LP 3

DETERMINAREA ZAHARURILOR REDUCĂTOARE DIN BĂUTURILE ALCOOLICE

ȘI BĂUTURI RĂCORITOARE
METODA SCHOORL
Principiul metodei:
Sarea cuprică în soluția alcalină se reduce la cald cu ajutorul zaharurilor reducătoare.
Oxidul cupros rezultat din reacție se titrează indirect cu soluție de tiosulfat de sodiu.
Reactivi:
- acid clorhidric, d = 1,19;
- NaOH soluție 20%;
- fenolftaleină, soluție alcoolică 1%;
- soluție cuprică (Fehling I): 69,28 g sulfat de cupru (CuSO 4 x 5 H2O) se dizolvă în apă distilată
într-un balon cotat de 1000 ml și se aduce la semn cu apă distilată. Se filtreaza apoi prin hârtie de
filtru.
- soluție sodică (Fehling II): 346 g tartrat dublu de sodiu și potasiu (NaK H 4C4O6 x 4H2O) se
dizolvă prin încălzire slabă în 400-500 ml apă distilată într-un balon cotat de 1000 ml, se adaugă
100 g hidroxid de sodiu dizolvat în 200-300 ml apă distilată, se amestecă și se aduce la semn cu
apă distilată. Se lasă să stea două zile și se filtrează.
- iodură de potasiu, soluție 30% liberă de iodați și de iod liber;
- tiosulfat de sodiu, soluție 0,1 n;
- amidon soluție 1%: 1 g amidon solubil se amestecă cu 2-3 ml apă distilată rece, se introduce
apoi în 100 ml apă distilată fierbinte și se fierbe timp de 1 minut.
Pregătirea probei:
Se iau cu o pipetă 5 ml din produsul de analizat și se introduc într-un balon cotat de 500
ml. Se aduce la temperatura de 20° C și se completează până la semn cu apă distilată având
temperatura de 20° C. Se omogenizează.
Se iau din această soluție 50 ml, care se introduc într-un balon cotat de 100 ml, se adaugă
25 ml apă distilată și 5 ml acid clorhidric.
Se introduce balonul cotat într-o baie de apă cu temperatura de 70° C. Conținutul
balonului trebuie să ajungă la temperatura de 67° C în timp de 2-3 minute. Temperatura se

1
observă cu un termometru introdus în balon. Când temperatura ajunge la 67° C se lasă exact 5
minute, agitându-se din când în când. Se răcește apoi cu apă de robinet până la 20° C, se spală
termometrul cu apă distilată și se scoate din balon. Se neutralizează conținutul balonului cu o
soluție de NaOH în prezența fenolftaleinei, se răcește din nou, se aduce la semn cu apă distilată
și se omogenizează.
Mod de lucru:
Pentru proba martor se iau într-un vas Erlenmeyer 20 ml apă distilată și se adaugă 10 ml
soluție cuprică și 10 ml soluție sodică. Se încălzește până la fierbere pe o sită de azbest și se
menține la fierbere exact 2 minute. Se răcește repede sub curent de apă., se adaugă 10 ml soluție
iodură de potasiu și 15 ml acid sulfuric. Iodul pus în libertate se titrează cu soluție de tiosulfat de
sodiu în prezența a 1 ml amidon până ce colorația albastră trece în alb-gălbuie și persistă 1 minut.
Se notează cu V0 volumul de tiosulfat de sodiu folosit la titrare.
Pentru determinarea zahărului se iau într-un vas Erlenmeyer 20 ml din soluția pregătită și
se adaugă 10 ml soluție cuprică și 10 ml soluție sodică. Se încălzește până la fierbere pe o sită de
azbest și se menține la fierbere exact 2 minute. Se răcește repede sub curent de apă., se adaugă
10 ml soluție iodură de potasiu și 15 ml acid sulfuric. Iodul pus în libertate se titrează cu soluție
de tiosulfat de sodiu în prezența a 1 ml amidon până ce colorația albastră trece în alb-gălbuie și
persistă 1 minut. Se notează cu V3 volumul de tiosulfat de sodiu folosit la titrare.
Calcul:
Zahar reducător = 0,95 x (c x V1 x V3) / (V x V2 x V4 x 1000) x 100; g/100 cm3
c - cantitatea de zahăr invertit, în mg, citită din tabel corespunzătoare diferenței dintre volumul
soluției de tiosulfat de sodiu 0,1 n folosit la determinarea martor (V0) și cel folosit la proba de
analizat (V3);
V1 - volumul soluției din balonul cotat în care s-a dizolvat proba, în cm3 (500 cm3);
V2 - volumul soluției luate din balonul cotat în care s-a dizolvat proba, în cm3 (50 cm3);
V - volumul de probă luat pentru determinare, în cm3;
0,95 - factorul de transformare a zahărului invertit în zaharoză;
V3 - volumul la care s-a adus soluția invertită, în cm3 (100 cm3);
V4 - volumul de soluție invertită, luat pentru determinare, în cm3.

2
3