Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANTROPOLOGIE MOTRICĂ
REFERAT
TIPURILE CONSTITUȚIONALE ÎN VIZIUNEA ANTROPOLOGICĂ
MOTRICĂ-SPORTIVĂ
COORDONATOR,
DR. COJOCARU M.
Tipurile constituționale în viziunea antropologică motrică-sportivă
Din punct de vedere sportiv, tipul antropologic optim are 3 secțiuni importante:
somatofiziologic, motric și psihic. Este însă o delimitarearbitrară, deoarece organismul este un
tot unitar; tipologia constituțională, deși ne ajută la o mai bună cunoaștere acestuia , prezintă
limite foarte mari, iar interpretarea datelor trebuie efectuatăîn mod strict individualizat.
1. Tipul somatofiziologic – este definit de totalitatea parametrilor morfologici și funcționali care
intră în constituția organismului uman. Dintre aceștia ne vom referi doar la parametrii principali,
cu importanță pentru activitatea sportivă.
a. Parametrii morfologici sunt reprezentați de:înălțimea corpului,anvergura dimensională a
diferitor segmente corporală, proporția și forma lor,greutatea,compoziția chimică tisulară – din
care ne interesează masa corporală activă, masa musculară, cantitatea de apă liberă și
intracelulară, structura histologică a fibrei viscerale, elemente care definesc tipul constituțional
somatic și care pot fi evidențiate pe larg în cadrul metodologiei antropologice.
b. Parametrii fiziologici vizează nivelul funcțional al diferitelor structuri evaluate prin parametrii
morfologici.
Pentru activitatea sportivă și mai ales pentru selecția și dirijarea antrenamentului sportiv,
cei mai impotanți sunt:
*aparatul osteoarticular și muscular
*forța musculară
*mobilitatea articulară
*tonusul muscular
*organele de simț
*acuitatea vizuală
* simțul cromatic
*câmpul vizual
*simțul kinestezic
*simțul echilibrului
*sistemul nervos central
*tipul de sistem nervos
*emisfera dominantă
*excitabilitatea
*reactivitatea (viteza de execuție, viteza de repetiție)
*coordonarea neuromotorie
*timpul de latență (funcționalitatea sinapselor)
*sistemul endocrin
*determinarea – hormonului de creștere, a hormonilor tiroidieni, corelați cu metabolismul bazal,
reflexul achilean, raportul creatină-creatinină cu ser, hormonii cortico- și medulo- suprarenalieni,
hormonii androgeni (testosteronul) și hormonii estrogeni (estriolul, estradiolul, progesteronul)
* aparatul respirator
* mobilitatea toracică
* frecvența respiratorie
* capacitatea vitală
* aparatul cardiovascular
* frecvența cardiacă
* tensiunea arterială
* debitul cardiac
* parametrii metabolici
* capacitatea aerobă
* capacitatea anaerobă
Atât parametrii morfologici cât și cei fiziologici recunosc un grad mare de condiționare
genetică, de aceea, la stabilirea lor se impune și determinarea nivelului de condiționare genetică.
2. Tipul motric – este în strânsă legătură cu nivelul calităților motrice. Calitățile motrice sunt
caracteristicile care definesc mișcarea. Ele exprimă în esență posibilitățile și subsstratul efectuării
actului motric. Calitățile motricee sunt viteza, rezistența, forța și îndemânarea. În cele ce
urmează le vom caracteriza prin câteva aspecte cu impotanță pentru antropologia motrică,
respectiv pentru selecție și antrenament.
A. Viteza – este capacitatea de a executa rapid mișcarea în condițiile date. Sub raport funcțional
este condiționată, în principal de două componente fundamentale: activitatea sistemului nervos
(scoarțaa cerebrală) și metabolismul de la nivelul mușchiului care asigură energia necesară
contracțiilor musculare în condișii de anaerobioză. De aceea subliniem faptul că viteza este una
din calitățile biomotrice cu cel mai înalt nivel de determinare genetică. Ea poate avea mai multe
forme de manifestare: viteza de reacție, de execuție, de repetiție și de deplasare.
*viteza de reacție – este timpul de realizare a unor procese fiziologice și biochimice , care se
produc în urma acțiunii unui excitant și care conduc la o reacție simplă. Fazele acestor procese
sunt:
- durata recepționării stimulului (3-5 sec.) este timpul de depolarizare a membranei receptorului
căruia i se adresează stimulul și transformarea lui în influx nervos.
- transmiterea aferentă spre sistemul nervos central (5-10 ms, la impulsuri vizuale, acustice,
olfactive și 20-25 ms, la cele proprioceptive)
- timpul central de analiză, sinteză și elaborarea comenzii (70-80 ms). Acest timp se poate
îmbunătății în urma antrenamentului, dar depinde și de determinarea genetică a sistemului
nervos.
- transmitereaa aferentă de la cortex la periferie (8-10 ms)
- timpul efectelor (25-30 ms) este de la depolizarea plăcii motorii până la contracția fibrelor
musculare. El este mai lung, cu cât actul motric este mai complex.
* viteza de execuție – este timpul pentru eefectuarea unor acte motrice mai complexe sau cu un
grad sporit de dificultate
* viteza de repetiție – este dată de frecvența maximă posibilă a mișcărilor repetate în mod
voluntar , având importanță deosebită în mișcările ciclice simple sau complexe.
* viteza de deplasare – este o formă complexă de manifestare a vitezei, ea exprimă timpul de
efectuare a unor acte motrice integrale, precum alergare, inot și cuprinde și celelalte forme de
viteză.