D E MERS D E I N T ER OGA R E Ș I P ROB LEMATIZARE A 

SITUAȚIEI
G RUP U R I LOR VU L N ERA B I L E, Î N S PECIAL D E ETNIE ROMĂ,
DI N   COM U N I TĂȚ I L E MIC URB ANE

MASKAR, o punte
« »
În limba romani, maskar înseamnă între. Pentru demersul nostru, maskar înseamnă o punte între două lumi
și două culturi ce co-abitează de peste jumătate de mileniu în Lunca Dunării: cea română și cea romani.

În Țara Românească, primele comunități de romi sunt semnalate la sfârșitul secolului al XIV-lea, provenind din
Imperiul Bizantin. Împreună cu tătarii, romii devin robi ai mănăstirilor, ai boierilor, dar și ai statului. Asimilarea
comunității rome s-a datorat și unui interes demografic al domnitorilor români, datorat densității reduse a
populației în câmpia dunăreană. Țările Române abolesc sclavia în 1856, fiind ultimele din Europa
care eliberează romii.

Cele peste șase secole de prezență a etniei rome în sudul României au produs un patrimoniu material și
imaterial bogat, precum și o cultură complexă.

Cunoașterea și înțelegerea acestei culturi, promovarea diversității culturale și construc-ția identității locale pe
baza acestora sunt fundamentale pentru o dezvoltare cât mai armonioasă și solidară a comunităților din
Câmpia Română.

Aceasta este provocarea pe care proiectul Maskar și-o asumă în două orașe teleormănene:
Alexandria și Turnu-Măgurele!

Scopul prezentului document este să expliciteze intervenția Maskar din 2015 – 2016 din cele două comunități
teleormănene pentru a facilita preluarea și adaptarea demersului de către alți actori culturali și comunitari. În
acest sens, documentul detaliază diversele activități pe care echipa Maskar le-a realizat pe parcursul a 18 luni,
dar și cele mai importante provocări și lecții învățate.

ACTO R II
Maskar a fost demarat din dorința Asociației T.E.T.A
de a continua și complementa intervențiile culturale
din Alexandria, începute în 2006 prin Festivalul
Național de Teatru Tânăr IDEO IDEIS, pentru a pune
arta în general și teatrul în special în slujba dialogului
intercultural și a solidarității locale. Înființată în
2006, T.E.T.A promovează educația alternativă,
dezvoltarea personală a tinerilor și adulților prin
intermediul instrumentelor artistice și își propune să
revitalizeze cultural comunitățile mici urbane în care-
și desfășoară proiectele.
Intervenția Maskar din Alexandria a fost replicată în
Turnu- Măgurele cu sprijinul sociației de dezvoltare
comunitară URBANIUM Turnu-Măgurele.
Asociația pentru Drepturile Omului (ADO) s-a
alăturat demersului Maskar pentru a valoriza prin
intermediul teatrului colaborarea dintre diferite
comuntăți
sub-reprezentate și artiști implicați în schimbarea
socială.
REPER21 (Rețeaua Europeană pentru Promovarea
unei Economii Responsabile) a asigurat coerența
Maskar cu principiile dezvoltării durabile și și-a adus
aportul teoretic privind valorile de solidaritate,
responsabilitate socială și dialog intercultural.

Dincolo de parteneriatul organizațional, Maskar a reunit o paletă largă de persoane

cu competențe și interese complementare:
• În Alexandria:
Lavinia Cioacă, managerul
proiectului, critic de film;
Carmen Dumitrescu, manager
cultural; Andreea Borțun,
scenarist, co-director Ideo
Ideis; Alexandru Ion, actor,
co-director Ideo Ideis; Silvia
Guță, psiho-terapeut; Mircea
Postelnicu și Vlad Purdel,
actori și traineri dezvoltare
personală; Cristi Tăbăcitu,
specialist IT; Adriana Guță,
designer grafic; Cătălin
Borțun, istoric.
• În Turnu-Măgurele:
Elena Șerbănescu,
coordonator local, profesor de
limba română; Sonia Soare,
mediator social, reprezentant
al romilor în cadrul Primăriei;
Ana Pălăduș, activist și
inițiator al demersului
URBANIUM Turnu-Măgurele;
Roxana Albișteanu, cercetător
economist; Bogdan Alexandru
Jitea, istoric.
• În București:
• echipa ADO: Katia Pascariu,
coordonator de proiect, actriță;
Mihaela Michailov, dramaturg;
Radu Apostol, regizor; Jak
Neumann, muzician; Viorel
Cojanu, actor; Gabi Albu,
scenograf ; Elena Găgeanu,
video;
• echipa REPER21: Bogdan
Gioară, coordonator de
proiect, politolog și fondator
al REPER21; Oana Georgiana
Marin, sociolog;
• artiști independenți:
Mihaela Cîmpeanu, artist
plastic; Ionuț Dulămiță,
pictor și jurnalist; Ileana
Gabriela Szasz, artist video;
Vlad Dumitrescu, fotograf.

Pe de o parte, lucrul într-o echipă atât de complexă a permis aprofundarea transdisciplinară și pluri-artistică
a problematicii discriminării, a solidarității și a dialogului intercultural, în special în comunitățile mici urbane.
Pe de altă parte, demersul Maskar a subliniat provocările cu care se confruntă echipele largi de artiști și
activiști, în special cele care nu au mai lucrat în trecut împreună, atunci când trebuie dezvoltate intervenții
în comunități clar delimitate și privind categorii defavorizate cunoscute la nivel «teoretic». Astfel, «lucrul
împreună» în Maskar a însemnat, pentru toți membrii echipei, un proces constant de învățare experiențială,
de la egal la egal, cu și prin reprezentanții «minorităților» și «majorității» din comunitățile vizate.

C ĂL ĂTOR IA
Maskar și-a propus un proces complex de intervenție culturală
comunitară pornind de la realitățile de pe teren din Turnu-Măgurele și
din Alexandria. Cele două comunități de intervenție au în comun nu doar
apartenența geografică (județul Teleorman), dar și o serie de probleme
structurale: dezindustrializarea masivă după anii ’90 și incapacitatea de
revitalizare economică, ceea ce a generat o scădere dramatică a locurilor
de muncă disponibile; migrația populației tinere spre centre urbane
importante, aspect care a slăbit capacitatea comunităților de a inova
social și a vulnerabilizat țesuturile sociale; reducerea până la dispariție a
activităților cultural-artistice și transformarea în ruină a spațiilor aferente
(case de cultură, cinematografe); pauperizarea locuitorilor, în special a
celor aparținând categoriilor defavorizate (minorități etnice, în particular
romi, persoane cu handicap, mame singure etc). Aceste fenomene au
dus la o restrângere demografică și la o încetinire a dezvoltării celor două
spații urbane, fenomen cunoscut în literatură sub numele de „shrinking
cities” („orașe care se contractă”). De altfel, situația celor două orașe din
Teleorman este reprezentativă pentru întreaga țară: „Dacă «economia
de piață» s-a instalat, de bine, de rău, în România, ea este concentrată în
cîteva din marile orașe ale țării. Pe partea cealaltă se află tranziția ratată
a orașelor mici și mijlocii. Cam 60% dintre ele și- au pierdut peste 20% din
populația lor în anii de tranziție. Multe dintre ele au devenit versiunea 2.0
a «locului unde nu s-a întâmplat nimic»” (Vintilă Mihăilescu, antropolog).

Fenomenul de restrângere al spațiilor urbane românești nu trebuie însă

analizat strict ca un fenomen negativ. Din contră, restructurările prin
care trec aceste orașe pot crea contexte dintre cele mai favorabile
de regândire participativă a spațiului, a proceselor comunitare și de
redescoperire a „ethos”-ului urban. Aceste contexte trebuie însă hrănite
de comunități locale solidare, deschise, incluzive și empatice. Maskar
și-a propus să pună bazele unui dialog comunitar ce chestionează
stereotipuri, distruge prejudecăți, mai ales etnice, ne încurajează să ne
cunoaștem mai bine trecutul, să înțelegem importanța solidarității și
empatiei în defavoarea spiritului competitiv și mercantilist, pentru a
deveni astfel capabili să ne construim reziliența comunitară.

Cunoașterea realităților de pe teren din Turnu- proiect. Susținerea celor două primării locale a
Măgurele și Alexandria a fost posibilă prin cele transmis de asemenea un important mesaj politic
două asociații a căror activitate se desfășoară cu privind discriminarea și necesitatea dialogului
precădere în cele două locații: URBANIUM Turnu- intercultural la nivelul celor două comunități.
Măgurele și T.E.T.Alexandria. Implicarea unor
structuri locale în demersurile de dezbatere a unor Cele 18 luni de călătorie a Maskar în Teleorman pot fi
aspecte de discriminare, incluziune și solidaritate rezumate astfel:
este esențială în asigurarea cunoașterii cât mai grupuri mixte de
Fiecare din cele patru consultare locală
aprofundate a realităților de pe teren, în nuanțarea,
etape a avut un rol ateliere cu
interpretarea și problematizarea acestora, precum copii
complementar în documentare
și în câștigarea încrederii comunității în demersul de istorică
înțelegerea contextului
intervenție culturală. Implicarea celor două asociații caravana și pe teren
local al micilor orașe MASKAR
din Teleorman a permis în plus echipei să dezvolte
de provincie, a amplorii
un demers structural în comunitate, ce a implicat
discriminării și a lipsei
diverși actori „pe verticală” (cetățeni de toate
de solidaritate, dar și în construcția capacităților
vârstele) și „orizontală” (cetățeni din diverse etnii
tinerilor și adulților de a înțelege consecințele unor
și categorii socio-profesionale). Nu în ultimul rând,
comunități dezbinate și de a-și asuma un rol activ
URBANIUM și T.E.T.A au asigurat susținerea constantă
în creșterea incluziunii și bunăstării. Secțiunea
a demersului Maskar de către cele două primării
următoare descrie pe scurt fiecare din cele patru
din Turnu-Măgurele și Alexandria, prin participarea
etape, împreună cu lecțiile „învățate” pe teren.
reprezentanților acestora la unele întâlniri de
consultare și prin găzduirea evenimentelor din

ATE LI E R E LE
CU CO PII D IN T ELEOR M A N
Începând cu luna aprilie și până în decembrie 2015, cca. 60 de copii de gimnaziu
și liceu de etnie romă și non-romă din Turnu-Măgurele și Alexandria au participat
la 40 de ateliere de dezvoltare personală și teatru comunitar, organizate de
T.E.T.Alexandria și ADO. Pentru a atrage copiii și tinerii din cele două comunități
la ateliere, echipa Maskar a realizat prezentări în toate liceele și școlile din Turnu-
Măgurele și Alexandria, în special în cele defavorizate (prin locație sau specializare), axate
pe demo-uri ludice cu exerciții de la ateliere. Atelierele au avut un dublu scop: în primul rând, au capacitat în
fiecare oraș un grup de tineri să poată comunica cu alţi tineri de vârsta lor atât din propriile medii, cât şi din
medii diferite, să înțeleagă și să lupte împotriva discriminării, să își cultive încrederea în sine şi potenţialul
creativ, într-o manieră ludică, centrată pe exerciţii de actorie, scriere dramatică şi improvizaţie muzicală,
necesare pentru a-i transforma în actori ce provoacă schimbarea în propriile orașe. În al doilea rând, poveștile
și experiențele tinerilor participanți de la ateliere au reprezentat „materia” de lucru pentru construcția
scenariilor spectacolului de teatru comunitar „Maskar” cu care s-a finalizat proiectul. În fiecare oraș, atelierele
au fost organizate pe grupe de vârstă ‒ clasele V-VIII și IX-XII ‒ pentru a ține cont de nevoile de dezvoltare
diferite ale adolescenților, dar și pentru a le crea condiții cât mai prielnice pentru a se exprima.

ATELIERELE DE TEATRU COMUNITAR, facilitate de către echipa ADO, au fost axate

pe descoperirea orașului și experiența proprie și de familie a fiecărui participant în
relația cu propriul oraș: descrierea perspectivelor personale, interviuri cu membri
ai familiei sau/ și cu persoane străine, cu cadre didactice, cu personalități locale,
teme de cercetare și documentare – istoria unor locuri și monumente din oraș,
exerciții de cartografiere - hărți personale, hărți emoționale, viitorul orașului –
varianta ideală și variantă realistă, muzica orașului - inventarea unor cântece/
imnuri ale orașului, percepții asupra problemelor orașului – dezbateri, exerciții
de scriere dramatică/ creativă, improvizații, jocuri de mimă, reinterpretare
povești clasice/ filme din perspective nondiscriminatorii, nonrasiale,
imaginarea unor proiecte de îmbunătățire a vieții în propriul cartier/ oraș. Una
dintre temele centrale urmărite prin ateliere a fost relația victimă-agresor în
diferite ipostaze și situații, prin exerciții de scriere și de improvizație, prin desen,
colaj, muzică, discuții libere care au permis participanților să se redescopere, pe rând,
atât în ipostaza de victimă cât și în cea de agresor.

Pe parcursul ATELIERELOR DE DEZVOLTARE PERSONALĂ, tinerii au lucrat alături de

trainerii T.E.T.A și consilierul psihologic al proiectului, experimentând o serie de situații,
activități și exerciții special concepute astfel încât participanții să beneficieze de
o dezvoltare multilaterală. Printre abilitățile vizate de programele concepute
de traineri se numără Încrederea în sine și Stima de sine, Conștientizarea
corporală, Coordonarea motrică, Atenția concentrată și atenția distributivă,
Memoria, Imaginația, Spontaneitatea, Creativitatea, Expresivitatea verbală și
corporală, Vorbirea în public, Identificarea corectă și gestionarea emoțiilor,
Empatia, Gândirea critică, Toleranța la schimbare, Rezistența la frustrare,
Negocierea și gestionarea situațiilor conflictuale, Deschiderea către cunoaștere
și multe altele. Ca structură, atelierele de dezvoltare personală au abordat rând
pe rând următoarele teme: Cunoașterea și coagularea grupului; Autocunoaștere
și coordonarea în echipă; Explorarea trăirilor afective și orientarea către sarcinile
de grup; Coordonarea în echipă și explorarea comunicării nonverbale; Atitudinea față
de reguli și explorarea rolurilor sociale; Responsabilitate personală și socială; Rezolvarea
de probleme prin cooperare și negocierea în situații conflictuale; Flexibilitate în gândire
și creativitate; Atitudinea față de părerea celorlalți și testarea realității în procesele
decizionale; Autoevaluarea corectă și adaptarea la realitatea socio-emoțională imediată.

Implicarea tinerilor participanți la ateliere va continua în diverse forme în ambele orașe:

în Alexandria, aceștia vor participa și se vor implica ca voluntari în ediția XI a Festivalului
de teatru tânăr Ideo Ideis (august 2016) în timp ce în Turnu-Măgurele echipa URBANIUM va
încerca să identifice și să realizeze cu ei diverse proiecte de dezvoltare comunitară.

C E A M Î N VĂȚAT ?
~~ Atelierele de lucru cu copiii și
tinerii din comunitățile urbane
reprezintă o ocazie foarte bună
de luat pulsul orașului într-
un mod nemijlocit, lipsit de
prejudecăți;
~~ Pentru a asigura participarea
tinerilor, este foarte important
ca părinții să fie informați
despre demersul în care vor
intra copiii lor, dincolo de
aspectele formale de acordare
a consimțământului. În Maskar,
la demararea primelor ateliere
am invitat părinții să vină la
o sesiune de informare cu
trainerii și echipa de proiect
privind structura atelierelor și
beneficiile participării. Aproape
fără excepție, copiii ai căror
părinți au venit la sesiunile
de informare au participant
constant la ateliere și au urmat
procesul de formare până la
final;
~~ Deși inițial, în urma
prezentărilor din școli și licee,
foarte mulți tineri (peste 100
în fiecare oraș) s-au arătat
interesați de a participa și
s-au înscris, numărul celor ce
au venit la ateliere a scăzut
constant. Motivele pentru care
au renunțat sunt multiple,
precum lipsa de timp și
neconcordanța între obiectivele
personale și cele ale atelierelor.
Cel mai important impediment
a fost însă reprezentat de
procesul de dezvoltare pe
termen lung propus de Maskar
(8 luni), ceea ce presupune și
o perspectivă pe termen lung
pe care majoritatea tinerilor
nu o au. Prin urmare, pentru a
asigura implicarea tinerilor, este
foarte importantă prezentarea și
reiterarea obiectivelor procesului
educațional cu ocazia fiecărui
atelier, precum și contactul
direct, prin telefon (nu email!)
cu tinerii participanți pentru
a le reaminti despre viitoarele
ateliere și pentru a le stimula
astfel constant interesul;
~~ Calitățile pe care un trainer ar
trebui să le aibă atunci când
lucrează cu tineri din comunități
mici, vulnerabilizate, includ:
câștigarea încrederii tinerilor
prin sinceritate, dialog deschis,
ascultare; lucrul împreună cu
tinerii; crearea unui set de reguli
de dialog și de comportament
agreate de la început de toți
participanții; răbdare; respect;
cadru non-ierarhic;
~~ Cuvintele sincere ale tinerilor
„Dar când mai veniți? Dar de
ce se termină așa de repede?”
demonstrează deschiderea
lor firească spre dezvoltare și
revolta împotriva motivelor
sau cauzelor pentru care astfel
de activități nu reprezintă o
normalitate accesibilă oricui,
oricând, mai ales în spațiile
urbane mici;
~~ Considerăm foarte oportună
formarea unor traineri de
dezvoltare personală și
teatru comunitar în cadrul
comunităților mici urbane astfel
încât atelierele Maskar să poată
fi replicate la scară mai mică,
autonom.

G RU P UR ILE D E CO N S U LTA R E
LO C AL Ă
Grupurile de consultare
locală (GCL-uri) au fost
lansate în fiecare oraș în
martie 2015 cu scopul
de a asigura interfața
cu comunitatea
locală, de a facilita
dezbaterea aspectelor
de dezvoltare locală
solidară în Turnu-
Măgurele și Alexandria
dar și pentru a crea
și întări pe termen lung
o societate civilă activă și
conștientă de realitățile comunității în
ceea ce privește discriminarea și incluziunea socială.
În fiecare oraș, GCL-urile au întrunit între 20 și 30 de
membri din diverse categorii socio-profesionale:
artiști, profesori, reprezentanți ai instituțiilor publice,
ai diverselor firme locale, cetățeni de etnie romă și
non-romă. Pe parcursul activităților, GCL-urile s-au
întrunit în fiecare oraș de trei ori în formulă extinsă
și de mai multe ori în formulă restrânsă, în medie
o dată la 3-4 luni, în diversele momente cheie ale
proiectului. Prima intalnire de lucru a GCL-urilor a
fost organizata folosind metoda OST (Open Space
Technology) pentru a permite participanților să
își stabilească autonom și participativ valorile,
principiile și cadrul de actiune necesare pentru
atingerea obiectivelor GCL-urilor. Următoarele
întâlniri au fost folosite pentru a prezenta membrilor
GCL-urilor evoluția activităților proiectului și pentru a
dezbate și planifica următoarele intervenții.
Un moment important în activitatea GCL-urilor a
fost reprezentat de reprezentația piesei Del Duma,
Vorbește-le despre mine!, text și interpretare Mihaela
Drăgan. Del Duma reprezintă „o poveste despre
adevărul căsătoriei timpurii, despre ce înseamnă
apartenenţa la o comunitate tradiţională şi despre
ce se întâmplă când nu te mai regăseşti acolo”. În
ambele orașe, reprezentațiile au avut loc în luna mai
2015 și au fost urmate de discuții cu publicul. Dincolo
de sensibilizarea privind elementele culturale ale
etniei rome, reprezentația piesei a avut și scopul de
sublinia pentru publicul general și pentru membrii
GCL-urilor în special rolul pe care arta de intervenție,
inclusiv teatrul, îl poate juca în reprezentarea și
problematizarea situației categoriilor defavorizate.

C E A M Î N VĂȚAT ?
~~ GCL-urile pot reprezenta
vehicule foarte eficiente pentru
a normaliza și echilibra dialogul
la nivel local;
~~ Pentru asigurarea
reprezentativității și credibilității
grupurilor de acțiune locală,
este importantă implicarea
organizațiilor locale (în cazul
Maskar – T.E.T.A și URBANIUM
Turnu-Măgurele). Acestea
sunt esențiale în atragerea
membrilor în grupurile de
acțiune create în spațiile urbane
mici, unde promovarea se
face mai degrabă alternativ,
prin recomandări personale și
„bouche à l’oreille”, decât prin
mijloace tradiționale (afișe,
rețele sociale, mass media);
~~ O miză importantă a GCL-urilor
a fost implicarea persoanelor
de etnie romă, indiferent de
categoria socio-profesională.
Acestea au fost atrase să
participe prin mobilizarea
reprezentanților de etnie
romă de la Primării (în Turnu-
Măgurele acesta a făcut parte
din echipa de proiect Maskar),
prin recomandări ai membrilor
GCL-urilor, prin invitații ale
tinerilor participanți la ateliere
adresate părinților lor. În medie
însă, numărul persoanelor de
etnie romă din GCL-uri a fost
inferior celor de etnie non-romă;
~~ O miză la fel de importantă a
GCL-urilor a fost reprezentată
de atragerea și implicarea
ONG-urilor din Alexandria care
promovează drepturile romilor
încă din faza de elaborare a
proiectului. Un singur ONG local,
Asociația pentru Dezvoltare și
Promovare Socio-Economică
„Catalactica”, s-a implicat activ
în demersul Maskar participând
la întâlnirile GCL-ului și oferind
feedback și suport logistic
echipei de proiect în etapa de
documentare, iar un al doilea,
Partida Rromilor, a participat
la una din întâlnirile GCL-ului
oferind feedback legat de
demersul Maskar.
~~ Implicarea mediului educațional
în GCL- uri și sensibilizarea
profesorilor cu privire la
aspectele de incluziune și
de dialog intercultural sunt
strategice deoarece în spațiile
urbane mici școlile și liceele
reprezintă contexte importante
de discriminare;
~~ Participarea membrilor la
GCL-uri a fost una fluctuantă
în ambele orașe și tendința de
participare la întâlniri a fost în
scădere, datorată unor factori
multipli: lipsa de experiență
în implicarea în demersuri de
dialog și dezvoltare comunitară;
dificultatea de constituire
a unor grupuri consolidate
și coerente într-un termen
atât de scurt, dată fiind
heterogeneitatea membrilor
individuali; orientarea spre
rezultate mai degrabă decât pe
proces; perspectiva pe termen
lung vs. cea pe termen scurt;
întâlnirile organizate la intervale
relativ mari de timp raportat
la „dinamica” orașelor, ceea
ce a afectat entuziasmul unor
membri. Pentru a depăși toate
aceste provocări, recomandăm
în prealabil organizarea
unor sesiuni de dezvoltare a
competențelor de dezvoltare
comunitară cu persoanele
interesate să constituie grupuri
de acțiune / consultare locală.

D O CU MENTA R E A

Etapele de ateliere cu copiii și tinerii din Turnu-Măgurele și Alexandria și

întâlnirile GCL-urilor au fost completate de o serie de întâlniri pe teren cu
diverse persoane de etnie romă (documentare pe teren) și de o activitate
de cercetare privind trecutul, inclusiv cel recent, al etniei rome, în special
de pe malurile Dunării (documentare istorică).

În etapa de documentare pe teren au fost întâlniți peste 15 reprezentanți

ai etniei rome din ambele orașe. Interviurile cu aceștia, o mare parte
dintre ele înregistrate, au permis echipei să cunoască îndeaproape
problemele de discriminare și pauperizare cu care se confruntă
categoriile defavorizate din aceste orașe, să identifice amploarea
impactului migrației în străinătate atât asupra celor plecați cât și asupra
celor rămași acasă, să înțeleagă efectele societății post-capitaliste
asupra meșteșugurilor tradiționale practicate milenar de reprezentanții
etniei rome și să faciliteze descoperirea unor povești de viață deosebit de
emoționante prin amploarea și dramatismul experiențelor.

Documentarea istorică a avut scopul de a documenta istoria etniei

rome, în special cea recentă, dar și de a oferi informații complementare
privind cultura romă pentru componenta de documentare de pe teren
din cadrul proiectului. Această etapă de documentare istorică a fost
foarte necesară deoarece trecutul etniei rome din România, în special
perioada lungă de sclavie, sunt foarte puțin cunoscute de către publicul
larg. Documentarea a fost realizată în patru etape: 1) identificarea
fondurilor de documentare din Arhivele Naționale care dețin informații
privind istoria recentă a minorității rome, fotografierea, scanarea și
colectarea de date; 2) cercetarea surselor secundare (periodice, studii,
monografii, tratate etc.) în principalele biblioteci (Biblioteca Centrală
Universitară, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Națională a
României, Biblioteca Facultății de Istorie); 3) chestionare cu întrebări
aplicate pe teren; 4) interpretare istorică și redactare în vederea
publicării a unei monografii despre istoria recentă a comunității
rome din județul Teleorman în care vor fi fructificate toate tipurile de
informații obținute până la momentul respectiv (surse primare, surse
secundare, chestionare orale). Monografia rezultată în urma procesului
de documentare poate fi lecturată în anexa prezentului document.

C E A M Î N VĂȚAT ?
~~ Grupurile defavorizate din
spațiile mici urbane românești,
în special cei de etnie romă,
au nevoie să vorbească, să fie
ascultați și să fie luați în mod
real în considerare;
~~ Problemele ridicate în
discursurile lor (întâlniri și
interviuri) sunt diverse și
majoritatea grave: sărăcie,
migrație și însingurare,
pierderea limbii, obiceiurilor și
meșteșugurilor, discriminare,
lipsa de speranță; orizontul
de așteptare este mic,
perspectivele sunt totdeauna
afară, în exterior sau la
autorități;
~~ Depopularea orașelor de
provincie este vizibilă imediat,
nivelul de trai scăzut, încrederea
și optimismul foarte slabe;
~~ Dintre toate grupurile cu care
echipa a interacționat a reieșit
ca percepție generală majoritară
că șansele de „reușită” le au
liceenii neromi care vor pleca la
București sau în străinătate;
~~ Există o dihotomie structurală
între autorități/administrație
publică și populație pe care
demersurile artistice nu o
pot depăși, fiind nevoie de
intervenții de capacitare a
comunităților de a-și depăși
simplul statut de „electrorat”
și de a se constitui într-un
partener de dialog viabil pentru
autorități.

C ARAVA N A
Fără a constitui principala finalitate a demersului, Caravana Maskar
a prezentat publicului rezultatele atelierelor de lucru cu copiii și
tinerii, a GCL-urilor și concluziilor documentărilor istorice și de pe
teren. Acestea au fost sintetizate în două forme inedite: un spectacol
de teatru comunitar Maskar (Între) și o expoziție multi-media ce a
însoțit reprezentațiile spectacolului.
Caravana a avut următorul traseu: Alexandria (6 mai, Primăria
Municipiului Alexandria)  Turnu-Măgurele (7 mai, Primăria Turnu-
Măgurele)  Cluj-Napoca (11 mai, Fabrica de Pensule)  București
(13 mai, Centrul de Teatru Educațional Replika). În fiecare dintre cele
patru orașe Caravana s-a bucurat de un public larg, mixt și animat care
a dezbătut tematicile problematizate de Maskar în cadrul unor discuții
post-reprezentații.

Expoziția multi-media Maskar a invitat publicul
la reflecție privind meșteșugurile, legendele,
simbolurile și modul de relaționare al culturii
rome cu societatea post-comunistă. Echipa a fost
constituită din: Mihaela Cîmpeanu (curator), Ionuț
Dulămiță, Ileana Gabriela Szasz și Vlad Dumitrescu
(artiști). Expoziția va fi accesibilă publicului un an
de zile, până în aprilie 2017, fiind găzduită pe rând
de Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-
Economică „Catalactica” în Alexandria și de Primăria
Turnu-Măgurele.
Spectacolul de teatru comunitar Maskar (Între)
aduce în prim-plan transformări ale comunităților
de romi, tradiții pierdute, schimbări sociale și
politice majore, care au marcat secole de istorie a
discriminării. În Maskar (Între), bau-baul istoriei cu
care creștem și pe care încercăm să-l adormim ne
bântuie imaginarul și ne provoacă reflecția. Echipa
spectacolului îi include pe Mihaela Michailov (text),
Radu Apostol (regie), Arh. Gabi Albu (scenografie),
Jak Neumann (muzică), Elena Găgeanu (video), Katia
Pascariu și Viorel Cojanu (distribuție).

„Istoria se contractă și se dilată ca o poveste nesfârșită, cu finaluri trecute deschise în prezent. O poveste despre
cine-a fost rob rom și cine-a fost stăpân, despre cuvinte-stereotipuri asimilate inerțial și clișee discriminatorii care
ne ațipesc conștiința critică, despre transformarea celor slabi în pete de cerneală invizibile ale istoriei, despre
oameni deveniți «bun de marfă», despre violențe și abuzuri repetate împotriva romilor, despre orașe care și-au
pierdut identitatea, despre cinematografe și combinate care-au devenit o amintire, despre pierderea oricărui
contact cu familiile plecate la muncă în străinătate, despre însingurare și îmbătrânire fără cei dragi aproape.
Maskar (Între) disecă frust și poetic raportarea unei culturi majoritare la o cultură minoritară, felul în care
perpetuăm un vocabular discriminator și opresiv fără să-i cunoaștem sensurile, felul în care devenim cititori
captivi ai istoriei romilor, pe care îi expediem în formule facile.”
Mihaela Michailov, dramaturg

Spectacolul Maskar (Între) va intra în repertoriul Centrului Educațional

Replika (București) și va avea două reprezentații în cadrul ediției XI din
2016 a Festivalului de Teatru Tânăr Ideo Ideis, organizat de T.E.T.Alexandria.

C E A M Î N VĂȚAT ?
~~ Găzduirea Caravanei Maskar
de către cele două primării din
Turnu-Măgurele și Alexandria
creează credibilitate pentru
demers și transmite un
important mesaj politic în
aceste spații urbane profund
discriminatorii;
~~ Subiectul piesei Maskar (Între)
este încă unul foarte rar discutat
public, și cu atât mai puțin în
spectacole de teatru, lucru
care rezultă din sensibilitatea
cu care se reacționează la
spectacol (excepție făcând
copiii și adolescenții) atât din
partea celor de etnie romă cât și
ne- romă;
~~ Ca artist, este dificil să te
poziționezi social și politic altfel
decât într-una din taberele
mainstream, adică pro sau
contra. În spectacolul Maskar
(Între), echipa a încercat să facă
vizibilă această zonă gri, incertă,
ÎNTRE - adică maskar-ul din titlu
– și să dezbată modul în care se
poate schimba societatea prin
discuții sincere și directe, prin
dialog cu toate părțile implicate,
prin artă participativă, prin
respect și memorie, prin
identificarea punctelor sensibile
și prin crearea unor punți de
dialog; astfel, dezbaterile post-
spectacol sunt cel puțin la fel
de importante ca spectacolul
în sine;
~~ În abordarea discriminării
și a excluziunii sociale prin
artă, trebuie evitat arătatul cu
degetul și goana după vinovați.
Abordarea Maskar a constat în
identificarea cauzelor (istorice,
politice, socio-culturale) ale
discriminării și propunerea, prin
discursul artistic, a unei căi spre
dezrobire a tuturor, constând în
toleranță și înțelegere.

- SAU DES P R E U N D EM ERS

A RT IST I C D E I N T ERVEN Ț I E
Maskar este un demers artistic de intervenție. Intenția artistică inițială a partenerilor din proiect a fost de
a practica arta, în general, și teatrul, în particular, nu doar ca forme de reprezentare și de contemplare a
realităților comunităților rome și românești din Alexandria și Turnu-Măgurele, ci și ca mijloace de a „interveni”
concret în aceste realități pentru a le transforma (binențeles, așteptând o transformare în limita dimensiunii
acestui proiect).
Prin urmare, Maskar nu a subscris de la bun început postulatului
autonomiei artei, care cerea artistului clasic să facă „artă pentru
artă”. Maskar este un demers specific artei contemporane, care se
caracterizează prin faptul că nu respinge și nici nu camufleză, ci,
dimpotrivă, caută să expliciteze și să exploateze eficiența socială
a artei, capacitatea acesteia de a transforma lumea. Așadar, prin
activitățile de creație artistică desfășurate în proiect, partenerii
și-au asumat în mod constient, deschis, programatic, propriul
angajament social și, în măsura forțelor lor, rolul de „agenți al
schimbării”.
Diferitele creații artistice generate de Maskar (precum spectacolul
de teatru sau expoziția care l-a însoțit) nu se prezintă ca „opere”
universale și atemporale. O „intervenție” este situată temporal și
spațial. Ca demers al artei de intevenție, Maskar își găsește rostul „aici și acum”. În alt loc și la alt moment intervenția
artistică ar fi concepută și s-ar realiza în mod diferit. Ca exemplu, am observat că același spectacol s-a mate-
rializat în intervenții diferite jucându-se la Alexandria, Turnu-Măgurele, Cluj sau București. Dincolo de intenția celor
care l-au conceput (intentio auctoris) și sensul propiu al textului (intentio operis), impactul spectaco-lului a fost
determinat de realitățile foarte diferite ale publicurilor din cele patru orașe (intentio lectoris).
Mai mult, dacă realitățile prezentului cultural, social, economic, politic vizate de Maskar se vor transforma în
viitor, intervenția pe care acest demers o propune astăzi își va pierde sensul. Contrar unei statui plasate pentru
eternitate într-o piață publică, succesul unei intervenții însemnă
implicit și sfârșitul său.
De cele mai multe ori, creația artistică contemporană prinde
explicit forma unui eveniment (paradigma este cea a „performance-
ului”). Precum evenimentul, creația contemporană este eficace
(fiindcă contribuie la o schimbare) și efemeră (după ce schimbă o
realitate, se termină și devine „istorie”). Prin urmare, nu urmărim
ca ceea ce am creat prin Maskar să „dăinuie”. Dimpotrivă, am
vrea ca în viitor să nu mai fie nevoie de această piesă, expoziție,
ateliere. Succesul Maskar ar fi ca ele să își piardă actualitatea, fiind
dat că ele reprezintă un discurs critic și emancipator, care vizează
transformarea realităților (excluziune socială, sărăcie, însingurare
culturală) care îi dau sens în prezent.
Arta de intervenție propune întotdeauna demersuri „în context”. Etimologia latină (contextere = a țese cu) arată
modul în care artistul își concepe creația. Intenția noastră a fost de a crea împreună cu comunitățile rome și
românești din Alexandria și Turnu-Măgurele. În faza inițială a proiectului am constituit grupuri de consultare locală
în cele două orașe, apoi am realizat o paletă de ateliere de teatru cu copiii. Am încercat nu doar să adresăm, ci să
„țesem” creațiile artistice din Maskar împreună cu membrii acestor comunități.
Realitățile sociale pe care Maskar le adresează nu se pot schimba printr-un simplu proiect artistic, ci prin efortul
complex al actorilor sociali. Însă Maskar va continua pentru că a arătat că, în sfera în care s-a desfășurat,
anumite lucruri pot fi clintite. În faza următoare creațiile noastre își propun întărirea demersului participativ,
o evoluție spre principiul artei publice. Vrem ca artiștii participanți la proiectele noastre viitoare să solicite
sistematic oamenii acestor comunități, să-i implice programatic în activitatea de creație. Până în prezent, artiștii
au mers în comunități, în viitor ne dorim să aducem membrii comunităților pe scenă pentru a-i face artiști la
rândul lor.
Profund idealistă, arta clasică își propunea să ofere oamenilor un „ailleurs”. Artistului îi revenea sarcina să îi ducă
spre lumi imaginare și perfecte care să le permită să se smulgă momentan din realitățile aspre și vulgare în care
trăiau. Realismul modern s-a reîntors spre realitățile vieții, spre lucrurile dure și adevărate de aici și acum, însă
sarcina artistului realist (de exemplu, Courbet) s-a rezumat la „reprezentarea” acestora. Arta contemporană se
raportează și ea la realitate, însă nu pentru a o reprezenta, ci pentru a face parte din ea și a o schimba. Artistul
contemporan nu doar „re-prezintă”, relația sa cu lumea este cea de „prezență”. Artistul merge dincolo de
descrierile figurative, de simulacru, pentru a se amesteca în contextul în care creează, acceptând să se expună și
asumându-și în mod direct responsabilitatea.
Maskar urmează această direcție, încercând să aducă împreună nu doar niște artiști, ci și niște cetățeni și mai ales
niște oameni!

MASKAR („Intervenții socio-culturale pentru capacitarea comunității rome și pentru încurajarea

dialogului comunitar intercultural”) este un demers de intervenție culturală comunitară realizat
de Asociația T.E.T.Alexandria în parteneriat cu asociațiile ADO (Artă pentru Drepturile Omului),
REPER21 și URBANIUM, demarat în decembrie 2014 și finalizat în mai 2016.

Mai multe informații despre proiect:

www.maskar.ro
 / maskarart
contact@maskar.ro
>

Proiect finanțat printr-un Grant oferit de

Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României
www.eeagrants.org
www.fonduri-diversitate.ro