LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator: Candidat:
Țintaru Smaranda Anca

2013
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU
INFARCT MIOCARDIC
ACUT
 Cuprins

Motivaţia ................................................................1
Capitolul 1
Anatomia şi fiziologia aparatului cardio vascular
Inima …………….………………..……….… 2
Configuraţia externă …….......…....….….….... 2
Configuraţia internă …..…..…….…..…….….. 3
Vascularizaţia inimii………………..……....... 5

Capitolul 2
Infarctul Miocardic Acut
Definiţie ........................................................ 9
Etiopatogenie ……….………………..………… 9
Cauza ……………….…………….…………… 9
Semne şi simptome ………………..…………… 10
Tratament ..………...…………..………….…… 13
Capitolul 3
Planurile de îngrijire ale pacienţilor cu Infarct Miocardic
Acut
Noţiuni de nursing ………………..……….. 16
Cazul I
Interviul ………………………….….…….. 22
Diagnostic de nursing ……....……..….…… 23
Fişa tehnologică ….…...………….…….….. 27
 Externarea …..…….……………….…….… 28

Cazul II
Interviul …………………….......…....…... 29
Diagnostic de nursing …...…………....….. 30
Fişa tehnologică ……………...……...…… 36
Externarea …………………….…..…...…. 37
Cazul III
Interviul ………………………………….. 38
Diagnostic de nursing ……….…………… 39
Fişa tehnologică ………………………….. 43
Externarea ………………….…………….. 44

Bibliografia …………………….……....…………… 45
 MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventă datorită
condiţiilor sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanţi şi pune probleme
grave asupra sănătăţii individului.
Având in vedere că este o urgenţa medico-chirurgicală am vrut să
cunosc cât mai multe lucruri despre cauze, simptomatologie, etiopatogenie,
tratamentul Infactului Miocardic Acut.
Cu un regim de viaţa sănătos şi alimentaţie echilibrată, evitând
fumatul şi alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare.

6
 Capitolul 1
Anatomia şi fiziologia aparatului
cardio vascular

Inima
Inima este unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman şi
funcţionează asemenea unei pompe musculare ce distribuie sângele ȋn ȋntreg
organismul. Aceasta se contractă şi se relaxează asemeni oricărui muşchi,
ȋnsa este unică prin faptul că funcţionează pe baza principiului „totul sau
nimic”, fiecare contracţie făcându-se cu toată forţa pe care aceasta o are.
Inima este localizată la nivelul toracelui, ȋn mediastinul mijlociu, o treime
din aceasta fiind localizată la dreapta faţă de linia mediană şi două treimi
fiind localizate la stânga liniei mediene.
Configuraţie externă
Are forma unei piramide triunghiulare, cu vârful orientat ȋn jos, spre
ȋnainte şi la stânga, dimensiunea ei fiind aproximativ egală cu pumnul
individului.
Faţa sternocostală intră ȋn raport cu sternul şi coastele, iar la acest nivel se
pot identifica atriile (ȋn porţiunea superioară) şi ventriculii (ȋn porţiunea
inferioară).
Faţa diafragmatică sau inferioară este aproape orizontală şi este reprezentată
preponderent de către ventriculul stâng, ventriculul drept reprezentând doar o
porţiune foarte mică.
Faţa pulmonară este orientată spre posterior şi la stânga şi este reprezentată
preponderent de o porţiune din ventriculul stâng. Prezintă şanţul coronar

7
stâng la nivelul căruia putem identifica artera atrioventriculară stângă şi
marea venă coronară.
Marginea dreaptă este ȋn raport direct cu pleura şi cu faţa medială a
plămânului drept.
Marginile anterioară şi posterioară nu sunt bine evidenţiate.
Vârful inimii este reprezentat de vârful ventriculului stâng şi este orientat ȋn
jos, ȋnainte şi la stânga şi poate fi identificat la nivelul spaţiului V intercostal
stâng, pe linia medioclaviculară. Baza are o poziţie ȋn sus, ȋnapoi şi spre
dreapta, iar la nivelul ei se poate identifica şanţul interatrial ce o ȋmparte ȋn
două porţiuni şi anume:
• O porţiune stângă reprezentată de atriul stâng, ȋmpreună cu orificiile celor 4
vene pulmonare;
• O porţiune dreaptă reprezentată de atriul drept, ȋmpreună cu cele două
orificii ale venelor cave superioară, respectiv inferioară.
Configuraţia internă
Inima este alcătuită din patru cavităţi şi anume: 2 atrii şi 2 ventriculi.

Atriile au forma aproximativ cubică, capacitate mai mică decât a

ventriculilor, pereţii mai subţiri şi prezintă câte o prelungire, numite

8
urechiuşe. La nivelul atriului drept se găsesc cinci orificii: orificiul venei
cave superioare, orificiul venei sinusului coronar, prevăzut cu valvula
Thebesius, orificiul urechiuşei drepte şi orificiul atrioventricular drept,
prevăzut cu valvula tricupsida; La nivelul atriului drept se mai disting două
porţiuni: una, între cele două vene cave, numită porţiunea sinusală, cea de-a
doua porţiune este atriul drept propriu-zis, care prezintă o musculatură
specială (muşchii pectinati).
La nivelul atriului stâng sunt patru orificii de deschidere ale venelor
pulmonare, orificiul de deschidere al urechiuşei stângi şi orificiul
atrioventricular prevăzut cu valvula bicuspidă. Cele doua atrii sunt separate
prin septul interatrial.
Ventriculele au o forma piramidală triunghiulară. Pereţii lor nu sunt
netezi, ci prezintă pe faţă internă nişte trabecule cârnoase. La baza
ventriculilor se află orificiile atrioventriculare (drept şi stâng), fiecare
prevăzut cu valvula atrioventriculară respective, cât şi orificiile arteriale prin
care ventriculul stâng comunică cu aorta, iar cel drept cu trunchiul
pulmonar.Fiecare orificiu arterial este prevăzut cu 3 valvule semilunare sau
sigmoide, care au aspect de cuib de rândunica cu concavitatea superioară.În
jurul orificiilor atrioventriculare şi arterele există inele fibroase.
Structura peretelui cardiac

Peretele cardiac este alcătuit de la exterior spre interior

din epicard, miocard si endocard

Epicardul este de fapt foiţa viscerală a pericardului seros şi are drept

scop ȋmpiedicarea apariţiei frecării ȋn timpul contracţiilor ritmice ale
cordului. Ȋntre epicard şi endocard se găseşte miocardul ȋmpreună cu
scheletul fibros şi sistemul excito-conductor al inimii.

9
Scheletul fibros al inimii este reprezentat de patru inele fibroase şi două
trigoane fibroase. Inelele fibroase mai poartă denumirea şi de inelele lui
Lower şi sunt localizate la nivelul orificiilor atrioventriculare şi la nivelul
orificiilor arteriale reprezentate de aortă şi artera pulmonară. Trigonul fibros
stâng se găseşte ȋntre orificiul aortic şi orificiul mitral, iar cel drept se găseşte
ȋntre orificiul trunchiului arterei pulmonare şi orificiul tricuspid. La nivelul
inelelor fibroase atrioventriculare se inseră baza cuspelor
atrioventriculare. Scheletul fibros are drept scop stabilirea unei
discontinuităţi electrofiziologice ȋntre atrii şi ventriculi.
Miocardul prezintă un miocard contractil şi un sistem
excitoconductor. Miocardul contractil este reprezentat de fibre musculare
miocardice atriale şi ventriculare, cele atriale fiind scurte (situate profund) şi
lungi (situate superficial), iar cele ventriculare sunt ȋn vârtej sau ȋn spirală
(situate superficial) şi ȋn straturi profunde interventriculare.
Vascularizaţia inimii

10
Este extrem de bogată, este asigurată de cele două artere coronare care se
desprind de la originea aortei şi se împart în ramuri care nu se
anastomozează între ele. Obstrucţia unei coronare sau ale ramurilor sale
provoacă necroză teritoriului cardiac deservit (Infarctul Miocardic). Sângele
venos al cordului este colectat de venele coronare, care se varsă în sinusul
coronarian ce se deschide direct în atriul drept. Pompa cardiacă are patru
camere: atriul drept și stâng cu pereții subțiri -camerele de primire - și
ventriculul drept și stâng cu pereții mai groși, care constituie pompa efectivă.
Între cavități există orificii de comunicare si anume:intre atriul si ventriculul
stâng-valva mitrală, între atriul şi ventriculul drept valva tricuspidiană; din
ventriculul stâng iese artera aorta cu valva aortică, iar din ventriculul drept
iese artera pulmonară cu valva ei. Buna funcționare a aparatelor valvulare
favorizează umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos și propulsarea
lui după contracție în marea și mica circulație. Inima este singurul organ
muscular care se contractă ritmic, fără întrerupere, din viața embrionară până
la moarte. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat de la
care pornește stimulul cardiac şi de unde este transmis mai departe de
nodulul atrioventricular,apoi de fasciculul His şi reţeaua Purkinje din pereţii
ventriculari a căror activitate electrică dau undele pozitive şi negative pe
Electrocardiograma(EKG). Funcțiile aparatului circulator sunt multiple:
aprovizionarea organismului cu oxigen, substanţe nutritive, vitamine,
hormoni și eliminarea bioxidului de carbon, apărarea organismului prin
celule specializate, îndepărtarea diverselor reziduri metabolice spre ficat
(detoxificare sau metabolizare) sau rinichi (excreție).

11
 Inervaţia inimii la inervaţia inimii participă
atât sistemul vegetativ simpatic, cât şi cel parasimpatic.

Inervaţia parasimpatică este realizată prin intermediu ramurilor cardiace

cervicale şi toracale ale celor doi nervi vagi. Nervii cardiaci cervicali
superiori se desprind din nervul vag, deasupra ganglionului inferior al
vagului, iar nervii cardiaci inferiori se desprind din nervul laringeu recurent.
Acţiunea inervaţiei parasimpatice este cardiomoderatoare: scade frecvenţa
cardiacă şi determină vasoconstricţia coronarelor.
Inervaţia simpatică se realizează prin intermediul nervilor cardiaci cervicali
superiori, mijlocii şi inferiori, alături de 3-4 nervi cardiaci toracici. Nervul
cardiac cervical superior ȋşi are originea ȋn ganglionul simpatic cervical
superior. Nervul cardiac cervical mijlociu ȋşi are originea ȋn ganglionul
cervical mijlociu, iar nervul cardiac cervical inferior ȋşi are originea ȋn
ganglionul simpatic stelat. Acţiunea simpaticului este de a creşte frecvenţa
cardiacă şi de a dilata vasele coronare. Aceşti nervi simpatici şi parasimpatici
formează două plexuri cardiace: anterior respectiv posterior.
Plexul cardiac anterior (superficial), localizat ȋntre aortă şi trunchiul
pulmonar, este alcătuit din nervii cardiaci superiori ai vagului şi nervii
cardiaci superioristângi simpatici.
Plexul cardiac posterior (profund) este localizat ȋn jurul venei cave şi
posterior de aorta ascendentă. Există şi un plex subendocardic, unul
intramiocardic şi unul subepicardic. Activitatea cordului este influenţată şi
de reflexele reglatoare glomice sinusale.
Pericardul
Cordul ȋmpreună cu vasele mari este ȋmbrăcat de pericard ce este un sac
fibroseros. Acesta este alcătuit din pericardul fibros şi pericardul
seros. Pericardul fibros are forma unui trunchi de con şi prezintă:

12
- o faţă anterioară ce este ȋn raport direct cu pleura, plămânii, cutia toracică
reprezentată de stern şi coaste;
- o faţă posterioară ce este ȋn raport direct cu aorta descendentă toracică,
esofagul porţiunea toracică, nervii vagi şi bronhiile principale;
- două margini laterale;
- o bază la nivelul vaselor mari, pe care se rasfrânge parţial;
Pericardul seros este alcătuit din două foiţe: una parietală ce căptuşeşte
suprafaţa interioară a pericardului fibros şi una viscerală sau epicard. Ȋntre
cele două foiţe se găseşte o lama fină de lichid pericardic. Cele două foiţe se
reȋntâlnesc la nivelul vaselor mari, formând două tunele vasculare:unul
arterial ce cuprinde aorta şi trunchiul arterei pulmoare şi unul venos ce
cuprinde venele cave şi venele pulmonare.
Vascularizaţia pericardului este realizată de artera toracică internă, aorta
descendentă toracică şi artera musculofrenică.
Inervaţia este realizată de nervii vagi, frenici şi sistemul nervos simpatic.

13
 Capitolul 2
Infarctul Miocardic Acut

Definiţie: Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza

ischemică a unei porţiuni din miocard,determinată de obstruarea bruscă a
unei artere coronare. Deci infarctul miocardic sau atacul de cord, cum mai este
denumit, apare atunci când o partea muşchilor inimii este complet lipsită de sânge, iar
celulele muşchilor inimii mor din această cauză.
Etiopatogenie: cauza principală (90 - 95%) este ateroscleroza. Mai rar intervin:
embolii, coronarite reumatice, aortite luetice. În general apare la bărbaţi trecuţi de 40 de
ani, cu crize de angină pectorală în ultimele luni sau ani. Bolnavii sunt de obicei
sedentari, obezi, mari fumători, suprasolicitaţi psihic, prezentând hipercolesterolemie,
diabet sau hipertensiune arterială. De obicei, în antecedentele personale sau familiale
există accidente vasculare cerebrale, cardiopatii ischemice sau arterite ale
membrelor pelviene. Poate apărea însă şi la persoane fără antecedente
coronariene.
Cauza unui infarct miocardic este în majoritatea cazurilor un blocaj
pe artera coronară provocat de un cheag de sânge. Cheagul apare de obicei la
suprafaţa plăcii şi conţine substante care cresc coagularea sângelui. În
consecinţa un cheag se formează la suprafaţa rupturii, dar şi în interiorul unei
plăci.

14
 Când debuteaza un infarct, persoana în cauza este lovită brusc de o
durere puternică în mijlocul toracelui. Durerea este de multe ori
insuportabila şi poate fi de tipul unei apăsari foarte puternice urmată de o
respiraţie deficilă, transpiraţii abundente şi un straniu sentiment de teamă.
Cauza unui infact este în majoritatea cazurilor un blocaj al unei artere
coronare care iriga muşchiul cardiac, respectiv miocardul, cu sânge care
conţine oxigen, glucoză, sodiu, potasiu, calciu şi alte substanţe nutritive.
La majoritatea pacienţilor, cauza este un cheag (tromboza) în una din
arterele coronare. Gheagul poate fi dizolvat de medicamente speciale şi
pentru a fi cât mai eficient posibil, el trebuie administrat într-un interval de
patru ore de la instalarea simptomelor unui atac cardiac. Peste şase ore, şansa
succesului cu acest medicament este nula, deoarece celulele miocardului sunt
distruse ireversibil şi mor într-un interval de timp cuprins între doua şi patru
ore de la întreruperea alimentării cu sânge. Mulţi pacienţi primesc un
tratament între 6 şi 12 ore dupa apariţia primelor simptome, în speranţa
salvării câtorva vieţi. Mai puţin de 15% din victemele unui infact primesc în
prezent terapia antitrombolitică în primele patru ore de la apariţia
simptomelor. Numai 30% din pacienţi primesc acest tratament in primele
şase ore.
Semne şi simptome

Simptomele unui infarct sunt deseori tipice şi uşor de recunoscut. La

unii pacienţi, simptomele pot fi atât de variate încât atat pacientul cât şi
medicul pot fi uşor păcăliţi. Oamenii au senzaţii şi sentimente diferite şi pot
folosi cele mai diverse cuvinte pentru a descrie simptome similare.
Localizarea durerii
La majoritatea indivizilor, durerea din timpul infarctului este în mijlocul
toracelui, retrosternal. Durerea este localizată mai frecvent sub cele doua

15
treimi inferioare ale sternului. Însă durerea poate iradia în sus sau în jos
pentru a cuprinde tot pieptul, gâtul, mandibula şi deseori se poate intinde
spre braţe, antebraţe sau mâini.

În evoluţia infarctului miocardic se deosebesc o perioadă prodromală, de una de debut,

de stare şi de convalescenţă.
Perioada prodromală precedă cu câteva zile instalarea infarctului şi se caracterizează
prin accentuarea intensităţii, duratei şi frecvenţei acceselor dureroase la un vechi anginos
sau prin apariţia - la un bolnav fără antecedente anginoase - a unor accese de angină
pectorală de efort demare intensitate. De cele mai multe ori, perioada prodromală
lipseşte, debutul fiind brusc, brutal,adeseori în repaus sau somn. Rareori apare după
efort, o emoţie puternică, o masă copioasă, ohemoragie severă, o tahicardie paroxistică.
Perioada de debut durează 3-5 zile şi este cea mai critică, datorită mortalităţii mari şi
complicaţiilor numeroase şi grave. Infarctul miocardic poate debuta in orice moment al
zilei sau noptii, dar frecventa este mai mare dimineata, in primele ore dupa trezire. Acest
vârf circadian se poate datora combinaţiei tonusului crescut simpatic şi tendinţei
accentuate la tromboza intre orele 6:00 a.m. şi 12 ziua. Durerea, hipotensiunea şi febra
sunt semnele clinice esenţiale. Durerea este simptomul cel mai caracteristic. Caracterul,
sediul şi iradierea sunt similare durerii anginoase, dar intensitatea este neobişnuit de
mare, durează mai multe ore şi uneori chiar zile, se însoţeşte de o stare de mare anxietate,

16
agitaţie, zbucium şi senzaţia de moarte iminentă. Nu se calmează prin repaus şi nitriţi,
dar cedează la opiacee. Deşi durerea este cea mai obisnuită cauză la prezentare, ea nu
este neaparat întotdeauna prezentă. Incidenta infarctelor nedureroase este mai
mare la pacienţii cu diabet zaharat şi ea creste cu vârsta. La vârstnici, infarctul
miocardic se poate prezenta ca dispnee aparută brusc, care poate evolua spre edem
pulmonar. Alte modalitaţi de prezentare mai putin obisnuite, cu sau fără durere, includ
pierderea brusca a constientei, stare confuzionala, senzaţie de slăbiciune profundă,
aparitia unei aritmii, semne de embolie periferică sau numai o scădere inexplicabilă a
tensiunii arteriale.Uneori apar şi semne de insuficienţă ventriculară stângă (dispnee,
edem pulmonar acut, galop, puls alternant, mărire a cordului, suflu sistolic la vârful
inimii), mai rar de insuficienţă cardiacă globală. Frecvent se constată hipotensiune
arterială şi, uneori, şoc cardiogen, la început compensat (tahicardie, cianoză unghială,
oligurie), mai târziu decompensat (prăbuşire a tensiunii arteriale, puls mic, apatie,
anurie). Febra, de obicei moderată, apare la 24 - 48 de ore după debut şi durează 8-l0
zile.
Exame nul fizic al cordului evidenţiază uneori zgomote cardiace surde, suflu sistolic, galop şi
frecătură pericardică. Cei mai multi pacienţi sunt anxioşi si neliniştiti, încercând fără
succes să-şi atenueze durerea mişcându-se în pat, schimbându-şi poziţia şi întinzându-se.
Paloarea asociata cu transpiraţie şi extremităţi reci este frecventă. Combinaţia de durere
toracică retrosternală ce persista pentru mai mult de 30 minute şi diaforeza sugerează cu
tărie infarctul miocardic acut. Regiunea precordială este de obicei taăcuta şi şocul
apexian poate fi dificil de palpat. La pacientţii cu infarct al peretului anterior, poate să
apara o pulsaţie sistolicaă anormala, determinată de bombarea diskinetică
a miocardului infarctizat în regiunea periapicală în primele zile ale bolii şi care apoi
poate să dispară.

17
Creşterile temperaturii până la 380C pot fi observate în timpul primei săptamani dupa
infarctul miocardic acut; cu toate acestea, o temperatura peste 38 0C va îndemna la
căutarea altor cauze.
E xamenul general dureri epigastrice, greţuri, vărsături, eructaţii, constipaţie.
Examenul de laborator arată hiperleucocitoză (care apare din primele ore şi scade după
o săptămână), accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor şi creşterea fibrinogenului
după primele 2-3 zile. Cel mai important semn de laborator este creşterea enzimelor
(transaminazele) din primele ore de la debut. În practică se dozează transaminaza,
glutamicoxaiacetică (T.G.O.), care începe să crească după 4-6 ore de la debut şi se
normalizează în 4 - 7 zile (normal 20 u.i.). Examenul electrocardiografie este obligatoriu
pentru confirmarea diagnosticului, precizarea fazei evolutive şi a localizării.
Diagnosticul pozitiv se bazează pe durere, modificările EKG şi creşterea enzimelor
serice. Celelalte cardiopatii ischemice dureroase se elimină prin EKG. Prognosticul este
sever, cu mortalitate de 20% în faza acută. Aproximativ 50% dintre bolnavi
supravieţuiesc 5 ani şi 30%, 10 ani.
Tratamentul vizează trei elemente majore: repausul la pat, combaterea durerii,
tratamentul anticoagulant.
Combaterea durerii, prima măsură terapeutică se realizează cu Mialgin , Algocalmin
(100 mg i.m. sau i.v.), iar în cazul unor dureri severe Morfină (10 - 15 mg s.c, i.m., chiar
i.v.) sau Hidromofon (2 mgs.c, i.m.), doză ce se poate repeta după 30 - 60 de minute (cu
atenţie în stările de şoc şi bronhopneumopatiile cronice).
Sedarea se face cu Diazepam intravenos, Nitroglicerina sublingual la 15
minute. Tratamentul antiaritmic cu Xilină 1%.Tratarea complicaţiilor
(hipotensiune, puseu hipertensiv) şi transport de urgenţa spre o unitate de
terapie intensiva coronariana.
Oxigenul, pe sondă nazală sau mască, este necesar în toată perioada dureroasă şi în
formele însoţite de şoc .

18
Repausul la pat este obligatoriu în toate formele. Deoarece evoluţia este imprevizibilă,
repausul trebuie realizat în spital, de preferinţă în unităţi de terapie intensivă pentru
monitorizarea (transport asistat, cu unităţi coronariene, cu administrare preventivă de
Atropină 1 mg i.m. sau i.v., la bolnavii cu bradicardie sub 60/min., şi Xilină - 75 - 100
mg i.v. la bolnavii cu extra systole ventriculare). În primele ore şi zile (2 - 3), repausul va
fi absolut, însoţit de administrarea de sedative (barbiturice, Diazepam) şi alimentaţie
hidro-zaharată (sucuri de fructe, compoturi, ceai slab, lapte diluat cu apă). Progresiv,
dieta va fi completată, în săptămâna a patra revenind la regimul normal (hipocaloric,
sărac în lipide şi sare).
Constipaţia va fi combătută prin clisme şi laxative. Fumatul este interzis, iar cafeaua
permisă în cantităţi moderate. Repausul va dura, în medie,3-4 săptămâni şi va fi
complet,iar poziţia vafi semişezândă.
Mişcările active ale membrelor sunt permise după 24 - 48 de ore, iar şederea pe
marginea patului, alimentarea la pat şi toaleta, după 7-l4 zile. Mobilizarea
va fi obligatoriu precedată de masaje ale membrelor pelviene.
În general tratamentul va fi dietetic (6 mese/zi), cu o raţie calorică adaptată greutăţii sale
(în caz de obezitate 1000 - 1200 calorii/zi), hipocolesterolemiant şi hipolipemiant şi
desodat.
Hipotensiunea asociată cu staza venoasa răspunde de obicei prompt la ridicarea
picioarelor,dar la unii pacienţi este necesară expansiunea volumică cu soluţie salina
intravenoasa.Deoarece pacienţii cu infarct miocardic acut pot dezolta hipoxemie
secundară anomaliilor de ventilatie-perfuzie datorate insuficienţei ventriculare stângi şi
afectării pulmonare intrinseci, a devenit o practica frecventă administrarea de
oxigen suplimentar,datorita ideii ca o creştere a presiunii oxigenului în aerul
inspirat va proteja miocardul.
Când hipoxemia este demonstrată,oxigenul trebuie administrat pe sondă nazala sau
mască faciala (2-4 l/min) în timpul primelor 6-12ore dupa infarct. Repausul la pat este

19
obligator în primele zile. Se pare că mobilizarea precoce scade mult riscul complicaţiilor
trombo embolice. În general se acceptă mobilizarea parţială în zilele 6-8, progresivă
în zilele 15-21 şi externare în 3 - 4 săptămâni. Tratamentul complicaţiilor
ridică întotdeauna probleme deosebite.

CAPITOLUL III

Planurile de îngrijire ale pacienţilor cu

Infarct Miocardic Acut

20
 Noţiuni de nursing

Nursing-ul este o parte a sistemului de îngrijire a sănătăţii cuprinzând:

promovarea sănătăţii, prevenirea bolii, îngrijirea persoanelor bolnave de
toate vârstele, aşezări comunitare şi în toate formele de asistenţă social
Nursa este o persoană care a parcurs un program complet de formare
aprobat de CAM ( Consiliul Asistentelor Medicale ), autorizată să practice
această profesie, NURSA este pregătită pentru promovarea sănătăţii,
prevenirea îmbolnăvirilor şi îngrijirea persoanelor bolnave
ROLUL NURSEI

- ajută persoane bolnave sau sănătoase, să-şi recapete sănătatea sau să-şi
menţină sănătatea
- supraveghează bolnavul
- urmăreşte şi previne toate complicaţiile
- efectuaeză tratamentul după indicaţia medicului
- asigură toate îngrijirile prescrise
- participă la examinarea bolnavului
- pregăteşte fizic şi psihic bolnavul pentru diferite examinări
- trebuie să aibă cunoştinţe de patologie şi terapie, să cunoască semnele
şi simptomele bolilor

21
 - semnalezează orice modificări apar în urma administrării
tratamentului
Funcţiile nursei

Manifestări de dependentă: la indicația medicului executarea

procedurilor, tratament, observarea modificărilor provocate de boală,
transmite informații medicului despre starea pacientului.
Manifestări de independentă: suplinirea îngrijirilor pacientului
dependent, stabilirea relațiilor de încredere cu pacientul/familia, ascultarea
pacientului și comunicarea cu acesta, promovarea unor condiții mai bune de
viață și sănătate.
Manifestări de interdependentă: colaborează cu profesioniști din alte
domenii, participă la acțiuni privind organizarea și gestionarea, participă la
activități interdisciplinare.

Nevoile fundamentale ale Virginei Henderson

1. A respira
Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia pulmonară
şi tisulară; Dimensiunea psiho-socio-culturală este influenţată de următorii
factori: emoţii, furia, frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă
particularităţi funcţie de vârstă, antrenarnent, starea de sănătate etc.
2. A bea şi mânca
Dimensiunea bio-fiziologică interesează ritualul mâncatului (ducerea
alimentelor la gură, masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;
Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă,
religie, naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele
vieţii:

22
 3. A elimina
Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie,
cutanată.Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate
şi este în acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos; Dimensiunile
psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel modifică
frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.

4. A te mişca, a te mentine într-o bună postură

Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de vârstă, starea de sănătate,
antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos,
influenţează mişcarea şi adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului reflectă
conştient sau inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea este
influenţată şi de nivelul cultural. Aceasta influenţează mersul, gesturile,
mimica etc. Problemele de sănătate pot duce la modificări în domeniul
motricităţii.
5. A dormi şi a te odihni
Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază cu
vârsta şi starea de sănătate. Calitatea somnului, ca şi repaosul mintal şi fizic
influenţează sistemele cardio vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoană
privată de sornn manifestă tulburari fizice şi psihice. Psiho-socio-cultural
somnul şi repaosul sunt afectate de emoţii şi obligaţii sociale (muncă). Există
persoane care uzează de droguri pentru a rămâne treji sau pentru a dormi.
6. A se îmbrăca şi a se dezbrăca
Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu
cer o anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, funcţie
de vârsta, starea de sănătate.Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea

23
personalităţii şi a sexualităţii în alegerea veşmintelor, anumite grupuri socio-
culturale şi religioase au exigenţe particulare: voal, turban etc.
7. A menţine temperatura corpului în limita normale
Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea în
vârstă temperatura corpului este mai influenţată de cea a mediului
înconjurător. Temperatura corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea
organismului, controlul hipotalamic. Componenta psihică este influenţată de
emoţii, anxietate, acestea crescând temperatura corpului.
8. A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele
Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie de capacitatea fizică de a
face gesturile şi mişcările necesare precum şi de factorii biologici vârsta şi
sexul. Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în
atenţia acordată părului. Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile, normele
de curăţenie diferă de la un grup social la altul. Curăţenia este influenţată de
cultura grupului
9. A evita pericolele
Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.Pe plan bio-fiziologic
independenţa rezidă din a evita anumite alimente şi medicamente şi de a se
proteja în desfăşurarea anumitor activităţi zilnice. Este nevoie de a analiza
această nevoie funcţie de vârstă, anumite afecţiuni (depresii). Componenta
psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate
pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa unei persoane
aparţinătoare aceleiaşi comunităţi, respectarea obiceiurilor proprii, sunt
elemente care dau impresia de siguranţă.
10. A comunica cu semenii
Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane. Dimensiunea biologică se
manifestă sub formă de comunicare verbală sau non-verbală. Comunicarea

24
verbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea non-verbală cuprinde
gesturile, mimica, poziţia corpului, mersul etc.Componentele psiho-socio-
culturale se manifestă prin alegerea conţinutului exprimat: sentimente, idei,
emoţii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această componentă importanta
a fiinţei umane se exprimă din copilărie până la bătrâneţe prin afirmarea de
sine, alegerea veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient nu are
posibilitatea de comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.

11. A-ţi practica religia

Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini
specifice cultului: poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite
alimente, tratamente. Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia
practicilor religioase este în funcţie de fenomenele psiho-sociale şi relaţiile
interpersonale. Alterarea stării de sănătate poate antrena creşterea sau
diminuarea adeziunii la religie. În îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei
nevoi cere asistentei o educaţie liberală.
12. A fi ocupat pentru a fi util
De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să
studieze, să muncească. Aceste activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai
mare parte depind de capacitatea fiziologică şi dezvoltarea psihosocială a
individului. Normele culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi. O
problemă de sănătate poate să diminueze temporar sau permanent
posibilitatea de a fi util prin diverse activităţi.
13. A se recrea
Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.Componenta bio-fiziologică
persoanele se pot recrea specific vârstei şi funcţie de starea de sănătate.
Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte căi

25
de recreere decât cei sănătoşi. Fenomenele psihosociale, culturale pot
influenţa nevoia de a se recrea. Această nevoie poate fi satisfacută atât de
familie cât şi de societate.
14. A învăţa
Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe
noi este specifica tuturor, dar mai evidentă la copii.Componenta biologică
este reprezentată de inteligenţă.Apectul psiho-socio-cultural se manifestă
prin dorinţa de a afla şi a cunoaşte valoarea acordată educaţiei de grupul
socio-cultural. Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare
variate: să facă pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente,
regim alimentar etc. Nevoia de a învăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util,
de a se recrea, dar în acelaşi timp şi de a fi independent.

Procesul de îngrijire
Reprezintă aplicarea modului ştiinţific de rezolvare a problemelor,
analiza situaţiei, a îngrijirilor pentru a răspunde nevoilor fizice, psihosociale,
ale persoanelor pentru a renunţa la administrarea îngrijirilor stereotipe şi de
rutină bazate pe necesităţi presupuse, în favoarea unor îngrijiri
individualizate adaptate fiecarui pacient.
Cuprinde 5 etape:
1. Culegerea de informaţii
2. Analiza şi interpretarea datelor
3. Planificarea intervenţiilor
4. Executarea intervenţiilor
5. Evaluarea îngrijirilor

26
 Cazul I
Interviul
Pacientul D.D. în vârstă de 58 ani, văduvă, pensionară, locuieşte
singură, într-o garsioneră, cu un cătel. Este nefumătoare însă bea câte 2
cafele pe zi. Îi plac excursiile, îi place să citească, să asculte muzică şi să se
uite la televizor. Este o persoană foarte credincioasă.
S-a prezentat de urgenţă, în data de 15.06.2013 la ambulatoriu cu o
durere retrosternală cu senzaţia de “zdrobire” ce iradiază în umărul stâng şi
de-a lungul marginii cubitale a membrului superior stâng, în plus dispnee şi
transpiraţii abundente. Este transportată de urgenţă pe secţia de cardiologie.
Este o persoană obeză, sedentară şi care a refuzat de-a lungul anilor
investigaţii medicale, recunoaşte că de circa trei ani a simţit palpitaţii şi în
ultimul timp tot mai dese. Ca antecedente heredo-colaterale, tatăl său a
suferit de Hiper Tensiune Arteriala. Este alergică la Algocalmin şi prezintă
următoarele valori ale funcţiilor vitale:
T.A : 155/95 mmHg
P. : 68 p/min
R. : 13 r/min
T: 360C

27
 Data Diagnostic de nursing Obiective In

15.05.2013 Dificultate de a respira cauzatã de Pacientul sã respire normal în Administrez Ox

dureri retrosternale manifestate decurs de 24 ore. Evaluez saturaţie 80%
prin dispnee. pacientul din orã în orã Aşez pacientul î
favorizeze respira
Circulatie dificitarã cauzatã de Pacientul sã prezinte funcţiile Pregãtesc pacientu
alterarea muşchiului cardiac circulatorii în limite normale Pregãtesc materia
manifestatã prin tahicardie. Evaluez starea pacientului din Efectuez tehnica
orã în orã

Alterarea integritatii psihice Pacientul sã-şi recapete Informez pacientu

cauzatã de frica de “moarte încrederea în sine importanta tratam
iminenta” manifestat prin Restabilirea com
anxietate. familia sa.

Pregãtesc pacientu
Alterarea constantelor biologice Recoltez probe biologice Pregãtesc materia
cauzatã de afecţiunea cardiacã Efectuez tehnic
manifestatã prin modificarea pentru:
acestora  VSH
 Globule al
 Hemoglob
 Trombocit
 Uree
 Acid uric
 Creatinina
Dificultate de a se alimenta Chestionez pacien
cauzatã de impotenţa funcţionalã Pacientul sã fie alimentat preferinţele sale a
impusă de boalã manifestată prin corespunzãtor Selectez alimente
alimentaţie deficitarã. hiposodat şi hipoc
Ajut pacientul sã m

16.05.2013 Dificultate de a respira cauzatã de Pacientul sã prezinte respiraţie Menţin intervenţii

dureri retrosternale manifestate îmbunãtãţiã în decurs de 24 ore.
prin dispnee Evaluez la orele 14,21

Circulaţie dificitarã cauzatã de Pacientul sã prezinte funcţiile Pregãtesc pacientu

alterarea muşchiului cardiac circulatorii în limite normale Pregãtesc materia
manifestatã prin tahicardie Evaluez starea la 24 ore Efectuez tehnica

Dificultate de a se alimentaţie Pacientul sã fie alimentat Chestionez paci

cauzatã de impotenţa funcţionalã corespunzãtor preferinţele sale a
impusa de boalã manifestat prin Selectez alimente

28
 alimentaţie deficitarã. hiposodat şi hipoc
Ajut pacientul sã m

Dificultate de a se odihni cauzatã Pacienrul sã aibe un somn Aerisesc salonul,

de anxietate manifestatã prin liniştit,odihnitor pe perioada optimã, verific u
insomnia internãrii program de somn
cald înainte de cul
Administrez I tb.

Alterarea integritãţii fizice Pacientul sã prezinte o igienã Schimbarea lenjer

cauzatã de efectul bolii corespunzãtoare Ajutarea şi sus
manifestatã prin igiena activitatea de igien
necorespunzatoare

Alterarea integritãţii psihice Pacientul sã aiba un mediu Se vor evita

cauzatã de efectul bolii favorabil psihologic tare,vizitarea în
manifestatã stãri de anxietate şi Evitarea comunicã
afazie

17.05.2013 Circulaţie dificitarã cauzatã de Pacientul sã prezinte funcţiile Pregãtesc pacientu

alterarea muşchiului cardiac circulatorii în limite normale Pregãtesc materia
manifestatã prin tahicardie Evaluez starea la 24 ore Efectuez tehnica

Dificultate de a se alimentaţie Pacientul sã fie alimentat Chestionez paci

cauzatã de impotenţa funcţionalã corespunzãtor preferinţele sale a
impusa de boalã manifestat prin Selectez alimente
alimentaţie deficitarã. hiposodat şi hipoc
Ajut pacientul sã m

Alterarea integritatii fizice Pacientul sã prezinte tegumente Schimbarea lenjer

cauzatã de efectul bolii intacte pe toatã perioada Ajutarea şi sus
manifestatã prin igiena imoblizãrii activitatea de igien
necorespunzatoare

Dificultate de a elimina cauzatã Administrez un ap

de imobilizare temporalã Pacientul sã elimine normal zi.
manifestatã prin constipaţie. Administrez I tb. D

Alterarea mobilitãţii fizice Pacientul sã-şi recapete Poziţionarea în se

cauzatã de deficitul motor independenţa de mişcare Mobilizez pacient
manifestatã prin impotenţã Efectuez masaj al
funcţionalã minute.
Supravechez mişc

29
 Dificultate de a se odihni cauzatã Pacienrul sã aibe un somn Aerisesc salonul,
de anxietate manifestatã prin liniştit,odihnitor pe perioada optimã. Stabilesc
insomnia internãrii Administrez I tb.

Pacientul sã prezinte funcţiile

18.05.2013 Circulaţie dificitarã cauzatã de circulatorii în limite normale Pregãtesc pacientu
alterarea muşchiului cardiac Evaluez starea la 24 ore Pregãtesc materia
manifestatã prin tahicardie Efectuez tehnica

Alterarea integritatii fizice Pacientul sã prezinte tegumente Schimbarea lenjer

cauzatã de efectul bolii intacte pe toatã perioada Ajutarea şi sus
manifestatã prin igiena imoblizãrii activitatea de igien
necorespunzãtoare
Dificultate de a se alimentaţie Pacientul sã fie alimentat Chestionez paci
cauzatã de impotenţa funcţionalã corespunzãtor preferinţele sale a
impusa de boalã manifestat prin Selectez alimente
alimentaţie deficitarã. hiposodat şi hipoc
Ajut pacientul sã m

Dificultate de a elimina cauzatã Administrez un ap

de imobilizare temporalã zi.Administrez I tb
manifestatã prin constipaţie. Pacientul sã elimine normal

Pacientul sã-şi recapete

Alterarea mobilitãţii fizice independenţa de mişcare Poziţionarea în se
cauzatã de deficitul motor Mobilizez pacient
manifestatã prin impotenţã Efectuez masaj al
funcţionaă minute.
Supraveghez mişã

30
 Foaie de temperatură
Nume D. Prenume D. Anul 2013 Luna MAI Nr. Salon 12 Nr. Pat 2

ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Zile de boala 1 2 3 4 5
R T. Pu Te D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
es A ls m
p p

3 30 16 41
0
5 0

3 25 14 40
0
0 0

2 20 12 39
0
5 0

2 15 10 38
0
0 0

1 10 80 37
0
5

1 5 60 36
0
0

31
 Externare

Pacientul T.A. internat în urgenţă la data de 15.06.2013 la ambulatoriu

cu o durere retrosternala cu senzaţia de “zdrobire” ce iradiază în umărul
stâng şi de-a lungul marginii cubitale a membrului superior stâng, în plus
dispnee şi transpiraţii abundente, este diagosticat cu Infarct Miocardic Acut.
Pe parcursul internării nu au apărut complicaţii iar pacientul a avut următorul
tratament:
 Diazepam - 3 tb.
 Xilina 1% - V fl.
 Mialgin – V fl.
 Aspirina – 7 tb.
 Dulcolax – 3 tb.
S-au efectuat următoarele investigaţii de laborator:
 VSH = 12/24
 L = 8000
 Hgb = 14.4g%
 T = 200000
 U = 25 mg %
 A.U. =2,15mg%
 C = 0,99 mg

Pe data de 20.05.2013 pacientul se externează cu stare generala ameliorată

cu recomandarile:

 Repaus / odihna
 Sa evite fumatul / alcoolul
 Sa evite stresul, situatiile stresante
 Regim alimentar Hiposodat
 Respectarea tratamentului conform Rp
 Revenirea la control peste 30 zile

32
 Cazul II
Interviul
Pacientul P.N în vârstă de 72 de ani, pensionar, fost profesor de
matematică, căsătorit, are 3 copii, este de religie ortodoxă, locuieşte
împreună cu soţia sa într-un apartament cu doua camere. Din relatările
aparţinătorilor am aflat că pacientul obişnuia să fumeze aproximativ două
pachete de ţigări pe zi, nu bea cafea şi consumă alcool ocazional..
Pacientul a apelat Serviciul de Urgenţa în seara de 26.05.2013 acuzând
durere retrosternală violentă care iradiază către gât, mandibulă şi membrul
superior stâng ce durează de peste 20 minute, în plus acuză greaţă şi
transpiraţii reci. Durerea nu cedează la Nitroglicerină sublingual.A fost
transportat de urgenţă la Spitalul Judeţean Bacău şi luat în supraveghere pe
secţia Cardiologie. El este hipertensiv de aproximativ 2 ani, are tratament pe
care-l neglijează din lipsa banilor. Pacientul are grupa de sânge A II, Rh +,
neştiindu-se alergic şi cu un regim alimentar comun, prezintă următoarele
valori ale funcţiilor vitale:
 T.A. = 195/100 mm Hg
 P = 80 p/min
 R = 12 r/min
 T = 37,8 0 C

33
 Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii

26.05.2013
Discomfort cauzat de alterarea Calmarea durerii Poziţionez pacientul în semişezând.
muşchiului cardiac manifestat Administrez I fl Algocalmin
prin durere.

Dificultate de a respira cauzatã Pacientul sã prezinte respiraţie Menţin intervenţiile anterioare

de dureri retrosternale îmbunãtãţitã în decurs de 24
manifestate ore. Evaluez la orele 14,21
prin dispnee

Circulatie dificitarã cauzatã de Pacientul sã prezinte funcţiile Pregãtesc pacientul psihic.

alterarea muşchiului cardiac circulatorii în limite normale Pregãtesc materialele necesare
manifestatã prin tahicardie. Evaluez starea la 2 în 2 ore Execut tehnica

Alterarea integritatii psihice Pacientul sã-şi recapete Informez pacientul cu privire la boala
cauzatã de frica de “moarte încrederea în sine şi importanta tratamentului
iminenta” manifestat prin medicamentos.
anxietate. Restabilirea comunicarii pacientului cu
familia sa.
Pregãtesc pacientul psihic
Alterarea constantelor Recoltez probe biologice Pregãtesc materialele necesare
biologice cauzatã de afecţiunea Efectuez tehnica recoltãrii sângelui
cardiacã manifestatã prin pentru:
modificarea acestora  VSH
 Globule albe
 Hemoglobina
 Glicemie
 Uree
 Acid uric
 Colesterol

Dificultate de a se alimentaţie Pacientul sã fie alimentat Chestionez pacientul cu privire la

cauzatã de impotenţa corespunzãtor preferinţele sale alimentare.
funcţionalã impusa de boalã Selectez alimentele în limita regimului
manifestat prin alimentaţie hiposodat şi hipocaloric impus de
deficitarã. boalã.
Ajut pacientul sã mânãnce.

Alterarea integritãţii psihice Pacientul sã aiba un mediu Se vor evita discuţille cu voce tare,
cauzatã de efectul bolii favorabil psihologic vizitarea în grup şi vizitele lungi.
manifestatã stãri de anxietate şi Evitarea comunicãri veştilor neplãcute.
afazie

27.05.2013
Dificultate de a respira cauzatã Pacientul sã prezinte respiraţie Menţin intervenţiile anterioare
de dureri retrosternale îmbunãtãţiã în decurs de 24
manifestate ore. Evaluez la orele 14,21
prin dispnee

Circulaţie dificitarã cauzatã de Pacientul sã prezinte funcţiile Pregãtesc pacientul psihic

alterarea muşchiului cardiac circulatorii în limite normale 34necesare
Pregãtesc materialele
manifestatã prin tahicardie Evaluez starea la 24 ore Efectuez tehnica
35
 Foaie de temperatură
Nume P. Prenume N. Anul 2013 Luna Mai Nr. Salon 12 Nr. Pat 3

ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Zile de boala 1 2 3 4 5
R T. Pu Te D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
es A ls m
p p

3 30 16 41
0
5 0

3 25 14 40
0
0 0

2 20 12 39
0
5 0

2 15 10 38
0
0 0

1 10 80 37
0
5

1 5 60 36
0
0

36
 Externare

Pacientul P.N în vârstă de 72 de ani , a apelat Serviciul de Urgenţa în

seara de 26.05.2013 acuzând durere retrosternală violentă care iradiază către
gât, mandibulă şi membrul superior stâng ce durează de peste 20 minute, în
plus acuză greaţă şi transpiraţii reci, durere ce nu trecea la Nitroglicerina,
este diagosticat cu Infarct Miocardic Acut.
Pe parcursul internării nu au apărut complicaţii iar pacientul a avut următorul
tratament:
- Diazepam - 3 tb. - Algocalmin – 2 I.V fl.

- Xilina 1% - I.V 1 fl. - Aspirina – 7 tb.

S-au efectuat următoarele investigaţii de laborator:
 VSH = 6/14
 L = 9700mmc
 Hgb = 13g%
 G = 60mg %0
 U = 26 mg %
 A.U. 7,4mg%
 C =109mg ‰

Pe data de 30.05.2012 pacientul se externează cu stare generala ameliorată

cu recomandările:

 Repaus / odihnă
 Să evite consumul de cafea
 Să evite stresul, situaţiile stresante
 Regim alimentar Hiposodat şi Hipocaloric
 Respectarea tratamentului conform Rp
 Revenirea la control peste 15 zile

37
 Cazul III

Interviul

Pacientul C.D. cu vârsta de 50 ani, cu domiciliul în Bacău,

locuieşte în mediul urban într-un apartament cu două camere împreună
cu soţia şi cu doi copii, este angajat la o firmă de pază.
S-a prezentat în ziua de 12.06.2013 la Unitate Primiri Urgenţe
cu o senzaţie de arsură, de greutate retrosternală ce iradia în toracele
anterior şi care dura de peste 30 minute. A fost luat în supraveghere pe
secţia Cardiologie.
El este fumător, consumă ocazional alcool, are un regim alimentar
comun. Se ştie hipertensiv cu toate acestea nu renunţă la vicii în plus
are un loc de muncă solicitant şi cu situaţii stresante. Are grupa de
sânge BIII, Rh+, nu se ştie alergic şi prezintă următoarele valori ale
funcţiilor vitale:
 T.A. = 180/110 mm Hg
 P = 98 p/min
 R = 15 r/min
 T = 36.80 C

Data Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii Evaluare

2.06.2013 Discomfort cauzat de Calmarea durerii Poziţionez pacientul în

alterarea muşchiului semişezând. Durerea persist
cardiac manifestat prin Administrez I fl Algocalmin
durere.

38
 Circulaţie dificitarã Pacientul sã prezinte Pregãtesc pacientul psihic. Valoarea obţinut
cauzatã de alterarea funcţiile circulatorii în Pregãtesc materialele necesare T.A. = 180/100mmH
muşchiului cardiac limite normale Execut tehnica P = 98p/min
manifestatã prin Evaluez starea la 2 în 2 R = 15 r/min
tahicardie. ore T = 36,8 0C

Alterarea constantelor Pregãtesc pacintul psihic Valorile obtinute:

biologice cauzatã de Recoltez probe Pregãtesc materialele necesare Valorile obtinute:
afecţiunea cardiacã biologice Efectuez tehnica recoltãrii  VSH = 10/23
manifestatã prin sângelui pentru:  L = 8800
modificarea acestora  VSH  Hgb = 14g%
 Globule albe  G = 109 mg‰
 Hemoglobina  U = 27 mg %
 Glicemie  A.U.=2,27m
 Uree  C = 110 mg‰
 Acid uric
 Colesterol
Dificultate de a se Pacientul sã fie Chestionez pacientul cu privire Este alimentat
alimentaţie cauzatã de alimentat corespunzãtor la preferinţele sale alimentare. corespunzãtor
impotenţa funcţionalã Selectez alimentele în limita
impusa de boalã regimului hiposodat şi
manifestat prin alimentaţie hipocaloric impus de boalã.
deficitarã. Ajut pacientul sã mânãnce.

Alterarea integritãţii Pacientul sã aiba un Se vor evita discuţille cu voce Pacientul are un m
psihice cauzatã de efectul mediu favorabil tare, vizitarea în grup şi vizitele favorabil
bolii manifestatã stãri de psihologic lungi. Evitarea comunicãri
anxietate şi afazie veştilor neplãcute.
3.06.2013 Circulaţie dificitarã Pacientul sã prezinte Valrile obtinute:
cauzatã de alterarea funcţiile circulatorii în Pregãtesc pacientul psihic T.A. = 180/90 mm H
muşchiului cardiac limite normale Pregãtesc materialele necesare P = 80 p/min
manifestatã prin tahicardie Evaluez starea la 24 ore Efectuez tehnica R = 15 r/min
T = 37.60C

Dificultate de a se Pacientul sã fie Chestionez pacientul cu privire Este alimentat

alimentaţie cauzatã de alimentat corespunzãtor la preferinţele sale alimentare. corespunzãtor
impotenţa funcţionalã Selectez alimentele în limita
impusa de boalã regimului hiposodat şi
manifestat prin alimentaţie hipocaloric impus de boalã.
deficitarã. Ajut pacientul sã mânãnce
.

Dificultate de a elimina Pacientul sã elimine Administrez un aport de 2 litri Eliminã normal

cauzatã de imobilizare normal de lichide / zi.
temporalã manifestatã prin Administrez I tb. Dulcolax / zi
constipaţie.

39
 Alterarea integritãţii fizice Pacientul sã prezinte o Schimbarea lenjeriei de pat. Pacientul are o i
cauzatã de efectul bolii igienã corespunzãtoare Ajutarea şi susţinerea corespunzãtoare
manifestatã prin igiena pacientului în activitatea de
necorespunzatoare igienã corporalã

Alterarea integritãţii Pacientul sã aiba un Se vor evita discuţille cu voce Pacientul are un m
psihice cauzatã de efectul mediu favorabil tare,vizitarea în grup şi vizitele favorabil
bolii manifestatã stãri de psihologic lungi. Evitarea comunicãri
anxietate şi afazie veştilor neplãcute.
Circulaţie dificitarã Pacientul sã prezinte Pregãtesc pacientul psihic Valori obtinuţe:
cauzatã de alterarea funcţiile circulatorii în Pregãtesc materialele necesare T.A. = 179/90 mm H
4.06.2013 muşchiului cardiac limite normale Efectuez tehnica P = 78 p/min
manifestatã prin tahicardie Evaluez starea la 24 ore R = 18 r/min
T = 37.70C

Dificultate de a se Chestionez pacientul cu privire

alimentaţie cauzatã de Pacientul sã fie la preferinţele sale alimentare. Este alimentat
impotenţa funcţionalã alimentat corespunzãtor Selectez alimentele în limita corespunzãtor
impusa de boalã regimului hiposodat şi
manifestat prin alimentaţie hipocaloric impus de boalã.
deficitarã. Ajut pacientul sã mânãnce.
Pacientul sã prezinte Schimbarea lenjeriei de pat. Pacientul are o i
Alterarea integritatii fizice tegumente intacte pe Ajutarea şi susţinerea corespunzãtoare
cauzatã de efectul bolii toatã perioada pacientului în activitatea de
manifestatã prin igiena imoblizãrii igienã corporalã
necorespunzatoare

Dificultate de a elimina Administrez un aport de 2 litri

cauzatã de imobilizare Pacientul sã elimine de lichide / zi. Eliminã normal
temporalã manifestatã prin normal Administrez I tb. Dulcolax / zi
constipaţie.

Alterarea mobilitãţii fizice Pacientul sã-şi recapete

Poziţionarea în semişezut. Reuşeşte sã-şi reca
cauzatã de deficitul motor independenţa de Mobilizez pacientul la 2 ore mobilitatea
manifestatã prin impotenţã mişcare Efectuez masaj al membrelor
funcţionalã timp de 10 minute.
Supravechez mişcãrile active.
Dificultate de a se odihni Pacienrul sã aibe un Aerisesc salonul, reglez o Obiectiv realizat.
cauzatã de anxietate somn liniştit,odihnitor temperaturã optimã. Stabilesc Pacientul are un som
manifestatã prin insomnia pe perioada internãrii un program de somn. odihnitor
Administrez I tb. Diazepam / zi

40
 Circulaţie dificitarã
15.06.2013 cauzatã de alterarea
muşchiului cardiac
manifestatã prin tahicardie
Alterarea integritatii fizice
cauzatã de efectul bolii
manifestatã prin igiena
necorespunzãtoare
Dificultate de a se
alimentaţie cauzatã de
impotenţa funcţionalã
impusa de boalã
manifestat prin alimentaţie
deficitarã.
Alterarea mobilitãţii fizice
cauzatã de deficitul motor
manifestatã prin impotenţã
funcţionala
Circulaţie dificitarã
cauzatã de alterarea
16.06.2013 muşchiului cardiac
manifestatã prin tahicardie
Dificultate de a se
alimentaţie cauzatã de
impotenţa funcţionalã
impusa de boalã
manifestat prin alimentaţie
deficitarã.
Alterarea integritatii fizice
cauzatã de efectul bolii
manifestatã prin igiena
necorespunzãtoare
Alterarea integritãţii
psihice cauzatã de efectul
bolii manifestatã stãri de
anxietate şi afazie
Alterarea mobilitãţii fizice
cauzatã de deficitul motor
manifestatã prin impotenţã
funcţionala
Pacientul sã prezinte Pregãtesc pacientul psihic Valori obtinute:
funcţiile circulatorii în Pregãtesc materialele necesare T.A. = 179/90 mm H
limite normale Efectuez tehnica P = 63 p/min
Evaluez starea la 24 ore R = 16 r/min
T = 36,4 0C
Pacientul sã prezinte Schimbarea lenjeriei de pat. Pacientul are o i
tegumente intacte pe Ajutarea şi susţinerea corespunzãtoare
toatã perioada pacientului în activitatea de
imoblizãrii igienã corporalã
Chestionez pacientul cu privire Este alimentat
Pacientul sã fie la preferinţele sale alimentare. corespunzãtor
alimentat corespunzãtor Selectez alimentele în limita
regimului hiposodat şi
hipocaloric impus de boalã.
Ajut pacientul sã mânãnce.
Poziţionarea în semişezut.
Pacientul sã-şi recapete Mobilizez pacientul la 2 ore Reuşeşte sã-şi reca
independenţa de Efectuez masaj al membrelor mobilitatea
miscare timp de 10 minute.
Supraveghez mişãrile active.
Pacientul sã prezinte Pregãtesc pacientul psihic Valori obtinuţe:
funcţiile circulatorii în Pregãtesc materialele necesare T.A. = 140/90 mm H
limite normale Efectuez tehnica P = 68 p/min
Evaluez starea la 24 ore R = 1 r/min
T = 36.70C
Selectez alimentele în limita Este alimentat
Pacientul sã fie regimului hiposodat şi Corespunzãtor
alimentat corespunzãtor hipocaloric impus de boalã.
Ajut pacientul sã mânãnce.
Pacientul sã prezinte Schimbarea lenjeriei de pat. Pacientul are o i
tegumente intacte pe Ajutarea şi susţinerea corespunzãtoare
toatã perioada pacientului în activitatea de
imoblizãrii igienã corporalã
Pacientul sã aiba un Se vor evita discuţille cu voce
mediu favorabil tare,vizitarea în grup şi vizitele Pacientul are un m
psihologic lungi. Evitarea comunicãri favorabil
veştilor neplãcute.
Poziţionarea în semişezut.
Pacientul sã-şi recapete Mobilizez pacientul la 2 ore Reuşeşte sã-şi reca
independenţa de Efectuez masaj al membrelor mobilitatea
miscare timp de 10 minute.Supraveghez
mişãrile active.
Foaie de temperatură
41
 Nume C. Prenume D.. Anul 2013
Luna Iunie Nr. Salon 12 Nr. Pat 2

ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Zile de boala 1 2 3 4 5
R T. Pu Te D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D
es A ls m
p p

3 30 16 41
0
5 0

3 25 14 40
0
0 0

2 20 12 39
0
5 0

2 15 10 38
0
0 0

1 10 80 37
0
5

1 5 60 36
0
0

42
 Externarea

Pacientul C. D., internat pe data de 12.06.1013 pe secţia Cardiologie

cu o senzaţie de arsură, de greutate retrosternală ce iradia în toracele anterior
şi care dura de peste 30 minute, este diagnosticat cu Infarct Miocardic
Acut.Pe parcursul internării nu au apărut complicaţii iar pacientul a urmat
urmatorul tratament:
 Algocalmin - III fl.
 Aspirina - 8 tb.
 Diazepam - 2 tb.
 Xilina 1% - 200mg
 Glucoza 5% - 100 ml
S-au efectuat urmatoarele investigatii de laborator:
 VSH= 15/23
 C = 310 mg/dL
 TGO = 83 U/L
 TGP = 34 U/L
 U = 34 mg/dL
 A.U. = 3,50 mg%

Pe data de 16.06.2013 pacientul se externează cu stare generală ameliorată

următoarele cu recomandări:
 Repaus la pat 10 zile
 Sa evite cafea, alcool
 Sa evite situaţiile stresante
 Regim alimentar hiposodat şi hipocaloric
 Respecatrea tratamentului

43
 Dupa repaus, efectuarea mişcarilor uşoare supravegheat
 Revenirea la control peste 20 zile

44
 BIBLIOGRAFIE

1. American Heart Association - Factorii de infarct, Dallas 1995Manual de medicină

internă pentru cadre medii, Borundel
2. Ed. Med. Buc. 1979 E bine să ştii! – Dr. Leonard Azamfirei, Ed. „Viaţă şi
sănătate”, Buc. 2003BRUCKER J. (sub. redacţie.), -
3. . Medicina Internă (Voi. I şi II) - Ed. Med. Buc. 1980
4. Anatomia si fiziologia omului, I.C.Petricu, I.C.Voiculescu,editura
Medicala 1964
5. Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes, editura Medicala ,2002
6. Enciclopedia tulburarilor cardiace,Dr. Gabriel Khan,Dr. Henry J.L.
Marriot, editura Z, 1998
7. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Nursing-INGRIJIRI-
GENERALE-ACO47.php
8. http://www.scribd.com/doc/37288490/Proceduri-de-Nursing
9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Infarct_miocardic
10.http://currentnursing.com/nursing_theory/Henderson.html

45