JON AMOS COMENIUS ( 1592 1670 ) Comenius (n.

. Jan Amos Komensk la 28 martie 1592, la Uhersk Brod, Moravia, Imperiul Habsburgic azi n Cehia - d. la 15 noiembrie 1670, la Amsterdam, rile de Jos) a fost un filosof, gramatician i pedagog ceh. Membru al sectei Fraii Moravi, Comenius s-a ocupat ntrega via de perfecionarea metodelor pedagogice. Opera sa[1] l face s fie considerat, n momentul de fa, printele educaiei moderne. A realizat o delimitare a pedagogiei ca un sistem de sine stttor care studiaz educaia. Abordeaz toate problemele importante ale pedagogiei legate de metod, coninuturi, de ideal, inclusiv a ajuns la concluzia c pedagogia elaboreaz nite norme care exprim prin principii didactice. A elaborat 27 de principii didactice, cel mai importanat este principiul instituiei. A afirmat c Viaa e o coal. Data sa de natere, 28 martie, este comemorat n Cehia i n Slovacia prin Ziua Profesorilor. In opera lui Comenius isi gasesc fundamente teoretice o serie de probleme specifice invatamantului modern: continutul si principiul didactic, metodele de predare, desfasurarea lectiei, metodica predarii diverselor discipline de invatamant in scoala. Cele mai importante opere ale lui sunt: Didactica magna (1657), Informatorul scolii materne, Lumea sensibila in imagini, (primul manual de citire ilustrat) Pampaedia. Dintre toate scrierile valoaroase elaborate de pedagogul ceh, Didactica magna a fost cea care l-a facut cunoscut in toata lumea cartea continand intregul sau sistem de educatie. Ea este de fapt un tratat de pedagogie si prezinta arta universala de a invata pe toti, totul . Comenius a vrut sa dea un temei stiintific teoriei sale despre educatie, pornind ca si Fr. Bacon, de la experienta , de la observatia fenomenului cercetat elaborand astfel primul mare sistem de educatie. 1. Cu privire la puterea educatiei , Comenius se situeaza categoric pe pozitia optimismului pedagogic. Dupa opinia sa la nastere psihicul copilului este o tabula rasa o tabla pe care nu sa scris inca nimic, dar pe care se poate scrie totul. Omul daca vrea sa fie om trebuie sa se cultive . el propune sa se creeze scoli pentru toti saraci si bogati carmuitori si supusi, baieti si fete, toti pot invata totul. 2. Pornind de la aprecierea caviata aceasta nu este decat o pregatire pentru cea eterna , Comenius considera ca insusi scopul educatiei nu poate fii altul decat pregatirea oamenilor pentru viata viitoare . La fericirea eterna se ajunge insa numai prin atingerea unor scopuri subordonate, care servesc acestei vieti trecatoare: cunoasterea de sine si a tuturor celorlalte lucruri( eruditia ), stapanirea de sine ( virtutea sau moralitatea) si indreptarea spre Dumnezeu ( religietatea sau pietatea ). Se opreste asadar asupra a 3 aspecte ale devenirii fiintei umane: educatia intelectuala, educatia morala si educatia religioasa. Desi nu aminteste de educatia fizica, aceasta nu este neglijata apreciind chiar ca de starea corpului depinde activitatea spiritului uman.

3. Dovada clara a pedagogului de a da un temei stiintific teoriei sale o constituie fregventa referire la natura , la legile acesteia si cerinta ca arta de a invata sa se desfasoare potrivit regularitatilor existente in lumea lucrurilor, a fenomenelor si a practicii umane. Mai intai se formeaza legea (principiul) apoi se ofera modelul de manifestare a acestei legi in natura. Principiul conformitatii educatiei ca natura luarea in considerare arat a naturii exterioare omului, cat si a naturii umane, in speta ( particularitatile de varsta ) prima copilarie 0-6 ani, a doua copilarie 6-12 ani, pubertatea cu adolescenta 12- 18 ani, si tineretea 18- 24 de ani. Fiecarei perioade ii corespunde o institutie. 4. Prin precizarea ca in scoala sa se invete numai bazele ceea ce este principal ceea ce poate fi folosit in viata , Comenius a stimulat procesul de delimitare a obiectivelor de invatamant de stiinte. In scoala cunostintele urmau sa se imbogateasca printr-o continua extindere a continutului lor, deci un invatamant treptat, gradat, concentric, aceste reglementari impuneau elaborarea cat mai riguroasa a unor planuri si programe de invatamant.Pedagogul ceh are menirea de a fi introdus categoria de principiu in pedagogie si de a fi cautat sa intemeieze principiile didactice pe legi ale fenomenului educativ . La baza insusirii constiente si temeinice a cunostintelor se afla in conceptia pedagogului invatamantul intuitiv. 5. Scopul educatiei morale il constituie dobandirea virtutilor cardinale : intelepciunea, cumpatarea, curajul si dreptatea asa cum sunt ele intelese in religia crestina. Pentru cultivarea acestor virtuti se propun utilizarea a doua metode : exemplul si exercitiul. 6. Pentru cultivarea pietatii ( a religialitatii ) se recomanda 3 izvoareBibila care propaga cuvantul lui Dumnezeu,Lum ea ca opera a divinitatii si omul insusi in care exista indemnul lui Dumnezeu. Educatia religioasa se realizeaza prin lecturarea Bibliei care cultiva iubire, credinta si speranta si prin fapte buna. 7. Comenius insista asupra muncii manuale ca mijloc de educatie munca este inteleasa mai ales ca o scoala morala dar si ca un mod de evidentiere a inclinatilor si de pregatire profesionala. 8. In esenta educatia fizica din prisma lui Comenius presupune : dezvoltarea organismului in crestere pe de-o parte si refacerea fortei fizice pe de alta parte. Pentru realizarea acestor obiective se propun 3 mijloace : hrana, miscarea si repausul. 9. In scrierea sa Pampaedia , Comenius emite ideea unei educatii pe intregul parcurs al vietii umane Tota vita scola est scria el anuntand principiul educatiei permanente din zilele noastre.