Clasifi carea nutriti onala a lipidelor

Una din cele mai uti lizate clasifi cari ti ne cont de compoziti a

alimentelor in lipide privita prin prisma raportului AGPN/AGS.

I. Lipide cu valoare biologica mare:

-conti n 50%-80% AGPNS

-raportul AGPNS/AGS =5-6

-necesar zilnic 15-20 g

-surse: ulei fl oarea soarelui,soia,dovleac

II. Lipide cu valoare biologica medie:

-conti n 20%-22% AGPNS

-raportul AGPNS/AGS =0,4-0,8

-necesarul zilnic 40-60 g

-surse: ulei de masline,untura de pasare,porc

III. Lipide cu valoare biologica redusa :

-conti n 5%-6% AGPNS

-raportul AGPNS/AGS =0,03-0,05

-nu sati sfac nevoile zilnice de AGPNS

-surse: untul, grasimea de vita, seu de oaie, unt de cacao

Raportul n-3/n-6 este in corelati e inversa cu mortalitatea prin

cancer.Raportul propus de nutriti onisti ca acceptabil este

intre 1/2 si 1/3

Raportul pentru risc aterogen la numarator C12:0, C14:0, C16:0,

iar la numitor mono+poli- nesaturati

Rapoarte pentru risc tromboti c

- C14,16,18 / mono+poli- nesaturati .

EXPUNEREA COPILULUI LA PB

Copii:

• >50% ajunge in organism pe cale digestiva, dar rata de

absorbtie intestinala este mai mica, doar 5 -10%.

• Laptele matern poate fi o sursa de expunere la metale

Grele

Copiii reprezintă grupul cu risc maxim pentru efectele asupra

SNC, deoarece sistemul nervos este in dezvoltare.

 Apar disfuncţii cognitive, scăderea coeficientului de inteligenţă,

tulburări de atenţie, deficit auditiv.

 O scădere de 2-4 puncte ale IQ pentru fiecare μg/dl peste

valoarea de protecţie a plumbemiei, precum şi scăderea funcţiei

cognitive.

 Există studii care corelează expunerea la plumb cu apariţia

autismului la copii.

 Datorită riscului neuropsihic la copii, Center for Disease Control

(CDC) a propus ca valoare de protecţie a plumbemiei la copii

10μg/dl in 1991 iar valoarea limita pentru biomonitorizare a fost

stabilita din 2012 la 5 μg/dl, la copiii intre 0 si 6 ani.

 Agentia Federala de Mediu a Germaniei, a stabilit limita de

biomonitorizare la copii , la 35 μg/dl .

Pb trece usor placenta si poate determina:

- Avort spontan

- G mica la nastere

- Nastere de feti morti

- Cresterea conc Pb din oase determina HTA la mama

- Mama poate fi afectata prin expunere curenta la o sursa de Pb sau

poate fi afectata de Pb din oase. Efectele apar la o plumbemie < 10-

15 mcg/dl
 Nitraţii au dublă provenienţă:

- naturală, soluri bogate in saruri de azot

- rezulta ca urmare a poluarii apei cu

substante organice sau cu nitrati( utilizarea în

agricultură a îngraşămintelor pe bază de

azot).

Bacteriile fixatoare de azot utilizează nitraţii în metabolismul

plantelor, ei nefiind toxici în factorii de mediu.

 Toxicitatea apare endogen, când la nivel intestinal (în portiunea

proximală intestinală) în prezenţa unor bacterii reducătoare (E.coli,

clostridii, enterococi, stafilococi) nitraţii sunt transformaţi în

nitriţi.

Intox pb

Biomonitorizare: metoda de masurare si evaluare a

agenti lor sau metaboliti lor lor din tesuturi, secreti i,

excreti i, aer expirat sau orice combinati e a acestora, pt a

evalua expunerea si riscurile pt sanatate comparati v cu

o valoare de referinta.

 Marker biologic (biomarker): sistem ce masoara

specifi c interacti unea intre un agent fi zic, chimic sau

biologic din mediu si un sistem biologic.

 Biomarkerii sunt de trei ti puri:

- expunere,

- efect,

- suscepti bilitate

 Plumbemia - T1/2 in sange este de 40 zile la barbati si

mai mare la copii si gravide- marker de expunere

recenta.

 Pb din oase si dinti - marker de expunere cronica

veche (ani de zile)

 Pb din par refl ecta o expunere relati v recenta (3-4

luni)

 Pb din fecale - expunere curenta gastrointesti nala

 Pb din urina – expunere la Pb organic.

Plumbemia: <10µg%

Plumburia: <30µg%

 Acidul delta-amino-levulinic: se elimina prin urină în

canti tate mai mare (valoare normală- 2,5 mg/l);

(expunere intensa)

 Dehidraza acidului delta-amino-levulinic este

inhibată şi are o acti vitate enzimati că scăzută faţă de

normal (25 U/l eritrocite);

 Coproporfi rinele urinare, eliminate în exces (valoare

normală- 125 µg/l); incep sa creasca la o valoare a

plumbemiei de 40µg%.

 Protoporfi rinele eritrocitare au nivel crescut şi sunt

libere nefi xând fi erul (normal-50 µg/100 ml). Incep sa

creasca de la valori ale plumbemiei de peste 20µg%.

 Creşte frecvenţa hemati ilor cu granulaţii bazofi le

(hemati i ti nere, reti culocite), care au înca ribosomi

regrupaţi anormal prin acţiunea toxică a Pb (normal

5/1000000);

 Creşte frecvenţa hemati ilor cu corpusculi Heinz

(normal 5/1000);

 Fragilitate mecanică mare a hemati ilor;

 Reti culocitoză (normal 1/1000);

 Scade concentraţia de mioglobină;

Se instaleaza anemia francă (hipocromă şi

hipersideremică) prin:

 scăderea duratei de viaţa a hemati ilor,

 creşterea fragilitaţii mecanice,

 scăderea sintezei hemului

Cause _ Locuitul in cladiri vechi ( construite inainte de 1950).

 Consum de apa de la robinet (tevile din instalatiile

sanitare contin Pb).

 Obiceiul “ mana-gura”!

 Activitati recreative ale parintilor care implica folosirea

Pb.

 Traficul rutier (s-a interzis aditivarea benzinei cu tetraetilul de Pb)

Benzenul

• Concentraţia atmosferică a benzenului (hidrocarbură volatilă

extrem de stabilă în mediul ambiant, componentă a petrolului)

este dependentă de intensitatea traficului auto, variind între 1-

50 ppb.

• Există si riscul creşterii concentraţiei benzenului în interiorul

autovehiculului până la concentraţii apropiate de nivelul

expunerii profesionale; în acest sens O.M.S. consideră că nu

există un nivel de siguranţă pentru benzen peste zero, din

cauza efectului său cancerigen confirmat.

• Solvent in industria chimica si farmaceutica

Benzenul induce leucemie mieloblastică și

leucemie eritroblastică. Poate induce apariția

limfoamelor.

• Poate induce de asemenea, apariția diferitelor

tipuri de tumori, cu origine epitelială în primul

rând (la nivelul ficatului, al glandei mamare, la

nivelul cavității nazale).

• Se consideră că benzenul poate induce cancere cu

multiple localizări

AZBESTUL

• Azbestul este un mineral fibros format din silicați cu compoziție

chimică diferită, hidroxizi de Mg, Fe, Ca, Na în diferite

combinaţii:

• azbest albastru (crocidolit),

• azbest alb (crisolit) – cel mai periculos,

• azbest brun (amosit),

• antofilit, tremolit, actinolit

• Azbestoza – reprezintă o fibroză pulmonară ce se

instalează lent prin inhalarea de fibre de azbest la un

nivel de concentrație ridicat și un timp îndelungat

(de regulă în mediul profesional).

• De multe ori, azbestoza se asociază cu apariția

cancerului pulmonar în special la fumători.

• În cazuri severe apare cord pulmonar și hipoxie.

Clasificarea nutritionala a proteinelor (1)

• In functie de caracteristicile biochimice si efectele

biologice se impart in 3 categorii: complete, partial

complete si incomplete.

 Proteine complete (calitatea I-a) :

- se gasesc in: ou, lapte, branza, carne, peste;

- aduc toti aa esentiali in procent optim pt sinteza

proteinelor

- stimuleaza cresterea la copil si mentin echilibrul azotat al

adultului in cant mici.

Clasificarea nutritionala a proteinelor (2)

 Proteine partial complete (calitatea a-II-a)

- se gasesc in: grau, paine, orez, soia, fasole

- Contin toti aa esentiali, dar 1-3 aa esentiali sunt

limitanti, adica se gasesc in cantitate mai redusa.

- intretin cresterea numai daca sunt consumate in cantitati

mari, la adult mentin echilibrul azotat.

 Proteine incomplete (calitatea a-III-a):

- se gasesc in : porumb, colagen, elastina, reticulina

- nu contin 1 sau mai multi aa esentiali

- in orice cantitate ar fi consumate nu stimuleaza cresterea,

iar la adult nu mentin echilibrul azotat.