IDEEA POETICA SI MIJLOACELE ARTISTICE

 
În primul rând să înțelegem conceptele, ce este o idee poetica? Conform
dicționarului limbii romane ideea este: 1. Orice formă a cunoașterii
logice Si: concept, noțiune. 2. Principiu, teză cuprinzătoare, teză
fundamentală, concepție, gândire, fel de a vedea. ♦ Opinie, părere, gând,
convingere, judecată. 3. Concepție de bază care determină conținutul unei
opere literare, artistice sau științifice; deci ideea poetică înseamnă ce
anume (o opinie, părere, un gând, o convingere) transmite poetul prin acel
text.
Ce inseamna mijloace artistice? În momentul în care transmiți un mesaj ai
nevoie de un mod pentru a transmite mesajul, mijloacele artistice se referă
la cum și prin ce anume transmite poetul ideea, mijloacele artistice cuprind
totalitatea elementelor ce ar putea accentua starea, de a infrumuseta, de a da
o nota aparte poeziei precum: figurile de stil, imaginile artistice (auditive,
vizuale, olfactive, cromatice etc).
Schemă de răspuns: "Ideea textului este reprezentată de / constă în/ ... şi
acest fapt exprimat cu ajutorul/prin ajutorul ... , ceea ce redă ..."
 
Șablon/ schemă de rezolvare:
Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
Poezia...scrisă de...este un text liric în care se exprimă, în mod direct,
idei/sentimente de...în legătură cu/generate de...Tema poeziei
este...(natura/iubirea împlinită/neîmplinită, timpul, trecutul, trecerea timpului,
creația etc.) așa cum reiese din prezența motivelor.../elementelor din câmpul
lexical al...
Discursul liric este unul confesiv (dacă identificăm verbe/pronume de
persoana I-exemple)/adresat (dacă identificăm verbe/pronume de persoana a
II-a-exemple), obiectiv (dacă nu apar mărcile anterioare, persoana I/a II-a), eul
liric transmițând...Sentimentele care se degajă din text sunt de...(nostalgie,
regret, melancolie, veselie, exuberanță, euforie, admirație, revoltă, neliniște,
detașare etc.), eul liric aflându-se în ipostaza ...(meditativului, nostalgicului,
romanticului, îndrăgostitului, observatorului, martorului) așa cum reiese din
versurile... .
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-se prin
intermediul figurilor de stil și a imaginilor artistice. Astfel, prin intermediul
epitetului/personificării/...(exemple) se sugerează/se face trimitere la/este
conturată...(fiecare figură de stil trebuie comentată). De asemenea, imaginile
artistice: auditive.../vizuale...indică/semnifică/exprimă...
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are capacitatea de a
exprima încărcătură afectivă/... .
 
Scurta recapitulare... idee poetica: ce transmite - mijloace artistice: cum
o transmite.
  

 Vezi și: Conectori folositi in Argumentare 

 
Pentru început
Citește cu atenție poezia - înțelege ce anume dorește autorul sa exprime
(gânduri, idei, trăiri).
Identifici tema poeziei (trecerea ireversibila a timpului etc). Vezi care e
atmosfera generala (liniște, zbucium etc), sentimentele (de bucurie, tristețe,
etc) pe care vrea sa le transmită eul liric. După ce ai realizat cele menționate
mai sus, vei descoperi ideea poetica. Ea nu e una universala la fiecare
creație lirica, fiecare persoană înțelegând relativ diferit mesajul. După ce ai
identificat ideea centrală, identifici mijloacele artistice (figuri de stil:
personificarea, comparația, epitetul, metafora etc și imagini artistice: vizuale,
dinamice, olfactive etc). Apoi, comentezi strofa realizand o paralela intre ideea
principala și mijloacele artistice care sporesc expresivitatea poeziei.
Mijloacele artistice sunt figurile de stil și imaginile artistice.
 Ideea poetica reprezinta ideea in jurul caruia este realizata poezia/strofa,
la ce anume se refera poetul in strofa respectiva.
 Legatura dintre cele doua este urmatoarea = ideile poetice sunt
exprimate prin intermediul mijloacelor artistice.
 
Ideea poetica si mijloacele artistice. Schemă:
In poezia lui.. intitulata... se abordeaza tema... prin intermediul motivelor
literare ...
 Aceasta idee se regaseste in text  prin intermediul mijloacelor  artistice: figuri
de stil si imagini artistice
 Apar astfel (exemple figuri de stil si imgaini artistice)
Exemple de subiecte în care apare ideea poetică și mijloacele artistice:

 poezie
 fragment extras dintr-un roman
 fragment extras dintr-o operă dramatică

 
PLAN
I. Introducere Poezia lui ... este o poezie de dragoste. Poetul
   - tema poeziei (despre ce este se imaginează în ipostaza...
vorba în poezie)
In poezia lui.. intitulata... se
abordeaza tema... prin
intermediul motivelor literare ...
Strofa I surprinde momentul...
Cuprins
   - plasarea strofei a doua în Strofa a II-a descrie spaţiul...
contextul poeziei (legătura cu
prima strofă) Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în plus,
   - comentarea strofei a doua: o stare de... Este folosită, în acest scop, o
combinaţie măistră de figuri de stil...
 CE spune autorul? (universul
imaginar);
În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face
 CUM spune autorul? (mijloace
legătura cu...
de expresivitate artistică: figuri
de stil etc.) /sau
 DE CE spune autorul? Aceasta idee se regaseste in text  prin
(semnificaţii, cauze, efecte intermediul mijloacelor  artistice: figuri de stil si
artistice) imagini artistice
Apar astfel (exemple figuri de stil si imagini
artistice)
III. Încheiere Prin urmare...
   - concluzie: rolul strofei a doua Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a
în ansamblul poeziei. doua...
 
3 PAȘI SIMPLI ÎN REZOLVAREA SUBIECTULUI II
 
Pas 1: identifică curentul literar (romantismul, simbolismul, realismul,
modernismul, neomodernismul (trebuie să cunoști minim câteva trasaturi de
baza a fiecarui curent literar)
Pas 2: să analizezi fragmentul, fie ca este vorba de poezie  sau proza tinand
cont de curentul literar
 Pas 3: Caracterizarea unui personaj, ideea poetica și mijloacele artistice, de
evidențiat trăsăturile genului dramatic, să prezinți indicațiile scenice, sau rolul
dascaliilor, sa analizezi poezia tinand cont de timpurile verbale.
Ideea poetica este mesajul central cu ceea ce rămâi tu după ce citești poezia
iar mijlocul artistic inseamnă ansamblul pe care poetul îl utilizează pentru a
consolida ideea, tema, adica figurile de stil, imagini artistice, repetitii.
Pentru inceput trebuie sa identificăm tema, pentru ca ideea poetică este o
particularitate a temei, avem tema iubirii și ideea poetică, de exemplu iubirea
te poate face să te simți fericit etc.
REZOLVĂRI
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minim 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor,
evidențiind relația strânsă dintre ideile poetice și mijloacele artistice:
 

Eu urc spre culme... Mi-a rămas în urmă

Noroiul prins în putreda-i osândă,
Înfrigurata patimilor turmă,
Cu chiot lung de-ntrecere flămândă...
Eu urc... Acolo jos, în adâncime,
Aud viaţa ce-şi întinde hora;
E necurmatul cântec din vechime.
Îl ştiu... Mai bine n-o să-l ştie nime,
Căci am băut din cupa tuturora
Şi l-am plătit cu lacrimi şi cu rime...

Octavian Goga, Din larg

 
Răspunsurile pot fi organizate în 3 pași simpli:

Poezia lui Octavian Goga are în centru tema trecerii ireversibile a

timpului. (pas 1 identificarea temei)
Pas 2 După ce identificăm tema
putem spune si ipostaza in care se află eul liric:
de contemplator, de îndrăgostit; pe urmă privim per ansamblu
poezia
 
 Această poezie impresionează prin forța lirismului, astfel că aceasta capătă
un profund lirism subiectiv, iar textul dobândește caracter confesiv. Acest
lucru este evidențiat prin folosirea pronumelor la persoana I („eu”, „mă”) și al
verbelor de pers. I („știu”, „am băut”, „am plătit”). Eul liric își expune
încercarea de a ieși din prezentul deprimant pentru a atinge eternitatea „urc
spre culme”.
   Strofa a doua se bazează pe opoziția dintre atitudinea ascensională a eului
liric și tentația de a pătrunde în zonele profunde ale ființei sale („Eu urc...
Acolo jos, în adâncime / Aud viața ce-și întinde hora”).
Pas 3 Figuri de
stil
Ca figuri de stil se remarcă personificarea, dar și metafora „necurmatul cântec
din vechime” care face referire la inspirația transmisă de strămoși.
   Finalul strofei surprinde condiția artistului consumat prin jertfa cerută de
propria creație „Şi l-am plătit cu lacrimi şi cu rime...”.
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind
relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 
Frate, o boală învinsă ţi se pare orice carte.
Dar cel ce ţi-a vorbit e în pământ.
E în apă. E în vânt.
Sau mai departe.
Cu foaia această închid porţile şi trag cheile.
Sunt undeva jos sau undeva sus.
Tu stinge-ţi lumânarea şi-ntreabă-te:
taina trăită unde s-a dus?
Ţi-a mai rămas în urechi vreun cuvânt?
De la basmul sângelui spus
întoarce-ţi sufletul către perete
şi lacrima către apus.
 Lucian Blaga, Încheiere
 
Posibil răspuns
Ideea poetica reprezinta mesajul central  identificat intr-o poezie. Mijloacele
artistice inglobează totalitatea mecanismelor utilizate în consolidarea temei si
a idei centrale. In opera lirica intitulata Încheiere de Lucian Blaga se identifică
tema trecerii timpului si a morții.
Ipostaza eului liric in poezia “Încheiere” de Lucian Blaga este contemplatorul,
nostalgicul. Eul liric, prin tipul unui monolog liric adresat se regăsește în
ipostaza poetului care redactează ultima scriere înainte de marea trecere.
Setea metafizică, incapacitatea de a cunoaște transcendentul, întrebările
retorice sunt motivele implicite (motiv implicit – motiv care se deduce și nu
motiv evidențiat) ale poeziei. Eul liric se adresează prin apelativul frate, semn
al fraternității creionate prin lecturarea cărților care au efecte curative asupra
fiintei.
Prin metafora închid porțile și trag cheile se accentuează părăsirea planului
terestru după finalizarea acestei foi care poate reprezenta destinul  poetului.
De asemenea antiteza sus-jos, creioneaza incertitudinea cunoașterii
absolutului, la nivel prozodic poezia este modernă, se observă  rimă internă,
tehnica ingambamentului (ideea este transmisă pe rândul următor cu literă
mică – continuă ideea primul rând), metafora insolită. (metafora menită să
șocheze)
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația
dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
 
 „Clar de noapte parfumat
O grădină cu orizontul depărtat…
Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.
Greierul zimţează noaptea, cu nimic.

Cum te-am aşteptat…

Totul a trecut –
Luna pare, în oftat,
Un continent cunoscut.”

Aici e frumos aranjat

Orice fir;
Veacurile-au stat
Un oraş, pe vale, – Suvenir.”

(George Bacovia, „Nocturnă”)

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte
(utilizarea limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1
punct; punctuația -1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă
minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
 
RĂSPUNS POSIBIL
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un
plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat
prin stările de nevroză, iritare psihică, dezorientare.
Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu
olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers,
care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează
noaptea, cu nimic.”
Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea
intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum
te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi
întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl
copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja,
trăită de prea multe ori: „Un continent cunoscut.”
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet,
propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”,
sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are
valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile
dragi: „Suvenir”.
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de
puţinele verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au
stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la
persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se
contrazic”, „zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am
aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de angoasă şi
spleen ale eului liric.
Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura
variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima
împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
Comentează,  ultima strofă a textului dat, prin evidenţierea relaţiei
dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
Poetizează luna
Fereastra ta iubită –
Prin tainicile umbre
Te-aştept ca şi-n trecut, –
Cu plânsul meu pe coarde,
La ora tăinuită, –
Şi care, poate-odată,
Prin lume ţi-a plăcut.
Poetizează luna
Grădina de parfume, –
Prozaicile hoarde
De-acuma au tăcut ...
Prin tainicile umbre,
Străin ca-ntotdeauna, –
Cu plânsul meu pe coarde,
Te-aştept ca şi-n trecut.
George Bacovia, Serenada
Eul liric se simte rupt de sine intr-o lume rece fara aspiratii si isi defuleaza
pulsiunile prin lacrimile insotite de cantul monoton al coardelor, luna element
romantic prin excelenta nu mai are rol protector, vegheator, apotropaic ci doar
sugereaza frumusetea unui peisaj ”Poetizează luna /Grădina de parfume, –
“,loc sacru, gradina este locul unde eul liric isi petrece serile asteptandu-si
iubita, prin expresia ”Te-aştept ca şi-n trecut.” Se provoaca o anumita
ciclicitate a evenimentelor afective apocrife, ideea de tristete este accentuata
prin motivul plansului si al tacerii, eul liric este prezent prin marcile
subiectivitatii iar din punct de vedere tehnic foloseste rima variata, sinestezii,
figuri de stil.
 
 
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația
dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
„Clar de noapte parfumat
O grădină cu orizontul depărtat…
Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.
Greierul zimţează noaptea, cu nimic.
Cum te-am aşteptat…
Totul a trecut –
Luna pare, în oftat,
Un continent cunoscut.”

Aici e frumos aranjat

Orice fir;
Veacurile-au stat
Un oraş, pe vale, – Suvenir.”
George Bacovia, Nocturnă
 
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte
(utilizarea limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1
punct; punctuația -1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă
minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
 
RĂSPUNS POSIBIL 
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un
plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat
prin stările de nevroză, iritare psihică, dezorientare.
Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu
olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers,
care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează
noaptea, cu nimic.”
Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea
intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum
te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi
întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl
copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja,
trăită de prea multe ori: „Un continent cunoscut.”
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet,
propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”,
sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are
valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile
dragi: „Suvenir”.
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de
puţinele verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au
stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la
persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se
contrazic”, „zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am
aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de angoasă şi
spleen ale eului liric.
Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura
variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima
împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
 
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind
relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
Vorbele noastre ne-au minţit.
Au spus prea mult, pierdut li-e înţelesul
şi tremurul ecoului lor stins e.
Am vrut ce nu ne sta-n puteri:
o poartă care nu ni s-a deschis,
lumea din gând de care n-am fost vrednici.
Avânt răpus ca o privire de-ntuneric, –
taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu, –
poate aşa a fost să fie:
pe dezbinate drumuri doi străini
cu vina lor, respinşi de paradis,
purtând căinţi pe urma unui vis.
Ion Vinea, Variantă
 
 
 
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia
– 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie
să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Propunere de rezolvare
Versurile lui Ion Vinea aparțin unui text liric, a cărui temă este iubirea. Eul liric
se află într-o ipostază meditativă, reflectând cu amărăciune la destinul trist al
propriei iubiri, destrămată din motive nespuse. El constată că idealurile lui și
ale iubitei sale nu s-au putut împlini, că ei doi nu au avut suficientă putere să-
și ducă planurile la îndeplinire. Aceste idei poetice, însoțite de sentimente de
tristețe și de regret sunt redate prin mijloace artistice moderne, în special prin
metafore ample (unele încorporând comparații) ale eșecului cum ar fi „o
poartă care nu ni s-a deschis”, „avânt răpus ca o privire de-ntuneric” sau
„taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu”.  Drama despărțirii și a iluziilor sfărâmate
este sugestiv redată în metafora dezvoltată din ultimele trei versuri. Prozodia
este, la rândul ei, modernă, nesupusă constrângerilor ritmice și de rimă:
măsura versurilor este inegală, ritmul și rima lipsesc. Monologul liric curge
așadar firesc, urmând doar ritmul interior al sufletului poetului.
Sursa: meditatiilaromana.ro
 
SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația
dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
 Desi pe cer e-aceeasi luna-
Dar unde e cea de-altadata
Minciuna vietei ce mă-mbata-
E azi o altfel de minciuna.

Ca si atunci, duios rasuna

Cavale-n noaptea instelata,
Si-n cer zambeste-aceeasi luna-
Dar unde e cea de-altadata?

A ei lumina argintata
Cu roze albe mă-ncununa,
Si canta tot pe vechea struna,
Dar pentru mine e schimbata,
Desi pe cer e-aceeasi luna.
Alexandru Macedonski, Rondelul
lunei
 
Răspuns:
Poezia Rondelul lunei de Alexandru Macedonski impresionează prin forța
lirismului, care sustine tema timpului ireversibil. Astfel, textul dobandeste
caracter confesiv, prin intermediul pronumelor de persoana I mă (-ncunună),
mine, eul expunandu-și direct regretul generat de conștientizarea condiției
efemere. Schimbarea descrisă nu este percepută în planul fizic, ci in cel
interior, sufletesc, fapt pus în prim-plan prin termeni din câmpul lexical al
transformari schimbata, vechea struna. La nivel stilistic, mesajul este susţinut
de procedee sugestive, pre epitetele cromatice argintată şi albe, ce creează
imagini vizuale prin care autorul face trimitere la lumina selenară.
Epitetul in inversiune duios răsună creează o imagine auditivă sugestivă prin
intermediul căreia autorul evidențiază paralelismul intre planul trecutului, redat
prin adverbul atunci şi cel al prezentului, sugerat de verbul la indicativ
prezent rasuna etc. Interogaţia retorică Dar unde e cea de-altădată? dă glas
sentimentului de melancolie a eului poetic, acesta fiind sfâşiat intre ipostaza
oferită de trecut și cea a prezentului. Tema timpului se evidentiaza pe motive
literare precum luna, element cosmic ce nu este supus schimbării, aşa cum
este fiinta umană etc. La nivel prozodic, se remarcă versurile cu măsură de 8-
9 silabe, rima încrucişată și ritmul iambic, ce conferă textului a muzicalitate
uşor elegiacă.
Sursa: Ed. Booklet
SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația
dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Cenusa visarilor noastre
Se cerne gramezi peste noi,
Precum se coboara pe glastre,
Atinse, petalele-albastre,
De-o giza cazuta de sus printre
foi.
Se scutura vintul si geme.
Pamintul e una cu cerul,
Orasele-s bulgari si gheme,
Ghitare adinci de blesteme.
Si aerul - rece ca fierul.
Pamintul e-o moara desarta
Cu larve cersind adapost.
Miscindu-se-n pulberea moarta,
Ce-n haos mereu se desarta:
Tarina visarii ce-a fost.
Tudor Arghezi, Cenusa visarilor
Răspuns oferit de eleva Negrușeri Domnica, Liceul Tehnologic ''Ștefan
cel Mare'' Cajvana, Suceava:
Poezia ''Cenușa visărilor'' de Tudor Arghezi abordează tema deșertaciunii.
Titlul se află în strânsă legătură cu conținutul poeziei; cenușa simbolizând
finalitatea iar visările, propriile speranțe. Motivele literare care conturează
această temă sunt: "visări", "vânt", "cenușa".
Mijloacele artistice utilizate constau în figuri de stil precum
comparația pământul e una cu cerul care face referire la complementarea
celor două mari elemente ale lumii. Imagini artistice auditive precum "se
scutură vântul și geme" care relevă suferința.
Așadar, ideea poetică se află în strânsă legătură cu mijloacele artistice încât
autorul își exprimă suferința cu ajutorul acestora.