1.

Elemente de statistică
Din însuși studiul matematicii dar și al altor științe precum fizica, chimia, biologia se poate desprinde
idea ca există fenomene care pot fi investigate și descrise dupa reguli precise, exprimabile de obicei prin
ecuații în care intră un număr relativ mic de variabile.

Există însă o serie de fenomene din domeniul științelor dar și din cel al vieții economico-sociale care, din
cauza dependenței de foarte mulți factori, investigarea lor necesită o metodă special.

Astfel, a apărut metoda statistică corelată cu metoda probabilistică, care permite studiul acestor
fenomene printr-o descriere matematică adecvată dar si interpretarea rezultatelor găsite, interpretare
ce determină previziuni corecte privind evoluția viitoare a fenomenelor.

Statistica este disciplina care se ocupă cu culegerea, înregistrarea, gruparea, analiza si interpretarea
datelor referitoare la un anumit fenomen precum și cu formularea unor previziuni privind comportarea
viitoare a acestuia.

Activitatea de culegere și inregistrare a datelor referitoare la un fenomen face obiectul statisticii

descriptive sau statisticii formale.

Activitatea de grupare, de analiză și de interpretare a datelor precum și formularea unor previziuni

privind comportarea viitoare a unui fenomen reprezintă obiectul statisticii matematice.

1.1 Elemente de limbaj în statistică. Date statistice

 Mulțimea pe care se realizează un studiu statistic se numește populație statistică.

 Elementele componente ale unei populații statistice se numesc unități statistice sau indivizi.
 Numărul total de unități statistice se numește efectivul total al populației statistice.
 parte a populației statistice aleasă special pentru a fi studiată se numește eșantion.
 Proprietatea sau indicatorul în funcție de care se cercetează o populație se numește
caracteristică sau variabilă statistică.
 Caracteristică se numește caracteristică calitativă dacă nu poate fi masurată (valoarea ei nu
se exprimă numeric).
 Caracteristică se numește cantitativă dacă se poate exprima numeric.
 Caracteristică cantitativă se numește discontinuă sau discretă dacă nu poate lua decât valori
numerice izolate.
 Caracteristică cantitativă care poate lua orice valoare dintr-un interval de lungime finită sau
infinită se numește caracteristică cantitativa continuă.
 Intervalele în care o caracteristică ia valori se numesc grupe sau clase de valori.
 1.2 Culegerea, înregistrarea și clasificarea datelor
statistice

cm Nr.sportivi cm Nr.sportivi cm Nr.sportivi cm Nr.sportivi cm Nr.sportivi

165 2 174 1 180 1 190 2 199 2
168 4 175 3 182 2 192 5 200 1
170 4 176 1 184 7 195 3 201 1
172 3 177 2 185 1 196 5 205 2
173 1 178 2 188 4 198 1 - -

Valoarea absolute a diferenței extremitaților unei clase de valori se numește amplitudinea clasei.

Amplitudinea se stabilește de cel care realizeaza studiul.

O clasa de valori este în general un interval semideschis [a;b),excepție făcând eventual ultima clasa
care poate fi luată de forma [c;d]
1.3 Serii statistice. Frecvențe

In general, se consideră o populație statistica cu etectivul total N, X caracteristica sau

variabila statistică cu valorile x1 , x2 , ... , x3 și ni numărul de unități statistice corespunzătoare
valorii xi a variabilei statistice, 1 ≤ i ≤ p.

Mulțimea tuturor perechilor (xi , ni), 1 ≤ i ≤ p formează o serie statistică cu o singură

variabilă.

Numărul ni de unitați statistice corespunzătoare valorii xi a caracteristicii sau a unei clase de

valori a caracteristicii se numește frecvența absolută a valoriib xi, respectiv frecvenț
absolută clasei de valori considerate.

Rezultă că n1 + n2 + n3 + … + np = N

Modul de prezentare a unei serii statistice cu o variabilă statistică este sub forma unui tabel
orizontal sau vertical, care cuprinde valorile variabilei statistice sau clasele de valori și
frecvențele absolute corespunzătoare.

Se spune că aceste tabele definesc distribuția sau repartiția statistică variabilei statistice.

În studiul unei serii statistice sunt interesante concluziile obținute prin cumularea
frecvențelor absolute ale valorilor variabilei.
 În general, putem defini următoarele tipuri de frecvențe absolute:

Frecvența absolută cumulată crescătoare a valorii xi a variabilei statistice este suma tuturor
frecvențelor absolute ale valorilor variabilei care apar pâna la x i inclusiv.

Se noteză Ni =∑ n , 1≤ i ≤p
k =1
k

Frecvența absolută cumulată descrescătoare a valorii xi a variabilei statistice este suma

tuturor frecvențelor absolute ale valorilor variabilei care apar de la x i ,inclusiv.

Se notează N’i = ∑ n , 1≤ i ≤p
k =1
k

Analog se definesc frecvențele absolute cumulate ale claselor de valori ale variabilei.

Raportul dintre frecvența absoluta a unei valori x i sau a unei clase de valori a variabilei
statistice și efectivul total al populației se numeste frecvența relativă a valorii xi ,respectiv
frecvența relativa a clasei de valori.

ni
Se notează i f= N
,1≤ i≤ p
 Se numește frecvența relativă cumulată crescătoare a valorii xi a variabilei statistice, suma
tuturor frecvențelor relative ale valorilor care apar până la x i , inclusiv:
i

Se notează Fi = ∑ fk , 1 ≤ i ≤ p
k =1

 Se numește frecvența relativă cumulată descrescatoare a valorii xi a variabilei statistice,

suma tuturor frecvențelor relative ale valorilor care apar de la x i ,inclusiv:
p

Se notează F = ∑ f k, 1 ≤ i ≤ p
’
i
k =1

Analog se definesc frecvențele relative cumulate ale claselor de valori.

1.4 Reprezentarea grafică a datelor statistice

 Culegerea, înregistrarea şi gruparea datelor statistice legate de studiul statistic al unui fenomen
sunt urmate de analiza, interpretarea și formularea unor previziuni privind comportarea viitoare
a acestuia.
O modalitate de realizare a analizei şi interpretării datelor statistice constituie reprezentarea
grafică a acestora, reprezentare care permite vizualizarea datelor statistice în scopul formării
unei imagini intuitive și imediate asupra fenomenului studiat.
 Graficul unei serii statistice se numeşte diagramă structurală.

 Reprezentarea grafică folosind diagrama circulară

Cercul de structură sau c este un cerc a cărui arie reprezintă efectivul total al populației
statistice (100 %). Valorile variabilei se reprezintă prin sectoare de cerc ale căror arii sunt
proportionale cu frecvențele relative ale valorilor variabilei. Cu ajutorul regulii de trei simplă
se determină măsura unghiului la centru corespunzător fiecărei frecvențe

1.5