"BALTAGUL"

de Mihail Sadoveanu
roman obiectiv, traditional, interbelic, social, realist, simbolic, mitic

I. CONTEXT
Mihail Sadoveanu a fost unul dintre cei mai importanti prozatori din prima jumatate a secolului
al XX-lea. Se remarca datorita povestirilor, nuvelelor si romanelor alaturi de scriitori precum
Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu. Temele sale esentiale sunt: istoria, natura, iubirea si
copilaria. Romanul Baltagul este cea mai cunoscuta creatie sadoveniana, inspirata din mitul
romanesc ( motoul din Miorita), ce ilustreaza perfect formula traditionala a romanului realist de
observatie sociala si de problematica morala. Spre deosebire de prozele realist-obiective
canonice, ale lui Slavici sau Rebreanu, autorul Baltagului accentueaza dimensiunea simbolica.

EVIDENTIEREA A DOUA TRASATURI CARE FAC

II.
POSIBILA INCADRAREA TEXTULUI STUDIAT INTR-UN
CURENT LITERAR
Opera Baltagul, aparut in anul 1930, fiind un roman realist si simbolic in acelasi timp,
incadrandu-se intr-un tip aparte de realism, si anume realismul mitic. Este cea mai cunoscuta creatie
sadoveniana, inspirata de mitul romanesc (motoul din Miorita ).
Romanul are o dubla orientare: pe de o parte, coordonata realista se refera la calatoria
pe care o face Vitoria Lipan pentru aflarea adevarului despre disparitia sotului si crearea iluziei
realitatii prin descrieri amanuntite. Tot de caracterul realist tine si caracterul monografic al
naratiunilor: prezentarea traditiilor de la botez, nunta sau inmormantare, relatia mama-fiica, mama-
fiu, tata-fiu, utilizarea toponimelor reale (numelor de locuri), utilizarea personajelor tipologice si
apelul la un narator omniscient, omniprezent si obiectiv.
Pe de alta parte, planul mitic are in centru miturile din care s-a inspirat autorul, precum
si ritualurile Vitoriei. Cel mai important mit este cel mioritic, fapt subliniat si de mottoul pe care il
alege pentru opera sa: Stapane, stapane/ Mai cheama si-un cane. Acesta cuprinde modul de
intelegere a lumii de catre personaje, traditii, dar si comuniunea om-natura. De asemenea, latura
mitica este data de faptul ca femeia, pe tot parcursul cautarii lui Nechifor Lipan, pare ghidata de
vise si de vant, adica de elemente care par a fi in relatie directa cu spatiile transcendentului.
 Baltagul este un roman traditional pentru ca prezinta viata satului romanesc, a
universului rural. Mihail Sadoveanu marturiseste ca taranul este principalul meu erou. Este
prezentata o imagine idilica a acestuia. De asemenea, romanul valorifica traditiile romanesti:
oieritul, torsul, ritualurile de sarbatori. Lumea lui Sadoveanu are la baza credinta crestina specifica
poporului roman, dar si obiceiuri precum vizita la baba Maranda si multimea superstitiilor de care
tine seama.

III. PREZENTAREA MODULUI IN CARE TEMA SE REFLECTA

IN OPERA STUDIATA PRIN COMENTAREA A DOUA
SECVENTE SEMNIFICATIVE
Tema romanului o reprezinta conditia umana tragica, lupta cu schimbarile sociale si de
mentalitate, remarcandu-se intalnirea dintre traditie si modernitate. Prima parte a discursului
prezinta lumea traditionala din Magura Tarcaului. Este o societate in care barbatul apare in ipostaza
pater familias. Familia Lipan este una de tip patriarhal, iar absenta lui Nechifor este perceputa de
Vitoria ca o amenintare asupra echilibrului familiei. Ea porneste la drum, deoarece are datoria
morala de a asigura ordine in familie. Recurge la semne si vise pentru a intelege tainele existentei.
Chiar daca porneste cu sfiala, Vitoria reuseste sa se adapteze cu usurinta la regulile lumii noi. Cu
toate acestea, nu renunta la traditie, astfel incat cinsteste cumetria de la Borca si nunta pe care o
intalneste la Cruci. Aceeasi deschidere o manifesta si in momentul in care descopera osemintele
sotului din rapa dintre Suha si Sabasa. Respecta traditia, plangandu-si barbatul si aprinzandu-i o
lumanare, dar colaboreaza, in acelasi timp, cu autoritatile acceptand sa discute cu prefectul de la
Piatra, caruia ii va cere sa-si ingroape sotul in cimitir. Finalul romanului o prezinta pe Vitoria ca o
femeie adaptata la noua lume. Reprezinta tema vietii si a mortii, a cautarii adevarului despre
moartea sotului, urmata de savarsirea dreptatii si pedepsirea vinovatilor. Se regasesc si alte teme:
natura, iubirea, viata pastorala, calatoria. Romanul prezinta monografia satului moldovenesc de
munte, cu obiceiurile si evenimentele importante.
Actiunea este simpla, lineara, cu episoade bine marcate, inlantuite cronologic. Romanul
are o delimitare clara, cu repere temporale de toamna pana primavara, cu momente precum: Sfantul
Andrei, Postul Mare. Apar si reperele spatiale bine determinate: Magura Tarcaului, Borca, Vatra
Dornei, Suha, Sabasa.
 Incipitul este de tip clasic si rezuma o legenda. El prezinta un portret al personajului
colectiv, ciobanii, carora Dumnezeu le-a dat o inima usoara si introduce personajul absent al cartii.
In expozitiune, este descris satul de la munte si familia Lipan. Capul familiei plecase la Dorna sa
vanda si sa cumpere oi. Intarzierea sotului o nelinisteste pe Vitoria. Hotararea femeii de a pleca la
drum in cautarea lui, reprezinta intriga. Desfasurarea actiunii prezinta pregatirile pentru drum ale
femeii si reconstituirea traseului.
O prima scena semnificativa o reprezinta pregatirea spirituala pentru calatorie. Eroina
tine post, face rugaciuni, discuta cu vrajitoarea, interpreteaza visele si sfatuieste copiii. Femeia
apara cu strasnicie randuielile vechi dupa care se conduce comunitatea arhaica a oierilor si citeste
semnele naturii si pe cele trimise ei din plan divin, spre a-i lumina calea spre adevar. Inainte de
marea calatorie pe urmele lui Lipan, ea merge la manastirea Bistrita, unde se inchina la icoana
Sfintei Ana si face danie. Apoi se purifica spiritual si fizic prin post si rugaciuni, prin spovedanie si
impartasanie. La aceste pregatiri se adauga cele gospodaresti, care demonstreaza simt practic si
prevedere, abilitate si fermitate.
A doua secventa relevanta este gasirea lui Nechifor Lipan in rapa. Acesta este sfarsitul
calatoriei, odata cu gasirea osemintelor sotului. Momentul declanseaza actiunea de razbunare. Rapa
reprezinta simbolul mortii. Marcheaza o coborare in infern si reprezinta moartea lui Nechifor si
nasterea lui Gheorghita, precum si maturizarea acestuia. Scena coborarii in prapastie valideaza
faptul ca Baltagul este un bildungsroman. Procesul initiatic al fiului presupune o moarte simbolica
Suspansul este conturat prin aglomerarea enumeratiilor. Scena se incheie cu replica Gheorghita ce
reprezinta numele de botez al sotului, folosit doar in intimitate. Fiul tresare la aceasta replica,
momentul marcand preluarea autoritatii familiale de catre fiul lui Lipan. El trece de la adolescenta
la maturitate. Gheorghita iese din labirintul initiatic un om format si intra intr-o noua etapa
existentiala, fiind capabil sa preia conducerea familiei. Baiatul de optsprezece ani porneste pentru
prima data intr-o calatorie mai lunga si decisiva pentru viata lui. La finalul romanului, el intra intr-
un alt fel de existenta, cu alte responsabilitati.
Punctul culminant este de un intens dramatism: in fata celor adunati la praznic, eroina
reface imprejurarile mortii lui Nechifor, spre spaima crescanda a lui Calistrat Bogza si Ilie Cutui,
oierii care l-au insotit. Deznodamantul prezinta pedepsirea vinovatilor, reprezentativa fiind scena
razbunarii. Praznicul parastasului reprezinta finalul calatoriei si dezvaluirea adevarului. Vitoria da
dovada de inteligenta si viclenie. Il invita pe vinovati la parastas si ii demasca. Bogza moare rapus
de baltag, iar celalalt este arestat.

IV.ANALIZA A DOUA ELEMENTE DE STRUCTURA DE

COMPOZITIE SI DE LIMBAJ SEMNIFICATIVE PENTRU
CONSTRUCTIA PERSONAJULUI
Titlul pune intregul univers sub simbolul dualitatii. Exprima ideea de dreptate pe care o va
realiza Gheorghita cu ajutorul baltagului. Acesta este un topor cu doua taisuri: arma a crimei si
instrumentului actului justitiar. Din punct de vedere simbolic, reprezinta viata si moartea.
Din punct de vedere compozitional, romanul contine 16 capitole ce pot fi grupate in trei
parti: asteptarea plina de nelinisti si presimtiri a Vitoriei, hotararea femeii de a porni pe urmele
sotului si pregatirile spirituale, purificatoare si gospodaresti pentru marea calatorie. Partea a
doua, cea mai ampla, se refera la drumul care reface, in sens invers, traseul strabatut in toamna
de Lipan, un traseu labirintic. Ultima parte dezvaluie adevarul despre moartea ciobanului si
descrie infaptuirea actului justitiar.
Perspectiva narativa este obiectiva, cu naratiune la persoana a III-a, iar evenimentele sunt
relatate de un narator omniscient.
Apare conflict exterior, de interese care a dus la moartea ciobanului. De asemenea, se
intalneste un conflict moral, rezultat din incalcarea grava a normelor (legilor) comunitatii
traditionale. Conflictul ontologic este determinat de moartea violenta a unui om, al carui suflet
nu-si gaseste linistea pana cand nu este incredintat pamantului prin intermediul inmormantarii.
Romanul are o actiune clara, cu repere temporale de toamna pana primavara, precum si
momente importante: Sfantul Andrei, Postul Mare. De asemenea, coordonatele spatiale sunt
bine determinate: Magura Tarcaului. Vatra Dornei, Suha, Sabasa.
III. CONCLUZII
Romanul Baltagul prezinta, prin comportamentul eroinei, o intreaga filozofie de viata,
un echilibru, o masura in toate. Opera este o scriere despre vechile norme de civilizatie, despre
confruntarea dintre omul modern si cel arhaic. Ofera o imagine ampla si profunda asupra vietii
prezinta modul de viata al oamenilor de la munte, unde obiceiurile si traditiile sunt pastrate cu
sfintenie. Romanul Baltagul este considerat unul dintre marile romane ale literaturii romane.

p965