Analiza tehnică și financiară a infrastructurilor energetice bazate pe

surse regenerabile de energie

 Cuprins

Capitolul I: Cadrul general privind Planul Național Integrat în domeniul Energiei și

Schimbărilor climatice
1.1. Prezentarea politicilor energetice aplicate
1.2. Obiectivele urmărite la nivel național
1.2.1. Emisiile și absorbțiile GES
1.2.2. Energia din surse regenerabile
Capitolul II: Indicatorii economici de performanță utilizați în analiza sistemelor energetice
2.1. Indicatorii de performanță pentru serviciul de transport al energiei electrice
2.2. Indicatorii de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice
2.3. Indicatorii de continuitate pentru mediul urban
2.4. Indicatorii de continuitate pentru mediul rural
Capitolul III: Studiu de caz. Simulare în regim static cu ajutorul programului RETSCreen
Concluzii și propuneri
Bibliografie
Anexe
Introducere
 Capitolul I: Cadrul general privind Planul Național Integrat în domeniul
Energiei și Schimbărilor climatice

Uniunea Europeană, în urma aderării la Acordul de la Paris și a publicării Strategiei Uniunii

Energetice, și-a luat un angajament foarte important pentru combaterea schimbărilor de climă,
prin accepțiunea unor dimeniuni și anume, a securității energetice, a decarbonizării, a eficienței
energetice, a pieței interne a energiei și a cercetării, a inovării și a competitivității.

Așadar, se vor implementa următoarele obiective pentru implementarea acestui

angajament, după cum urmează:
1. Reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu 40% până în anul 2030;
2. Consumul de energie din surse regenerabile de 32% până în 2030;
3. Îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% până în 2030;
4. Interconectarea pieței energiei electrice la 15% până în 2030.

1.1. Prezentarea politicilor energetice aplicate

Uniunea Energetică constituie una dintre cele 10 priorități ale actualei Comisii, acest
obiectiv a fost și este susținut cu consecvență încă de la publicarea Strategiei Cadru pentru o
uniune energetică (1), prin elaborarea de către Comisie a propunerilor de respectare a
principiului priorității eficienței energetice, de susținere a poziției de lider mondial al UE în
domeniul energiei din surse regenerabile și al acțiunii climatice și de furnizare a unei soluții
echitabile pentru consumatorii de energie. (2)

1. O strategie cadru pentru o uniune energetică cu o politică prospectivă în domeniul schimărilor

climatice, 2015
2. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții, Bruxelles, 23.11.2017
 Uniunea Energetică este privită ca un element esențial dintr-un angrenaj complex de
inițiative emblematice, cu mar fi piața unică digitală, Uniunea piețelor de capital și Planul de
Investiții pentru Europa. (3)

Figura nr. 1 Uniunea Energetică și măsurile de combatere a schimbărilor climatice (Sursa: Comunicarea Comisiei
către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Social și Economic European, Comitetul Regiunilor și Banca
Europeană de Investiții “Energie curată pentru toți europenii”, Bruxelles, 30.11.2016

Sectorul de energie electrică din România are în componența sa următoarele atribuiri și

anume:
a) producerea energiei electrice în centralele electrice;
b) transportarea și distribuția energiei electrice prin intermediul liniilor de înaltă tensiune;
c) vânzarea și cumpărarea enerfiei electrice.

3. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Social și Economic European,
Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții, “Energie curată pentru toți europenii”, Bluxelles,
30.11.2016
 Conform Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările
ulterioare, producerea, comercializarea și furnizarea acestora se realizează în regim concurențial,
iar transportul și distribuția în regim reglementat de către ANRE. (4)

În mod adițional, piața de energie electrică are în componența sa și:

a) Serviciile de sistem;
b) Alocarea de spațiu de interconexiune transfrontalieră;
c) Comercializarea certificatelor verzi;
d) Comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Piața energiei electrice este alcătuită din:

a) Producători;
b) Operatorul de transport și sistem;
c) Operatorul pieței de energie electrică;
d) Operatorii de distribuție;
e) Furnizorii;
f) Traderii;
g) Clienții finali.

Politicile actuale ale energiei și ale climei sunt expuse în pachetul “Energie- Schimări
Climatice - 2020” ce au rolul se a stabili un progres în reducera emisiilor de gaze cu efect de
seră, îmbunătățirea eficenței energetice și creșterea ponderii de energie din surse regenerabile.

4. Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.
Tabelul nr. 1 Politici și măsuri actuale în România privind energia și clima referitoare la cele cinci dimensiuni ale
Uniunii Europene (Sursa: Analiza Deloitte pe baza documentelor oficiale transmise de către autoritățile implicate
în elaborarea PNIESC)

1.2. Obiectivele urmărite la nivel național

1.2.1. Emisiile și absorbțiile GES

Pentru țara noastră se are în calcul aducerea unei contribuții pentru realizarea țintei de
decarbonizare a Uniunii Europene în scopul protejării mediului.

Schema EU-ETS precum și respectarea țintelor anuale de emisii pentru sectoarele non-ETS
sunt angajamentele principale în acest scop.
 Sectoarele ce sunt incluse în schema EU-ETS au rolul de a reduce emisiile la 44% pânî în
anul 2030.

Figura nr.1 Evoluția istorică și preconizată a emisiilor din sectoarele ETS și non-ETS (Sursa:Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor, Inventarul Național de Emisii de Gaze cu Efect de Seră, 2018)

Comisia Europeană a stabilit pentru România ținta de reducere cu 2% în 2030 față de

nivelul din 2005, în timp ce media pentru UE28 de 30%. (5)

Pentru atingerea acestei ținte se va implementa Regulamentul UE din 2018/841 al

Parlamentului European și al Consiliului cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de
seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea
destinației terenurilor și silvicultura în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și
de modificare a Regulamentului nr. 525/2013/UE și a Deciziei nr. 529/2013/UE, printr-o
compensare de 13,4 milioane tone CO2 echivalent pentru 2021-2030.

5. Regulamentul nr. 2018/841/UE, Anexa 1

 Procesul de decarbonizare poate fi influenșat de realizarea urmatoarelor obiective strategice
și anume :
a) creșterea ratei de reutilizare și de reciclare a deșeurilor municipale la minim 70% până în
2030;
b) reducerea cantității de deșeuri biodegradabile;
c) depozitarea până în anul 2025 a deșeurilor tratate;
d) creșterea ratei de reciclare a deșeurilor din ambalaje la 80% până în anul 2030;
e) interzicerea depozitării materialelor reciclabile, plastic, metal, sticlă, hârtie, deșeuri
degradabile până în anul 2025;
f) creșterea gradului de valorificare energetică la 15% până la finalul anului 2025;
g) creșterea gradului de colectare selectivă pe 3 fracții, până la 52% rata de capturare minimă.

1.2.2. Energia din surse regenerabile

În procesul de implementare a obiectivelor, energia din sursele regenerabile au fost un imbolt pe

care România l-a urmărit prin aplicarea recomadărilor Comisiei Europene și a prevederilor
pachetului «Energie Curată pentru Toți Europenii ».

Figura nr. 2 Traictoria orientativă a ponderii SRE în consumul final de energie, 2012-2030 (%) (Sursa Calculele
Deloitte pe baza informațiilor transmise de Grupul de lucru intersituțional PNIESC și a recomandărilor COM)
 Scopul SRE este acela ca:
a) până în 2022 traictoria să fi atins deja 18% din creșterea totală prevăzută în perioada 2020-
2030;
b) Până în 2025 traictoria să atingă 43% din creșterea totală pentru 2020-2030;
c) până în 2027 traictoria să atingă 65% din creșterea totală pentru perioada 2020-2030.

Figura nr. 3 Traictoria orientativă a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie
electrică, 2021-2030 (Sursa Calcule Deloitte pe baza informațiilor transmise de Grupul de lucru interstituțional
PNIESC și a recomandărilor COM)

Figura nr. 4 Traiectoria orientativă a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în
sectorul încălzire și răcire, 2012-2030 (Sursa Calcule Deloitte pe baza informațiilor transmise de Grupul de lucru
interstituțional PNIESC și a recomandărilor COM)
 În conformitate cu ipotezele de calcul folosite, consumul final brut de energie din surse
regenerabile folosit în sectorul de Î&R este estimat pentru o creștere cu 24% în perioada 2021-
2030.

Figura nr. 5 Traiectoria orientativă a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în
sectorul încălzire și răcire, 2021-2030 (Sursa Calcule Deloitte pe baza informațiilor transmise de Grupul de lucru
interstituțional PNIESC și a recomandărilor COM)

Pentru calculul ponderii energiei din surse regenerabile în consumul brut de energie în
sectorul transporturilor a fost aplicată metoda de calcul expusă în Directiva UE 2018/2001
despre promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

Tabelul nr. 2 Traiectoria estimativă, defalcată pe tehnologie, a energiei din surse regenerabile în consumul final
brut de energie electrică, 2021-2030 (Sursa Calcule Deloitte pe baza informațiilor transmise de Grupul de lucru
interstituțional PNIESC și a recomandărilor COM)
Tabelul nr. 3 Evoluția preconizată a energiei din surse regenerabile, precum și a consumului final brut de energie
în sectorul Încălzire și Răcire, 2021-2030 (Sursa Calcule Deloitte pe baza informațiilor transmise de Grupul de
lucru interstituțional PNIESC și a recomandărilor COM)

Tabelul nr. 4 Traiectoria estimativă, defalcată pe tehnologie, a energiei din surse regenerabile în consumul final
brut de energie în sectorul trasporturilor, 2021-2030 (Sursa Calcule Deloitte pe baza informațiilor transmise de
Grupul de lucru interstituțional PNIESC și a recomandprilor COM)
Figura nr. 6. Traiectoria orientativă a capacității nete instalate, pe surse (Sursa Calcule Deloitte pe baza
informațiilor transmise de Grupul de lucru interstituțional PNIESC și a recomandprilor COM)

Ca traiectoria cotei SRE globale propuse în PNIESC să poată fi utilizabilă se va lua în calcul
acțiunea de producție a energiei din SRE prin:
1) Energia eoliană:
a) +822 MW capacitate instalată suplimentar în 2022 vs 2020;
b) +559 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 vs 2022;
c) +556 MW capacitate instalată suplimentar în 2027 vs 2025;
d) +365 MW capacitate instalată suplimentar în 2030 vs 2027;
2) Energie solară:
a) +994 MW capacitate instalată suplimentar în 2022 vs 2020;
b) +1037 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 vs 2022;
c) +528 MW capacitate instalată suplimentar în 2027 vs 2025;
d) +1133 MW capacitate instalată suplimentar în 2030 vs 2027.

Figura nr. 7 Traiectoria orientativă a consumului final brut de energie, pe sectoare (Sursa Calcule Deloitte pe
baza informațiilor transmise de Grupul de lucru interstituțional PNIESC și a recomandprilor COM)