Proiect la protectia plantelor

Boli ale culturii de porumb

Student: Curtutiu Andrei Ioan

Anul al II-lea, I.G.

 Cuprins

1.Putregaiul tulpinilor si a stiuletilor de porumb.

2.Setosphaeria turcica (Pătarea cenușie a frunzelor de porumb).

3.Rugina porumbului (Puccinia sorghi).

4.Tăciunele prăfos al inflorescențelor de porumb (Sorosporium holci-

sorghi) (Sphacelotheca reiliana) .

5.Tăciunele comun (Ustilago maydis).

6.Putregaiul uscat al stiuletilor de porumb (Nigrospora oryzae).

1.Putregaiul tulpinilor si a stiuletilor de porumb.

 Putregaiul tulpinilor şi ştiuleţilor de porumb este ciuperca care

atacă plantele de porumb în toate fazele de vegetaţie. Plantele pot
fi distruse înainte de răsărire când semănăturile s-au efectuat pe
sol infectat sau când s-a folosit sămânţă infectată.

 Pe rădăcinile embrionare şi pe cotiledoanele lor se observă un

înveliş micelian alb-gălbui sau roz. În timpul când se formează
mătasea, plantele bolnave se recunosc uşor după culoarea
galbenă apoi brună a primelor 2-3 internoduri şi prezenţa pâslei
miceliene alb-roze din jurul nodurilor. Rădăcinile putrezesc şi se
înroşesc, plantele se smulg cu uşurinţă din pământ, iar măduva
descompusă are o culoare roşietică.

 Forma de manifestare a bolii cea mai frecventă şi mai păgubitoare

apare pe ştiuleţi, în timpul perioadei de maturare, dar şi în timpul
perioadei de depozitare a acestora. Atacul începe de la vârful
ştiuleţilor şi progresează spre bază, pâsla miceliană care îl
înveleşte are o coloraţie roz, iar boabele capătă culoarea vişiniu-
roşietic. Pănuşile şi restul de mătase se lipesc de ştiulete, iar pe
suprafaţa lor se dezvoltă aceeaşi pâslă miceliană.

 Patogenul este Gibberella zeae. Prezintă conidiofori foarte scurţi

pe care se formează două feluri de conidii: microconidii şi
macroconidii. Macroconidiile sunt hialine, fusiforme, uşor curbate,
cu 3-5 septe. Periteciile apar primăvara, pe resturile de plante
rămase pe câmp, au formă sferică sau ovoidă, culoare neagră,
prevăzute cu un gât. Ciupercile produc micotoxine foarte
periculoase care pot fi precursoarele cancerului la om.
2.Setosphaeria turcica (Pătarea cenușie a frunzelor de porumb)
 
 Pătarea cenușie a frunzelor de porumb este o boală întâlnită
frecvent în culturile de porumb.
 Boala este cauzată de ciuperca Setosphaeria turcica, care
iernează pe resturile plantelor de porumb rămase pe sol și
 infectează plantele mai ales în perioadele cu umiditate crescută și
temperaturi între 19-27°C.
În prima fază, boala apare pe frunze, sub forma unor pete de
dimensiuni mici (leziuni), cu aspect umed.
 În timp, zonele afectate se măresc, ajungând la lățimi
asemănătoare cu cele ale frunzelor și lungimi până la 3-15 cm și
culoare gri.
La varietățile de porumb cu toleranță, boala apare sub forma unor
pete de dimensiuni mici clorotice sau necrozate.
3.Rugina porumbului (Puccinia sorghi)

 Rugina porumbului este o boală specifică continentului American,

dar care se întâlnește uneori și în Europa. În România se găsește
cu precădere în Transilvania și zona nordului Moldovei. Nu este o
boală foarte comună pe teritoriul țării noastre deoarece planta
gazdă, Oxalis, nu se găsește pe suprafețe extinse.
 Agentul patogen care provoacă rugina porumbului este Puccinia
sorghi, o ciupercă heteroică și macrociclică, din familia
Pucciniaceae.

 Simptomele ruginii porumbului

 Puccinia sorghi atacă porumbul spre sfârșitul perioadei de
vegetație. Simptomele pot să apară pe tulpina plantei, însă cel mai
des se întâlnesc pe frunze. În luna august, apar simultan pete
gălbui, pe ambele fețe ale frunzei, în direcția nervurilor. Pustulele
au circa 1 milimetru și pot apărea risipite sau agrupate. Pe măsură
ce rugina porumbului avansează, petele devin negre.
 Fiind o boală care afectează porumbul în stadiile târzii de
vegetație, atacul ciupercii este mai accentuat în cazul culturilor
semănate târziu și în cazul hibrizilor cu perioade mai lungi de
vegetație. Dezvoltarea bolii este favorizată de temperaturile
blânde, între 16 și 25 grade Celsius și de umiditatea ridicată din
atmosferă.
 După recoltarea de pe un teren cu probleme, ciuperca rămâne vie,
pe resturile vegetale.
 Pentru a preveni apariția ruginii porumbului este important ca
hibridul de porumb să fie cel adecvat. Nu se recomandă folosirea
hibrizilor cu o perioada de vegetație lungă în zonele favorabile
dezvoltării acestei ciuperci: zone cu temperatura blânde și
umiditate ridicată.
 Sămânța de porumb poate trece, în procesul de producție, printr-
un tratament de protecție fungicidă.
 Pentru a elimina ciuperca ce provoacă apariția ruginii
porumbului este importantă rotația culturilor. Deși porumbul este o
plantă autotolerantă, ce suportă monocultura un anumit număr de
ani, porumbul nu trebuie cultivat după porumb sau după alte plante
din aceeasi familia cu acesta. Astfel ciuperca nu va mai găsi
mediul propice pentru a se dezvolta.
 Este importantă îngroparea resturilor vegetale după recoltare.
 
4.Tăciunele prăfos al inflorescențelor de porumb (Sorosporium
holci-sorghi) (Sphacelotheca reiliana)
 
 Tăciunele prăfos reprezintă o boală sistemică a porumbului
cauzată de Sphacelotheca reiliana.
 Sporii ciupercii se transmit cu ușurință de la solul infectat pe
semințele semănate.
 Răspândirea cu repeziciune a sporilor se face în condiții de
umiditate scăzută a solului și temperaturi între 21-28°C.
 Sporii ciupercii pot rămâne în sol o perioadă de până la 4 ani.
Ciuperca afectează inflorescențele plantelor de porumb încă din
primele stadii de dezvoltare.
Boala este ușor de identificat când plantele de porumb se găsesc
în fenofaza de formare a panicului.
 Plantele infectate prezintă frunze sau panicule deformate.
5.Tăciunele comun (Ustilago maydis)

 Cultura este atacată de ciuperca Ustilago maydis.

 Boala atacă toate organele aeriene ale porumbului, uneori şi

rădăcinile adventive.

 Pe organele care sunt atacate apar tumori, conţinutul cărora se

transformă într-o masă neagră prăfoasă. La un atac timpuriu, când
este vătămat punctul de creştere, se observă simptomul piticirii,
îngăbenirii şi uscării plantelor.

 Boala apare înca din primele faze de vegetație ale porumbului (7-8
frunze), în situații de monocultură, semănat tardiv, condiții de
umiditate excesivă urmate de temperaturi ridicate (peste 26 0 C),
exces în fertilizarea cu ingrășămintele azotoase.
 Prevenire și combatere:
• rotația culturii, ajută la diminuarea agresivității bolii;
• distrugerea prin ardere a resturilor de plante infectate;
• fertilizarea echilibrată a culturii;
• evitarea fertilizării excesive cu azot;
• evitarea fertilizării excesive cu gunoi de grajd;
• evitarea rănirii mecanice a plantelor, care apare frecvent odată cu
efectuarea lucrărilor;
• aplicarea la timp a tratamentelor cu insecticide ce combat
insectele care provoacă răni;
• cultivarea hibrizilor cu toleranță la tăciunele comun;
• tratarea semințelor;
6.Putregaiul uscat al stiuletilor de porumb ( Nigrospora oryzae)

 Putregaiul uscat al stiuletilor de porumb este cunoscut in toate

zonele unde se cultiva porumbul. Insa, nu produce pagube
cantitative importante, fiind mai mult o boala care deprecieaza
stiuletii de porumb in depozite.

Simptome – Putregaiul uscat al stiuletilor de porumb

 Ciuperca ataca in camp, stiuletii care nu sunt bine inveliti in panusi
in faza de maturare a acestora. Sau, pe cei dezveliti de catre ciori.
Stiuletii atacati prezinta un putregai uscat al rahisului. Acest lucru ii
face sa fie sfaramiciosi. Boabele de pe stiuletele “joaca” in alveole,
nu pot fi separate mecanic, iar la baza lor si in rahis se observa o
coloratie cenusie produsa de spori negri, care sunt in numar foarte
mare.
 Agentul patogen este Nigrospora oryzae. Ciuperca este dusa din
depozite in camp si din camp in depozite, de catre molia cerealelor
(Sitotroga cerealella). Aceasta depune sporii care s-au prins de
franjurile aripilor, pe stiuletii dezgoliti de catre pasari, sau pe cei
care nu sunt bine inveliti. Sporii pot rezista in natura pana la doi ani
si germineaza numai in conditii de umiditate mare si temperatura
intre 10-30°C. Hibrizii foarte tardivi sunt mai puternic afectati.
Prevenire si combatere.
 Se recomanda tratarea semintelor ce ar putea fi acoperite cu spori
ai ciupercii cu fungicide specifice. De asemeneam este indicata
distrugerea moliilor care raspandesc spori, dezinfectarea
depozitelor si distrugerea resturilor de plante pe care se pot gasi
spori.
Bibliografie:
https://www.corteva.ro/noutati/articole/boli-la-porumb-corteva-agriscience.html

https://www.dekalb.ro/porumb/biblioteca-agronomica/putregai-tulpini-stiuleti-porumb

https://www.agro.basf.ro/ro/servicii/ghidul-buruienilor-bolilor-si-daunatorilor/Pătarea-cenușie-a-
frunzelor-(helmintosporioza).html

https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-pesticide/
bolile-porumbului/

https://www.anfdf.ro/sanatate/ghid/Ghid_porumb.pdf

https://www.glissando.ro/product/patarea-cenusie-a-frunzelor-de-porumb/

https://www.pioneer.com/web/site/romania/agronomy/disease/Not%20Defined!

https://www.sadu.ro/wp-content/files/Informare_-_Agentii_de_dunare_la_cultura_de__porumb.pdf

http://marcelparvu.ro/fitopatologie/pdf/porumbul.pdf

https://www.casaplant.ro/categorie-produs/ghiduri/ghidul-bolilor/boli-porumb/

https://www.botanistii.ro/blog/putregaiul-uscat-al-stiuletilor-de-porumb-nigrospora-oryzae/