VATRA CHIOREANĂ

Revista Ţării Chioarului

Numărul 13 | Anul XIV | August 2019 | Copalnic-Mănăştur

ETHNOLOGICA
2019
 MuLŢuMIRI
V A T R A˘ Pentru publicarea aceastui număr al Revistei VATRA
CHIOREANA
CHIOREANĂ ne-am bucurat de colaborarea şi sprijinul mai
Colegiul de redacţie multor instituţii din judeţul Maramureş, spre a le putea oferi
cititorilor o revistă cât mai consistentă şi mai diversificată, în-
Redactor-şef: Emanuel LUCA cercând, ca de fiecare dată, să conturăm o oglindă a Ţării
Chioarului. Vă mulţumim pentru întregul sprijin acordat!
secretar de redacţie: Rodica MONE
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş
(dr. Viorel RUSU; dr. Dan POP; dr. Marius ARDELEANU,
Redactori:
drd. Ioan BOTIŞ; dr. Marius CÂMPEANU, Lucia POP)
Gavril ARDUSĂTAN,
Alexa Gavril BÂLE Biblioteca Judeţeană „petre Dulfu” Baia Mare
Dana GAGNIUC-BUZURA
(dr. Teodor ARDELEAN)
Vasile MIHALCA
Daniel CHIRA Centrul universitar Nord din Baia Mare -
Facultatea de Litere din Baia Mare
Corectura: Rodica MONE (dr. Ioan-Mircea FARCAŞ, dr. Delia SUIOGAN, dr. Liliana VOŞ,
pr. dr. Ioan TÎMBUŞ, dr. Ioan GHERGHEL, dr. Petru DUNCA)
Coperta: Marin GIURGIU (coperta I - panosferă
Biserica de lemn din Plopiş); Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă populară Maramureş
Emanuel LUCA (coperta IV - După-amiaza bunicilor: (drd. Monica MARE, Janeta CIOCAN)
Rozalia şi Petre Florian din Preluca Veche)
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi promovarea
Asociaţia A.R.I.p.I.: Laura MIHALCA Culturii Tradiţionale „LIVIu BORLAN” Maramureş
Editura Ethnologica: Ştefan MARIŞ (dr. Ştefan MARIŞ, drd. Florin-Vasile POP, Andreea LUPŞE,
Marius MARIAN, Corina Isabella CSISZÁR, Florin AVRAM,
Director fondator: Vasile DRAGOMIR Nicolae SCHEIANU)

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş

(dr. Ioan MARCHIŞ, dr. Aura PINTEA)

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Baia Mare

Revista (Marius CRĂCIUN, Rodica MONE, Ioan ŢIPLEA)
VATRA CHIOREANĂ
este editată de către: Şcoala gimnazială Copalnic-Mănăştur
(Ioan POP, Emilia LUPŞA, Oana CHIRA, Ioana ROMAN)
AsOCIAŢIA „A.R.I.p.I.”
Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Baia Mare
Asociaţia Râureana – Iniţiativă, Perspectivă, Inovaţie
şi
(Adrian BOTA)

EDITuRA ETHNOLOgICA parohia greco-Catolică Copalnic-Mănăştur

CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI
PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE „LIVIU BORLAN”
MARAMUREŞ
cu sprijinul:
Consiliului Local şi primăriei
COpALNIC-MĂNĂŞTuR;
Consiliului Local şi primăriei gROŞI;
Consiliului Local şi primăriei ŞIŞEŞTI.
(pr. Gheorghe MIHNEA)
Consiliul Local şi primăria Comunei Copalnic-Mănăştur
(Primar Vasile MIHALCA, Viceprimar Vlad COSTIN,
consilierii locali, echipa administrativă).
primăria Comunei groşi
(Primar Florin BOLTEA, Viceprimar drd. Gavril ARDUSĂTAN)
primăria Comunei Şişeşti
(Primar Ioan Mircea TENTIŞ, Viceprimar Gavril COSTIN)

Adresa redacţiei VATRA CHIOREANĂ

437100 - Copalnic-Mănăştur, nr. 210,
Maramureş, ROMÂNIA. Mulţumim sponsorilor pentru sprijinul financiar şi dona-
tel. 0740-084852 ţiile acordate în vederea editării şi tipăririi acestei publicaţii:
mail: emanuel.luca@gmail.com
web: www.vatra-chioreana.ro
- AgREssIONE gROup

Acest număr al Revistei Vatra Chioreană - sC CETINA sRL Baia Mare

a fost tipărit cu sprijinul financiar al
Consiliului Judeţean Maramureş. - sC TRANssIM sRL

ISSN: 2247 - 7667 - sC VERsAVTRANs sRL

 VATRA CHIOREANĂ
Revista Ţării Chioarului | Numărul 13 | Anul XIV | Copalnic-Mănăştur
Noi descoperiri arheologice în Țara Chioarului.
cercetările din anul 2019
de la Sălnița – Custura Cetățele
Marius ARDELEANU | Dragoş CONŢIU | Dan POP
L
ocalitatea Sălnița (comuna Vima Mi-
că, jud. Maramureș), parte integrantă
a Țării Chioarului, este situată în sudul
județului Maramureș, în Defileul Lăpușului. Este
atestată pentru prima dată în anul 15661, însă is-
toria localității pare a fi mult mai veche.
Punctul Custura Cetățele (foto 1) se află situat
la 15 km în aval de intrarea râului Lăpuș în defileu
după localitatea Răzoare, la 1 km nord-est în linie
dreaptă de la biserica din satul Sălnița. O șa relativ
netedă leagă acest bot stâncos de celelalte înălțimi.
Locul este mărginit de Dealul Corbului la nord și
Dealul Podurile Vimei la est. Custura Cetăţele este
un pinten de deal orientat nord-est - sud-vest, îm-
prejuit pe trei laturi de râul Lăpuș, în partea sud-
vestică, Custura are în prelungire un deal numit de
localnici Cetăţeaua (374 m altitudine). Pe șaua de
legătură dintre Custura Cetăţele și Cetăţea, I. Fe-
renczi a găsit, la finele anilor 60 sau în 1971, frag-
mente ceramice cu aspect preistoric2. Cetăţeaua
este și ea mărginită pe trei laturi de Lăpuș, pantele
estică și vestică sunt mai line, iar cea dinspre nord
este abruptă. Spre sud, Cetăţeaua este continuată
de Dealul Cetăţii, deal cu mare întindere, mărginit
spre est de Lăpuș și spre sud de locul numit Sub
Coastă și Dealul Pogor.
Josef Kádár, în 1903, în monografia Szolnok-
Dobokavármegye monographiája, menţionează cu
referire la aceste locuri: în 1864 „Dealu cseteczi,
hegy, egykor vár” (Dealu ceteţii, munte, odinioară
cetate), iar în 1898 toponimele „Csetecze” (Ceteţe)
și „Cseteczele dealu” (Dealu Ceteţele)3.
Locurile menţionate de Josef Kádár au fost
investigate ulterior de István Ferenczi în cadrul
unui proiect de identificare și cartare a turnurilor
5
de pază și semnalizare romane din zona Someșului
Mare, la finalul anilor ´60 ai secolului trecut, când
acesta vizitează și această zonă. Pe șaua de legătură
dintre Custura Cetăţele și Cetățea, cercetătorul clu-
jean a descoperit câteva fragmente ceramice
mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, a-
preciate ca fiind preistorice4, sugerând astfel o lo-
cuire mai veche în zonă.
În decursul anului 2013, în lunile mai și iunie,
membri ai Clubului de Speologie Montană Baia
Mare (Ioan Pop, Viorel Coroianu, Leon Lazăr,
Traian Minghiraș și Alexandru Mureșan), îm-
preună cu Carol Kacsó (arheolog) și Zamfir
Şomcutean (Muzeul Județean de Istorie și Arheo-
logie Maramureș) vizitează zona, în vederea veri-
ficării informaţiei cu privire la existenţa unui zid
din blocuri de piatră. Cu prilejul acestor cercetări
se realizează și o hartă a Custurii Cetățele cu am-
plasarea zidului de piatră și a platformei (autor
Alexandru Mureșan; foto 2) și un profil al zidului
de piatră de pe Custura Cetățele (autor Zamfir
Şomcutean; foto 3). De asemenea, se fac unele
observații privind structura celor trei porțiuni de
zid vizibile atunci și se constată faptul că zidul este
„construit din blocuri de calcar dolomitic parțial
fasonate, fără mortar”5. În cursul acestor cercetări
nu au fost descoperite alte tipuri de vestigii arheo-
logice.
Cu ocazia unei periegheze efectuată la Custura
Cetățele, în luna octombrie 20186, au fost descope-
rite, la suprafaţă, pe pantele nord-estică, estică și
sud-vestică, mai multe fragmente de oase de ani-
male (foto 4), fragmente ceramice specifice epocii
târzii a bronzului (foto 5) și perioadei medievale
(secolele XIII-XIV p.Chr.; foto 6/2). Tot cu
 VATRA CHIOREANĂ
Foto 1. Custura Cetățele văzută de pe Piatra Cerbului (foto: Vlad Roman 2018).
această ocazie s-a constatat că zidul, vizibil pe o
lungime de aproape 100 m (foto 7), a fost în ve-
chime prins cu mortar, acesta păstrându-se azi
doar în anumite porţiuni (foto 6/1).
Î
n luna iulie a acestui an (2019), în pe-
rioada 22-28 iulie, Muzeul Judeţean de
Istorie și Arheologie Maramureș a iniţiat
un proiect de cercetare ce are ca scop investigarea,
prin cercetări de suprafaţă și sondaje, a zonelor cu-
noscute azi ca Dealu Cetăţii, Cetăţea, și Custura
Cetățele. În campania arheologică din 2019 cerce-
tările s-au concentrat pe Custura Cetăţele și a avut
ca principale obiective stabilirea stratigrafiei sitului,
identificarea unor complexe arheologice și confir-
marea existenţei unui eventual sistem de fortifica-
ţie din epoca medievală. Colectivul de cercetare a
fost alcătuit din Marius Ardeleanu și Dan Pop7,
iar fondurile au fost asigurate de muzeul băimă-
rean.
Zona aleasă pentru efectuarea sondajului ar-
heologic este situată în capătul estic al platoului,
pe a doua terasă, într-o zonă neîmpădurită de pe
Custură (foto 8). În acest sector zidul nu era vizibil,
cercetarea arheologică urmând să confirme sau nu
6
existența lui. La suprafață, în această zonă, au fost
descoperite câteva fragmente ceramice și două
piese din fier. De asemenea, pe buza terasei și pe
panta ei se puteau observa câteva pietre mai mari
ce sugerau existența unui posibil zid sau întăritură
din piatră. Pornind de la aceste descoperiri și
observații, s-a trasat o secțiune denumită conven-
țional SI, cu dimensiunile de 2 x 5,5 m, orientată
nord-vest – sud-est (foto 9).
După curățarea zonei, într-o primă etapă a
cercetării arheologice a avut loc îndepărtarea stra-
tului vegetal, curățarea pietrelor și realizarea unor
fotografii pentru documentare. Apoi, folosindu-se
unelte specifice în cercetarea arheologică (hârleț,
târnacop, lopată, șpaclu, mătură și pensulă), s-au
îndepărtat succesiv straturile de pământ și umplu-
tură în jumătatea superioară și s-au curățat pietrele
în jumătatea inferioară a secțiunii (foto 10). După
documentare, pietrele care se aflau în poziție se-
cundară, cele căzute pe panta dealului au fost în-
lăturate până la stânca nativă și până la apariția
zidului din piatră. Acesta avea o grosime de apro-
ximativ 1 m, era puternic erodat și alcătuit din pie-
tre locale de dimensiuni mai mici, unele prinse cu
mortar (foto 11).
 VATRA CHIOREANĂ
Foto 2. Hartă a Custurii Cetățele cu amplasarea zidului de piatră
și a platformei (după Kacsó et alii 2013).
În jumătatea superioară a secțiunii (partea de
deasupra zidului) săpătura a fost adâncită până la
0,50 m, până la stânca nativă (foto 12). În două
straturi distincte de umplutură, de la nivelul de căl-
care actual până la stânca nativă au apărut majori-
tatea materialelor arheologice: fragmente ceramice
și oase de animale (foto 13).
Ceramica preistorică a fost descoperită atât la
suprafaţă, cât și în săpăturile arheologice efectuate
în iulie 2019. Aceasta aparţine epocii timpurii a
bronzului, cultura Coţofeni (3500-2500 î. Chr., fo-
to 14), respectiv epocii târzii a bronzului, cultura
Suciu de Sus (a doua jumătate a mileniului II
î.Chr.).
Majoritatea fragmentelor ceramice aparținând
perioadei evului mediu (a doua jumătate a secolu-
lui XIII – prima jumătate a secolului XIV p.Chr.)
sunt lucrate la roată, dintr-o pastă semifină având
o ardere inoxidantă. Unele dintre aceste vase au un
decor realizat din linii drepte paralale sau o linie
și/sau mai multe în val. Din păcate, starea lor frag-
mentară nu permite decât întregirea parțială a lor.
Printre piesele deosebite descoperite în cam-
pania din 2019 la Sălniţa, Custura Cetăţele, se afla
un pinten de fier din categoria celor cu rozetă,
acesta este într-o stare bună de conservare, lip-
sindu-i rozeta (foto 15). Braţele pintenului au sec-
7
ţiunea ovală cu grosimea de 0.6 cm şi lungimea de
11 cm, prezentându-se sub forma unui arc frânt.
Tija este despicată pe toată lungimea ei şi prezintă
în capăt două perforaţii în care era fixată cu ajuto-
rul unei tije-rozetă. După dimensiunea tijelor, ro-
zeta putea să aibă un diametru de maxim 3 cm.
Cele două perforaţii pentru curelușă sunt rotunde
și au diametrul de 0.8 cm. Alexander Ruttkay în-
cadrează acest pinten în tipul C, datat între a doua
jumătate a secolului XIII și prima jumătate a se-
colului XIV p.Chr.8. După tipologia elaborată de
Györfi Zalán, pintenul descoperit de noi se înca-
drează în tipul Aa1, acesta fiind cel mai popular
din Transilvania în perioada mai sus amintită9.
În paralel cu săpăturile arheologice, colectivul
șantierului a întreprins câteva cercetări de supra-
faţă în vecinătatea Custurii Cetăţele, acestea au avut
menirea de a identifica așezările contemporane cu
descoperirile arheologice din anii 2018-2019 de pe
Custură. A fost verificată, atât cât a fost posibil din
pricina terenului înierbat și în bună parte împădu-
rit, poieniţa sau șaua dintre Custura Cetăţele și Ce-
tăţea, Dealul Cetăţii, precum și două terase:
Podereiu Mare și Poderei, situate în stânga Văii Sa-
tului și în dreapta Văii Mestecănelului. În niciunul
dintre aceste locuri nu au fost găsite vestigii arheo-
logice.
 VATRA CHIOREANĂ
Foto 3. Profilul zidului de piatră
(desen Zamfir Şomcutean; după Kacsó et alii 2013).
Având în vedere importanţa acestei descope-
riri pentru istoria Chioarului și Lăpușului, Muzeul
Judeţean de Istorie și Arheologie Maramureș, prin
departamentul Arheologie, intenţionează să con-
tinue săpăturile arheologice la Sălniţa Custura Ce-
tăţele și în anii ce urmează, vizând cu precădere
întinderea și funcţionalitatea zidului de piatră
identificat, relaţia acestui sit medieval cu alte for-
tificaţii din zona imediat învecinată: Cetatea de
Piatră (Cetatea Chioarului), Cheud etc., precum
și înţelegerea condiţiilor de locuire din epoca târzie
a brozului în acest areal.
NOTE:
1
J. Kádár, Szolnok-Dobokavármegye mono-
graphiája, VI kötet , Dées, 1903, p.309.
2
I. Ferenczi, Contribuții la topografia arheologică
a văii Someșului (în sectorul Vad-Surduc), Acta Musei
Napocensis XIII, 1976, p. 44, 46, fig.1 nr.8, fig.4.
3
J. Kádár, op. cit., p. 309.
8
4
I. Ferenczi, op. cit., p. 44-46.
5
C. Kacsó, Tr. Minghiraș, Al. Mureșan, I. Pop,
Z. Şomcutean, Zidul de piatră de la Sălniţa – Custura
Cetăţelei, în: Revista Bistriţei, nr. 27, 2013, p. 106.
6
Cercetări de suprafaţă Marius Ardeleanu.
7
Echipei de cercetare i s-au alăturat Dragoș
Conțiu și Adrian Mărcuț, cărora le mulțumim pe
acestă cale. De asemenea mulțumim gazdelor noastre
din Sălniţa: doamnei Maria Mara (tanti Mariţa) și
familiei Bodea (Semida, Ioana, Ioan-Alin, Ionuţ și
Raluca) și lui Vlad Roman pentru fotografiile reali-
zate în 2018 de pe Piatra Cerbului - versant opus
Custurii Cetăţele.
8
Al. Ruttkay, Waffen und Reiterausrilstung des 9.
bis zur ersten Hälfte des 14. Jahrhunderts in der
Slowakei (II), în: Slovenska Archeológia nr.XXIV-2,
1976, p. 351.
9
Z. Györfi, Középkori tarajos sarkantyúk Erdély-
ben (13.-14. század), în: Dolgozatok az Erdélyi
Nemzeti Múzeum Érem és Régiségtárából, Koloz-
svár, nr. I (XI), 2006, p.102.
 VATRA CHIOREANĂ

Foto 4. Oase de animale Foto 5. Fragmente ceramice

descoperite la Custura Cetățele. din epoca târzie a bronzului.

Foto 6. Mortar (1) și ceramică din a doua jumătate a Foto 7. Fragmente din zidul de piatră.
secolului XIII și începutul secolului XIV p.Chr. (2).

9
 VATRA CHIOREANĂ

Foto 8. Zona aleasă

pentru cercetarea
arheologică.

Foto 10. Pietrele căzute pe pantă după curățire.

Foto 9. Secțiunea SI.

Foto 11. Zidul din

piatră prins
cu mortar.

10
 VATRA CHIOREANĂ

Foto 12. Stânca nativă.

Foto 13. Aspecte din timpul cercetărilor arheologice.

11
 VATRA CHIOREANĂ

Foto 14. Vas lucrat cu mâna. Foto 15. Pinten de fier.

Foto 16. Custura Cetățele Foto 16. Vedere dinspre Dealul Cetățeaua
văzută de pe șaua de legătură cu Dealul Cetățeaua. spre Dealul Vimii.

12
 VATRA CHIOREANĂ

gavril vAsiAC
Repere din natură: Munţii Ţibleș / 214

Cezar CUlDA
Practici de sănătate chinezești la Copalnic-Mănăștur / 217

Alina COMAN
Tabăra naţională de literatură și arte plastice ARCHEUS 2019 / 218

Alexa gavril Bâle

Dialog cu poetul Ioan Voicu / 222

Zorin DiACONesCU
Un posibil interviu despre artă și artiști cu Vasile Dragomir / 224

Dana g. BUZUrA
Imagini cu parfum de pe raftul de sus / 226

lili lAZăr
Cărare prin amintiri / 227

POeZie:
Iacob ONIGA / 229
Ioan DRAGOŞ / 230
Gelu DRAGOŞ / 231
Ionel FLORIAN / 232
Ana BISZTRICKI FLORIAN / 233
Teodor FLOREAN / 234
Mihaela IENUŢAŞ / 235
Augustin NEAGA / 236
Codina PLATON / 237
Iris-Adina MORAR / 237
Aurel POP / 238

Responsabilitatea asupra textului publicat revine în exclusivitate autorului.

Opinia editorului poate fi diferită de cea a autorului.

242