1.

„Reviste dobrogene: „Analele Dobrogei”, „Arhiva Dobrogei” :

Bibliografie analitică selectivă cu un studiu monografic” de Ion Faiter şi

Constanţa Călinescu. Constanţa: Biblioteca municipală, 1971, seria „Contribuţii
la bibliografia Dobrogei”
Structura lucrării este următoarea: Cuvânt înainte, un studiu introductiv
complex în care se prezintă evoluţia presei dobrogene până la apariţia celor două
reviste şi în contemporaneitatea lor, activitatea publicaţiilor, colaboratorii şi
rolul acestora în evoluţia culturii dobrogene, programul şi orientarea revistelor,
conţinut (geografie, istorie, literatură, folclor, traduceri, contribuţii la
bibliografia dobrogeană), cât şi citate cu aprecieri din presa vremii. De
menţionat faptul că cele două reviste sunt reprezentative pentru evoluţia presei
culturale dobrogene, articolele publicate de nume prestigioase de istorici,
folclorişti, geografi fiind şi astăzi de referinţă pentru perioada respectivă.
Informaţiile se referă atât la judeţul Constanţa cât şi la judeţul Tulcea, Dobrogea
fiind considerată o provincie istorică unitară, a cărei evoluţie în timp nu poate fi
discutată fragmentar.
Autorii menţionează faptul că a fost aleasă o ordine tematico-alfabetică a
organizării informaţiilor în cadrul bibliografiilor. În acest mod pot fi puse în
evidenţă ariile de interes tematic ale revistelor. Considerăm ca fiind extrem de
utilă această abordare întrucât facilitează cercetătorilor unui anumit domeniu
accesul al informaţie. Bibliografia cuprinde un număr de 1164 informaţii.
Urmează bibliografia din „Arhiva Dobrogei”, revistă cu un profil cultural
ce cuprindea: istorie, arheologie, numismatică, etnografie, folclor care a apărut
în anii 1916, 1919-1920, ca „publicaţiune trimestrială”, la Bucureşti, sub egida
„Societăţii pentru Cercetarea şi Studierea Dobrogei”, sub direcţia Constantin
Moisil şi Constantin Brătescu.
Adnotările cuprind date de completare a informaţiei din titlu ori scurte
referiri la conţinut şi sunt bine întocmite.
 Bibliografia recenziilor este aşezată la sfârşitul capitolelor.
Capitolul final este dedicat iconografiei revistei.
Bibliografia analitică din „Analele Dobrogei” pune în evidenţă caracterul
complex al unei prestigioase publicaţii dobrogene ce a apărut între anii 1920-
1938, ca revistă a Societăţii Culturale Dobrogene”, trimestrial. Se consideră că
„Analele Dobrogei” a continuat „Arhiva Dobrogei”, deoarece Societatea
Culturală Dobrogeană fusese înfiinţată la Constanţa de Constantin Brătescu şi
Ioan N. Roman.
În cadrul bibliografiei „Analelor Dobrogei, ordinea capitolelor este cea a
CZU, în general, cu excepţia recenziilor care se află la sfârşitul capitolelor
tematice, ca şi la „Arhiva Dobrogei”, urmate de iconografie şi „note statistice”.
Considerăm că datele statistice puteau fi incluse şi în ordinea CZU aleasă, fiind
la fel de evidente ca şi celelalte capitole.
Adnotările sunt bine întocmite şi reflectă pe scurt conţinutul articolului
sau completează titlul.
La sfârşitul lucrării există doi indici: de persoane, care se referă la toate
numele care apar în bibliografii şi toponimic, cu referire la toate localităţile
menţionate. Indexul comun evidenţiază prin litere cu bold numărul informaţiei
bibliografice din „Arhiva Dobrogei. Contribuţia traducătorilor şi recenzenţilor
este exprimată prin siglele T şi respectiv R.
Indicele toponimic este alcătuit conform nomenclaturii actuale a
localităţilor, denumirile vechi trimit cu „vezi” la denumirea contemporană. Au
fost menţionate şi diferenţe de grafie în scrierea numelor localităţilor vechi.
Considerăm că lucrarea este foarte bine alcătuită, cuprinde toate
elementele care permit identificarea rapidă a informaţiei, oferă a imagine
completă a revistelor „Arhiva Dobrogei” şi „Analele Dobrogei”.
În condiţiile în care aş fi alcătuit o astfel de lucrare, aş fi procedat în
acceaşi manieră.
 2. Bibliografia Dobrogei 1990: prezentare selectivă. Redactor
responsabil: Dumitru Constantin –Zamfir. Constanţa: [Biblioteca Judeţeană],
1991, p. 430 p.

1. Prezentare generală

Lucrarea a fost realizată în cadrul Serviciului bibliografic al Bibliotecii

Judeţene „Ioan N. Roman” Constanţa de către colectivul acestuia de la
momentul respectiv: Luana Moina, Maria Pariza, Anca Tufiş. Redactor-
responsabil: Dumitru Constantin-Zamfir. Bibliografia Dobrogei face parte din
seria de anuare bibliografice iniţiată de Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman”
începând cu anul 1969 şi reprezintă rezultatul activităţii bibliografice curente din
cadrul compartimentului ce se ocupă cu valorificarea informaţiei dobrogene.
Scopul acestui tip de lucrări este realizarea unei imagini cât mai complete
a vieţii sociale, economice, culturale şi spirituale a provinciei istorice Dobrogea.
Evoluţia istorică a ţinutului a impus alegerea drept criteriu georgrafic a
întregii provincii. Bibliografia Dobrogei este parte componentă a unui proiect
mai substanţial numit „Contribuţii la bibliografia Dobrogei”, din care mai fac
parte şi alte lucrări editate de Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa,
precum: Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească :
bibliografie de recomandare de Constanţa Călinescu, 1969, Dimensiunile unor
vocaţi de C. Călinescu şi I. Faiter, 1979, Reviste dobrogene de C. Călinescu şi
I. Faiter, 1972.
Fiind primul număr apărut după 1989, Bibliografia Dobrogei pe anul
1990 şi-a schimbat structura, astfel încât să reflecte cât mai corect noile realităţi
din ţinutul dintre Dunăre şi Mare.
În anul 1990 se remarcă o adevărată explozie de apariţii de periodice la
nivelul întregii ţări. În total, peridodicele consultate sunt 342, din care : locale,
în număr de 17 şi centrale în număr de 325.
 2.Prezentare analitică
Structura Bibliografiei Dobrogei este următoarea :
I Cărţi, broşuri, pliante tipărite pe teritoriul Dobrogei sau sub egida unor
instituţii locale
II Periodice, seriale apărute pe teritoriul Dobrogei
III Articole cu conţinut dobrogean din cărţi, periodice, seriale, iconografie
Lucrarea are un cuvânt înainte semnat de redactorul-responsabil Dumitru
Constantin-Zamfir, urmat de Lista periodicelor consultate şi a prescurtărilor
folosite
Cărţile, broşurile, pliantele din Partea I sunt grupate pe domenii apropiate,
urmărind în general CZU.
În partea a II-a sunt descrise periodicele şi serialele apărute pe teritoriul
Dobrogei, începând cu primul număr.
Partea a III-a este compusă din descrierile capitolelor de carte sau
articolelor din periodice cu conţinut dobrogean. În linii generale, se păstrează
CZU, dar, în funcţie de conţinut şi importanţa unor subiecte, au fost detaliate sau
concentrate unele din subcapitole. Se oferă trimiteri de la un subcapitol la altul,
spre ase face mai bine conexiunea între diferite domenii de activitate. Au fost
detaliate activităţile specifice zonei, precum: turismul de relaxare şi turismul
balnear, activitatea portuară, prelucrarea petrolului etc.
Lucrarea conţine 3339 înregistrări bibliografice şi reprezintă singura
bibliografie locală curentă pentru spaţiul celor două judeţe, Constanţa şi Tulcea.
Adnotările sunt scurte, concise şi completează în cele mai multe situaţii în mod
corespunzător titlul, atunci cînd acesta, din raţiuni de ordin jurnalistic nu
cuprinde toate elementele necesare înţelegerii conţinutului articolului. În cazul
informaţiei analitice din carte, există două situaţii: adnotarea titlului
capitolului /subcapitolului sau adnotarea la întreg conţinutul cărţii, cînd aceasta
are tematică dobrogeană, cu scopul de a oferi o imagine cît mai completă a
conţinutului.
 Principiile de selecţie a informaţiilor referitoare la Dobrogea au ca punct
de pornire importanţa acestora atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, având
în vedere că lucrarea este destinată informării imediate a tuturor categoriilor de
uzilizatori ai bibliotecii, dar şi cercetătorilor.
În mod evident, criteriile de selecţie pot suferi amendamente în timp.
Bibliografia Dobrogei reprezintă un instrument de lucru util atât bibliografilor
în susţinerea demersurilor de informare şi cercetare ale utilizatorilor, cât şi
tuturor celor care sunt interesaţi de aspectele de dezvoltare contemporană şi de
istoria provinciei istorice Dobrogea.

3. Gelu Culicea. Dobrogea în lucrările lui Nicolae Iorga: bibliografie

adnotată şi comentată.Constanţa: Biblioteca Judeţeană, 1998.

Lucrarea face parte din ciclul „Contribuţii la bibliografia Dobrogei”,

iniţiat la Biblioteca Judeţeană Constanţa în anul 1968 şi care cuprinde
bibliografii de diferite tipuri. Aceste bibliografii au o valoare desosebită pentru
cercetători, studenţi, cadre didactice, jurnalişti etc, constituindu-se în
instrumente de cercetare structurate conform unor principii bine definite.
Conţine 108 referinţe bibliografice existente în sursele documentare ale
Bibliotecii Judeţene Constanţa. Autorul a consultat şi documente din alte
biblioteci din ţară, menţionînd şi surse la care nu a avut acces. Referinţele sunt
ordonate alfabetic, organizate după cum urmează:
-cărţi
-articole din periodice
-lucrări şi articole în limbi străine
-cronici, recenzii
Adnotările sunt diferite ca dimensiune şi ca structură, toate completează în
mod corespunzător informaţia. Unele dintre adnotări, mai reduse, aduc precizări
foarte importante, altele, dimpotrivă, mai ample redau pe scurt conţinutul
informaţional, introducând şi citate.
 Lucarea beneficaiză şi de un indice general de nume ce cuprinde persoane
şi localităţi, cu precizări despre formele româneşti sau actuale ale denumirilor
geografice.
De remarcat o secvenţă interesantă cu reproduceri facsimiliate ale unor
ilustraţii referitoare la Dobrogea pe care N. Iorga le-a anexat într-o lucrare
comemorativă dedicată Războiului de Independenţă, publicată de Academia
Română.
Dobrogea în lucrările lui Nicolae Iorga: bibliografie adnotată şi
comentată are o largă adresabilitate care merge de la elevi, studenţi, profesori,
până la cercetătorii preocupaţi de istoria Dobrogei.
Bibliografierea lucrărilor în alte limbi, adnotările bogate şi comentariile care
conţin informaţii de adâncime privitoare la conţinut sunt extrem de binevenite în
context.
Considerăm că ar fi fost necesară o investigaţie mai amănunţită şi a altor
colecţii ale bibliotecilor publice, universitare sau de specialitate din ţară şi –în
măsura în care este posibil-şi a unor biblioteci din străinătate.

4. Anuarul bibliografic al judeţului Iaşi pe anul 1996 elaborat de

Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi de Angela Moraru

Lucrarea este o bibliografie de tip analitic şi conţine 2269 informaţii

bibliografice şi este realizată în cadrul Serviciului de Informare bibliografică şi
apare în seria „Contribuţii la bibliografia judeţului Iaşi”.
Din multitudinea de informaţii oferite de periodicele locale şi centrale şi
de colecţiile de carte ale Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi” din Iaşi, au fost
selectate informaţii conform unor criterii pe care care autoarea le prezintă în
Prefaţă: „valoarea, actualitatea, perspectiva, scopul urmărit, categoriile
eventualilor beneficiari”. Ponderea informaţiilor este în proporţie 90% din
periodice.
 Lista periodicelor consultate cuprinde a. Publicaţii periodice locale şi b.
Publicaţii periodice din ţară
Urmează date statistice despre judeţul Iaşi din periodicele locale.
Capitolele urmează în general CZU, dar există şi excepţii întrucât unele
dintre capitole urmează mai degrabă interse de informare ale utilizatorilor sau
specificul cultural şi universitar al judeţului Iaşi: „Viaţa ştiinţifică a judeţului
Iaşi”, „Viaţa culturală şi spirituală a judeţului Iaşi” care este dezvoltată cu multe
subcapitole, de la manifestări culturale tradiţionale, la cluburi, cămine culturale,
muzee, biblioteci, difuzare de carte, radio TV, instituţii de cultură, viaţa
muzicală, artele plastice. Lucrarea are şi un capitol dezvoltat de „Viaţa literară în
judeţul Iaşi”. Apreciem ca foarte bine conturate aceste domenii.
Există şi un indice de nume de persoane, dar nu are un indice geografic,
care ar fi fost necesar.
Adnotările completează, în general, informaţia din titlul articolului sau
capitolului din carte. Nu întotdeauna se precizează dacă există vreo legătură cu
municipiul/judeţul Iaşi sau localităţi din judeţul Iaşi.
Alături de Anuar, a fost considerată oportună şi o anexă care să
înregistreze, cu tendinţe de exhaustivitate, întreaga producţie editorială din
judeţul Iaşi în anul 1996, provenite la bibliotecă din achiziţii, donaţii, respectiv
depozit legal local. Anexa nu se suprapune peste capitolele despre edituri,
librării sau recenzii ale cărţilor publicate de autori ieşeni.
Lucrarea este bine articulată şi complexă din punct de vedere
informaţional, astfel încât poate fi utilizată de un segment important de
beneficiari ai bibliotecii.

5. Bibliografia Dobrogei 1991: prezentare selectivă. Redactor

responsabil: Dumitru Constantin –Zamfir. Constanţa: [Biblioteca Judeţeană],
1991, p. 430 p.
 Lucrare elaborată în cadrul compartimentului de informare bibliografică
de: Luana Moina, Maria Pariza, Anca Tufiş.
Bibliografia Dobrogei face parte din seria de anuare bibliografice pe care
Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” le-a tipărit din 1969. Bibliograferea
periodicelor şi cărţilor care intră în fondurile bibliotecii se reflectă în cele 2291
informaţii pe care anuarul pe 1991 le cuprinde. Finalitatea lucrării este
reprezentarea cât mai complexă a vieţii sociale, economice,culturale şi spirituale
a Dobrogei. Dezvoltarea istorică unitară a ţinutului a impus alegerea drept
criteriu georgrafic a întregii provincii. Bibliografia Dobrogei a fost concepută
ca făcând parte dintr-un ciclu de lucrări sub genericul „Contribuţii la bibliografia
Dobrogei”.
Structura generală a anuarului Bibliografiei Dobrogei este organizată
astfel :
I Cărţi, broşuri, pliante tipărite în Dobrogea sau sub egida unor
instituţii,societăţi, asociaţii locale, indiferent de locul unde au fost tipărite
materiele
II Periodice, seriale, acte normative, foi volante apărute pe Dobrogei, respectiv
al judeţului Constanţa, prin legea depozitului legal
III Articole cu conţinut dobrogean din cărţi, periodice, seriale, iconografie,
materiale cartografice.
În Cuvântul înainte, coordonatorul lucrării, Dumitru Constantin-Zamfir
arată că modul de organizare a informaţiilor bibliografice are la bază o
combinaţie a indicilor CZU şi a celor de subiecte ceea ce ajută la gruparea logică
a unor teme şi tematici aparent dispersate.
Există la început o listă a periodicelor consultate şi a prescurtărilor
folosite.
În partea I se regăsesc cărţi, broşuri, pliante care au ca loc de apariţie
judeţul Constanţa. Aşezate în ordinea CZU. Urmează periodice şi seriale apărute
în aceleaşi condiţii şi aranjate alfabetic.
 Partea a III-a cuprinde articole din cărţi, periodice şi seriale ce au ca punct
comun tematica dobrogeană.
Adnotările completează informaţia din titlul articolului.
Nouatăţile anuarului pe anul 1991 constau într-o sistematizare mai suplă a
informaţiilor din aria tematică culturală, educaţie, arte plastice, spectacole.
De asemenea, în capitolul despre administraţie publică se află toate
serviciile pe care acestea le coordonează.
Este conturată activitatea portuară, ca specific economic al zonei.
Indicii de care beneficiază lucrarea sunt : indice de persoane (autori şi
persoane subiect), index geografic, index de subiecte.
În mod evident, criteriile de selecţie a informaţiilor într-o astfel de lucrare
pot fi consideraţi subiectivi. Cu toate acestea, Bibliografia Dobrogei cuprinde
toate elementele necesare unei viziuni complexe asupra fenomenelor vieţii
sociale, economice, culturale, spirituale a ţinutului, constituindu-se într-un
instrument cu valoare ştiinţifică.

6. Bibliografia curentă a Bucureştilor 1996. Bucureşti: Biblioteca

Bucureştilor, 2000.
Apare sub egida Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu”. Colectivul de
redactare: Carmen Breazu, Bogdan Damian, Adriana Gagea, Rodica Neşu,
Angela Oprea, Aurora Petrila.Coordonare lucrare: Ileana Şerbănescu. 2 volume

În Prefaţă se arată că „sunt urmărite evenimentele importante din toate

domeniile de interes referitoare la instituţii şi persoane publice din Capitală” şi
sunt menţionate pe larg aceste domenii. Sunt consemnate – de asemenea –
articolele de importanţă naţională sau internaţională care au loc în Bucureşti.
Este prima lucrare de acest gen care se tipăreşte şi prima încercare de
lucru în sistem informatizat, în progarmul CDS-ISIS.
Lucrarea este o blibliografie analitică şi cuprinde 15.000 de înregistrări
din publicaţiile periodice şi cărţi.
 Numărul mare de informaţii a impus împărţirea lucrării în două
volume.Volumul I cuprinde clasele 0-711.092 (Ştiinţă şi cunoaştere în general-
Urbanism. Concursuri), iar volumul al II-lea clasele 711.25.9 (Urbanism. parcuri
şi grădini publice – Biografii. Geografie. Istorie). Numerotarea paginilor
volumelor s-a făcut în continuare. Iar indicii se regăsesc la finalul volumului al
II-lea şi acesţia sunt: index de nume proprii (persoanele subiect şi autorii),
indexul de instituţii. Indexul de venimente interne, index de evenimente externe,
indexul geografic. Numărul important de indici facilitează accesul la o
informaţie, care în alte condiţii, ar fi fost dificil de urmărit. Ei reflectă
preocuparea bibliografilor de a crea un instrument de cercetare ştiinţifică pentru
utilizatori.
Aşadar, ordinea aşezării informaţiilor este cea a CZU, nedându-se aşadar
vreo prioritate unui domeniu sau altul.
Deşi nu sunt menţionati în mod expres termenii de selecţie, este evident că
exhaustivitatea nu ar putea funcţiona în acest caz.
Selecţia pare să urmărească evenimente esenţiale.
Un element de noutate îl constituie şi faptul că există un index de
subiecte, asociat clasificării zecimale şi acesta are un impact pozitiv asupra
utilizatorului.
Adnotările însoţesc majoritatea articolelor şi explică în mod corespunzător
conţinutul articolelor sau aduc informaţia la titlu necesară.
La sfârşitul subcapitolelor, unde este cazul există trimiteri încrucişate la
numerele informaţiilor care au legătură cu subiectul.
Bibliografie foarte bine realizată din punct de vedere biblioteconomic şi
ca instrument de ceretare ştiinţifică.

7. Anuarul bibliografic al judeţului Sălaj. Zalău: Biblioteca Judeţeană

„Ioniţă Scipione Bădescu”, 2003.
Lucrare elaborată în cadrul Serviciului Bibliografic de Lucia Bălaş şi Bodiş
Otilia. Redactor coordonator: Balogh Gabriela.
 Materialul bibliografic extrem de numeros este segmentat în patru
volume, fiecare două volume cuprinzând un semestru şi fiind numerotate în
continuare, ca şi numărul informaţiilor.
Fiecare informaţie bibliografică este urmată de un index de subiecte, de
un index geografic şi de clasificarea zecimală. Indecşii respectivi au rolul de
completa informaţia la titlul articolului. La sfârşitul Părţii a II-a a semenstrului I
există un indice de instituţii, un indice de persoane şi un indice de subiecte, cît şi
o listă de divizionare.
În următoarele două volume dedicate semestrului al II-lea al anului 2003
se respectă acelaşi mod de organizare, reluîndu-se numerotarea paginilor şi a
informaţiilor. Informaţiile sunt completate cu aceleaşi tipuri de indici. La
sfârşitul Părţii a II-a a semenstrului II există un indice de instituţii, un indice de
persoane şi un indice de subiecte, cît şi o listă de divizionare.
Din păcate, lucrarea nu beneficiază de un cuvânt explicativ sau de o
prefaţă care să arate criterii de selecţie sau să ofere alte precizări.
De asemenea nu este bibliografiată informaţia din carte.
Fragmentarea materialului este practică din punctul de vedere al
organizării şi al tipăririi, dar nu oferă o continuitate, fiind dificil pentru utilizator
să urmărească anumite tematici.

8. Ştefan Cucu. Arheologia şi istoria veche a Dobrogei: bibliografie

selectivă adnotată. Constanţa : Biblioteca Judeţeană, 1985
Lucrarea a fost realizată în compartimentul de informare bibliografică şi
face parte din seria Contribuţii la Bibliografia Dobrogei.
Volumul beneficiază de un cuvânt înainte al autorului care se intitulează
„Arheologia şi istoria veche a Dobrogei în care sunt trecute în revistă
principalele momente din istora antică şi feudalismul timpuriu . Ştefan Cucu
menţionează faptul că bibliografia aduce împreună titluri de articole, studii,
monografii, lucrări de sinteză.
 Este vorba de o selecţie de informaţii cu tematică arheologică din cărţile şi
periodicele apărute în ţară, fiind doar câteva trimiteri la materiale din
străinătate.
Criteriile de selecţie au avut în vedere categorii foarte diferite de
utilizatori ai volumului, respectiv specialişti în domeniu, dar şi un public mai
larg .În acest sens au fost bibliografiate atât surse ştiinţifice de înaltă ţinută, dar
şi periodice locale sau centrale care scriu articole de popularizare a unor
descoperiri arheologice, de prezentare a monumentelor istorice, a muzeelor etc.
Bibliografia are şi un caracter retrospectiv, cuprinzând şi informaţii
bibliografice din presa dobrogeană interbelică.
Criteriile de organizare a materialului bibliografic sunt : cronologic,
topografic şi tematic.
Lucrarea are la început o listă a periodicelor consultate a şi a abrevierilor
folosite.
În cadrul capitolelor aranjarea începe cu informaţia analitică din carte şi
continuă cu articolele.
Bibliografia începe cu o Parte generală care prezintă istoriografia de
referinţă asupra Dobrogei.
După trecerea în revistă a epocilor istorice incluzându-se şi feudalismul
timpuriu, se acordă subcapitole : arheologiei submarine, numismaticii,
epigrafiei.
Mai multe capitole sunt dedicate muzeologiei şi ocrotirii patrimoniului
istoric.
Un alt capitol cuprinde informaţii bibliografice despre arheologi de seamă
ai Dobrogei, urmat de „Dobrogea arheologică în literatură”, iconografie şi
bibliografii.
Sunt în total 2379 de referinţe bibliografice.
Lucrarea se încheie cu un index de persoane şi un index geografic.
 Bibliografie analitică comentată, Arheologia şi istoria veche a Dobrogei:
bibliografie selectivă adnotată se constituie într-un instrument de cercetare
ştiinţifică, dar şi de studiu, de informare a unor categorii variate de utilizatori.

9. Curticean, Doina; Pintea, Emil ; Daisa, Dora. Bibliografia literaturii

române (1961-1965). 5 vol. Cluj-Napoca: Biblioteca Academiei Române,
filiala Cluj, 1996. 5 volume
Volumul I : Folclor, literatură, probleme generale, presă, ediţii de texte vechi,
antologii
Volumul II : Scriitori A-C
Volumul III : Scriitori D-M
Volumul IV : Scriitori N-Z
Volumul V : Addenda, corrigenda, indice de nume
Lucrarea vine să completeze o lipsă de instrumente de informare,
deoarece pentru acest domeniu, doar Literatura română. Ghid bibliographic,
părţile 1-2, editată de Biblioteca Centrală Universitară în perioada 1979-1983
poate fi citată.
În prefaţa numită “Câteva lămuriri” se arată că planul bibliografiei a fost
fixat iniţial pentru anii 1961-1970, însă numărul mare de fişe elaborate şi
complexitatea lucrării ce se profila au impus reducerea la cinci ani a intervalului
de bibliografiere.
Fiind vorba de domeniul literar, unde semnăturile autorilor sunt adesea
înlocuite de pseudonime, criptonime, iniţiale etc a fost nevoie de o muncă de
inverstigare foarte minuţioasă în dicţionare şi alte materiale de referinţă care să
permită completarea lacunelor de informaţie.Aceste operaţiuni sunt absolut
necesare pentru o descriere unitară a numelor autorilor respectivi.
Bibliografia are la bază două criterii de organizare : alphabetic (pentru
autori) şi cronologic (pentru volume şi colaborări).
În volumele de autori, aşezarea informaţiei urmează schema: opera:
volume-aranjate cronologic, urmate de recenzii – în ordinea alfabetică a
periodicelor în care au apărut; colaborări la periodice, pe genuri – poezie, proză,
dramaturgie, alte genuri literare-impresii de călătorie, reportaje, corepsondenţă,
interviuri. La rîndul lor, colabărările sunt aranjate pe ani, iar în cadrul fiecărui an
în ordinea alfabetică a titlului; traduceri-cu aceeaşi structură şi organizare de mai
sus; referinţe, cu două componente: volume şi, respective, studii şi articole.
La finalul lucrării se află: lista de abreveieri, lista periodicelor
bibliografiate şi prescurtările lor, indice general de nume.
Cele mai multe informaţii din volum au adnotări care completează în
termeni bine aleşi informaţia la titlu cu date de apariţie, nume etc precum şi
numeroase trimiteri încrucişate care servesc foarte bine ideii de tematici
asociate.
Bibliografia literaturii române (1961-1965) se constituie într-un
instrument de referinţă ştiinţific organizat, mai ales prin complexitatea
informaţiei bibliografice foarte bine structurate.

10. Biblioteca Judeţeană Constanţa îşi continuă seria de apariţii editoriale

intitulată “Contribuţii la Bibliografia Dobrogei” cu volumul Dobrogea în
lucrările lui Nicolae Iorga: Bibliografie adnotată şi comentată de Gelu
Culicea.
Lucrarea este un util instrument de informare cu privire la ţinutul
dobrogean. Studiul introductiv semnat de autorul volumului trece în revistă cele
mai importante lucrări de cercetare bibliografică despre Dobrogea, începând cu
1903 Bibliographie de la Dobrogea, sub semnătura lui Grigore Dănescu,
continuând cu lucrări de M.Ionescu-Dobrogianu, Emanoil Bucuţa, Stan Greavu-
Dunăre ori Lucian Predescu.
Sunt de asesmenea evidenţiate volumele publicate sub auspiciile
Bibliotecii Judeţene Constanţa.
Volumul este structurat pe mai multe capitole : cărţi, articole, din
periodice, lucrări şi articole în limbi străine, cronici, recenzii, iconografie,
bibliografii.
 Conţine 108 referinţe bibliografice extrase din sursele documentare ale
Bibliotecii Judeţene Constanţa. Autorul a consultat însă şi documente din alte
biblioteci din ţară, menţionînd şi surse la care nu a avut acces.
Structura adnotărilor este diferită de la caz la caz, urmărind să completeze
informaţia la titlu. Unele dintre adnotări, spre a fi mai cuprinzătaore conţin şi
citate.
Lucarea are un indice general de nume ce cuprinde persoane şi localităţi,
aducându-se precizările necesare despre formele româneşti ale unor nume
străine sau actualizarea denumirilor geografice. De notat şi reproducerea unor
facsimile din ale unor volume prezentate în bibliografie.
Fiind o bibliografie adnotată şi comentată ajută substanţial pe beneficiarii
săi în utilizarea informaţiei la un nivel superior.