
ZEI}A NOP}II 283

Mesajul fusese scris cu litere decupate din ziar [i pe


urm` lipite. Intrigat`, Lita se aplec` peste um`rul lui
Pete ca s` vad` despre ce era vorba. P`li instantaneu.
Abia \l sim]i pe Keith cuprinzând-o cu un bra] pe dup`
umeri. Cu ochii \nchi[i, sim]i o clip` senza]ia c`derii
\ntr-un abis f`r` fund. Nu era posibil, nu se putea s-o ia
din nou de la cap`t…
Keith se gr`bi s` citeasc` la rândul lui mesajul [i sim]i
fiecare cuvânt \ntip`rindu-i-se cu fierul ro[u \n minte: "
P`pu[`, au trecut cinci ani, dar pân` la urm` te-am g`sit.
|mi pare r`u c` a trebuit s` m` ocup de veri[oara ta ca
s` te fac s` ie[i la lumin`, dar a meritat osteneala, o s`
vezi. "
Pete Fallon, preocupat, \[i duse mâna la b`rbie. Se
gândi câteva clipe, apoi o \ntreb` pe Lita cu menajare.
– Amenin]`ri ca astea, n-ai mai primit de cinci ani…
de când ai p`r`sit scena, nu-i a[a?
– A[a e, confirm` Lita, care \[i frec` ochii \nro[i]i de
lacrimi. Crezi c` Melanie a fost ucis` de b`rbatul care
m-a persecutat alt`dat`?
– E prea devreme s` spun asta, r`spunse Fallon care
o strânse de mân` ca s-o lini[teasc`.
284 KATE ROSE

Nimeni nu l-a v`zut vreodat` pe individ?


– Nu. De altfel, lucrul `sta face totul mai \nfrico[`tor.
Nu [tiam cu cine luptam. {i totu[i, de bun` seam` era
vorba de cineva din anturajul meu: [tia cum \mi
petreceam timpul, drumurile pe care le f`ceam,
\ntâlnirile. F`r` \ndoial`, asista la fiecare dintre
reprezenta]iile mele.
– S-ar putea ca misteriosul domn Wills, ho]ul din
apartamentul \n care stau, [i b`rbatul care m` amenin]`
s` fie una [i aceea[i persoan`?
– Nu [tiu \nc`, dar am s` descop`r, promise Pete
Fallon cu gravitate.
– Cine este domnul Wills? interveni Keith.
– Un necunoscut care i-a oferit o rochie Melaniei, \i
r`spunse prietenul lui. Lita, dar cum ai auzit
vorbindu-se despre el?
– Am vrut s` [tiu ce a f`cut Melanie \n ultima zi, cu
speran]a s` g`sesc un element interesant referitor la
acea sear`. Pe scurt, m-am dus la " Boutique" [i patroana
a acceptat s` m` ajute.
– |n]eleg, trase concluzia Pete cu o expresie
dezaprobatoare. {i ai aflat ceva \n cursul anchetei tale?
ZEI}A NOP}II 285

– Nimic clar, dar…


Stânjenit`, Lita l`s` ochii \n jos. |[i repro[a c` nu
vorbise mai devreme.
– Ei bine, când mi-am deschis scrisorile, \n
California, am g`sit una de la Melanie.
– Cum a[a? exclamar` \n cor cei doi b`rba]i.
Lita le ceru s` aib` r`bdare o clip`, se duse \n camera
ei, [i se \ntoarse curând cu o foaie de hârtie pe care
le-o \ntinse.
– Am vrut s`-]i spun, se justific` \n fa]a lui Pete, dar
erai mereu prea gr`bit ca s` g`sesc o ocazie favorabil`.
|n plus, \n scrisoarea asta nu e vorba despre nici un
indiciu. M` \ntreb doar dac` "al treilea b`rbat",
men]ionat de Melanie ar putea fi acest domn Wills.
– Tot ce se poate, fu de p`rere Pete Fallon.
Toate crimele astea veneau probabil de la o minte
bolnav`, dar se \ndoia. Solu]ia era prea simpl`, prea
clar`. Criminalii nu se dovedeau decât rareori atât de
metodic organiza]i.
Keith, care gândea la fel, ajunse la aceea[i concluzie
ca Fallon. Din clipa aceea, nu-l mai preocup` numai
soarta fratelui s`u, ci [i siguran]a Litei.
286 KATE ROSE

– Du-te [i f`-]i bagajele, \i ordon` el.


|ndemnul `sta, \ntr-un asemenea moment, i se p`ru
atât de necuviincios tinerei femei, \ncât \l privi f`r` s`
reac]ioneze.
– Aici nu e[ti \n siguran]`, preciz` el. Te iau cu mine.
F`r` s`-i lase timp s` gândeasc`, o prinse de bra] [i o
duse \n camera ei. Lu` o valiz` goal` pe care o arunc` pe
pat. Deschise din proprie ini]iativ` o comod` [i \ncepu
s`-i dea Litei lenjeria.
Keith fu surprins de docilitatea tinerei femei. Se
a[teptase la un refuz hot`rât: rela]ia dintre ei era pu]in
tensionat` \n ultimul timp! {i, la drept vorbind, ar fi
putut s`-i repro[eze c`-l ura.
Acum, când toate b`nuielile nu mai c`deau asupra
fratelui s`u, devenea din nou mai obiectiv [i,
amintindu-[i ce-i spusese Litei pu]in mai \nainte, sim]i
c`-l cuprind remu[c`rile.
– Lucrurile astea sunt ale tale? \ntreb` b`rbatul
r`scolind prin dulap.
– Keith, interveni Lita dup` ce ridicase ochii spre cer.
De ce nu m` la[i s` m` ocup singur` de asta? A[ termina
mai repede f`r` tine.
ZEI}A NOP}II 287

– Te a[tept \n sufragerie, spuse el pe un ton


moroc`nos. Trebuie s`-i pun câteva \ntreb`ri lui
Fallon…
Dup` plecarea lui, Lita continu` s`-[i adune lucrurile.
Se preg`tea s` pun` la un loc partiturile, când v`zu un
bilet de avion amestecat printre partituri. Se uit`
surprins` la el [i r`mase perplex`. Biletul era pe numele
unui oarecare domn J. Smit, pentru un zbor de la Reno
la San Francisco. Dup` data men]ionat`, zborul se
desf`[urase \n ajunul zilei \n care Jack ajunsese pe
neanun]ate la ea, pe coasta de vest, ca s`-i spun` despre
dispari]ia Melaniei. Cum naiba se afla la ea?
Exista o singur` explica]ie. Când ea venise la
Washington, Jack se ocupase de rezerv`ri. La aeroport,
d`duse cele dou` bilete stewardesei când se
\mbarcaser` [i, ca urmare a unei neaten]ii, i se d`duse
f`r` \ndoial` un bilet pe care nu se gândise s`-l verifice.
Pe urm`, la luarea \n primire a bagajelor, Jack i-l
\ntinsese automat.
|n orice caz, Lita nu avu timp s`-[i pun` mai multe
\ntreb`ri, pentru c` Keith se \ntoarse lâng` ea.
– S` mergem, propuse el luându-i valiza.
288 KATE ROSE

– Sunt gata.
F`r` s`-[i dea seama, vâr\ biletul \n geant`, apoi,
ascunzându-[i nervozitatea, \l urm`.
|n alte circumstan]e, perspectiva de a petrece
noaptea la Keith ar fi \ncântat-o, dar dup` tensiunea din
ultimele ceasuri, se temea de o nou` confruntare, la fel
de penibil` ca prima.
Fallon, care \i privea din ma[ina lui, oft`. Era u[or de
v`zut c` ap`ruse o bre[` \n \n]elegerea dintre ei.
Afacerea asta nefericit` risca s` mai fac` alte dou`
victime! Numai de-ar reu[i s`-l descopere pe asasin [i
s`-l dezvinov`]easc` pe Sean! Atunci nimic nu i-ar mai fi
\mpiedicat pe Keith [i pe Lita s`-[i refac` rela]ia
compromis`… [i el ar fi putut s`-[i pl`teasc` datoria
fa]` de Keith.

***

Cu ochii larg deschi[i \n \ntuneric, Lita se uita \n


tavan f`r` s` poat` adormi. Dup` plecarea de la ea,
ZEI}A NOP}II 289

devenise din ce \n ce mai nervoas`. |n cele din urm`, nu


se mai putu ab]ine. Hot`rât` brusc s` \ncerce totul, se
dezveli [i se d`du jos din pat. Odat` ajuns` \n fa]a u[ii
lui Keith, determinarea ei deveni mai fragil`. {i dac`
f`cea o gre[eal` ireparabil`?
E un risc, \ntr-adev`r, dar trebuie s` mi-l asum, trase
ea concluzia. Dac` dau \napoi acum, toat` via]a am s`
m` \ntreb dac` ar fi fost sau nu, o diferen]`.
Cu o mân` tremur`toare, \mpinse u[a. |n prima clip`,
nu v`zu decât \ntuneric. Pe urm`, pu]in câte pu]in,
contururile unei siluete b`rb`te[ti, se deta[ar` pe
fondul mai opac al unui divan lung.
Pe jum`tate \n capul oaselor, Keith ]inea \n mân` un
pahar. Pe jos, lâng` el, era o sticl` golit` mai mult de
jum`tate. Cum el nu p`ru s`-i remarce prezen]a, Lita \[i
lu` inima \n din]i, se apropie de canapea [i \ngenunche.
– Keith? \ndr`zni s` spun`.
– Hm… da? spuse cu glas cleios deschizând ochii cu
greutate.
– Nu e bin` s` bei singur, murmur` ea.
– Nu e bine s` fii singur!
O privea ciudat prin obscuritate.
290 KATE ROSE

Pe urm`, cu o nesiguran]` neobi[nuit` pentru el,


\ntinse mâna [i o atinse u[or pe fa]`. Bulversat`, Lita se
aplec` spre el [i-l strânse la piept ca s`-l legene tandru.
– Te rog, Keith, las`-m` s` r`mân cu tine, \l implor`
\n vreme ce umerii i se cutremurau de hohote de plâns.
– Lita, nu plânge, Lita… blânda mea Lita…
Oftând, femeia se cuib`ri la pieptul lui.
– De ce s` nu o lu`m de la \nceput, de la zero?
propuse ea.
– Cine poate s` re\nceap` de la zero, s` uite r`nile [i
deziluziile? A[ vrea, dar sunt oare \n stare? Via]a mea a
fost o [coal` aspr`, vezi tu, [i am \nv`]at s` n-am
\ncredere, s` caut explica]ia real` a fiec`rui gest. Chiar
mama a jucat teatru, m-a folosit!
Alcoolul \l f`cea s`-[i piard` controlul pe care [i-l
impunea de obicei [i emo]iile, atâta vreme \ngropate \n
el, ie[eau la suprafa]`.
Neputând s` se opreasc`, \[i deschidea sufletul \n fa]a
Litei.
– Mama s-a folosit de mine [i de Sean ca s` \ncerce s`
aib` putere asupra tatei. Când a \n]eles c` eforturile ei
n-aveau nici un rost, s-a bazat pe mine \n multe privin]e
ZEI}A NOP}II 291

[i a trebuit s` cresc repede, prea repede, \narmându-m`


\mpotriva loviturilor.
Am`r`ciunea din glasul lui o \ntrist` pe Lita, care
deplângea copil`ria irosit` a celui cu care vorbea.
– Totu[i, e o femeie minunat`, preciz` fiul, numai c`
are [i defecte. |n primul rând, dorin]a \nver[unat` de
a-[i impune voin]a. Ca s` reu[esc s` m` afirm \n fa]a
personalit`]ii ei sufocante, ironia sor]ii, am c`utat s`
devin ca ea, s` m` retrag dup` un zid de indiferen]` [i
de cinism.
Se \ntrerupse o clip`, ca s` mângâie p`rul m`t`sos al
Litei \n timp ce r`suflarea i se lini[tea.
– Uite de ce n-am avut prea mul]i prieteni [i de ce nu
]i-am dovedit niciodat` ce simt pentru tine. E[ti o fiin]`
aparte, Lita, tu singur` e[ti o lume…
O s`rut` cu ardoare pe buze pân` ce \ncepur` s`
tremure amândoi de emo]ie.
– Dac` a[ putea s` [terg ce ]i-am spus la club, a[
face-o. Imediat dup` aceea, \mi p`rea deja r`u.
Pe Lita o cople[i o asemenea bucurie, \ncât crezu
c`-i va exploda inima.
– Am uitat deja.
292 KATE ROSE

Cu aceste cuvinte simple, Lita culc` la p`mânt


ultimele piedici din fa]a lui Keith.
– Dac` am s`-l g`sesc vreodat` pe individul care te-a
amenin]at, mârâi b`rbatul furios, am s`-l… am s`-l…
– {[t… \l domoli femeia, punându-i un deget pe
buze. S` nu mai vorbim despre a[a ceva. Important` e
doar clipa asta.
– E[ti a mea, exclam` b`rbatul, triumf`tor.
Mângâierile lui devenir` mai precise, mai senzuale \n
timp ce-i redescoperea pieptul \ntins spre el, [oldurile,
coapsele…
Cuprin[i de acela[i uragan, se ajutar` unul pe altul s`
se dezbrace mai repede de hainele pe care le aruncar` la
\ntâmplare. Curând, se contopir` pân` când un fulger
orbitor \i lu` cu el spre culmi mereu dep`[ite.
Totu[i, când r`sufl`rile devenir` mai normale [i
b`t`ile inimilor la fel, doar Lita murmur` "te iubesc".
Capitolul 15

"Umbra unui vis"… Da, titlul acesta se potrivea


pentru cântecul ei \n sfâr[it terminat, se gândi Lita a
c`rei privire \mbr`]i[a o panoram` larg`: Potomacul [i
Washingtonul \ntin[i la picioarele ei.
De altfel, nu mai am ce c`uta aici. Nu mai am
inspira]ie. |mi lipse[te zgomotul valurilor, ]ipetele
pesc`ru[ilor [i murmurul vântului… Am impresia c` m`
sufoc…
Lita \[i mu[c` buzele. |n prezen]a lui Keith, nici un
gând negru nu venea s`-i \ntunece fericirea. Nu sim]ise
nimic de felul `sta noaptea trecut`, \n bra]ele lui.
294 KATE ROSE

|ns` diminea]a, când se trezise singur` \n camera lui


goal` [i rece, o cuprinsese o profund` melancolie.
Melanie, care o mai bântuia \nc`…
Reu[i totu[i s`-[i revin` destul de repede. Plecând de
pe teras`, Lita se duse \n`untru [i \[i lu` geanta. Taxiul
trebuia s` fi venit deja. |ntr-adev`r, când ie[i din holul
luxos, descoperi un taxi care sta]iona \n fa]a casei.
Dup` o curs` rapid`, Lita se trezi \n fa]a por]ii de la
Sydney's.
Prezen]a ei la club, \n afara orelor de deschidere a
localului se explica u[or. |i venise o idee chiar \n
diminea]a aceea, \n timp ce era singur` \n apartamentul
lui Keith, dup` ce o sunase Pete Fallon \n leg`tur` cu
Sean.
Exista o persoan`, un obi[nuit al clubului, cu care
omisese s` stea de vorb` [i care, prin func]ia ei, ar fi
putut s`-l remarce pe " al treilea b`rbat"; Felice More,
secretara lui Keith.

***
ZEI}A NOP}II 295

– |mi pare r`u, domnul Christophe nu e aici. Vre]i


s`-i l`sa]i un mesaj?
Imediat ce vine, am s`-i spun c` l-a]i c`utat, domnule
Remington. La revedere.
Dup` ce l`s` receptorul jos, Felice se ridic`, lu` un
teanc de documente [i se gr`bi s` se duc` s` le a[eze la
vedere pe biroul patronului, \n a[a fel \ncât s`-l vad` cu
siguran]` când se va \ntoarce.
Nu uitase nimic… perfect. |nc` o dat`, \ncerc` s`-l
g`seasc` pe Craig \n biroul lui. Trebuia s`-l \ntâlneasc`
pentru cin` [i o chestiune ap`rut` \n ultima clip` o
re]inea \n plus. La cel`lalt cap`t al firului, i se spuse c`
cel c`utat nu era acolo.
– Plec s` iau masa de prânz, preciz` recep]ionerul,
dar dac` dori]i, am s`-i las un bilet pe birou. Dac` trece
pe aici, \l va citi.
– Mul]umesc, sunte]i foarte amabil, spuse Felice
\nainte de a \nchide.
Pe urm`, \[i lu` geanta [i documentele pe care
trebuia s` le duc` avocatului domnului Christophe [i
plec`.
296 KATE ROSE

***
Meniul nu mai avea nici un secret pentru Craig
Wilson. De când o a[tepta pe Felice, avusese timp s`-l
\nve]e pe de rost.
Ora \ntâlnirii trecuse, ceea ce nu era \n obiceiul
logodnicei sale.
– Vre]i s` face]i comanda acum? \ntreb` o osp`t`ri]`,
vesel`.
– Nu, r`spunse cel \ntrebat. O s`-i dau un telefon
logodnicei mele, ca s-o \ntreb când crede c-o s` vin`.
La Sydney's, nu r`spunse nimeni la telefon. Pe urm`,
Craig sun` la biroul lui. Din p`cate, era pauza de mas`
[i secretara era ocupat` cu alte dou` telefoane, a[a \ncât
nu arunc` decât o privire gr`bit` peste mesajele care
umpleau masa din fa]a ei.
– Nu, spuse \n sfâr[it. Nu v`d nici o not` pentru
dumneata, \l anun]` pe Craig. |mi pare r`u.
F`r` s` mai a[tepte, femeia \nchise telefonul.
– Logodnica mea a fost re]inut`, explic` Craig
picoli]ei \nainte de a ie[i din restaurant.
ZEI}A NOP}II 297

***

Lita [i Carl Dietrich ajunser` \mpreun` la club.


– M` tem c` n-ai s` g`se[ti pe nimeni, o avertiz`
amabil barmanul, deschizând u[a de serviciu. E \nc`
prea devreme.
– N-are nici o importan]`. Am s` a[tept, nu m`
gr`be[te nimeni.
Carl se duse spre bar s` verifice livr`rile, f`r` s`-i mai
acorde nici o aten]ie Litei, care intr` \n biroul lui Keith.
Acolo, remarc` o combin` stereo [i \ngenunche lâng`
ea. Citi pe rând numele discurilor etalate [i un nume \i
s`ri \n ochi: Melanie King!

***

Cu câteva luni \nainte, Craig n-ar fi putut s` cear` nici


m`car un suc de fructe \ntr-un club atât de distins ca
298 KATE ROSE

Sydney's. Ca s` reziste tenta]iei, evita pe cât posibil s`


ajung` la clubul de noapte. |[i parca ma[ina pe o alee
\ntunecat`, mai \ndep`rtat`.
Mai târziu, când situa]ia evoluase, \[i p`strase obi-
ceiurile, pân` \n ziua \n care se \ntâlnise cu Melanie
King, care-i bulversase existen]a.
Nici unul, nici cel`lalt nu vroia s` produc` dezordine
\n via]a lui, a[a c` se \ntâlniser` mereu \n afara clubului.
O singur` dat`, uitaser` de pruden]`: \n seara \n care-[i
d`duser` \ntâlnire pe strada vecin`. Melanie insistase
s`-l vad`, pentru c` trebuia s` schimbe planurile pentru
seara respectiv`…
Numai aceast` amintire fu de-ajuns s` simt` c`
\nghea]`. {i dac` fuseser` v`zu]i? L-ar acuza cu siguran]`
acum, când ea murise!
Dac` n-ar fi fost atât de nelini[tit din cauza Felicei,
nimic nu l-ar fi f`cut s` se \ntoarc` aici, \[i spuse când,
dup` ce-[i parcase ma[ina mai departe, urca pe aleea
care ducea la club.
|i tremurau mâinile [i era transpirat pe frunte când
ajunse \n fa]a u[ii.
Spre u[urarea lui, o g`si deschis`.
ZEI}A NOP}II 299

– Fir-ar s` fie, Felice, morm`i printre din]i. Dac` n-ai


o scuz` care s` stea \n picioare, eu…
F`r` tragere de inim`, intr` pe hol [i \naint` f`r` s`
fac` nici un zgomot. Nu era nimeni \n biroul Felicei [i
era \ntuneric.
Se preg`tea s` plece la fel de discret, când auzi o
melodie care \l \mpietri. Pe urm`, cu mi[c`ri sacadate ca
un somnambul, avans` \n direc]ia vocii… care venea
din spatele unei u[i \ntredeschise…
|mpinse u[a. Era acolo, \n fa]a lui. Sp`tarul \nalt al
fotoliului o ascundea aproape cu totul, dar \i recuno[tea
p`rul ca abanosul… glasul senzual… nu putea s` fie
decât ea…
Dar nu, era imposibil: Melanie era moart`! url` \n
mintea lui… {i totu[i…
– Melanie?
Craig \naint` [i r`suci fotoliul. O clip`, \n mintea lui
torturat`, parc` o v`zu pe cea pe care ar fi vrut s-o
vad`… pe Melanie… Cât despre Lita, ea r`mase [ocat`
de stupoare [i \l privi pe necunoscutul care se uita la ea,
cu o expresie \ngrozit` \ntip`rit` pe fa]`. |ntr-o frac]iune
de secund`, \[i d`du seama c` o lua drept veri[oara ei [i
300 KATE ROSE

asta… \l speria, dar de ce? Câteva clipe, r`maser`


amândoi t`cu]i.
Pân` la urm`, b`rbatul \[i trecu o mân` prin fa]a
ochilor [i bâigui:
– Tu… nu e[ti Melanie…
Femeia sim]i un declic [i \ncepu s` se nelini[teasc`.
Dac` avea dreptate, el trebuia s` fie…
– …Domnul Wills?
Instantaneu, el p`li [i f`cu un pas \napoi.
– Cum… de unde [tii?
Cum [tia? {i ce [tia? |l fr`mântau atâtea \ntreb`ri.
Brusc, \l cuprinse panica. }ipând speriat, se r`suci pe
c`lcâie [i o lu` la fug`.
De la bar, Carl auzi un zgomot de glasuri care veneau
din biroul lui Keith Christophe [i se nelini[ti. Se
\ncercase de mai multe ori s` se p`trund` \n club \nainte
de deschidere.
Ca s` fie cu inima \mp`cat`, puse creionul jos [i o lu`
la fug` pe culoar când Craig se izbi de el. Surprins de
violen]a [ocului, Carl scoase un morm`it de durere
\nainte de a-[i prinde \n bra]e agresorul.
– Opre[te-l! ]ip` Lita care venea \n fug`.
ZEI}A NOP}II 301

***

Carl \l prinse [i mai tare.


Craig \n]elese c` n-avea nici un rost s` mai lupte;
pierduse. Se abandon` \n voia destinului care avea s`-i
bulverseze via]a.
– Te rog s` nu pleci, domnule Wills, spuse Lita pe un
ton sarcastic. A[ vrea s` stau de vorb` cu dumneata
despre unele lucruri.
– Domnul Wills? \ntreb` surprins Carl, pu]in dep`[it
de evenimente. Dar este Craig Wilson, logodnicul
Felicei. Ce naiba se \ntâmpl`?
Auzind numele Felicei, Craig se \nro[i.
F`r` \ndoial`, tân`ra femeie ar fi fost \nc` o victim`
inocent` a acestei afaceri \nsp`imânt`toare, \[i spuse
Lita. Dar n-avea s` se \nduio[eze. Dac` era cineva
vrednic de plâns, Melanie era singura \n situa]ia asta.
– Domnule Wilson, a[ vrea s` [tiu de ce ai omorât-o
pe Melanie King?
302 KATE ROSE

|ntrebarea, pus` cu voce limpede [i ferm`, avu acela[i


efect asupra celor doi b`rba]I, care r`maser` paraliza]i
de stupoare.
– N-am omorât-o… hohoti Craig, n-am omorât-o. V`
jur… n-am omorât-o!
|ncepu s` vorbeasc` cu glas frânt.
– Ne vedeam dup` orele de serviciu… uneori \n
timpul pauzelor… o dat`, \ntr-un week-end. Nu \n]eleg
ce s-a \ntâmplat. Am \ntâlnit-o \n ajunul primei zile de
repeti]ii. Venise pentru a se obi[nui cu locurile; eu, o
adusesem pe Felice.
Ploua. Am alergat amândoi la cafeneaua din col]ul
str`zii ca s` mânc`m ceva…
B`rbatul strânse pumnii [i ]ip`, ca [i cum ar fi vrut
s`-l aud` toat` lumea:
– Pe vremea aia, m` sim]eam ca un animal prins \n
capcan`. Felice vroia s` se m`rite cu mine [i s`
\ntemeiem o familie, [tiam, dar eu… m` gândeam tot
timpul la ce nu puteam s` fac. M` gândeam la femeile la
care trebuia s` renun]… Atunci, Melanie a fost un vis
minunat pentru mine, realizarea dorin]elor cele mai
nebune[ti. Era frumoas`, vesel`, liber`… era o artist`…
ZEI}A NOP}II 303

ce b`rbat ar fi renun]at la o asemenea ocazie


nea[teptat`?
Se \ntrerupse [i le arunc` o privire disperat`. Carl,
consternat de ceea ce auzise, nu putu s` articuleze nici
un cuvânt, dar Lita ordon` pe un ton f`r` mil`:
– Continu`!
– G`sea aventura noastr` amuzant`, excitant`, mai
ales la ideea c` f`cea o fars` supravegherii lui
Christophe.
Nici nu v` pute]i \nchipui ce flatat m` sim]eam. Eram
amantul unei cânt`re]e celebre!
Absorbi]i de drama care le era povestit` \n clipa
aceea, niciunul dintre ei nu acord` aten]ie venirii unei
alte persoane… persoan` care \nm`rmuri auzind
cuvântul "amant".
– |n noaptea când a murit, continu` Craig, trebuia s`
ne \ntâlnim. Dup` ce am dus-o pe Felice acas`, am ple-
cat \napoi la Melanie.
Am v`zut-o venind \mpreun` cu Sean. Când l-a l`sat
s` plece, m-am apropiat de ea, dar m-a trimis [i pe mine
la plimbare, din cauza unei probleme pe care i-o f`cea
un vechi prieten. O jum`tate de or` trebuia s` fie
304 KATE ROSE

de-ajuns ca s` pun` lucrurile la punct. Dup` aceea,


puteam s`…
O lini[te deplin` se instal` \n camer`. Deodat`, o
femeie ie[i din umbra culoarului: Felice.
Dup` expresia din ochii ei, \n]eleser` c` auzise tot.
Femeia \[i scoase verigheta de pe deget [i i-o \ntinse lui
Craig, care o lu` f`r` s`-[i dea seama.
– {tiam asta, murmur` ea. |n suflet, [tiam c` era ceva
grav, dar nu vroiam s` m` conving de contrariu… nu-mi
\nchipuiam c`…
O podidi plânsul. Cu chipul sc`ldat \n lacrimi, se
r`suci pe c`lcâie [i o lu` la fug` \n timp ce Craig, trezit
brusc la realitate, se ridic` deodat`.
– Felice, te rog, las`-m` s`-]i explic.
– Vrei s-o opresc? \ntreb` Carl.
– Nu, n-are rost, r`spunse Lita pe un ton obosit.
Ce spusese de Melanie? C` trebuia s` g`seasc` solu]ia
definitiv` \ntr-o problem` cu un vechi prieten… din
Washington? Nu, lucrul `sta nu avea nici un sens…
Brusc, \[i d`du seama despre cine era vorba.
– Nu! Nu se poate… nu poate s` fie el…!
Neiert`toare, o voce din`untrul ei insist`.
ZEI}A NOP}II 305

N-avea nici un rost s` \ncerce s` se am`geasc`. Scrise


imediat ceva pe o foaie de hârtie, pe care i-o \ntinse lui
Carl.
– Carl, te rog s`-i dai asta lui Keith când se \ntoarce,
da?
Cum barmanul \ncuviin]`, \i mul]umi, f`când un
semn cu capul [i ie[i din camer`.

***

Dup` o jum`tate de or`, forma un num`r de telefon


din cabina aflat` \n holul unui hotel mare.
– Alo? r`spunse un glas obosit.
– Jack? Sunt Lita.
– Lita? Ce se-ntâmpl`? Am \ntârziat? Nu trebuia s` ne
\ntâlnim la cin`?
– Ba da, ba da.
Dar s-a \ntâmplat ceva important. A[ vrea s` st`m de
vorb`.
La cel`lalt cap`t al firului, Jack [ov`i.
306 KATE ROSE

– Numai c`… am mai multe \ntâlniri \n dup`-amiaza


asta [i…
– Este foarte important, Jack. E vorba de Melanie!
Mai bine de un minut, se instal` o lini[te de
mormânt.
– Foarte bine, spuse el pân` la urm`, cu regret.
Las`-m` s` m` preg`tesc [i s`-mi anulez \ntâlnirile. Unde
ne vedem?
Da, unde? se \ntreb` [i ea. Ar fi fost mai prudent s`
aleag` un loc public, dar cum s` vorbeasc` despre
moartea Melaniei printre str`ini care puteau s` aud` ce
vorbeau? Nu, era mai bine \ntr-un loc mai retras.
S`-l \ntâlneasc` pe Jack \ntre patru ochi, putea fi o
gre[eal` fatal`… dar nu, \l cuno[tea de prea mult timp
ca s`-i fie fric` de el. Dac` \n]elesese bine, f`cuse acel
lucru oribil \ntr-un moment de r`t`cire, de patim`
exagerat`. Acum nu era momentul de a[a ceva, [i n-avea
s`-i fac` nimic.
– Sunt \n holul hotelului t`u. Dac` nu te deranjeaz`,
a[ putea s` vin la tine \n camer`?
Dac` \n mintea lui Jack existase cea mai mic` \ndoial`
referitoare la prezen]a Litei, ultima \ntrebare o alung`.
ZEI}A NOP}II 307

– Perfect, c`pitul` b`rbatul cu glas \nvins. D`-mi un


r`gaz de cinci minute…

***

Stând \n picioare lâng` biroul lui Pete Fallon, Keith se


preg`tea s`-i telefoneze Litei la club. Aveau \ntâlnire
pentru masa de prânz [i a[tepta ner`bd`tor momentul,
cu sentimente \mblânzite. Avea ve[ti proaste pentru ea
[i prefera s` i le spun` \nainte de a le afla din pres`.
|ntr-adev`r, Fallon avea acum suficiente indicii ca s`-l
aresteze pe uciga[ul Melaniei.
– Cum ]i-a venit ideea s` verifici orarul zborurilor? \l
\ntreb` pe prietenul lui.
– Foarte simplu. |n omorul `sta, totul l`sa s` se
\n]eleag` c` era vorba de o crim` pasional`: Melanie n-a
fost brutalizat`, nu i s-a furat nimic, i s-a g`sit geanta
neatins`, lâng` ea.
Poli]istul se \ntrerupse o clip`, ca s` arunce o privire
discret` spre Keith.
308 KATE ROSE

– N-am crezut nici o clip` c` Sean ar fi vinovat. |l


cunosc de mult` vreme: n-ar face niciodat` a[a ceva.
Keith ridic` din umeri. Acum, când fratele lui nu mai
avea de ce s` se team`, nu vroia s` mai piard` timpul
dezgropând trecutul.
– Nimeni nu [tie cum poate reac]iona un b`rbat \n
fa]a unei femei.
– Ai dreptate, dar Sean abia o cuno[tea. {i-a ie[it din
fire, sunt convins, dar nu era destul de legat de ea ca
s`-[i piard` chiar a[a sângele-rece.
Deci, preciz` Fallon continuându-[i ra]ionamentul,
trebuia s` g`sesc pe cineva care o cuno[tea destul de
bine pe Melanie ca s-o scoat` din cas` la miezul nop]ii.
|n plus, aceast` persoan` trebuia s` fie foarte ata[at` de
ea… un flirt, un amant… sau un b`rbat care vroia s`
ajung` a[a ceva.
Dac` ne aducem aminte de stricta supraveghere la
care era supus`, lista suspec]ilor era foarte restrâns`. Ba
mai mult: nu era nimieni! Fallon arbor` o expresie
satisf`cut`. T`cu ostentativ câteva clipe, apoi continu`
s` explice:
– Atunci, am analizat problema altfel.
ZEI}A NOP}II 309

Cine, \n afar` de personalul clubului, putea s-o


\ntâlneasc` pe Melanie când vroia?
– Jack Connery?!
– Da. |ncepând de aici, am \ncercat s` construiesc
teoria. |n registrele unei companii aeriene, am g`sit
dovada c` se dusese pe coasta de vest sub un
pseudonim. F`r` \ndoial`, ca s` fie sigur c` Melanie
nu-i spusese ceva veri[oarei sale. Dac` ar fi fost a[a, ar fi
suprimat-o pe Lita \nainte de a pleca spre Est. Da, totul
se potrive[te…
Dar Keith nu-l mai asculta. Se gr`bi s` dea telefon la
club.
– Cum?! Unde a plecat? url` el literarmente când Carl
\i citi mesajul Litei.
Imediat ce Carl \i confirm` vestea proast`, Keith
\nchise brutal telefonul.
Porni ca din pu[c` spre u[` [i-i spuse prietenului,
r`mas \nm`rmurit:
– Repede! Lita s-a dus la hotelul lui Connery.
– Cum?! s`ri Fallon \n picioare. Nu mai e nici o
secund` de pierdut. S` lu`m ma[ina mea, ca s` folosim
sirena.
310 KATE ROSE

Lita trebui s` bat` de mai multe ori pân` s` se


hot`rasc` Jack s`-i deschid` u[a.
– Bun` seara, Jack, bâigui, intimidat`.
Se privir` mult timp unul pe cel`lalt, f`r` s` [tie cum
s` \nceap` o discu]ie atât de neobi[nuit`… Jack fu cel
care rupse t`cerea. Se d`du un pas \napoi [i o invit` s`
intre…
|n orice caz, el nici nu se gândea s` fug`, trase
concluzia Lita.
|mbr`cat doar cu un tricou [i ni[te blugi, nici m`car
nu era \nc`l]at. Cu p`rul \n dezordine, cu mâinile
b`l`b`nind-se, p`rea un om care pierduse totul, pân` [i
speran]a. Tras la fa]`, Jack se duse s` se a[eze pe un
scaun [i spuse \ncet:
– Atunci… [tii … despre Melanie…
– Mi-am dat seama…
Deodat` furioas` [i dezorientat`, Lita \nchise ochii o
clip`. Cum oare, dintre to]i, putuse s` le \n[ele a[a, pe
ea [i pe Melanie?
– Cum… cum ai putut…
Cuvintele i se \nfundar` \n gât [i trebui s` se \ntrerup`.
Jack, p`lise [i mai tare, dac` se mai putea a[a ceva.
ZEI}A NOP}II 311

– Nu [tiu… am iubit-o, spuse cu durere \n glas, am


iubit-o atât de mult. {i ea n-a sim]it-o niciodat`. Nu, nici
o clip`, \n atâ]ia ani!
R`suflarea \i deveni [uier`toare [i se \ntrerupse. Când
vorbi din nou, o f`cu pe un ton amar, plin de sarcasm.
– Un final foarte trist pentru o poveste lamentabil`!
– Jack, spuse femeia, ai c`rei ochi se umezeau.
Spune-mi exact cum s-au \ntâmplat lucrurile.
– M` ocupam de mult timp de ea! Am ajutat-o s`-[i
revin` din alcoolism.
Am f`cut tot posibilul s`-i g`sesc ni[te aranjamente.
O iubeam… [i Melanie mi-era doar recunosc`toare!
Recunosc`toare! |]i dai seama cât r`u putea s`-mi fac`
recuno[tin]a asta!
T`cu, gemând ca [i cum ar fi fost supus unor chinuri
supraomene[ti. De-abia dup` câteva minute reu[i s`
vorbeasc` din nou:
– A[ fi f`cut orice pentru ea…
F`r` s`-[i dea seama, Lita sim]ea compasiune pentru
b`rbatul distrus care \i hohotea \n fa]`. |[i aduse aminte
de scrisoarea Melaniei [i de cuvintele nep`s`toare,
aproape dispre]uitoare, \n care \[i descria impresarul.
312 KATE ROSE

"Cum s` mi-l doresc pe s`rmanul Jack amant?", scrisese,


f`r` s` se gândeasc` la r`nile pe care ar fi putut s` le
pricinuiasc` acestui prieten devotat.
Se uit` din nou la Jack, care st`tea pr`bu[it pe locul
lui. Cu umerii l`sa]i, o expresie de \nvins definitiv, abia
mai respira.
O f`cea s` simt` oroare continuarea acestui
interogatoriu… dar trebuia s` [tie.
– Dar \n fine, Jack, \ncepu femeia pe un ton ezitant,
de acolo pân` la… pân` la…
Nu putea s` mai continue, dar Jack \n]elese cum
st`teau lucrurile [i nici nu \ncerc` s` nege.
– Am a[teptat atâta timp… \i vedeam pe to]i b`rba]ii
pe care \i lua \n seam`, dar speram c` \ntr-o zi… are s`
se schimbe [i o s` se uite la mine, nu doar ca la un
prieten, ci… Nemaiputând s`-i priveasc` chipul distrus,
Lita \ntoarse capul, [i privirea i se opri \ntâmpl`tor
asupra comodei. Sertarul de deasupra era deschis [i l`sa
s` i se vad` con]inutul… printre care un flacon cu
pilule, ni[te somnifere…
– |n noaptea aia, continu` Jack pe un ton straniu,
deta[at, o a[teptam la ea, când a adus-o Sean. Melanie
ZEI}A NOP}II 313

\mi d`duse o cheie… dar prezen]a mea acolo a


\nfuriat-o. Mi-a spus c` avea \ntâlnire cu Craig Wilson…
Un dispre] total i se \ntip`ri pe fa]` când coment`:
– Craig Wilson!
Un tip jalnic, vrednic de plâns… cum a putut s` fie
interesat` de el?
Instinctiv, interlocutoarea \n]elese c` ceva era \n
neregul`.
– Jack, nu te sim]i bine? Cel \ntrebat nici n-o auzi. |[i
continua povestea pentru el \nsu[i.
– I-am recomandat Melaniei s` se lase de asemenea
prostii [i s` se concentreze asupra contractului pe
care-l avea de respectat.
|[i \nchise ochii pe jum`tate când se cufund` [i mai
mult pe locul lui.
– … atunci… mi-a tras o palm`. Nu mai conta
nimic… am prins-o strâns, am s`rutat-o a[a cum visam
de mult timp s-o fac… [i dup` ce am luat-o \n bra]e…
am [tiut c` nu mai puteam s` renun]… la…ea…
Ce [oc trebuie s` fi fost pentru Melanie! \[i spuse Lita.
Nu se gândise niciodat` c` Jack putea s` aib` asemenea
sentimente puternice [i posesive!
314 KATE ROSE

Chipul lui Jack, alb ca varul, o readuse la clipa


prezent`.
– Jack, Jack… ai p`]it ceva?
– … [i pe urm`, a sunat… nemernicul `la de Craig
Wilson, continu` Jack, obsedat de nevoia de a-[i u[ura
con[tiin]a.
I-a spus… s` plece, pentru c`…
Glasul parc` i se frânse atunci când continu`, pentru
c` Lita abia reu[i s`-l mai aud`:
– C` avea o problem`… cu un vechi prieten…pe
care o va l`muri imediat… dup` care vor pleca
\mpreun`…
Atunci, am prins-o de bra] [i am tras-o afar`. Am mers
mult timp… \n \ntuneric, printre copaci… auzind
susurul râului…
Am implorat-o, da, am implorat-o… dar mi-a
r`spuns… c`… nu m` iubea…
De-acum foarte nelini[tit`, Lita \ngenunche lâng`
prietenul ei [i-l prinse de mân`.
Era rece [i avea respira]ia [uier`toare. Se ridic`
imediat [i fugi spre telefon.
– Eu… am intrat la tine… gâfâi Jack.
ZEI}A NOP}II 315

Vroiam s` las s` se cread`… c` misteriosul sp`rg`tor


a omorât-o…
– Jack, te rog, lini[te[te-te, ce-ai luat? insist` Lita
revenit` lâng` el, cu aparatul \n mân`, a[teptând se i se
r`spund`.
Foarte \ncet, ca \ntr-un film derulat la ralanti, Jack
deschise ochii [i o fix` cu o privire tulbure. Aproape nu
mai vedea deloc [i privirea \i consuma ultimele puteri.
Cu lacrimi \n ochi, reu[i s` murmure:
– |mi… pare… r`u… iart`-m`…
Nu-[i mai termin` fraza. Dup` un ultim oftat, \[i
pierdu toat` vlaga.
– Jack! url` Lita care-l prinsese de umeri [i-l scutura
cu un ultim efort de a-l trezi la via]`.
Se auzir` ni[te b`t`i gr`bite [i Lita se repezi spre u[`.
Imediat, Fallon [i Keith d`dur` buzna \n`untru, \n timp
ce femeia le spunea s` cheme o ambulan]`.
– A \nghi]it nu [tiu ce… uite flaconul!
|n urm`torul sfert de or`, \n \nc`pere domni o
agita]ie febril`. Ajutoarele chemate de Fallon \ncercar`
resuscitarea, apoi \l duser` pe Jack spre spitalul cel mai
apropiat.
316 KATE ROSE

La sosirea la serviciul de urgen]`, Jack Connery era


deja mort.
Lita plângea pentru tragedia asta… pentru moartea
Melaniei [i a lui Jack [i pentru \ngrozitoarea \ncurc`tur`.
Pe cerul de catifea neagr`, stelele scânteiau ca ni[te
pietre pre]ioase, \ns` Lita nu avea ochi pentru ele.
Cu ochii \nchi[i, se mi[ca \ncet \n mijlocul
sufrageriei, cu bra]ele \ntinse c`tre un partener de dans
invizibil, pe o melodie blând` [i trist` ale c`rei cuvinte
le cânta \ncet.
Tehnicienii studioului puseser` la punct o
orchestra]ie formidabil` a ultimului ei cântec. Chiar [i
ea era emo]ionat` pân` la lacrimi de fiecare dat` când \l
auzea.

"Pân` acum via]a mea n-a fost decât o iluzie,


O serie de visuri niciodat` \mplinite
Care toate mi-au trecut printre degete
L`sându-mi doar regrete…
Dar \n sfâr[it, \ntr-o zi ai ap`rut \n via]a mea.
Din prima clip`, mi-ai pus st`pânire pe suflet [i inim`
Pe trupul care a descoperit dragostea.
ZEI}A NOP}II 317

M-ai \nv`]at totul… [i pe urm` ai plecat.


Te rog s` te \ntorci, f`r` tine nu mai exist.
Eram f`cu]i s` ne \ntâlnim,
Un trup, o inim`, pentru eternitate"

Absorbit` de cântecul s`u, nu-i auzi pe b`rba]ii de


afar`, de pe aleea cu pietri[. Nu auzi nici scâr]âitul u[ii
când se deschise. Doar când se sim]i \n bra]ele lui Keith,
Lita \[i d`du seama c` era acolo. F`r` s` deschid` ochii,
suspin` fericit` [i \[i sprijini capul pe um`rul puternic,
atât de familiar.
– Credeam c` n-o s` mai vii, \i repro[` cu jum`tate de
gur`. |nainte de a-i r`spunde, Keith o s`rut` tandru.
– Cine era personajul invizibil cu care dansai? o
\ntreb` pe un ton posesiv.
– P`i… so]ul meu, bine\n]eles.
– Sper asta pentru tine, mârâi Keith ostentativ
amenin]`tor mu[cându-i u[or urechea.
O \mbr`]i[` mai strâns [i murmur`:
– Te iubesc… te iubesc, Lita. {tii, nu-i a[a?
Oh da, te iubesc mai mult decât orice pe lume,
ad`ug` \n sinea lui.
318 KATE ROSE

{i n-am luat niciodat` o hot`râre mai bun` decât


aceea de a veni dup` tine \n California.
{i când te gânde[ti c` trebuise s` a[tepte s` se
trezeasc` singur, la Washington, ca s` \n]eleag` c` se
s`turase de via]a pe care o ducea! Brusc, totul devenise
atât de simplu, atât de clar!
|i era de-ajuns s`-i \ncrdiin]eze lui Sean gestiunea
clubului, care avea nevoie s` se simt` r`spunz`tor, [i s`
vin` aici.
De altfel, dac` se dovedea un administrator bun, avea
s`-i cedeze definitiv clubul [i va deschide unul nou \n
San Francisco.
Un surâs emo]ionat [i amuzat \i lumin` fa]a la
amintirea sosirii \n California, nu cu mult \nainte. Când
Lita \l descoperise pe teras`, \ntr-o diminea]`, nu-[i
crezuse ochilor.
Pentru câteva clipe, \l luase drept o fantom` sau o
halucina]ie!
– Dar de ce nu m-ai prevenit? \ntrebase, surprins`.
– Pentru c` aveam s`-]i spun ceva extrem de
important, ceva care nu se putea spune la telefon, \i
r`spunsese.
ZEI}A NOP}II 319

Apoi, \n timp ce briza matinal` le flutura p`rul, o


\mbr`]i[ase \nainte de a preciza:
– Ce-ai spune dac` ]i-a[ cere s` te m`ri]i cu mine?
Cu o sclipire pozna[` \n privire, Lita f`cu un pas
\napoi, [i-l privi cu dragoste.
– Trebuie s` m` gândesc foarte bine, spuse cu
tandre]e prinzându-l de mân`.
Deja \l conducea spre dormitor [i u[a se trânti \n
urma lor, separându-i de tot ce era str`in de dragostea
[i de fericirea lor.

Sfâr[it

S-ar putea să vă placă și