Schema 3

GRINDA DIN BETON ARMAT SIMPLU ARMATA

In acest exemplu se dimensioneaza o grinda de sectiune dreptunghiulara, (se face calculul necesarului de
armatura). Necesarul de armatura se face pentru sectiunea de la mijlocul grinzii GL din constructia definita la PASUL1.

1
Se dau:
-Med=Mc=64,41KNm-calculat in PASUL4-Calculul static- pentru
grinda GL, in camp;
-hg=400mm-calculat in PASUL2-predimensionarea elementelor;
-bg=200mm- calculat in PASUL2-predimensionarea elementelor;
-Grinda pentru un planseu peste parter-ne va ajuta sa apreciem
clasa de expunere la agenti agresivi;
-Cladire de locuit-ne va ajuta sa apreciem durata de serviciu a
constructiei;
-Rezistenta la foc REI=60’

2 Se alege (se propune):

-Calitatea betonului: Clasa minima a betonului, pentru aceasta grinda, se determina conform[1], Anexa1, tab.
1.1, fig. I.1, pag. 310,311:
Din fig.I.1, in care este reprezentata o cladire civila (asa cum este a noastra), se observa ca planseul de peste
parter este supus la o agresiune a mediului incadrata in clasa XC1;
Din[1], tabelul 1.1, pentru clasa de expunere XC1, se obtine clasa minima de beton C20/25; daca rezultatele
calculelor ce urmeaza a fi facute vor arata ca s-a ales o clasa de beton prea slaba, se va alege o clasa superioara
si se reface calculul;
Pentru aceasta clasa de beton se obtine din [1], tab.2.1, pag.37 –rezistenta caracteristica:fck=20,0 N/mm2
-Calitatea otelului : Pentru armarea acestei grinzi se poate alege ca armatura de rezistenta, pentru bare
independente(bare flexibile se mai spune) oricare din clasele de otel din tabelul 2.9, mai putin clasele S255,
S235-cunoscute sub denumirea comerciala de OB37; Se poate vedea din tabele ca unele oteluri sunt produse
in Romania, cunoscute sub denumirea comerciala de OB37, PC52, PC60, Bst500S iar altele sunt produse in tari
din UE.
Valorile rezistentei caracteristice, echivalentul limitei de curgere, cu alte cuvinte tensiunea la care o bara din
otel supusa la intindere incepe sa se subtieze(sa se gatuiasca), notate cu f yk, variaza in functie de clasa otelului
notata cu ,,S’’ si, in unele situatii, de diametrul barei;
Vom alege un otel PC60 cu diametrul intre 14-28mm care are rezistenta fyk =405N/mm2– [1], tab. 2.9; pag. 44.
 3 Se definesc situatiile de proiectare conform [1], pct. 1.7.2, -pag.25
Din cele prezentate in [1] la paragraful 1.7.2 se deduce ca o constructie, sau elementele componente
ale acesteia, trebuie proiectata in asa fel incat sa raspunda la o anumita solicitare (incarcare) ce poate sa aiba
loc in mod curent(timp indelungat) sau ocazional (intamplator, un timp limitat). Este important sa stabilim, de
la proiectare, acest lucru deoarece probabilitatea ca in perioada de exploatare a constructiei sa se intalneasca
solicitarea cea mai mare(incarcarea maxima) exact in zona in care materialul (betonul, respectiv otelul) este cel
mai slab(datorita neomogenitatii acestuia) este mai mare atunci cand timpul de actiune este mai indelungat.
Aceasta situatie este evidentiata in normele de proiectare actuale (norme bazate pe criterii probabilistice) prin
asa numitii coeficienti partiali de siguranta Υc-pentru beton si Υs-pentru otel.
Asa cum am stabilit la evaluarea incarcarilor, facuta in PASUL3, incarcarea seismica pentru grinda nu a
fost luata in considerare(asta pentru a nu complica prea mult calculul static-nu inseamna ca intr-un caz real nu
se va tine seama de aceasta incarcare). Deci nu suntem in situatia de proiectare seismica.
Convenim acum ca vom lua in exploatare masuri tehnico-organizatorice care sa impiedice aparitia de
incendii si explozii. Deci nu suntem nici in situatia extraordinara.
Convenim, de asemenea, ca pe timpul executiei sau a exploatarii nu vom incarca grinda cu utilaje,
echipamente, materiale care sa depasesca, fie valoarea incarcarii de exploatare, fie modul de distributie a
acesteia(ex. sa punem o macara fixa pentru ridicarea de material). Deci nu suntem nici situatia de proiectare
tranzitorie.
A ramas deci doar situatia de proiectare persistenta pentru care se vor stabili coeficientii Υc si Υs.

4 Se stabilesc coeficientii partiali de siguranta:

-pentru beton Υc =1.5 –pentru situatii persistente –[1],pag. 36
-pentru otel Υc =1.15-pentru situatii persistente –[1],pag.43
De asemenea, se stabileste valoarea coeficientului acc –coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata si
de modul defavorabil de aplicare a incarcarilor, pentru care normele propun valori intre 0,8-1,0. In tara noastra
SREN 1991-1 recomanda utilizarea valorii 1,0. Deci acc=1,0 –[1],pag. 36;

5 Se propune o grosime a armaturii  [mm].

sl

Grosimea armaturii flexibile nu poate fi oricat de mica (de ex.<8mm, iar la constructii din zone seismice <14) si nici
oricat de mare (ex>28mm fiind greu de manipulat)-a se vedea [1] paragraf 5.2.2.2. Alegerea unei armaturi subtiri va
conduce la un numar mare de bare, care nu vor incapea in latimea ,,bg’’ iar normele nu admit distante intre bare
<25mm. Dimpotriva alegerea unui diametru mare va conduce la un numar mic de bare si, la fel, normele nu permit
distante >200mm; Propunem sl=14mm;
6 Se determina rezistentele de calcul pentru beton si armatura:
Pentru dimensionarea elementelor de beton armat nu se opereaza cu rezistentele caracteristice ale betonului si
otelului ci cu rezistentele de calcul(de proiectare, de design in engleza-de unde vine si indicele ,,d ‘’ din expresia f cd
fyd). Acest lucru se explica prin faptul ca rezistenta caracteristica atat pentru beton cat si pentru otel se determina pe
esantioane (epruvete) prelucrate mai atent, cu personal mai calificat, pe cand la locul de punere in opera(pe santier)
conditiile sunt diferite(de ex. nu avem garantia ca toata placa este compactata uniform, ca nu sunt prea multe goluri
de aer, s.a; la fel la otel, producatorul face determinari pe un numar de bare dar nu poate fi sigur ca toate barele
livrate au exact aceleasi rezistenta la intindere. Exista o probabilitate, e adevarat, mai mica decat la beton ca unele
bare sa nu aiba rezistenta caracteristica declarata.

Rezistentele de calcul (de proiectare) se obtin prin impartirea rezistentelor caracteristice la coeficientii partiali de
siguranta determinati mai sus.
Cu aceste precizari, se calculeaza rezistentele de calcul (de proiectare) pentru beton si armatura cu relatiile
𝐟𝐜𝐤
fcd= cc 𝜸𝒄 =1,0·20/1,5=13,3[N/mm2]
𝒇𝒚𝒌
fyd= =405/1,15=352[N/mm2]
𝒔

7 Se determina grosimea stratului de acoperire, minim, cu beton c min din [1], tabelul 5.2, pag.120, in functie de
clasa de expunere si clasa structurii, conf. [1], pag. 18.
Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton se masoara de la generatoarea barei de otel la cea mai
apropiata fata a elementului de beton. In cazul nostru, pentru ca facem calculul in campul grinzii-deci armatura
este dispusa la partea inferioara . Este evident ca aceasta grosime este mai mica decat cea care s-ar masura de la
generatoarea superioara a barei la fata superioara a grinzii.
Rolul acestui strat de acoperire cu beton este multiplu:
-In primul rand asigura o protectie a armaturii impotriva coroziunii(asigura durabilitatea). Din acest punct de
vedere este nevoie sa stim cat de importanta este constructia la care ne referim deoarece nu o sa acoperim cu un
strat gros de beton o armatura dintr-o constructie care are o durata scurta de existenta (ex. constructie provizorie)
si, dimpotriva, sa acoperim cu un strat subtire de beton armatura dintr-o constructie ce trebuie sa dureze o
perioada mai idelungata(ex. un pod). De asemenea, trebuie sa se tina seama de agresiunea mediului, caracterizat
prin clasa de expunere, la care este expusa constructia. Este usor de inteles ca, in general, mediul interior al
constructiilor este mai putin agresiv decat cel exterior, cum un mediu exterior dintr-o zona uscata este mai putin
agresiv decat unul care este, cand umed, cand uscat.
In cazul nostru, conf. celor prevazute in [1], pag.18, tabel 1.1 avem de-a face cu o constructie obisnuita, clasa S 4.
Revenind la [1], tabelul 5.2, pag.120, cunoscand clasa de espunere XC1 si clasa structurii S 4 rezulta ca stratul minim
de acoperire cu beton cmin,dur=15mm;
-In al doilea rand asigura transferul efortului de intindere de la armatura spre beton. Din acest punct de vedere
este evident ca un strat prea subtire nu o sa aiba aceasta capacitate de transfer. De aceea normele [1] si nu numai,
prevad in tab.5.1 la rubrica –bare independente, cazul nostru, cmin,b>sl=14mm ;
-In al treilea rand acest strat de acoperire cu beton trebuie sa asigure o protectie suficienta impotriva
temperaturilor ridicate provocate de incendiu(rezistenta la foc REI).
Din analiza celor de mai sus se observa ca stratul minim de acoperire cu beton trebuie sa fie cmin= cmin,dur=15mm.
 8 Se stabileste toleranta privind stratul de acoperire C tol conform [1] pct. 5.1.1.2, pag.121.

Deoarece la executie acest strat de acoperire minim poate fi alterat in sensul ca s-ar putea reduce, sa zicem,
accidental, prin deformarea barei de armatura datorita greutatii proprii a muncitorilor care, in mod inevitabil in
timpul betonarii placii, calca pe bara. In consecinta armatura s-ar putea situa, fata de marginea inferioara a placii, la
10mm in loc de 15mm cat ar fi necesar(deci, iata ca, armatura ar fi mai expusa la coroziune decat prevad normele
si deci constructia ar avea o durabilitate mai scazuta-in loc de 50 de ani, doar 40 de ani ). Pentru a se evita o astfel
de situatie, normele de proiectare SREN 1992-1 si nu numai, prevad ca inca de la proiectare sa se aiba in vedere o
valoare mai mare a stratului de acoperire, prin adaugarea la stratul minim a unei grosimi suplimentare Ctol
asigurand in acest fel toleranta necesara unei executii neingrijite. Aceasta toleranta variaza intre 0-10mm in functie
de exigentele avute in vedere la executie. De obicei pentru lucrari executate in conditii de santier se adopta Ctol
=10mm.Vom adpta si noi Ctol =10mm.

9 Se calculeaza stratul de acoperire nominal C nom:

Cnom=Cmin+Ctot=15+10=25mm

10 Se calculeaza distanta de la fata betonului la centrul de greutate al armaturii d1=a eff

𝐬𝐥
d1=aeff=Cnom+ 𝟐
=25+14/2=32mm

11 Se compara a eff cu amin pentru rezistenta la foc impusa conf.[1]-tab. 6.3 pag. 199.
Pentru ca temperatura provocata de incendiu sa nu afecteze rezistenta armaturii este necesar ca stratul
de acoperire cu beton sa aiba o anumita grosime pentru a atenua inluenta acesteia. Normele[1] stabilesc
grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton in functie de rezistenta la incendiu(REI) exprimata in
minute.
In caseta 1 s-a stabilit ca aceasta grinda trebuie sa reziste la foc min.60’. Din tab.6.3. se deduce ca pentru
a asigura aceasta rezistenta la foc, pentru latimea bg=200mm, ar fi necesar amin=30mm; Aceasta valoare
este mai mica decat cea efectiva aeff=32mm calculata in caseta 10. Inseamna ca stratul de acoperire
preconizat de 32mm va indeplini si rolul de izolare la foc.

12 Se determina inaltimea utila a sectiunii:

d=hg-max(amin,aeff)=400-max(30,32)=400-32=368mm
13 Se calculeaza coeficientul ,,µ’’ denumit moment redus: De ce este denumit moment
redus? Deoarece fractia are la numarator momentul de dimensionare(de proiectare) masurat
in [N·mm] iar la numitor observam, daca analizam unitatea de masura, ca avem tot un
moment[mm·mm2·N/mm2=N·mm], doar ca este momentul pe care il poate prelua betonul. O
sectiune din beton armat poate ceda in doua moduri:
-prin cedarea (intrarea in curgere) armaturii dispusa in zona intinsa;
-prin cedarea(stivirea) betonului din zona comprimata;
Normele SREN1992-1, si nu numai, cer ca sectiunile sa fie astfel proiectate incat cedarea lor
sa se faca dupa primul mod(sa cedeze prima data otelul si apoi betonul), asta fiindca cel de-al
doilea mod de cedare este unul brusc, neavertizant, fragil.
Realizarea acestui mod de cedare este asigurat prin limitarea valorii acestui coeficient in
raport de calitatea otelului folosit la armare(in orice caz µ<µlim≈ 0,5).
Cunoastem:
Med=Mc1=64,41KN·m=64,41·106 N·mm; bg=200mm; d=368mm; fcd=13,3N/mm2
Calculand rezulta:
𝑴
=𝒃∗𝒅𝟐𝒆𝒅𝒇 =64,41·106/200·(368)2·13,3=0,179
𝒄𝒅
𝑖𝑎𝑟:  = 0,390 –pag.55, alin.3-pentru otel PC60;

14 Se verifica daca: NU
Se armeaza
<lim, pentu beton de clasa< C50/60 dublu
si otelul ales. (vezi schema2 )
Pag.55

DA

15 Se determina  prin interpolare in functie de .,utilizand [1], tabelul 35.a, pag. 56.
Rezulta =0,1876.
Acelasi rezultat se obtine si printr-un calcul analitic pe baza relatiei: =1-(1-2µ)1/2

16 Se calculeaza aria de armatura necesara:

𝒇𝒄𝒅
Asl,nec=·b·d· [mm2]=0,1876·200·368·13,3/352=522mm2=5,22cm2
𝒇𝒚𝒅
 17 Se alege numarul de bare necesar din [1], tabelul XVI.1 -pag. 377
Din tabelul XVI.1 rezulta ca pentru a acoperi cei 5,22cm2 sunt necesare 4 bare de sl=14mm care
insumeaza Asl,eff=6,16cm2; se poate alege si o alta armare, de ex. 114+216; Atunci ar fi
Asl,eff=1,54+4,02=5,56cm2; A doua varianta este ceva mai economicoasa.
Conform conditiilor constructive, distanta maxima dintre bare Shmax=200 mm care, cu siguranta
este indeplinita deoarece toata latimea grinzii, b g , este de 200mm. Mai trebuie verificata si conditia ca
distanta Sh dintre bare sa fie mai mare decat distanta minima Sh,min. Sh,min=max.[ sl si (ag+5)], in care ag
este diametrul maxim al agregatului utilizat la beton. Propunem ca ag=16mm.
Cu aceste date Sh,min=max.(14 si 21mm); Deci Sh,min=21mm.
Pentru prima posibilitate de armare distanta dintre bare este Sh=(bg-2cnom-4·sl)/3=(200-2·25-
4·16)/3=(200-50-64)/3=86/3=28mm> Sh,min=21mm; A doua varianta de armare duce la o distanta mai mare
si va permite trecerea mai usoara a betonului printre bare .

18 Se stabileste aria armaturii pe cealalta directie parcurgand aceleasi etape;

Modul de asezare a armaturii rezultate din calculele facute pana aici este aratat in figurile 13, 14 de mai jos.

Fig.13. Dispunere armatura Fig.14. Deformata grinzii si dispunerea armaturii in lung

OBS. Cea mai mare parte din succesiunea de operatii, prezentata detaliat aici, va putea fi utilizata si in cazul exemplului
pe care il vom parcurge pentru ,,DIMENSIONAREA SECTIUNILOR DUBLU ARMATE’’