Unitatea de învăţare 3

COMPETENŢA POLIŢIEI ROMÂNE PE LINIA ASIGURĂRII ŞI MENŢINERII

ORDINII ŞI LINIŞTII PUBLICE

După parcurgerea acestei unităţi de învăţare, studentul:

- Va fi familiarizat cu organizarea şi executarea activităţii de menţinere a ordinii şi siguranţei publice

în mediul urban şi rural.

- Va cunoaşte documentele de organizare a activităţii de siguranţă publică în mediul urban şi rural.

- Va ştii care este organizarea poliţienească a sectoarelor (zonelor) de siguranţă publică

Cuprinsul unităţii de studiu

1. Organizarea şi executarea activităţii de menţinere a siguranţei publice în mediul urban

2. Organizarea şi executarea activităţii de menţinere a siguranţei publice în mediul rural

NU UITA! ...............................................................................................................................
INTREBĂRI DE CONTROL...............................................................................................................
BIBLIOGRAFIE SPECIFICĂ UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE …………………………….……………
 Tactică poliţienească 2

A. ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA ACTIVITĂŢII

DE MENŢINERE A SIGURANŢEI PUBLICE ÎN MEDIUL URBAN

1. CARACTERIZAREA SISTEMULUI DE SIGURANŢĂ PUBLICĂ ÎN MEDIUL

URBAN

Activitatea poliţiei în mediul urban presupune existenţa unor structuri care să realizeze într-o
formă consolidată parteneriatul cu societatea civilă, sporirea eficienţei activităţilor preventive şi de
combatere a faptelor antisociale, atragerea cetăţenilor la o cooperare proactivă şi reactivă.
Activitatea de siguranţă publică ce se desfăşoară pe teritoriul municipiilor şi oraşelor are în
principal următoarele scopuri:
o supravegherea teritoriului localităţilor urbane;
o menţinerea climatului de ordine publică pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi secţiilor de
poliţie;
o apărarea avutului public şi privat;
o apărarea vieţii, a drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor şi comunităţii.
Porţiunea de teren delimitată care, de regulă, cuprinde mai multe străzi din teritoriul de
competenţă pe care se găsesc amplasate sediile unor instituţii, formaţiuni politice, societăţi comerciale,
imobile de locuit, parcuri, locuri de agrement, pieţe, târguri, unităţi de învăţământ, de ocrotire a sănătăţii
etc., este denumită sector (zonă) de siguranţă publică.
La DGPMB teritoriul se împarte în zone de siguranţă publică, pentru a nu se confunda cu
organizarea administrativ-teritorială a municipiului Bucureşti.
Teritoriul de competenţă a municipiilor şi oraşelor, împărţit în sectoare de siguranţă publică, este
supravegheat de agenţi de siguranţă publică care rezolvă întreaga problematică de ordine publică, potrivit
competenţelor.
Agentul de siguranţă publică desfăşoară activităţi individual, prin exercitarea atribuţiilor stabilite
prin legi, ordine, dispoziţii, rezolvarea plângerilor şi reclamaţiilor cetăţenilor, constatarea de infracţiuni şi
contravenţii, dar şi în parteneriat cu comunitatea, acesta implicându-se în viaţa urbei, participând la
înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care favorizează sau generează comiterea de fapte antisociale, consiliază
victimele violenţelor de orice fel, obiectivul său fiind acela de a asigura un climat de siguranţă civică şi de
prevenire a criminalităţii.
Agentul de siguranţă publică se subordonează şefului biroului sau formaţiunii de ordine publică,
iar acolo unde nu există, ofiţerului desemnat la conducerea formaţiunii de ordine publică.
Sectoarele (zonele) de siguranţă publică se stabilesc în funcţie de:
o întinderea şi configuraţia teritoriului;
o populaţia, numărul persoanelor cunoscute cu preocupări infracţionale sau cu antecedente
penale;
o starea infracţională şi contravenţională;
o locurile şi mediile de interes operativ;
o evenimentele şi acţiunile cu caracter politic, administrativ, economic, cultural artistic, sportiv
şi tradiţional;
o forţele şi mijloacele de care dispune unitatea de poliţie, precum şi capacitatea lor de acţiune.

2. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII BIROURILOR ŞI FORMAŢIUNILOR DE ORDINE

PUBLICĂ

La poliţiile municipale, orăşeneşti şi secţiile de poliţie prin reorganizarea activităţii în mediul

urban birourile şi formaţiunile de ordine publică vor avea în compunere următoarele compartimente:

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 3

Şef birou sau ofiţer desemnat la conducerea formaţiunii de ordine publică;

 Compartiment poliţie de proximitate;
 Compartiment siguranţă publică şi patrulare;
 Compartiment sisteme de pază.
Biroul sau formaţiunea de ordine publică este condus(ă) de un şef care se subordonează şefului
subunităţii de poliţie şi are în subordine ofiţeri şi agenţi de poliţie.
a. Şeful biroului sau ofiţerul desemnat la conducerea formaţiunii de ordine publică coordonează
întreaga activitate de ordine publică de pe teritoriul de competenţă.

COMPARTIMENTUL POLIŢIE DE PROXIMITATE

Poliţia de proximitate, în sensul larg, este o metodă modernă de lucru a poliţiei, în care atitudinea
faţă de muncă, stilul de conducere şi strategia de organizare sunt orientate către recunoaşterea preventivă şi
proactivă a problemelor comunităţii, care provoacă frică şi nesiguranţă, precum şi a cauzelor care pot duce la
criminalitate, abordarea acestora şi rezolvarea sau îndepărtarea lor în strânsă legătură cu populaţia şi cu alte
instituţii.
Poliţistul de proximitate are în principal următoarele atribuţii:
a. este prezent în fiecare zi minim 6 ore, în sectorul/zona de responsabilitate pentru a relaţiona cu
cetăţenii, realizând cunoaşterea populaţiei, sub aspectul structurii, obiceiurilor şi tradiţiilor
locale, domiciliului şi reşedinţei, precum şi a teritoriului din punctul de vedere al locurilor şi
mediilor favorabile comiterii de infracţiuni;
b. stabileşte legături permanente cu administratorii asociaţiilor de proprietari/locatari, factorii
responsabili din cadrul unităţilor de învăţământ, societăţilor comerciale, organizaţiilor
neguvernamentale, administraţiei publice locale pentru identificarea factorilor de risc privind
ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului şi identificarea măsurilor comune de prevenire şi
combatere a faptelor antisociale;
c. participă la şedinţele asociaţiilor de proprietari/locatari şi la alte evenimente importante pentru
comunitatea din sectorul/zona de responsabilitate;
d. identifică şi consiliază cetăţenii care fac parte din categoriile cu grad ridicat de victimizare;
e. mediază şi rezolvă conflictele interumane, în limitele legii;
f. identifică şi receptează problemele de ordin comunitar şi împreună cu instituţiile abilitate
iniţiază şi/sau participă la aplicarea unor proiecte sau programe practice, care au ca obiectiv
îmbunătăţirea siguranţei publice şi a persoanelor;
g. colaborează cu mass-media pentru promovarea şi dezvoltarea apropierii de cetăţeni;
h. verifică petiţiile şi sesizările cetăţenilor din zona de responsabilitate referitoare la stări
conflictuale, tulburarea liniştii publice în unităţile de învăţământ, asociaţii de
proprietari/locatari, societăţi comerciale, fapte antisociale ale căror victime sunt anumite
categorii de persoane (minori, bătrâni, persoane cu handicap sau afecţiuni neuropsihice etc.) şi
propune soluţiile legale;
i. rezolvă reclamaţiile şi sesizările cetăţenilor din conţinutul cărora nu rezultă în mod evident
elemente cu caracter penal sau contravenţional referitoare la stări conflictuale, tulburarea
liniştii publice în unităţile de învăţământ, asociaţii de proprietari/locatari, societăţi comerciale,
fapte antisociale ale căror victime sunt anumite categorii de persoane (minori, bătrâni,
persoane cu handicap sau afecţiuni neuropsihice etc.);
j. culege date şi informaţii utile muncii de poliţie cu ocazia exercitării atribuţiilor de serviciu;
k. efectuează acte de constatare şi, după caz, de sancţionare în cazul infracţiunilor şi
contravenţiilor flagrante;
l. colaborează cu poliţiştii din formaţiunile operative pentru cunoaşterea situaţiei operative din
sectorul/zona de activitate şi realizarea schimbului de date şi informaţii;

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 4

m. desfăşoară activităţi de urmărire penală în dosarele având ca obiect infracţiunile date în

competenţă;
n. întocmeşte acte de constatare în cazul infracţiunilor flagrante;
o. efectuează acte de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor;
p. participă, după caz, la efectuarea cercetării la faţa locului în cazul faptelor penale repartizate
spre soluţionare, comise în zona de responsabilitate;
q. participă, după caz, la activităţile de menţinere a ordinii publice cu ocazia unor manifestări sau
evenimente derulate în zona de responsabilitate.
Celelalte aspecte legate de selecţionarea, pregătirea juridică şi de specialitate, experienţa în
relaţiile cu cetăţenii, comunicare, atribuţii de colaborare şi cooperare, coordonarea şi conducerea acestei
activităţi, etc., vă vor fi expuse într-o temă separată.

COMPARTIMENT SISTEME DE PAZĂ

Se constituie pentru îndeplinirea atribuţiilor poliţiei pe linia pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor
şi protecţiei persoanelor, la nivelul birourilor şi formaţiunilor de ordine publică din mediul urban.
Poliţiştii din cadrul acestui compartiment au următoarele atribuţii:
a. acordă sprijin, îndrumă şi controlează modul în care se respectă dispoziţiile legale cu privire
la paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor de către deţinătorii de valori
şi prestatorii de servicii, stabilind măsurile necesare a fi luate;
b. asigură cunoaşterea tuturor deţinătorilor de bunuri ori valori aflaţi pe raza de competenţă şi a
măsurilor de securitate adoptate de aceştia;
c. identifică obiectivele care funcţionează cu un nivel redus de măsuri de securitate şi determină
persoanele responsabile să implementeze măsuri suplimentare de protejare a valorilor;
d. analizează cauzele şi împrejurările în care s-au produs fapte de furt prin efracţie ori tâlhărie
asupra personalului care operează cu valori din obiectivele date în competenţă şi propune
măsuri pentru îmbunătăţirea nivelului de securizare a tuturor unităţilor similare în scopul
prevenirii producerii unor asemenea fapte.

COMPARTIMENT SIGURANŢĂ PUBLICĂ ŞI PATRULARE

Teritoriul municipiilor, oraşelor şi secţiilor de poliţie va fi împărţit în sectoare (zone) de siguranţă
publică în funcţie de situaţia operativă, teritoriu, populaţie, zone şi medii de interes operativ, precum şi de
numărul poliţiştilor care lucrează în aceste structuri.
Sectoarele (zonele) de siguranţă publică vor fi în responsabilitatea unui ofiţer, agent şef de
schimb care va organiza activitatea poliţiştilor de siguranţă publică, în funcţie de evoluţia situaţiei operative
şi va răspunde de modul cum aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu.
Activitatea compartimentului siguranţă publică şi patrulare poate fi coordonată de câte un ofiţer,
agent pe fiecare schimb. Poliţiştii repartizaţi într-un sector vor desfăşura activităţi de patrulare pedestră şi
auto în zonele stabilite înainte de intrarea în serviciu, în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi vor asigura
intervenţia atât la evenimentele produse în sectorul de responsabilitate, cât şi în alte locuri, la solicitarea
dispecerului sau a ofiţerului de serviciu pe unitate.
Şefii unităţilor de poliţie răspund de folosirea efectivelor de siguranţă publică numai în teren, în
uniforma corespunzătoare anotimpului şi cu dotarea aferentă, asigurând pe cât posibil permanentizarea
acestora în sectorul (zona) de responsabilitate, fiind interzisă folosirea lor în serviciul de zi pe unitate sau în
rezolvarea altor sarcini ce exced atribuţiilor de serviciu.
Agenţii de siguranţă publică au în principal următoarele atribuţii:
a. acţionează în zona de patrulare pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale,
infracţiunilor stradale, precum şi pentru menţinerea ordinii şi liniştii publice;

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 5

b. intervin la solicitările dispeceratului sau ofiţerului de serviciu pe unitate pentru intervenţia la

evenimentele semnalate prin SNUAU 112, pe principiul cel mai apropiat poliţist de locul
evenimentului intervine, indiferent de natura acestora şi de competenţa teritorială;
c. participă la prinderea persoanelor suspecte de comiterea unor infracţiuni în cadrul acţiunii
NĂVODUL, deplasându-se în locurile prestabilite şi acţionând conform planului de acţiune;
d. culeg informaţii de la sursele ocazionale, utile muncii de poliţie şi relaţionează cu cetăţenii în
vederea asigurării unui climat corespunzător de siguranţă publică;
e. acţionează pentru depistarea persoanelor şi bunurilor urmărite în temeiul legii;
f. participă la executarea măsurilor stabilite în situaţii de urgenţă;
g. întocmesc actele de constatare, în cazul constatării în flagrant a unei fapte penale, după care îl
predau pe făptuitor împreună cu aceste documente, organului de poliţie judiciară competent;
h. execută primele măsuri prevăzute de cadrul legal intern referitoare la efectuarea cercetării la
faţa locului, iar după sosirea echipei de cercetare îşi continuă activităţile specifice în teren;
i. conduc la sediul poliţiei persoanele suspecte, identificate în timpul patrulării, în vederea luării
măsurilor ce se impun.

3. DOCUMENTELE DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE SIGURANŢĂ PUBLICĂ

IN MEDIUL URBAN

A. Plan unic de ordine şi siguranţă publică al judeţului

Pentru activităţile curente ce privesc asigurarea şi menţinerea ordinii şi siguranţei publice pe raza
localităţilor urbane şi rurale, în gări, autogări, aeroporturi, porturi, precum şi pe mijloacele de transport
aerian, feroviar, naval şi auto, la nivelul unităţilor judeţene se vor întocmi planuri unice de ordine şi
siguranţă publică iar la nivelul Capitalei, localităţilor urbane şi birourilor (formaţiunilor) de poliţie rurală se
vor întocmi planuri de ordine şi siguranţă publică.

Planul unic de ordine şi siguranţă publică este documentul de planificare prin care, în
bază analizei elementelor situaţiei operative existente, se organizează anual activitatea de ordine
şi siguranţă publică pe teritoriul localităţilor şi se întocmeşte sub coordonarea şi autoritatea
şefului unităţii teritoriale de poliţie, cu participarea tuturor componentelor cu atribuţii în
domeniu şi a reprezentantului Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică.

Acest plan reprezintă documentul de planificare prin care, în baza elementelor situaţiei operative
existente, se organizează anual activitatea de ordine şi siguranţă publică pe teritoriul localităţilor, se
întocmeşte sub coordonarea şi autoritatea şefului unităţii teritoriale de poliţie cu participarea tuturor
componentelor cu atribuţii în domeniu şi a reprezentantului Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică.
În localităţile unde funcţionează structuri de poliţişti locali, acestea vor fi incluse în planurile de
ordine şi siguranţă publică în baza protocolului de cooperare încheiat sub coordonarea Autorităţii Teritoriale
de Ordine Publică.
La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor, secţiilor, birourilor de poliţie rurală, birourilor şi
posturilor de poliţie comunale, activităţile curente sau temporare de menţinere a ordinii şi siguranţei publice,
ce se desfăşoară în zona de competenţă, vor fi conduse de şeful subunităţii de poliţie şi subordonate operativ
acestuia.

b. Registrul dispozitivelor de siguranţă publică şi patrulare

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 6

Organizarea zilnică a activităţii de ordine se realizează prin Registrul dispozitivelor de siguranţă

publică şi patrulare care se întocmeşte zilnic de şeful biroului sau ofiţerul desemnat la conducerea
formaţiunii de ordine publică după consultarea şefilor formaţiunilor operative , se vizează de adjunctul pe
ordine publică acolo unde există şi se aprobă de şeful subunităţii de poliţie.
Registrul dispozitivelor de siguranţă publică şi patrulare cuprinde:
a. numărul de ordine al sectorului (zonei) de siguranţă publică şi limitele acestuia;
b. gradul profesional, numele şi prenumele poliţiştilor şi al celorlalte echipe de siguranţă publică
repartizate pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice în sectorul (zona) de siguranţă
publică;
c. orele între care execută serviciul;
d. semnătura celor nominalizaţi să execute serviciul în sectorul (zona) de siguranţă publică.
În registrul dispozitivelor de siguranţă publică şi patrulare se vor menţiona expres răspândirile
agenţilor de siguranţă publică respectiv:
a. concedii de odihnă;
b. concedii de studii;
c. concedii medicale;
d. misiuni încredinţate în afara subunităţii;
e. detaşări la alte subunităţi;
f. libere etc.

c. Harta cu delimitarea sectoarelor (zonelor) de siguranţă publică,

d. Registrul de instruire zilnică a agenţilor de siguranţă publică,

e. Registrul de control al echipelor de siguranţă publică

4. ORGANIZAREA POLIŢIENEASCĂ A SECTOARELOR (ZONELOR) DE

SIGURANŢĂ PUBLICĂ

Activitatea de siguranţă publică este o formă prin care poliţia contribuie la prevenirea şi
combaterea infracţiunilor şi contravenţiilor, înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care generează sau favorizează
comiterea de fapte antisociale, realizarea educaţiei antiinfracţionale a populaţiei, consilierea victimelor sau
potenţialelor victime ale violenţelor, asigurarea climatului de siguranţă civică şi a unui parteneriat activ cu
societatea civilă (comunitatea).
Această activitate are un caracter permanent, atât ziua cât şi noaptea şi se desfăşoară de către
agenţi de siguranţă publică – constând în supravegherea unui teritoriu desemnat şi delimitat.
Agenţii de siguranţă publică fac parte din birourile sau formaţiunile de ordine publică şi se
subordonează nemijlocit şefului biroului sau formaţiunii de ordine publică, iar acolo unde nu există
ofiţerului desemnat la conducerea formaţiunii de ordine publică.
Şefii celorlalte formaţiuni din cadrul subunităţii de poliţie au dreptul să dea dispoziţii şi orientări
specifice agenţilor de siguranţă publică cu privire la îndeplinirea unor sarcini, dar aceste dispoziţii se dau
numai prin şeful biroului sau ofiţerul desemnat la conducerea formaţiunii de ordine publică.
Pentru rezolvarea cu operativitate a sarcinilor de serviciu, agenţii de siguranţă publică
conlucrează cu ceilalţi agenţi de poliţie din cadrul biroului sau formaţiunii de Ordine Publică, precum şi cu
ceilalţi poliţişti din formaţiunile operative, participă la investigaţii şi verificări şi la alte activităţi în legătură
cu evenimentele care au avut loc în sectorul de siguranţă publică, la executarea unor controale şi acţiuni

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 7

poliţieneşti în obiectivele, locurile, zonele şi mediile de interes operativ pentru prevenirea şi descoperirea
infracţiunilor şi a altor fapte antisociale.
În vederea rezolvării întregii problematici cu care se confruntă formaţiunile de ordine publică,
teritoriul municipiilor, oraşelor şi secţiilor de poliţie va fi împărţit în SECTOARE (ZONE) de siguranţă
publică.
Numărul sectoarelor (zonelor) de siguranţă publică şi delimitarea acestora se stabileşte de către
şeful subunităţii de poliţie prin dispoziţie.
Dispoziţia de delimitare a sectorului (zonei) de siguranţă publică va cuprinde elementele
principale ale situaţiei operative (populaţia, persoanele în atenţie, teritoriu, caracteristicile fenomenului
infracţional şi contravenţional, elementele de siguranţă publică), precum şi lucrările existente la data luării în
primire.
Pentru fiecare sector (zonă) de siguranţă publică se întocmeşte separat câte o MAPĂ care cuprinde
mai multe documente menţionate anterior.
Agenţii de siguranţă publică vor lucra în echipă de câte doi în sectorul (zona) repartizată pe
schimburi, conform planificării întocmite de şeful biroului sau ofiţerul desemnat la conducerea formaţiunii
de ordine publică.
Executarea activităţii curente de ordine pe teritoriul municipiilor şi oraşelor
Asigurarea ordinii publice se realizează în conformitate cu planurile de menţinere a siguranţei
publice întocmite la nivelul fiecărei unităţi şi subunităţi de poliţie folosindu-se dispozitivul de ordine de pe
raza de competenţă, dispozitiv format, de regulă, din patrule. Pentru executarea serviciului, patrula de ordine
se compune din cel puţin doi poliţişti sau un poliţist însoţit de un jandarm, elevi sau studenţi ai şcolilor de
poliţie sau agenţi conductori cu câinele de însoţire, şeful patrulei fiind desemnat poliţistul.

6. ANALIZA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII POLIŢIŞTILOR DE ORDINE PUBLICĂ

Evaluarea activităţii poliţiştilor din structurile de ordine publică este un atribut al şefului
nemijlocit şi se realizează avându-se în vedere în principal, următoarele:
a. Poliţiştii de proximitate
modul de implicare în creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor materializat în
reducerea numărului sesizărilor/petiţiilor;
modul de realizare a cooperării cu reprezentanţii altor instituţii cu atribuţii în prevenirea
criminalităţii;
percepţia populaţiei faţă de activitatea poliţistului de proximitate;
calitatea informaţiilor primite;
lucrări penale cu autori cunoscuţi rezolvate;
cunoaşterea zonei de responsabilitate, a problematicii existente şi a modului de implicare
pentru rezolvarea acesteia.
Poliţiştii de proximitate vor fi analizaţi şi evaluaţi atât la nivelul biroului şi formaţiunii de ordine
publică, cât şi la nivelul subunităţii de poliţie, săptămânal şi lunar, iar la nivelul serviciului ordine publică
din I.P.J. sau D.G.P.M.B., trimestrial.
b. Poliţiştii din compartimentul siguranţă publică şi patrulare
Trimestrial, poliţiştii de siguranţă publică sunt analizaţi şi evaluaţi la nivelul serviciului ordine
publică din I.J.P. sau D.G.P.M.B., iar la nivelul biroului ordine publică, lunar, pe baza următorilor indicatori:
- infracţiuni cu autori neidentificaţi comise în zona de competenţă;
- constatarea de infracţiuni în flagrant;
- intervenţii la evenimente;
- calitatea informaţiilor primite.

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 8

c. Poliţiştii din compartimentul sisteme de pază

Activitatea acestor poliţişti va fi analizată săptămânal la nivelul biroului sau formaţiunii şi lunar la
nivelul subunităţii de poliţie pe baza următorilor indicatori:
eficienţa controalelor executate la unităţi, măsuri de instruire a pazei ori de instalare a
sistemelor electronice de alarmare, implementare ca urmare a demersurilor proprii iniţiate;
calitatea informaţiilor primite;
valoarea raportului numeric dintre controalele executate şi furturile prin efracţie
înregistrate în perioada de referinţă din obiectivele, la care măsurile de protecţie şi
securitate lipsesc ori sunt minimale;
reducerea numărului de obiective la care persistă vulnerabilităţi ca urmare a adoptării unor
măsuri subdimensionate de protecţie şi securizare a valorilor.
Trimestrial la nivelul serviciului ordine publică din I.J.P. sau D.G.P.M.B. se va analiza întregul
sistem de pază.
Poliţiştii de siguranţă publică sunt controlaţi în teren de către şefii ierarhici sau ofiţerii desemnaţi
pe bază de grafic lunar aprobat în acest sens (controale planificate).
În plus faţă de controalele planificate se execută şi controale inopinate fiind un factor care să
asigure verificarea sistematică a activităţii, un sprijin, o îndrumare directă şi oportună a echipelor de
siguranţă publică urmărindu-se:
prezenţa echipei de siguranţă publică în sectorul (zona) repartizat;
cunoaşterea teritoriului, limitelor, particularităţilor, a obiectivelor din sectorul (zona) de
siguranţă publică;
modul de respectare a consemnelor (general şi particular) sectorului (zonei);
modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu şi eficienţa măsurilor luate;
cunoaşterea persoanelor semnalate cu preocupări sau activităţi infracţionale din zona de
responsabilitate;
legalitatea şi temeinicia măsurilor luate în timpul serviciului;
comportamentul şi receptivitatea faţă de cetăţeni;
ţinuta, dotarea şi modul de întrebuinţare a mijloacelor din dotare.
Constatările făcute cu ocazia controalelor se vor consemna în registrul de control al echipelor de
siguranţă publică anunţând măsurile luate pentru remedierea deficienţelor constatate, precum şi propunerile
pentru îmbunătăţirea activităţii de siguranţă publică.
Rezultatele controalelor de orice fel (planificate, inopinate) vor fi aduse la cunoştinţa celor în
drept şi a şefului subunităţii de poliţie pentru a dispune.
Am făcut o prezentare generală a modului de organizare şi funcţionare a sistemului de ordine
publică în mediul urban, dar se impune îmbinarea aspectelor teoretice cu experienţa pozitivă din domeniul
ordinii publice, bineînţeles şi cu aspectele de cooperare cu poliţiştii din mediul rural pentru a se creiona
sistemul general de ordine şi siguranţă publică.

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 9

B. ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA ACTIVITĂŢII

DE MENŢINERE A SIGURANŢEI PUBLICE ÎN MEDIUL RURAL

1. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA POLIŢIEI RURALE

Evoluţia societăţii româneşti în ansamblul ei, dar şi eforturile susţinute pentru integrarea în
Uniunea Europeană şi spaţiul Schengen, au impus cu necesitate reorganizarea activităţii poliţiei prin
transformarea acesteia într-o instituţie civilă care să constituie un serviciu public specializat în folosul
comunităţii.
În acest context, s-au stabilit măsuri suplimentare ce au vizat îmbunătăţirea sistemului de ordine
publică în general, inclusiv în localităţile rurale, determinate de creşterea accentuată a complexităţii situaţiei
operative.
Activitatea poliţiei în mediul rural este axată pe menţinerea ordinii şi siguranţei publice pe raza
comunelor, prevenirea şi combaterea infracţionalităţii, precum şi desfăşurarea activităţilor de urmărire
penală privind infracţiunile date în competenţă.
Prin aplicarea noului cadru dispoziţional, în organizarea şi funcţionarea structurilor de poliţie din
localităţile rurale se realizează descentralizarea actului decizional, respectiv creşterea gradului de
responsabilitate a poliţiştilor care acţionează în componenţa acestora.
Prin urmare, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin poliţiei, în mediul rural se organizează şi
funcţionează :
secţii de poliţie rurală ;
poliţii comunale ;
posturi de poliţie comunale.
Secţia de poliţie rurală este structura care coordonează activitatea mai multor poliţii/posturi de
poliţie comunală, grupate în funcţie de situaţia operativă, întinderea şi configuraţia teritoriului.
Una sau mai multe secţii de poliţie rurală funcţionează în aria de responsabilitate a unui parchet de
pe lângă judecătorie.
Secţiile de poliţie rurale
Secţiile de poliţie rurale sunt de patru tipuri în funcţie de populaţie :
 tipul I – numărul populaţiei este mai mare de 30 000 de locuitori;
 tipul II – numărul populaţiei este cuprins între 10 000 şi 30 000 de locuitori;
 tipul III – numărul populaţiei este până la 10 000 de locuitori;
 tipul IV – cu un număr mic de posturi de poliţie comunale subordonate (maxim două
posturi de poliţie comunale).
Tipul secţiei de poliţie rurală nu poate fi mai mare decât tipul poliţiei orăşeneşti căreia i se
subordonează.
Secţia de poliţie rurală are, de regulă, în componenţă:
şef secţie ;
funcţii de ofiţer şi agent de poliţie ;
poliţii comunale ;
posturi de poliţie comunale.
Poliţia comunală este structura care funcţionează în comunele cu o situaţie operativă complexă şi
este condusă de un ofiţer de poliţie.
Poliţia comunală se subordonează secţiei de poliţie rurală. Cu titlu de excepţie, poliţia comunală
poate fi subordonată, nemijlocit, şi unei poliţii municipale/orăşeneşti.

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 10

Poliţia comunală are, de regulă, următoarea structură: şef poliţie comunală şi funcţii de ofiţer şi
agent de poliţie.
Postul de poliţie comunal este structura care funcţionează în comune, cu excepţia celor în care se
află sediul secţiei de poliţie rurală.
Postul de poliţie comunal se subordonează secţiei de poliţie rurală. Cu titlu de excepţie, postul de
poliţie comunal poate fi subordonat, nemijlocit, şi unei poliţii municipale/orăşeneşti.
Posturile de poliţie comunale sunt de două tipuri:
a) - cu funcţii de şef de post şi de ajutor/ajutori şef de post;
b) - numai cu o funcţie de execuţie.
Postul de poliţie comunal cu funcţii de şef de post şi de ajutor/ajutori şef funcţionează în comunele
care:
a. sunt situate în zone izolate, nu pot fi cuprinse în itinerariile de patrulare ale secţiei de poliţie
rurală, iar intervenţia la evenimente necesită o perioadă mare de timp;
b. au o situaţie operativă complexă şi necesită prezenţa permanentă a poliţiştilor pe raza
acestora.

2. ATRIBUŢIILE POLIŢIŞTILOR DIN MEDIUL RURAL.

Atribuţiile şefului (adjunctului) poliţiei municipale sau orăşeneşti care coordonează

activitatea poliţiei rurale.

Şeful (adjunctul) poliţiei municipale sau orăşeneşti coordonează întreaga activitate de ordine şi
siguranţă publică pe teritoriul de competenţă stabilit prin dispoziţia inspectorului şef şi are, în principal,
următoarele atribuţii:
a. aprobă planurile de activităţi trimestriale întocmite de şefii secţiilor de poliţie rurală;
b. stabileşte împreună cu şeful secţiei de poliţie, măsuri pentru eficientizarea activităţii poliţiei în
mediul rural în baza concluziilor desprinse din analiza situaţiei operative;
c. coordonează acţiunile proactive şi reactive organizate la nivelul secţiilor de poliţie rurale;
d. îndrumă activitatea poliţiştilor din subordine pentru îndeplinirea eficientă şi operativă a
sarcinilor profesionale, precum şi pentru aplicarea corespunzătoare a cadrului normativ în
vigoare;
e. evaluează periodic activitatea desfăşurată la nivelul secţiei/secţiilor de poliţie rurale pentru
prevenirea şi combaterea faptelor infracţionale şi contravenţionale;
f. cooperează cu celelalte structuri cu responsabilităţi în domeniul ordinii publice pentru stabilirea
necesarului de efective în vederea constituirii de patrule, precum şi pentru întocmirea planului
de ordine şi siguranţă publică;
g. participă la şedinţele tactice ale Grupului de Coordonare şi Trasare a Sarcinilor, care vizează
schimbul de date şi informaţii de interes operativ, organizarea şi desfăşurarea de acţiuni
comune, care să conducă la asigurarea unui climat de siguranţă civică corespunzător;
h. în baza concluziilor desprinse din analiza situaţiei operative, dispune şi efectuează controale
tematice la secţiile de poliţie rurale subordonate.

Atribuţiile şefului secţiei de poliţie rurală.

Şeful secţiei de poliţie rurală are, în principal, următoarele atribuţii:

a. întocmeşte planul de activităţi trimestrial privind activităţile desfăşurate la nivelul structurii;
b. organizează activitatea poliţiştilor din subordine, inclusiv activitatea de patrulare
intercomunală şi dispune măsuri pentru creşterea eficienţei acestora;

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 11

c. în funcţie de evoluţia situaţiei operative din zona de competenţă organizează şi conduce acţiuni
punctuale în locurile, mediile şi zonele de interes operativ;
d. sprijină şi îndrumă munca privind datele şi informaţiile, muncă desfăşurată de poliţiştii din
subordine, conform reglementărilor în vigoare;
e. întocmeşte planul de ordine şi siguranţă publică al secţiei de poliţie rurală care va fi inclus în
planul de ordine şi siguranţă publică al municipiului/oraşului;
f. răspunde de actualizarea hărţii criminogene a localităţilor rurale din zona de responsabilitate,
în care vor fi reprezentate convenţional principalele fapte de natură infracţională ori alte
evenimente cu risc criminogen, în baza căreia vor fi direcţionate activităţile de prevenire şi
combatere a criminalităţii;
g. implementează programele de prevenire a criminalităţii în zona de competenţă;
h. evaluează periodic activitatea desfăşurată de poliţiştii din subordine pentru prevenirea şi
combaterea faptelor infracţionale şi contravenţionale;
i. asigură instruirea zilnică a poliţiştilor din patrulele intercomunale;
j. verifică sesizările cetăţenilor îndreptate împotriva poliţiştilor din subordine, repartizate de şefii
structurilor ierarhice;
k. desfăşoară activităţi de urmărire penală în dosarele penale repartizate de şeful poliţiei
municipale/orăşeneşti;
l. după caz, participă la efectuarea cercetării la faţa locului în cazul faptelor penale date în
responsabilitate;
m. asigură cooperarea cu celelalte secţii de poliţie rurale, cu alte formaţiuni operative şi
informează conducerea poliţiei municipale/orăşeneşti cu privire la activităţile desfăşurate şi
măsurile dispuse;
n. avizează planul de pază la obiectivele asigurate cu pază neînarmată de pe raza de competenţă;
o. organizează activitatea de pregătire profesională a poliţiştilor din subordine;
p. informează autorităţile publice locale despre factorii favorizatori ai criminalităţii, solicitând
sprijinul pentru eliminarea acestora.

Atribuţiile poliţistului coordonator pe linie de investigare a criminalităţii.

Poliţistul coordonator pe linie de investigare a criminalităţii are, în principal, următoarele atribuţii:

a. actualizează zilnic harta criminogenă cu faptele de natură penală comise pe raza de
responsabilitate;
b. sprijină şi îndrumă activitatea poliţiştilor de la poliţiile şi posturile de poliţie comunale în ceea
ce priveşte constatarea infracţiunilor şi strângerea datelor în vederea identificării autorilor
infracţiunilor şi începerii urmăririi penale;
c. sprijină şi îndrumă activitatea poliţiştilor de la poliţiile şi posturile de poliţie comunale în ceea
ce priveşte culegerea informaţiilor şi efectuarea investigaţiilor;
d. organizează şi conduce, în funcţie de evoluţia situaţiei operative din zona de competenţă,
acţiuni punctuale în locurile, mediile şi zonele de interes operativ;
e. desfăşoară activităţi de urmărire penală în dosarele penale cu autori cunoscuţi sau
neidentificaţi, care prezintă un grad ridicat de complexitate ori care se pot conexa datorită
elementelor comune din punct de vedere al modului de operare, urmelor, obiectelor corp delict
sau semnalmentelor autorilor;
f. desfăşoară activităţi informativ-operative pentru descoperirea autorilor de infracţiuni şi
supravegherea persoanelor predispuse la comiterea de infracţiuni;
g. participă la efectuarea cercetării la faţa locului în cazul faptelor penale date în responsabilitate;
h. identifică şi reţine persoanele şi bunurile date în urmărire în temeiul legii;
i. după caz, realizează instruirea poliţiştilor din patrulele intercomunale;

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 12

j. asigură cooperarea cu celelalte structuri operative ale poliţiei;

k. actualizează evidenţele şi bazele de date constituite la nivelul secţiei de poliţie.

Atribuţiile poliţistului coordonator pe linie de siguranţă publică.

Poliţistul coordonator pe linie de siguranţă publică are, în principal, următoarele atribuţii:

a. actualizează harta criminogenă cu stările conflictuale de orice natură care prezintă riscuri în
planul ordinii publice;
b. analizează evoluţia situaţiei operative şi propune măsuri de eficientizare a activităţii de
patrulare intercomunală;
c. întocmeşte documentele de planificare a activităţii de patrulare;
d. îndrumă activitatea poliţiştilor de la poliţiile şi posturile de poliţie comunale aflate în
coordonare, pentru întocmirea şi realizarea planurilor de pază la operatorii economici de pe
raza localităţilor;
e. acordă sprijin posturilor de poliţie comunale pentru aplanarea stărilor conflictuale cu grad de
risc în planul ordinii publice;
f. efectuează patrulări intercomunale pe raza de responsabilitate;
g. identifică şi reţine persoanele şi bunurile date în urmărire în temeiul legii;
h. după caz, realizează instruirea poliţiştilor din patrulele intercomunale;
i. participă la realizarea măsurilor de ordine publică pe raza de responsabilitate în cazul unor
manifestări publice de orice gen care presupun o afluenţă mare de public;
j. actualizează evidenţele şi bazele de date constituite la nivelul secţiei de poliţie rurală;
k. desfăşoară activităţi de urmărire penală în dosarele penale repartizate de şeful secţiei de poliţie
rurală;
l. desfăşoară activităţi informativ-operative pentru descoperirea autorilor de infracţiuni şi
supravegherea persoanelor predispuse la comiterea de infracţiuni;
m. în funcţie de evoluţia situaţiei operative din zona de competenţă organizează şi conduce acţiuni
punctuale în locurile, mediile şi zonele de interes operativ.

Atribuţiile şefului poliţiei comunale/postului de poliţie comunal.

Şeful poliţiei comunale/postului de poliţie comunal, va desfăşura următoarele activităţi:

a. întocmeşte nota de sarcini lunară privind activităţile desfăşurate la nivelul structurii;
b. organizează activitatea poliţiştilor din subordine, inclusiv activitatea de patrulare şi dispune
măsuri pentru creşterea eficienţei acestora;
c. în funcţie de evoluţia situaţiei operative din zona de competenţă organizează şi conduce acţiuni
punctuale în locurile, mediile şi zonele de interes operativ;
d. sprijină şi îndrumă munca informativă, conform reglementărilor în vigoare;
e. implementează programele de prevenire a criminalităţii în zona de competenţă;
f. evaluează periodic activitatea desfăşurată de poliţiştii din subordine pentru prevenirea şi
combaterea actului infracţional şi contravenţional.
Pe lângă aceste sarcini şeful poliţiei comunale/postului de poliţie comunal va desfăşura şi
activităţile poliţiştilor încadraţi pe funcţii de execuţie prezentate în continuare.

Atribuţiile poliţiştilor încadraţi pe funcţii de execuţie.

Poliţiştii din cadrul secţiilor de poliţie rurale, încadraţi pe funcţii de execuţie, au în principal
următoarele atribuţii:

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 13

a. desfăşoară activităţi preventive proactive sau reactive, în scopul asigurării climatului de

siguranţă publică;
b. desfăşoară activităţi de educaţie antiinfracţională a populaţiei în colaborare cu reprezentanţii
autorităţilor locale, unităţilor de învăţământ, cultură, etc.;
c. desfăşoară activităţi informativ-operative pentru descoperirea autorilor de infracţiuni şi
supravegherea persoanelor predispuse la comiterea de infracţiuni;
d. iau măsuri pentru identificarea şi prinderea persoanelor urmărite în temeiul legii, precum şi
pentru descoperirea bunurilor date în urmărire sau care fac obiectul dosarelor aflate în evidenţă
proprie;
e. desfăşoară activităţi specifice poliţiei de proximitate (cunoaşterea populaţiei, consiliere,
aplanare stări conflictuale, etc.);
f. acordă sprijin de specialitate şi îndrumă persoanele fizice şi juridice în organizarea pazei
obiectivelor, bunurilor, valorilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea pazei pe
teritoriul comunei, controlând modul de executare a acestor activităţi;
g. efectuează patrularea pe raza de responsabilitate;
h. urmăresc respectarea prevederilor legale în domeniile date în competenţă;
i. desfăşoară activităţi de urmărire penală în dosarele penale cu autori cunoscuţi, precum şi cele
cu autori neidentificaţi, potrivit competenţei;

3. METODE ŞI MIJLOACE PENTRU ÎNDEPLINIREA ATRIBUŢIILOR DE SERVICIU

DE CĂTRE POLIŢIŞTII DIN MEDIUL RURAL

Pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, poliţiştii care acţionează în mediul rural folosesc toate
metodele şi mijloacele specifice de muncă, cu respectarea legii.
Principalele metode şi mijloace specifice de muncă sunt:
a. analizarea permanentă a situaţiei operative poliţieneşti de pe teritoriul de competenţă;
b. organizarea şi desfăşurarea muncii informative potrivit cadrului normativ intern;
c. identificarea şi supravegherea persoanelor predispuse la comiterea de fapte antisociale;
d. prezenţa activă în locurile şi mediile cu risc criminogen prin efectuarea de patrulări, controale,
acţiuni şi alte activităţi operative;
e. desfăşurarea activităţilor de urmărire penală;
f. atragerea cetăţenilor la activităţile desfăşurate de poliţie, pe bază de voluntariat :
personal de pază ;
responsabilii cărţilor de imobil (unde există);
factori poştali;
personal din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor;
reprezentanţi ai cultelor religioase;
membri asociaţiilor de vânătoare şi pescarilor sportivi.
În raport de concluziile evaluării săptămânale a situaţiei operative, a informaţiilor deţinute şi a
conexiunilor rezultate din harta criminogenă, se organizează şi execută, independent sau împreună cu alte
forţe, patrulări intercomunale pe timp de zi şi de noapte, rezultatul acestora fiind analizat zilnic de şeful
secţiei de poliţie rurală.
Constituirea patrulelor de ordine şi siguranţă publică din mediul rural se realizează în conformitate
cu reglementările în vigoare privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei
publice, în următoarea ordine:
patrule mixte, în funcţie de efectivele de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi poliţişti
locali, aflate în serviciu;

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 14

patrule proprii de poliţie, în cazul în care numărul jandarmilor, al poliţiştilor de frontieră

sau al poliţiştilor locali este mai mic decât numărul poliţiştilor aflaţi în serviciu;
patrule proprii de jandarmi sau poliţişti de frontieră în situaţia în care numărul acestora
este mai mare decât numărul poliţiştilor aflaţi în serviciu.
Numărul schimburilor şi intervalul orar al acestora se stabilesc în funcţie de evoluţia situaţiei
operative de către şefii secţiilor de poliţie rurale, fiind obligatorii pentru toate structurile participante la
activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice.
Instruirea premergătoare intrării în serviciu a poliţiştilor are ca scop informarea acestora cu privire
la evoluţia situaţiei operative şi formarea echipelor (patrulelor) în funcţie de nevoile identificate din analiza
tactică şi elementele hărţii criminogene.
Instruirea se execută în baza unui grafic lunar, aprobat de şeful secţiei de poliţie rurale.
Activitatea de instruire se realizează în cadrul programului efectiv de lucru, pe parcursul a maxim
15 minute.
În timpul activităţii de instruire, se verifică, în mod obligatoriu, starea psiho-fizică a poliţiştilor,
mijloacele individuale de intervenţie din dotare, stabilindu-se măsuri pentru ca fiecare poliţist să nu intre în
serviciu fără a avea asupra sa dotarea aferentă şi echipamentul corespunzător.
În cazul în care instruirea nu se poate realiza de către poliţiştii desemnaţi, şeful secţiei de poliţie
rurală stabileşte modalitatea prin care aspectele operative ale patrulării intercomunale sunt aduse la
cunoştinţa poliţiştilor care efectuează această activitate.
Intervenţia la evenimentele semnalate se realizează pe principiul cel mai apropiat poliţist de locul
evenimentului intervine.
Intervenţia în mediul rural, se realizează, de regulă, de către poliţiştii aflaţi în patrularea
intercomunală şi funcţie de situaţia creată, de către poliţiştii aflaţi în serviciu, la sediul poliţiilor
comunale/posturilor de poliţie comunale.
În cazul în care situaţia impune se va solicita concomitent participarea unor forţe suplimentare.
La ieşirea din serviciu, poliţiştii din patrulele intercomunale întocmesc raportul cu activităţile
desfăşurate.
Raportul cu rezultatul patrulării va cuprinde :
o ora, locul, numele şi prenumele persoanelor legitimate (în cazul persoanelor străine de
localitate) şi datele de stare civilă;
o ora, locul, marca şi numărul de înmatriculare al autovehiculului oprit pentru control, numele şi
penumele conducătorului şi ocupanţilor, precum şi datele de stare civilă ale acestora, în cazul
când sunt necunoscuţi sau străini de localitate;
o ora, numele societăţii şi al agenţilor de pază controlaţi;
o numărul şi seria procesului verbal, precum şi numele contravenientului;
o fapta şi numele autorului în cazul constatării de infracţiuni;
o alte date de interes operativ.
Acolo unde există posibilităţi, sub coordonarea şefului secţiei de poliţie rurală, se vor organiza
patrule auto, care să acopere cât mai multe localităţi, în special cele cu o situaţie operativă mai încărcată.

4. DOTAREA ŞI FOLOSIREA MIJLOACELOR MATERIALE ŞI TEHNICE

Pentru îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor de serviciu, secţiile şi posturile de poliţie rurale,
precum şi agenţii care le încadrează, în raport de prevederile tabelei de înzestrare, specificul acestora şi
situaţia operativă poliţienească, pot avea în dotare următoarele :
1. La nivelul secţiilor de poliţie rurale :
a) harta criminogenă actualizată;
b) registrul unic de control;
c) registrul note telefonice;

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 15

d) registre intrare-ieşire corespondenţă ordinară şi clasificată;

e) registrul pentru înregistrarea dosarelor penale;
f) registrul evidenţă contravenţii;
g) registrul de audienţe;
h) registrul de petiţii;
i) registrul dispozitivului de siguranţă publică;
j) registrul de instruire a poliţiştilor din dispozitivul de siguranţă publică;
k) registrul pentru evidenţierea dovezilor şi autorizaţiilor de reparaţii auto;
l) registrul de evidenţă a cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor;
m) registrul persoanelor conduse la sediu;
n) registrul pentru consemnarea activităţilor de prelucrare a cadrului legislativ şi normativ
intern;
o) mapa cu planificarea activităţilor lunare, analizele efectuate si cele elaborate de UTAI.
2. La nivelul poliţiei comunale/postului de poliţie comunal prevăzută/prevăzut cu funcţie de şef:
a) registrul unic de control;
b) registrul note telefonice;
c) registre intrare-ieşire corespondenţă ordinară şi clasificată;
d) registrul pentru înregistrarea dosarelor penale;
e) registrul evidenţă contravenţii;
f) registrul de audienţe;
g) registrul de petiţii;
h) registrul pentru evidenţierea dovezilor şi autorizaţiilor de reparaţii auto;
i) registrul pentru consemnarea intervenţiilor la evenimentele semnalate prin Sistemul Unic de
Apeluri de Urgenţă 112;
j) registrul de evidenţă a cetăţenilor incorporabili şi rezerviştilor;
k) registrul persoanelor conduse la sediu;
l) mapa cu planificarea activităţilor lunare, analizele efectuate si cele elaborate de UTAI.
3. La nivelul postului de poliţie comunal prevăzut numai cu funcţie de execuţie:
a) registrul intrare-ieşire corespondenţă;
b) registrul note telefonice.
La nivelul secţiilor de poliţie rurală/poliţiilor comunale/posturi de poliţie comunale se va constitui
o mapă de lucru care va cuprinde:
a) date generale referitoare la zona de responsabilitate (teritoriu şi populaţie), distinct pentru
fiecare localitate;
b) documente specifice în funcţie de problematica operativă existentă;
c) evidenţe specifice pentru cunoaşterea populaţiei.
Poliţiştii răspund de întreţinerea şi conservarea bunurilor din dotare, folosirea acestora în
conformitate cu prevederile legale şi a regulamentelor în vigoare şi nu au voie să le înstrăineze.
Asigurarea securităţii sediilor secţiilor şi posturilor de poliţie rurale se realizează prin :
a) executarea amenajărilor tehnice şi de construcţie ce se impun;
b) instalarea mijloacelor de alarmare şi punerea lor în funcţiune;
c) executarea pazei de către sistemul de pază comunal, iar în caz de atac al sediului, de către
membrii grupei de sprijin sau voluntari.
Şefii serviciilor logistice asigură dotarea secţiilor şi posturilor de poliţie rurale, conform tabelei de
înzestrare şi verifică modul de întreţinere şi funcţionare al acestora.

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 16

NU UITA!

1. Porţiunea de teren delimitată care, de regulă, cuprinde mai multe străzi din teritoriul de competenţă
pe care se găsesc amplasate sediile unor instituţii, formaţiuni politice, societăţi comerciale, imobile
de locuit, parcuri, locuri de agrement, pieţe, târguri, unităţi de învăţământ, de ocrotire a sănătăţii etc.,
este denumită sector (zonă) de siguranţă publică.
2. Agenţii de siguranţă publică vor executa sarcinile specifice de ordine publică numai în teren (sector,
zonă, de siguranţă publică) pe jos sau cu autovehiculele din dotare, atât ziua cât şi noaptea în funcţie
de evoluţia situaţiei operative şi vor asigura intervenţia la evenimentele produse în sectorul
(zona) de responsabilitate, precum şi în alte locuri la solicitarea dispecerului sau a ofiţerului de
serviciu pe subunitate, aplicându-se principiul ,,poliţistul cel mai apropiat de locul unde s-a
reclamat un eveniment intervine.”
3. Planul unic de ordine şi siguranţă publică este documentul de planificare prin care, în bază analizei
elementelor situaţiei operative existente, se organizează anual activitatea de ordine şi siguranţă
publică pe teritoriul localităţilor şi se întocmeşte sub coordonarea şi autoritatea şefului unităţii
teritoriale de poliţie, cu participarea tuturor componentelor cu atribuţii în domeniu şi a
reprezentantului Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică.
4. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin poliţiei, în mediul rural se organizează şi funcţionează : secţii
de poliţie rurală, poliţii comunale şi posturi de poliţie comunale.

INTREBĂRI DE CONTROL
1. Ce este sectorul de siguranţă publică?

2. Ce sunt agenţii de siguranţă publică ?

3. Enumeraţi documentele de organizare a activităţii de siguranţă publică în mediul

urban.

4. Enumeraţi indicatorii de evaluare a activităţii poliţiştilor de ordine publică.

5. Prezentaţi structura organizatorică a formaţiunilor de ordine publică în mediul

rural.

6. Prezentaţi metode şi mijloace pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către

poliţiştii din mediul rural.

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015

 Tactică poliţienească 17

BIBLIOGRAFIE SPECIFICĂ UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1

CONSTANTIN Eugeniu-Ciprian, Tactică poliţienească, Editura Sitech, Craiova, 2014;
CONSTANTIN Eugeniu-Ciprian şi alţii, Tratat de tactică poliţienească, Editura Sitech, Craiova,
2007;
CONSTANTIN Eugeniu-Ciprian, Competenţa în materie contravenţională a structurilor de ordine
publică, Editura Sitech, Craiova, 2014.

ACADEMIA DE POLITIE “AL.I.CUZA” - Departamentul ID/IFR 2015