Portofoliu - Proiectarea Și Managementul Curriculumului

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
MASTER: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

DISCIPLINA: PROIECTAREA ȘI MANAGEMENTUL CURRICULUMULUI EDUCAȚIONAL
PROIECTAREA CURRICULUMULUI EDUCAȚIONAL
 STUDENTĂ: BĂLCESCU O. ROXANA

 AN: I
 SEM: I
CRAIOVA, 2021
STRUCTURA PORTOFOLIULUI
1. Eseu - Abordarea integrată a curriculumului;

2. Proiect programă pentru opționalul integrat:
Educație Juridică. Drepturile copilului european;
3. Instrument de analiză a impactului programului curricular -
Chestionar adresat elevilor;
BIBLIOGRAFIE
CRAIOVA, 2021
ABORDAREA INTEGRATĂ A CURRICULUMULUI
Motto:
„În domeniul educaţiei, transdisciplinaritatea urmăreşte punerea în funcţiune a unei inteligenţe

lărgite, care reflectă triada: inteligenţa analitică, inteligenţa emotivă, inteligenţa corpului.”
Basarab Nicolescu
Transdisciplinaritatea, o noua viziune asupra lumii
Interviu, 2006
Schimbǎrile perpetue produse la nivelul societății au generat modificări şi în domeniul

educaţiei, care nu putea sǎ rǎmânǎ pasivǎ la provocǎrile lansate în toate sferele existenţiale.
Având în vedere că problemele concrete de viaţă pe care trebuie sǎ le rezolvǎm în fiecare zi
au un caracter integrat, soluţionarea lor, indiferent că acestea au un grad mai mic sau mai
mare de complexitate, implică apelul la cunoştinţe, deprinderi, competenţe care nu pot fi
încadrate în cadrul strict delimitat al unui obiect de studiu sau altul.
Sistemele educaţionale contemporane fac posibilǎ definirea unor noi paradigme
acordându-se o atenţie crescândǎ modelelor de abordare a instruirii. Astfel, se realizeazǎ o
trecere de la modelul monodisciplinar ca generator al unei instruiri segmentate, pe
compartimente distincte, disjuncte, în care transferul este favorizat de operarea cu structuri
foarte clar delimitate situate în interiorul „teritoriilor” disciplinare, la modele de tip
transdisciplinar / integrat a predǎrii-învǎţǎrii-evaluǎrii.
Conform paradigmei tradiţionale, cunoaşterea este un proces care are loc în spaţii bine
determinate şi în cadre teoretice clare, stabilite în linii mari de disciplinele formale clasice şi
subdisciplinele acestora. Noul mod de producere a cunoaşterii se bazează pe transformările şi
problemele majore cu care se confruntă societatea contemporană. Acest cadru permite
producerea unui nou tip de cunoaştere: una pragmatică, centrată pe rezolvarea de probleme,
puternic angajată social.
În contextul dezvoltării unor noi paradigmei educaţionale, una dintre tendinţele de
dezvoltare a didacticii din ultimele decenii se înscrie într-o nouă grilă de concepte şi abordări,
care aduce cu sine schimbări majore în educaţia contemporană, în definirea modalitǎţilor de
accedere la cunoaştere.
CRAIOVA, 2021
Este vorba de interesul acordat integrării curriculare, a curriculumului integrat. În context
educaţional, integrarea reprezintă acţiunea de a face să interrelaţioneze diverse elemente
pentru a construi un tot armonios, de nivel superior; înseamnă organizarea, punerea în relaţie
a disciplinelor şcolare, cu scopul de a evita izolarea lor tradiţională. În definirea nivelurilor
integrării curriculare în învăţământul preuniversitar este tot mai des întâlnită tendinţa de
organizare a conţinuturilor din perspectiva integrată.
Tehnologia progresează. Ştiinţa impulsionează dezvoltarea sa. Zilnic apar meserii noi. La
unele dintre ele nici nu ne gândim deocamdată. Mulţi dintre copiii aflaţi acum pe băncile
şcolii vor îmbrățișa aceste meserii. Poate nu le vor putea învăţa în şcoală pentru că nu se vor fi
inventat încă. Totuşi, ei le vor deprinde cumva... Dar pentru asta, gândirea şi cunoaşterea lor
trebuie să fie adaptabile. Competenţele pe care le dobândesc în şcoală trebuie să permită
ancorarea fiecărui individ în lumea reală. Sistemele educaţionale se confruntă, la nivel
mondial, cu dezvoltarea rapidă a societăţii informaţionale, unde abilităţile şi deprinderile de
manipulare a informaţiei sunt absolut necesare pentru a supravieţui. Competiţia economică şi
industrială creează şi adânceşte contradicţia dintre posibilităţile de asimilare de care dispune
elevul, pe de o parte, şi cerinţe impuse de viaţa contemporană şi structura actuală a şcolii, pe
de altă parte, reclamând ridicarea nivelului de şcolarizare al tuturor categoriilor sociale.
În societatea actuală, cunoştinţele dobândite prin învăţare devin o adevărată bogăţie şi
sursă de putere. În prezent este necesară o transformare majoră a învăţământului clasic, rigid,
bazat pe memorizare mecanică, pasivă şi rudimentară, într-un învăţământ modern, creativ şi
inteligent, participativ şi colaborativ, în care profesorul şi elevul sunt parteneri, cooperează.
Evident, greutăţile nu întârzie să apară: profesorul are tendinţa de a rămâne centrat pe
transmiterea de cunoştinţe, iar elevul va continua să înregistreze mecanic, să asimileze şi să
reproducă aceste cunoştinţe.
Metodele tradiţionale nu reuşesc să determine fiecare elev să gândească împreună cu
profesorul, iar profesorul are doar informaţii lacunare şi superficiale despre ce și cât au învăţat
elevii. Elevii nu îşi dau seama dacă au înţeles într-adevăr materia predată şi dacă pot aplica în
mod independent cunoştinţele nou dobândite și nici în ce măsură le pot utiliza pentru a-și
forma competenţe transferabile.
În acelaşi timp, găsirea unui loc de muncă presupune că solicitantul este capabil să
gândească critic şi strategic pentru a-şi rezolva problemele, că poate învăţa într-un mediu aflat
într-o continuă schimbare, că îşi poate construi cunoaşterea pe surse numeroase, din mai
multe perspective, că este capabil să colaboreze la nivel local şi regional.
CRAIOVA, 2021
Aceste condiţii impuse de realitatea cotidiană pun într-o lumină nefavorabilă metodele
tradiţionale în care profesorul este un transmiţător de informaţie, iar elevul un receptor pasiv,
echipat în final cu capacităţi, deprinderi şi îndemânări valabile mai mult în şcoală decât în
evoluţia sa ulterioară.
Testarea şi evaluarea acestora se face deficitar, feedback-ul, element necesar atât pentru
profesori, cât şi pentru elevi, apare sporadic sau deloc. Conexiunea inversă este absolut
necesară în procesul de învăţare deoarece, pe de o parte, oriunde este nevoie de obţinerea unui
anumit rezultat este necesară verificarea eficienţei informării (a comenzii), iar pe de altă parte,
pentru că în procesele întâlnite în învăţământ informaţia profesorului nu este recepţionată în
mod pasiv de către elev, ci este mai întâi înţeleasă, apoi prelucrată şi memorată.
Paradigmele învăţământului tradiţional îşi pierd valabilitatea sau capătă noi interpretări.
Învăţarea nu mai este rezultatul exclusiv al demersurilor profesorului. Fiind un proces
cognitiv complex şi o activitate socială intra şi inter-personală, aceasta devine greu de
observat, de cuantificat şi de măsurat. Pe de altă parte, distribuţia sa în spaţiu şi timp diferă de
la un individ la altul, momentul prielnic achiziţionării anumitor cunoştinţe nu mai poate fi
prezis şi/ sau impus; cel mult, activitatea (lecţia), poate fi localizată în spaţiu şi timp în sala de
clasă.
Raportat la aspectele mai sus amintite, fără îndoială că tratarea diferenţiată a elevilor și
abordarea integrată a cunoașterii devin obligatorii. Totodată, opinez că noi, cadrele didactice,
trebuie să pledăm pentru o filozofiec care se centrează pe formarea la elevi a competenţelor
transferabile. Efectele abordării integrate, trans- și interdisciplinară a cunoașterii, la nivelul
elevilor, se vor urmări în zona competențelor de comunicare, intercunoaștere, autocunoaștere,
asumarea rolurilor în echipă, formarea comportamentului prosocial. Evaluarea rezultatelor
muncii elevilor va avea un profund caracter formativ. În acordarea notelor, pondere egală vor
avea conţinutul, participarea efectivă, precum și atractivitatea și consistența prezentării temei.
În consecință, dascălul va evalua produsul muncii echipei, și nu prestația individuală.
Pornind de la premisa că în procesul didactic competenţele pedagogice se constituie într-un
vehicul pentru transferul de cunoștințe dintre partenerii educaţionali (elev - profesor), apreciez
că orice profesor poate implementa o abordare integrată a curriculum-ului educațional, avand
în vedere că această abordare integrată are ca deziderat apropierea şcolii de viaţă reală,
aplicarea teoriei în practică, suplinirea abstractului de către concret.
CRAIOVA, 2021
Accentul se pune pe formarea unor competenţe, atitudini, valori transversale şi
transferabile utile pentru dezvoltarea personală şi socială a elevilor. Prin activităţile
desfăşurate într-o manieră integrată, cadrele didactice oferă şansă elevilor de a se manifestă
liber şi creativ şi creează un mediu stimulativ şi diversificat pentru dezvoltarea personalităţii
lor. Integrarea este, aşadar, un proces divers şi complex, care merge progresiv de la modelul
clasic disciplinar până la disoluţia totală a barierelor disciplinare – transdisciplinaritatea.
În concluzie, putem spune că organizarea învăţării pe criteriul disciplinelor formale
clasice devine insuficientă într-o lume dinamică şi complexă, caracterizată de explozia
informaţională şi de dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor. O învăţare dincolo de
discipline, de rigiditatea canoanelor academice tradiţionale poate fi mai profitabilă din
perspectiva nevoilor omului contemporan.
CRAIOVA, 2021
PROIECT PROGRAMĂ
PENTRU MATERIA OPȚIONALĂ EDUCAȚIE JURIDICĂ
Clasele a VI-a - a VIII-a
An școlar 2021-2022
ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLCEȘTI

PROPUNĂTOR: DOBRE ( BĂLCESCU) ROXANA
CRAIOVA, 2021
În temeiul OMEC 5915/2020, art. 8 alin. (2) pct. b.2) – opţional integrat.
I. ARGUMENT
În România sunt patru milioane de copii, dintre care un milion sunt deja adolescenți.
Legislaţia românească prevede că începând cu vârsta de 14 ani orice cetățean răspunde penal
şi contravenţional. Or, copiii noştri ar trebui să ştie ceea ce este permis şi ceea ce este interzis
să facă chiar înainte de a împlini această vârstă, tocmai pentru a evita consecinţele negative
asupra lor din cauza unor fapte comise sau a unor anturaje nepotrivite.
Este evident că orele de educaţie civică și de educație socială trebuie completate de
informații concrete cu privire la modul de a acționa și a reacționa în anumite situații care au
tangență cu normele juridice existente. Asemenea cunoștințe se pot dobândi numai la orele de
educație juridică.
Potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de Consiliul Legislativ, în România erau în
vigoare la finele anului 2019 un număr de 10.100 de acte normative primare – legi, ordonanțe
și ordonanțe de urgență.
Conform Constituției României, toate trebuie cunoscute și respectate de către cetățenii
țării căci nimeni nu poate invoca drept scuză necunoașterea legii. Așadar, este nevoie de
informare cu privire la aceste legi.
În același timp, în România cifrele ne arată că a crescut alarmant numărul minorilor
implicați în litigii judiciare. Dacă este să ne referim doar la cauzele penale, statisticile ne arată
că în fiecare an mii de copii sunt victimele unor răufăcători sau devin ei înșiși infractori.
În fiecare an sunt acuzați penal peste 100 de minori care sunt prinşi la volan fără
permis. Așadar, sunt necesare soluții pentru ca delincvența juvenilă să fie diminuată, iar
victimizarea minorilor să înceteze.
Scopul imediat al acestei materii este să familiarizeze elevii cu principalele
reglementări (legale, statutare și regulamentare) ce se aplică în viața cotidiană. Se insistă nu
atât pe drepturi, cât mai ales pe responsabilități: interdicții, permisiuni, proceduri aplicabile,
sancțiuni posibile, efecte ale implicării într-o procedură disciplinară sau judiciară asupra
individului și viitorului său.
Scopul mediat al materiei este să promoveze supremaţia legii ca o condiţie esenţială
pentru siguranţa individului şi ca o valoarea intrinsecă a democraţiei. Unde-i lege nu este
tocmeală. Legea trebuie respectată și acest lucru constituie o condiție fundamentală pentru a
avea și menține o democraţie bazată pe libertate, respectarea drepturilor fiecăruia şi asumarea
responsabilităţii.
Opționalul Educație Juridică dezvoltă o serie de competențe generale și generează o
serie de competențe specifice care vor fi realizate prin operarea cu un anumit tip de conținut
care vizează teme si capitole ce nu se regăsesc în actualul trunchi comun al disciplinelor
socio-umane sau care le abordează dintr-o cu totul altă perspectivă.
CRAIOVA, 2021
Argumente în favoarea acestei discipline opționale:
 Inexistența unei programe școlare care să abordeze problematica obligațiilor legale,
îndatoririlor, răspunderii, sancțiunilor, consecințelor;
 Practicarea la nivel european a unor discipline și programe școlare complexe cu
această tematică (Franța, Marea Britanie, Suedia, ș.a.);
 Dorința de a oferi cunoștințe avansate referitoare la modul de valorificare concretă a
drepturilor;
 Stimularea elevilor pentru a cunoaște la modul practic legislația de bază aflată în
vigoare;
 Dobândirea de cunoștințe temeinice referitoare la lege, dreptate, libertate, justiție,
infracțiuni, contravenții, obligații, pedepse;
 Necesitatea extinderii cunoștințelor, competențelor și atitudinilor în afara trunchiului
comun al disciplinelor socio-umane;
 Promovarea unor comportamente morale și civice atât în cadrul instituțiilor sociale cât
și în afara lor.
II. COMPETENȚE GENERALE
1. Utilizarea conceptelor specifice științelor sociale pentru organizarea demersurilor de

cunoaștere și explicare a unor fapte, evenimente, procese din viața reală;
2. Aplicarea cunoștințelor specifice științelor sociale în rezolvarea unor situații
problemă, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare;
3. Cooperarea cu alte persoane în rezolvarea unor probleme teoretice și practice în
cadrul diferitelor grupuri;
4. Manifestarea unui comportament social activ și responsabil, adecvat unei lumi într-o
continuă dinamică;
5. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor comunității.
III. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
Competențe specifice Conținuturi
CS 1.1 Înțelegerea unor concepte specifice I. Indivizi, societate, stat

dreptului, atât în comunicarea orală cât și - Cine și cum ne conduce;
în cea scrisă - Regulile din viața noastră;
- Suntem liberi respectând legile;
- Legi și organe care le adoptă;
- Constituția;
- Respectarea legilor este obligatorie;
- Atitudinea față de încălcarea legilor;
- Alegerea în funcții publice și demnități.
CS 1.2 Construcția unor argumente pro II. Copilul, tânărul și drepturile
CRAIOVA, 2021
sau contra cu privire la apariția - Cine este „copil”;
drepturilor copilului și organele care le - Cine este „adolecent”;
apără - Cine este „tânăr”;
- Apariția drepturilor omului și ale
CS 2.1 Identificarea drepturilor și copilului;
responsabilităților asociate fiecărui drept - Drept și drepturi;
- Drepturile copilului și organele care le
apără.
III. Omul și dreptul la viață
- Nașterea;
- Moartea;
- Războiul și terorismul;
- Fenomene meteorologice și hidrologice
periculoase.
IV. Copilul și identitatea sa
CS 2.2 Caracterizarea persoanei în diferite - Numele copilului;
ipostaze - Cartea de identitate;
- Cetățenia copilului.
CS 2.3 Înțelegerea gradelor de rudenie V. Copilul și familia din care face parte
- Dreptul de a-și cunoşte părinţii;
CS 2.4 Manifestarea interesului față de - Dreptul de a fi crescut şi îngrijit de
familie, înțelegerea și rezolvarea părinţi;
conflictelor - Părinţi în străinătate;
- Părinţi despărţiţi şi cei divorţaţi;
- Gradele de rudenie;
- Respectarea rudelor şi a memoriei celor
decedaţi;
- Familia extinsă;
- Pedepsele;
- Violenţa domestică;
- Protejarea copiilor lipsiţi de familie;
- Răpirea şi abandonul.
CS 2.5 Evaluarea unor situații concrete de VI. Tănărul și sănătatea

încălcare a legii față de consumul unor - Servicii medicale;
substanțe - Alcoolul;
- Tutunul;
- Pastile, etnobotanice, droguri;
- Mediu şi nutriţie;
- Protecţia consumatorilor.
CS 3.1 Dezvoltarea unor atitudini civice în VIII. Elevul şi şcoala
diferite comunități și instituții sociale - Învăţământul;
- Pedepsele;
- Violenţa în şcoală;
CS 3.2 Conștientizarea unor încălcări ale - Bullying-ul;
dreptului individului - Drepturile elevilor și recompensarea lor;
- Îndatoririle și interdicțiile;
- Sancționarea elevilor;
- Absenţele nemotivate;
- Integritatea în educaţie;
CRAIOVA, 2021
- Deficiențele și dizabilităţile;
- Nediscriminarea;
- Minorităţile;
- Copiii instituţionalizaţi;
- Copiii refugiaţi;
- Dreptul la activităţi extraşcolare.
CS 4.1 Înțelegerea și cunoașterea unor IX. Copilul, tânărul și mijloacele de

reguli de comunicarea prin mijloace comunicare
moderne - Mass-media şi social-media;
- Jocurile video;
- Internetul și Dark Web-ul;
- Mediul fizic şi spaţiul cibernetic;
- Pericole utilizării computerului și
internetului;
- Parolele;
- Telefonul şi tableta;
- Datele de comunicare şi conţinutul
comunicărilor;
- Agresorii online;
- Dreptul la propria imagine;
- Pornografia infantilă.
X. Circulaţia și călătoriile
CS 4.1 Înțelegerea și cunoașterea unor - Codul rutier;
reguli de circulație - Circulaţia ca pieton;
- Circulaţia cu bicicleta;
- Circulaţia cu scuterul şi ATV-ul;
- Circulaţia cu vehiculul;
- Acordarea primului ajutor;
- Călătoria cu taxiul;
- Călătoria cu metroul;
- Călătoria cu trenul;
- Călătoria cu autobuzul, troleul,
tramvaiul;
- Călătoria cu avionul;
- Călătorii peste graniţă;
- Călătorii în ţări din U.E.
XI. Actele şi bunurile minorului
CS 4.2. Înțelegerea conceptelor specifice - Contul bancar;
referitoare la acte și bunuri - Alocaţia de stat pentru copil;
- Obligaţia de întreţinere;
- Pensia de urmaş;
- Documentele și lucrurile personale;
- Animalele de companie;
- Bunuri găsite;
- Armele albe și armele de foc.
XII. Tănărul și munca
CS 4.3 înțelegerea legislației în vigoare cu - Contractul de muncă;
privire la muncă - Activitatea ca zilier;
- Intership-ul;
CRAIOVA, 2021
- Voluntariatul;
- Exploatarea prin muncă;
- Şomajul.
XIII.Participarea la luarea deciziilor
CS 5.1 Înțelegerea conceptelor - Libertatea de exprimare;
democratice esențiale precum libertatea, - Libertatea de asociere şi reuniune
dreptul la asociere, dreptul la informare paşnică
- Petrecerile;
- Alegerea în organismele unităţilor
şcolare;
- Libertatea de gândire, conştiinţă şi
CS 5.2. Explicarea raporturilor ce se religie;
stabilesc între copil și organele care aplica - Accesul la informaţii publice.
legea XIV. Oamenii legii
- Poliţia şi Jandarmeria;
- Judecătorii;
- Procurorii;
- Grefierii;
- Avocaţii şi consilierii juridici;
- Integritatea judiciară;
- Organismele și curțile de justiție
CS 5.3. Înțelegerea unor termeni juridici internaționale.
Procesuali; XIV.Minorul în procesul judiciar
- Responsabilitatea și răspunderea;
- Activitatea de prevenție;
- Minorul victimă;
- Tânărul infractor;
- Copilul care nu răspunde penal;
- Minorul martor;
- Desfăşurarea unui un proces penal;
- Desfăşurarea unui proces civil.
IV. VALORI ȘI ATITUDINI

Disciplina Educație Juridică are la bază următoarele valori și atitudini care
trebuiepromovate în cadrul procesului de predare-învățare:
- Respect față de drepturile omului, Constituție și legi;
- Libertate de expresie și de conștiință;
- Respectarea libertății și demnității celorlalți;
- Toleranța și nediscriminarea;
- Relaționare pozitivă, colaborare și cooperare cu ceilalți;
- Egalitatea în fața legii;
- Gândirea critică.
CRAIOVA, 2021
V. SUGESTII METODOLOGICE
Programa școlară pentru disciplina Educație Juridică este un instrument de lucru
conceput încât să permită:
Orientarea activității pentru a forma competențe specifice domeniului civico-juridic;
Manifestarea creativității și adecvarea demersurilor didactice la particularitățile
specifice elevilor.
Competențele cheie sunt valorizate prin intermediul activității instructiv-educative,
care conduce la formarea de competențe specifice, accentuându-se astfel caracterul practic-
aplicativ al disciplinei și respectarea unor exigențe ale învățării precum:
- Analiza comparativă, argumentarea pro și contra a unei idei;
- Transfer conceptual;
- Reflecție personală;
- Strategii didactice care să permită alternarea diferitelor forme de activitate (individual,
perechi, grupuri mici);
- Utilizarea metodelor active care să contribuie la dezvoltarea gândirii critice, a comunicării,
manifestării spiritului civic, toleranței, creativității, atât în sfera privată cât și în spațiul public;
- Utilizarea noilor tehnologii ca mijloace moderne de instruire care să permită desfășurarea
unor lecții atractive;
- Realizarea unor activități de tipul jocului de rol (procese simulate).
Pe lângă aceasta, activitățile de învățare vor include:
- realizarea de dezbateri referitoare la cazuri preluate din mass-media cu privire la
infracțiunile comise de minori, încălcarea unor drepturi ș.a.m.d.;
- invitarea unor reprezentanți ai sistemului juridic din România în baza Protocolului semnat în
anul 2013 și reînnoit în anul 2017 între Ministerul Justiției și Ministerul Educației pentru
implementarea educației juridice în învățământul preuniversitar;
- colaborarea cu organizații civice și juridice;.
VI. EVALUAREA
În ceea ce privește procesul de evaluare, se recomandă evaluarea continuă, formativă,
dar și utlizarea unor instrumente complementare precum: autoevaluarea, observația
sistematică, proiectul. În cadrul procesului de evaluare se va pune accentul pe valorizarea
rezultatelor prin raportare la progresul școlar al fiecărui elev:
- evaluarea experiențelor dobândite în context: formale, informale și non-formale;
- utilizarea unor metode diferite de comunicare a rezultatelor școlare;
- corelarea rezultatelor evaluate cu competențele specifice din programa școlară.
De utilitate poate fi și aplicația Legal Test realizată de asociația VedemJust – Voci
pentru Democrație și Justiție – care permite o serie de experiențe de învățare-evaluare a
conținuturilor și competențelor pe baza unor chestionare bazate pe întrebări de tip grilă.
CRAIOVA, 2021
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:
1. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Consiliului Europei,

Manual de drept european privind drepturile copilului, Belgia, 2015, online la
http://fra.europa.eu;
2. Dănileț, Cristi, Elevul și Legea- Ghid practic de Educație Juridică, Asociația VeDem
Just, Everest, 2020;
3. Dănileț, Cristi, Legea pe-nțelesul tinerilor. Manual practic de educație juridică și
civică, Ed.Humanitas, București, 2017;
4. Dumitrașcu, Alina, Ce este Constituția?Joacă-te și vei afla!, Ed.Curtea Veche, 2017;
5. Elliott,Michele, Feeling Happy, Feeling Safe, Ed. Communication Directorate, 2000;
6. Gollob,Rolf si Krapf,Peter,Educație pentru cetățenie democratică și drepturile
omului în practica școlară, online la www.living-democracy.com/ro/;
7. Piaget,Jean, Judecata morală la copii,Ed. Cartier,București,2012;
8. Turza,Maria Mădălina,Ghid privind aplicarea dreptului la educație pentru copiii cu
dizabilități în Romania,Ed.Rentrop&Straton,București,2018;
9. Yade,Rama, Drepturile omului pe înțelesul copiilor, Ed. Cartier, București,2012:
10. www.educațiejuridică.ro
CRAIOVA, 2021
Chestionar de analiză a impactului programului curricular- adresat elevilor

(adaptare după Bunăiaşu, 2011, pag. 365-367)
Chestionarul de mai jos cuprinde întrebări referitoare la aprecierile elevilor de clasa a VI-
a şi a VIII-a, care au urmat disciplina opțională Educație juridică. Drepeturile copilului
european, în anul școlar 2021-2022
Drag elev(ă),
Te rugăm să răspunzi la întrebările de mai jos, pentru a putea aprecia dacă disciplina
opțională urmată a fost atractivă, utilă şi te-a ajutat în obţinerea unor rezultate bune.
Chestionarul cuprinde mai multe tipuri de întrebări, răspunsurile fiind alese sau
formulate astfel:
- alegerea unei singure variante de răspuns din mai multe date, care să indice în ce
măsură apreciezi anumite activităţi;
- acordarea câte unei valori pentru fiecare criteriu;
- elaborarea răspunsului conform opiniilor proprii.
Îţi mulţumim pentru colaborare!
1. În ce măsură apreciezi că acest opțional de educație juridică a fost conceput prin raportare
la nevoile și interesele tale?
 În foarte mare măsură
 În mare măsură
 Într-o măsură medie
 În mică măsură
 În foarte mică măsură
 Deloc
2. În ce mod ai fost implicat în cadrul programul de învăţare urmat?
 Am fost informat asupra programului ce va fi studiat, am fost întrebat ce interese şi
aşteptări am, am participat la pregătirea şi desfăşurarea unor activităţi
CRAIOVA, 2021
 Am fost informat asupra programului ce va fi studiat, am fost întrebat ce interese şi
aşteptări am, dar nu am participat la pregătirea şi desfăşurarea unor activităţi
 Am fost informat asupra programului ce va fi studiat, dar nu am fost întrebat ce interese
şi aşteptări am şi nu am participat la pregătirea şi desfăşurarea unor activităţi
2. Eşti de acord că studierea unei teme de educaţie socială şi dezvoltare personală este mai
atractivă printr-un program de acest tip decât prin disciplinele Educaţie socială sau a temelor
de Consiliere şi orientare?:
 Acord total
 Acord relativ
 Nici acord, nici dezacord
 Dezacord relativ
 Dezacord total
3. Pentru fiecare dintre următoarele efecte ale programului desfăşurat, acordă câte o
valoare de la 1 la 5 (1 – cea mai mare valoare):
 Însuşirea unor cunoştinţe despre comportamentul adecvat în societatea
multiculturală
 Înţelegerea culturii proprii
 Cunoaşterea şi înţelegerea trăsăturilor altor culturi
 Înţelegerea şi explicarea unor comportamente ale colegilor care aparţin altor
culturi
 Deprinderi de a lucra în echipă
 Dezvoltarea comunicării în cadrul grupurilor de elevi aparţinând unor culturi
diferite
 Dezvoltarea interesului pentru a deveni bun cetăţean
4. În ce măsură apreciezi că s-a realizat fiecare dintre următoarele activităţi de învăţare în
cadrul programului Educatie juridică.Drepturile copilului european?
Activități În foarte În mare Într-o În mică În fparte Deloc

mare măsură măsură măsură mică
măsură medie măsură
Activităţi de
CRAIOVA, 2021
învăţare, pe bază
de aplicaţii
Activităţi de
comunicare în
grupuri de elevi,
aparţinând mai
multor culturi
Elaborarea de
proiecte
Lucrul în grupuri
și pe echipe
Organizarea de
lecții în echipă
Verificarea
comportamentelo
r
Verificarea
cunostintelor
despre drepturile
copilului
Utilizarea
portofoliului în
evaluare
Alte activități,
anume:
5 Enumeră noțiunile cele mai interesante întalnite in Ghidul de Educatie Juridică, Elevul și
Legea, studiat pe parcursul anului școlar
6 Indică activitatea preferată din cadrul programului parcurs.
7 Precizează alte teme sau activităţi de Educatie juridică, pe care ai dori să le studiezi.
CRAIOVA, 2021
BIBLIOGRAFIE
 Claudiu Marian I. Bunăiașu, Direcţii de dezvoltare a curriculumului intercultural în România,

din perspectiva dimensiunii europene a educaţiei;
 Bunăiaşu, C.M.(2005, 2010). Seminarul didactic universitar. Seminarul disciplinelor
pedagogice: structuri, conţinuturi, metodologii. Craiova: Editura Universitaria.
 Bunăiaşu, C.M.(2011). Proiectarea şi managementul curriculumului la nivelul organizaţiei
şcolare. Bucureşti: Editura Uniersitară.
 Bunăiaşu, C.M.(2015). Didactica disciplinelor psihopedagogice. Craiova: Editura Sitech
CRAIOVA, 2021

Limbă

Portofoliu - Proiectarea Și Managementul Curriculumului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Portofoliu - Proiectarea Și Managementul Curriculumului

Încărcat de

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

MASTER: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

PROIECTAREA CURRICULUMULUI EDUCAȚIONAL

 STUDENTĂ: BĂLCESCU O. ROXANA

1. Eseu - Abordarea integrată a curriculumului;

„În domeniul educaţiei, transdisciplinaritatea urmăreşte punerea în funcţiune a unei inteligenţe

Schimbǎrile perpetue produse la nivelul societății au generat modificări şi în domeniul

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BĂLCEȘTI

II. COMPETENȚE GENERALE

1. Utilizarea conceptelor specifice științelor sociale pentru organizarea demersurilor de

III. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

Competențe specifice Conținuturi

CS 1.1 Înțelegerea unor concepte specifice I. Indivizi, societate, stat

CS 1.2 Construcția unor argumente pro II. Copilul, tânărul și drepturile

CS 2.5 Evaluarea unor situații concrete de VI. Tănărul și sănătatea

CS 4.1 Înțelegerea și cunoașterea unor IX. Copilul, tânărul și mijloacele de

IV. VALORI ȘI ATITUDINI

1. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Consiliului Europei,

Chestionar de analiză a impactului programului curricular- adresat elevilor

Activități În foarte În mare Într-o În mică În fparte Deloc

 Claudiu Marian I. Bunăiașu, Direcţii de dezvoltare a curriculumului intercultural în România,

S-ar putea să vă placă și