STUDIU DE CAZ

DATE GENERALE DESPRE ELEV ŞI FAMILIE

Nume: H.A.M.E.

Sex: F

Vârsta: 9 ani

Diagnostic: deficienţă mintală

Tip de familie: normală

Şcoala de masă:

Clasa: a II-a, cu profesor de sprijin

. Familia are o stare materială relativ bună. Este primul dintre cei doi copii ai familiei.
Fratele este un copil obişnuit. Eleva este ajutată de mamă , dar în ultimul timp a refuzat să
mai scrie.

DATE GENERALE PRIVIND SITUAŢIA ŞCOLARĂ

Învăţător:G. M.

Vechime:10 ani

Grad didactic II

H.A.M.E. are achiziţii minimale, corespunzătoare clasei a II a, dificultăţi de analiză şi

de sinteză. Nivelul operaţiilor gândirii se află la nivelul concret. A reuşit să înveţe adunarea şi
scăderea numerelor în concentrul 0 – 100, făra trecere pese ordin, dar operează numai în
prezenţa materialului concret, în special a degetelor. Procesarea informaţiilor este deficitară şi
datorită deficitului de atenţie. Câmpul perceptiv este îngust, constanţa perceperii formei,
mărimii, greutăţii se realizează greu şi cu dificultate. Nu realizează operaţiile gândirii:
abstractizarea, generalizarea. Gândirea nu este creativă şi doar reproductivă. Limbajul este
insuficient dezvoltat, vocabularul este redus, foarte des vorbeşte monosilabic. Memoria are
eficienţă scăzută, nu are mecanisme de fixare intenţionate, rigiditate în fixare şi reproducere
(are nevoie de foarte multe repetări, uneori pe parcursul a mai multe zile). Nu dă dovadă de
imaginaţie în nici un domeniu (nici măcar la realizarea unei lucrări plastice, unde are nevoie
de ajutor).

BARIERE ÎNTÂMPINATE ÎN INTEGRAREA COPILULUI CU CES

Eleva H.A.M.E. este un copil liniştit, care socializează foarte greu. Manifestă
rezistenţă la schimbare, persistă în repetarea aceleiaşi activităţi, dacă vede că o face bine, dar
la un moment dat se plictiseşte. De cele mai multe ori refuză să comunice cu cei din jur,
mulţumindu-se să dea din cap afirmativ sau negativ. La insistenţele mele răspunde
monosilabic, dar numai când consideră ea necesar.
Dă dovadă de imaturitate afectivă, care la ea se manifestă prin totala închidere în sine
în clasă. În rest, este extrem de tăcută şi nu manifestă nici un interes. Este ataşată de mamă şi
are grijă de fratele ei mai mic . Se integrează greu în jocurile colegilor. Are nevoie
permanentă de apreciere şi de întăriri.
Este introvertită, slabă reactivitate afectivă, calmă, lentă. Nu este perseverentă în
activităţile şcolare începute. De multe ori eleva refuză să-şi pregătească cele necesare lecţiei şi
face asta la insistenţele mele. Asta denotă faptul că regulile grupului din care face parte nu
sunt interiorizate.
Eleva H.A.M.E a venit în colectivul nostru în clasa a II-a. În primul rând nu cunoştea
literele, în condiţiile în care întreg colectivul făcea acest lucru. Era foarte greu pentru mine să
lucrez programa de clasa a II-a şi în paralel să lucrez cu ea predarea literelor.
Are mari dificultăţi în a se autoorganiza , lucrează ineficient fără supraveghere şi
indicaţii.
Are nevoie de ajutor şi de încurajare pentru rezolvarea sarcinii de lucru, dar nu-l
solicită, ci aşteaptă să-i fie oferit de învăţătoare sau de colegi.
Reţine cu dificultate sarcinile de lucru şi ideile; nu îndrăzneşte să întrebe încă o dată ce
are de făcut, dar nedumerirea i se citeşte pe faţă; rareori apelează la colegi, întrebându-i pe
aceştia ce trebuie să facă.
Ritm lent de întipărire a informaţiilor, timiditate, neîncredere în forţele proprii.
La limba română nu reuşeşte să identifice:
 - în cuvinte literele asemănătoare: b cu d / p cu q / m cu w
- legătura dintre forma literei şi sunet
- ceea ce citeşte, mai ales daca noţiunile sunt noi
Eleva nu scrie corect (are probleme de ortografie, punctuaţie, lipsă de coerenţă in
compoziţie).
Are dificultăţi în a scrie estetic (scrisul fiind adesea afectat de strângerea şi apăsarea
exagerata a creionului şi de incapacitatea de a controla traseul acestuia )şi în a scrie rapid
(uneori scrisul e ordonat, dar extrem de lent, reducând volumul sarcinilor/temelor pe care
trebuie să le realizeze într-un timp dat.)
Prezintă dificultăţi în a se orienta, încurcă mereu stânga cu dreapta.
La matematică prezintă:
- abilitaţi scăzute de a lucra cu numere sau cu noţiuni matematice ;
- are dificultăţi de calcul matematic începând cu operaţiile de baza (adunare, scădere).
- nu se poate orienta în spaţiul restrâns şi larg (caiet, carte, sala de clasă, stradă).
Prezintă bariere în:
- a citi si scrie numere formate din zeci şi unităţi;
- a citi şi scrie exerciţii matematice.
Eleva nu reuşeşte să:
- asocieze cantitatea la număr şi şă-şi formeze conceptul de număr;
- numere crescător/ descrescător /pe intervale ( reia sau omite numere)
-stăpânească reversibilitatea operaţiilor (adunare, scădere).;
-analizeze şi să înţeleagă relaţiile dintre datele problemelor (rezolvă lent cele mai
simple probleme).
Lipsită de motivaţie, am observat că se angajează cu greutate în activităţile de învăţare.
În cadrul orelor de curs eleva nu are activităţi planificate. Astfel trece de la o activitate
la alta, uneori fără să sesizeze acest lucru.
Ezită să se apuce de rezolvarea sarcinii de lucru, nu cere informaţii suplimentare şi,
dacă nu este observată, renunţă la efort.
În timp ce se discută lecţia în clasă stă pasivă, îşi priveşte colegii cum răspund, dar nu
se oferă deloc să răspundă şi ea şi nici nu are o părere atunci când este întrebată. Acest lucru
duce la lipsa atitudinii critice şi a angajării.
Este foarte calmă şi liniştită în bancă sau când răspunde.
Nu se poate concentra asupra unor sarcini / teme pentru perioade extinse.
 Nu reuşeşte să urmărească desfăşurarea exerciţiilor desfăşurate în clasă, fiind mereu în
urma s În cadrul activităţilor care necesită lucrul în grupuri eleva are un comportament pasiv,
aşteptând tot timpul să fie îndemnată să participe , tocmai din cauza faptului că are probleme
de comunicare şi, de multe ori, din pasivitate, işi asumă foarte greu diferite roluri.
Eleva nu-şi cunoaşte adresa, pe care nu poate să o memoreze, dar ştie ce vârstă are şi
îşi cunoaşte rudele.
H.A.M.E. nu îşi exprimă sentimentele faţă de ceilalţi, de aceea aceştia nu ştiu
niciodată să o ajute în astfel de probleme.
Are o stimă de sine scăzută şi din această cauză are mereu nevoie de încurajări.
Nu ia niciodată iniţiativă în ceea ce priveşte alegerea unei activităţi, ci doar aşteaptă să
fie cooptată de către colegi.
În majoritatea timpului eleva este timidă, relaţionează doar cu o singură colegă, pe
care se supără dacă merge şi se joacă cu altcineva-puţin posesivă.
Faţă de persoanele necunoscute are o reacţie de teamă, nu comunică cu acestea şi de
obicei lasă privirea în jos atunci când intră în clasă cineva necunoscut şi i se adresează.
De fiecare dată când este solicitată să dea un răspuns dă dovadă de teamă. Am
surprins-o de multe ori în stări melancolice, de tristeţe, părând a fi un copil neînţeles. Figura
sa este inexpresivă mai tot timpul. Pe parcursul acestui an şcolar nu am sesizat niciodată
sentimentul de bucurie. Nimic din ceea ce facem sau spunem nu pare să o bucure, cu toate că
a avut parte de laude şi de spijin moral în fiecare activitate la care a. Am căutat să nu o critic
niciodată şi fiecre lucru pe care l-a făcut sau l-a spus a fost apreciat pozitiv . Toate acestea nu
au avut însă niciun impact asupra ei.
Cu toate că le-am prezentat elevilor cazul noii colege şi le-am explicat că aceasta are
nevoie de sprijin a fost dificil să-i fac să conştientizez e( atât pe elevi cât şi pe unii părinţi ai
acestora) faptul că ea are nevoie de un alt sprijin din partea mea. În cel de-al doilea semestru,
după ce eleva și-a însuşit scrisul şi cititul se impunea totuşi o tratare diferenţiată în cadrul
lecţiilor. Ceilalţi elevi considerau că o favorizez dându-i sarcini de lucru mai uşoare.
Manifestă atitudini de colaborare în cadrul jocului, dar, de obicei ea este cea care
trebuie să prindă, să ghicească, ceilalţi se ascund de ea sau îi fac farse.
Evitată iniţial de colegi, acum este acceptată şi integrată pe cât se poate în jocurile lor.
Totuşi, preferă să stea singură, uitându-se prin cărţile din bibliotecă sau pe panourile din clasă
şi de pe hol. Acceptă să fie ajutată de colegi în activitate , dar nu manifestă nici un interes
pentru ea.
 Îşi alege activităţile în funcţie de dorinţele colegilor, fiind uşor influenţabilă. Dă
dovadă de emotivitate, grad mic de sociabilitate.
Se pierde în faţa grupului, îşi ascunde la spate mâinile şi lasă capul în jos, evitând
privirile celorlalţi; tace, în pofida solicitărilor verbale.
Ceea ce a fost cel mai greu, a fost lipsa unui material didactic după care să mă ghidez
în activitatea de predare-învăţare a elevilor cu Cerinţe Educaţionale Speciale.

ÎNTREBĂRI PUSE PENTRU DEPĂŞIREA BARIERELOR

Aşa au luat naştere întrebările:

Cum pot face ca dintr-o predare aparent grea pentru această elevă , să realizez o
activitate concretă, plăcută şi aşteptată de ea cu nerăbdare?
Cum pot să o ajut în efortul ei de adaptare şi integrare?
Cum pot să-i ofer elevei instrumente de lucru cu ajutorul cărora să poată răspundă
cerinţelor exprimate de şcoală, familie, societate?
Cum pot să captez şi să menţin mereu trează atenţia acesteia?
Cum pot să o determin să conştientizeze faptul că şcoala este ,,un rău necesar” pentru
integrarea ei în societate?
Cum pot să-i ofer cadrul optim unde să-şi poată exprima un punct de vedere şi să afle
răspunsul la întrebările ce o frământă?

SOLUŢII PENTRU DEPĂŞIREA BARIERELOR ŞI INTEGRAREA COPILULUI CU

CES

Din cauza faptului că eleva H.A.M.E. nu cunoştea literele de mână şi de tipar la

începutul clasei a doua s-a impus desfăşurarea unui program suplimentar după orele de curs şi
elaborarea unui Plan de Intervenţie Personalizat. De asemenea, în cadrul lecţiilor tipul de
exerciţii folosite a fost diferit faţă de al celorlaţi elevi.
 În ceea ce priveşte relaţia ei cu colegii am desfăşurat activităţi în grup şi am implicat-o
pe eleva H.A.M.E. în mai multe activităţi extraşcolare. De aici, elevii şi-au dat seama că
aceasta are probleme la învăţătură şi integrare în colectiv şi au fost receptivi în a o ajuta.
Legat de materialele de lucru, am confecţionat o mare parte din ele şi am preluat şi
adaptat idei ale altor colegi care deja au trecut ptin această experienţă la clasă.
Un pas important în depăşirea barierelor întâlnite în integrarea elevei cu CES a fost
strânsa legătură cu familia acesteia. Părinţii treceau zilnic pe la şcoală, întrebau despre ceea ce
lucram în clasă şi continuau munca acasă. Cooperarea cu aceştia a dat roade , atât în ceea ce
priveşte însuşirea scrierii şi citirii, cât şi legat de calculul matematic.
Un al doilea pas important a fost sprijinirea şi încurajarea elevei, la început din partea
mea, apoi din partea colectivului clasei. Faptul că eu îi acordam atenţie în timpul orelor şi o
spijineam în activităţile sale a făcut ca eleva să capete încredere în sine şi să-şi dorească să
realizeze mai mult.
Pentru ca eleva să relaţioneze mai bine cu colegii am responsabilizat-o în cadrul
activităţilor de grup. Chiar dacă la început totul a fost stângci, cu timpul ea a învăţat ce trebuie
să facă , iar colegii au ajutat-o în toate demersurile sale.
Pot spune că unele dintre fişele de lucru au fost realizate impreună cu eleva, la cerea
acesteia. Îşi dorea foarte mult să înveţe şi de aceea cerea diverse tipuri de exrciţii, care-i
plăceau mai mult, mai ales cele bazate pe învăţarea activă.
Deşi activităţile desfăşurate în clasă la aproape toate disciplinele au fost apreciate de
colectivul clasei- utilizarea TIC a dat roade peste măsură, jocurile interactive pe calculator a
captat întreaga atenţie a copiilor- H.A.M.E. nu a pus niciodată întrebări în legătură cu acestea,
nu a fost niciodată curioasă despre un lucru prezentat şi, de asemenea, nu a reacţionat la nicio
întrebare adresată în legătură cu acestea. Răspunsurile sale erau scurte, monosilabice şi fără
detalii.
Pentru o bună integrare a elevei am colaborat intens cu familia acesteia. La sfârşitul
anului şcolar, când eleva a beneficiat şi de un certificat de orientare şcolară, am început
colaborarea şi cu profesorul de sprijin din şcoală. Împreună cu aceştia a fost elaborat planul de
intervenţie personalizat.
PLANUL DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

1. INFORMAŢII DE BAZĂ:

Numele elevului: H.A.M.E

Clasa: a II a
Domiciliul:
Informaţii despre starea de sănătate a elevului: Stare bună de sănătate.
Informaţii despre mediul social: Locuieşte împreună cu familia , având în componenţa sa
mama, tata şi un frate de 6 ani. Familia are venit şi prezintă condiţii foarte bune de locuit.
Mama îi acordă atenţie privind activitatea şcolară, dar acţionează cu violenţă, urmată de
satisfacerea poftelor copilului.

2. ECHIPA DE INTERVENŢIE:

Numele cadrului didactic: înv. G.M.

Data elaborării P.I.P.: 1 octombrie – 20 iunie
Data revizuirii P.I.P.: februarie

3. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN EVALUARE:

 chestionare orale;
 observaţii curente;
 aplicaţii practice;
 fişe de lucru utilizate la diferite activităţi;
 proba de evaluare;
 convorbire individuală şi în grup;
 observaţia spontană şi dirijată.

4. OBIECTIVELE PROGRAMULUI:
Pe termen lung:
 Descoperirea şi folosirea potenţialului psihic de învăţare ale subiectului, a ritmului
propriu de achiziţie, prin observarea zilnică şi prin concentrarea tuturor informaţiilor
din cadrul familiei;
 Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor
structurilor gramaticale;
 Dezvoltarea expresivităţii şi creativităţii;
 Dezvoltarea motricităţii mâinilor, dar şi a altor părţi ale corpului;
 Dezvultarea capacităţilor de calcul matematic;
Pe termen scurt:
 Formarea abilităţilor de comunicare;
 Formarea abilităţilor de participare la lecţii;
 Dezvoltarea capacităţilor de scriere;
 Partciparea la activităţi de grup;
 Participarea la activităţi specifice matematicii;
 Dezvoltarea capacităţilor de numărare şi efectuare a calculului matematic, oral şi în
scris;
 5. SCOPURILE PROGRAMULUI:
 Reducerea şi eliminarea lacunelor din cunoştinţele elevului;
 Educarea exprimării verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi
sintactic;
 Formarea capacităţilor de cunoaştere a literelor şi citire a cuvintelor şi
propoziţiilor;
 Formarea deprinderilor de scriere corectă a elementelor grafice şi a literelor, precum
şi scrierea lizibilă a cuvintelor;
 Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii;
 Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme;
 Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic;

6. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE:

Învăţătorul
 Stimulează elevul în vederea reducerii dificultăţilor de învăţare prin exersarea şi
dezvotarea proceselor psihice (memorie, atenţie, motivaţie), a unor trăsături pozitive de
personalitate din domeniul afectiv şi motivaţional, a deprinderilor de muncă individuală;
 Implică mama pentru a o ajuta să lucreze cu copilul în asimilarea unor cunoştinţe
esenţiale: cunoaşterea mediului, coordonare spaţio-temporală, dezvoltarea limbajului şi a
vocabularului, abilităţi de relaţionare socială;
MATERIALE
OBIECTIVE METODE SI TEHNICI
UTILIZATE
- efectuarea unor exerciţii de - convorbirea - planşe
relaxare, pentru concentrarea - povestirea - fişe de lucru
atenţiei şi dezvoltarea - problematizarea - jocuri de
memoriei; - exerciţiul de relaxare construcţie
- plastilina
- cărţi
- puzzle
- educarea auzului fonematic, - exerciţii de gimnastică respiratorie, - planşe
a atenţiei vizuale, a analizei linguală; - fişe de lucru
auditive şi îmbogăţirea - exerciţii pentru formarea - jocuri
vocabularului; priceperilor şi deprinderilor de - cărţi
pronunţie corectă a silabelor şi
cuvintelor;
- exercitii de formulare a unor
propoziţii simple cu sunetul corectat
în diferite poziţii;
- povestiri după imagini, planşe;
- demonstraţia;
- stăpânirea şi motivarea - exerciţii de autocunoaştere; -fişe de lucru
personală prin gestionarea - exerciţii pentru creşterea stimei de -desene
adecvată a trăirilor afective sine şi a încrederii în forţele proprii; -joc de rol
negative; - exerciţii pentru managementul
emoţiilor negative;
- convorbirea;
- problematizarea;
- lauda, încurajerea;
- explicarea şi formarea unor - efectuarea temelor şi învăţarea -cărţi, caiete;
deprinderi eficiente de pentru oferirea unui model de lucru; -fişe de lucru şi
studiu; - explicaţia; cartonaşe
- efectuarea temelor la - exerciţiul
cabinet când este posibil;
- organizarea locului de - convorbirea;
învăţare cu eliminarea - exerciţul;
elementelor distractoare; - încurajarea
- sprijinirea copilului în - tratarea diferenţiată; -planşe
parcurgerea materiei în ritm - relaţie empatică învăţător-elev, -jocuri
propriu şi ajutor la cererea consilier-elev; -casete
doamnei învăţătoare; - activităţi ajutătoare -cărţi
- construirea unui orar şi - convorbirea; -cartonaşe cu sarcini
respecterea lui astfel încât - exerciţiul expuse în cameră
eleva să îşi facă temele,
oferirea de recompense de
către familie;
- măsuri unitare de susţinere - consultarea; -monitorizarea
a copilului de către familie; - informarea succesului prin
- motivarea familiei în - empatia acordarea de feţe
continuarea tratamentului vesele
medicamentos;

 Antrenează elevul în activităţile specifice pe arii de stimulare sau recuperatorii şi

recreative, cu respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale;
 În cadrul lecţiilor se lucrează diferenţiat, cu respectarea planificării materiei (cu revizuiri
şi adaptări);
MIJLOACE: probe de evaluare, fişe de lucru, planşe, jetoane, jocuri didactice, rechizitele şi
manualele şcolare, obiecte de uz general;

Domeniul de intervenţie: limba română

Eleva pronunţă corect cuvintele dar are un vocabular foarte sărac. Răspunsurile sale
sunt monosilabice sau în propoziţii incomplete. Nu reuşeşte să povestească texte auzite în
clasă ori întâmplări din viaţa personală, pierde firul logic al acestora. Capacitate scăzută de
organizare şi coordonare a acţiunilor în conformitate cu comanda verbală. Scrie semne grafice
cu trăsături tremurate, fără a respecta spaţiul de scris, pierde rândul, mâzgăleşte foaia.

Criterii minimale Metode şi

Obiective Obiective
Activităţi de învăţare pentru evaluarea instrumente
pe termen scurt operaţionale
progresului de evaluare
1. Dezvoltarea - să înţeleagă -exerciţii de delimitare a - înţelege
capacităţii de semnificaţia cuvintelor în enunţuri; semnificaţia globală Evaluarea
receptare a globală a -exerciţii de stabilire a a unui text scurt, orală şi
mesajului oral mesajului oral poziţiei unui cuvânt după ascultarea scrisă
- să sesizeze într-o propoziţie; repetată a acestuia, Aprecieri
intuitiv -jocuri de identificare a sau după lămuriri stimulative
corectitudinea pozitiei silabelor în suplimentare; Evaluare cu
unei propoziţii cuvânt; - formulează mai multe
ascultate -exerciţii de distingere a răspunsuri la reveniri
 - să distingă sunetului iniţial, final sau întrebările puse,
cuvintele dintr-o din interiorul unei silabe uneori cu imprecizii,
propoziţie dată, sau al unui cuvânt; corectate la Evaluări
silabele dintr-un -identificarea cuvintelor solicitarea curente
cuvânt şi sunetele ce conţin sunetul învăţat învăţătorului; formative
dintr-o silabă şi despărţirea lor în - distinge şi Probe scrise,
- să sesizeze silabe; delimitează cuvintele fişe de lucru
sensul cuvintelor -jocuri de punere în în propoziţii de două
într-un enunţ dat corespondenţă a unui cuvinte, rostite clar
2. Dezvoltarea - să formuleze cuvânt auzit cu imaginea de învăţător;
capacităţii de clar şi corect corespunzătoare; - distinge, după auz,
exprimare enunţuri verbale -exerciţii de despărţire a silabele şi sunetele,
orală potrivite unor cuvintelor în silabe; dintr-un cuvânt dat,
situaţii date - exerciţii de trasare a de 1-2 silabe;
- să integreze elementelor grafice; - pronunţă, corect,
cuvintele noi în - exerciţii de adoptare a cuvântul integral şi
enunţuri poziţiei corecte si pe silabe, cu
comode pentru scris; imprecizii corectate
- exerciţii de scriere a cu sprijinul
unor elemente grafice învăţătorului;
pregătitoare, care să - asociază sunetul cu
- să identifice faciliteze scrierea litera de tipar, sau de
3. Dezvoltarea litere, grupuri de literelor şi scriere în duct mână; citeşte în ritm
capacităţii de litere, silabe, continuu; propriu silabe,
receptare a cuvinte şi - exerciţii de scriere a cuvinte şi propoziţii
mesajului enunţuri în textul literelor,silabelor, alcătuite din 2-3
scris (citirea / tipărit şi în textul cuvintelor şi cuvinte, uneori cu
lectura) de mână propoziţiilor; inversiuni sau
- să sesizeze repetări, corectate la
legătura dintre - exerciţii de scriere a intervenţia
enunţuri şi literelor şi a cuvintelor, învăţătorului;
imaginile care le respectând forma, - citeşte cuvinte
însoţesc mărimea lor; scrise, formate din
- să desprindă - exerciţii de încadrare silabe cunoscute;
semnificaţia corectă în pagină a - citeşte fluent şi
globală a unui textului (data, alineat); corect enunţuri
text citit - exerciţii de apreciere cunoscute, cu ezitări
- să citească în corectă a spaţiului dintre sau pauze mai lungi,
ritm propriu, cuvinte; atunci când
corect un text - dictări de cuvinte şi întâlneşte cuvinte
cunoscut propoziţii; care conţin
- să scrie corect aglomerări de
litere, silabe, consoane, grupuri de
4. Dezvoltarea cuvinte litere etc.;
capacităţii de - să scrie corect, - copiază, transcrie şi
exprimare lizibil şi îngrijit scrie după dictare
scrisă propoziţii scurte litere, silabe şi
cuvinte cu abateri de
la regulile grafice;
- construieşte în
 scris propoziţii
formate din 2-3
cuvinte, cu mici
abateri de la regulile
grafice, ortografice
şi de punctuaţie,
corectate la
intervenţia
învăţătorului;
-copiază/ transcrie/
scrie după dictare, cu
unele omosiuni,
inversiuni de litere,
uneori cu abateri de
la normele de
aşezare în pagină,
sau de la folosirea
corectă a semnelor
de punctuaţie;

Domeniul de intervenţie: matematică

Eleva formează mulţimi, recunoaşte culorile, numără crescător până la 5, dar are
probleme în ceea ce priveşte număratul până la 10 sau număratul descrescător, chiar şi cu
ajutorul obiectelor. Capacitate scăzută de organizare şi coordonare a acţiunilor în conformitate
cu comanda verbală. Scrie semne grafice cu trăsături tremurate, fără a respecta spaţiul de
scris, pierde rândul, mâzgăleşte foaia.

Criterii minimale Metode şi

Obiective Obiective
Activităţi de învăţare pentru evaluarea instrumente
pe termen lung de referinţă
progresului de evaluare
1. Cunoaşterea - să scrie, să - exerciţii de numărare cu - asociază mulţimi
şi utilizarea citească numerele obiecte de la 0 la 10; (alcătuite din Evaluarea
conceptelor naturale de la 0 la - exerciţii de citire şi de obiecte identice, orală şi
specifice 10; scriere a numerelor uşor de numărat), cu scrisă
matematicii naturale de la 0 la 10; numărul lor
- să compare două - compararea şi ordonarea (cardinalul Aprecieri
numere cu numerelor de la 0 la 10; mulţimii); stimulative
diferenţă de o - exerciţii de compunere şi - identifică cifra
unitate; descompunere cu numere zecilor şi cifra Evaluare cu
naturale de la 0 la 10; unităţilor în scrierea mai multe
- să completeze - exerciţii de alegere a unui număr de două reveniri
un şir de numere; unei descompuneri cifre;
- să scrie vecinii potrivite pentru efectuarea -numără corect,
numerelor; unui calcul; crescător şi
- rezolvarea de probleme descrescător, din 1 Evaluări
cu obiecte sau cu desene în 1, în concentrul curente
simple: puncte, cerculeţe, 0-30; formative
linii etc.; - copiază, transcrie Probe scrise,
- rezolvarea de probleme şi scrie după dictare fişe de lucru
 - să exploreze cu obiecte sau cu desene cifrele, cu greşeli
modalităţi variate simple: puncte, cerculeţe, privind
2. Dezvoltarea de compunere şi linii etc.. corectitudinea
capacităţilor de descompunere a -ex. de descompunere a elementelor grafice,
explorare/inves numerelor, în numerelor în sume şi încadrarea în spaţiul
tigare şi concentrul 0 – 10 diferenţe ; de scriere,
rezolvare de cu obiecte de -ex. de adunare şi scădere înclinarea;
probleme sprijin; cu numere de la 0 la 20 ; -efectuează adunări
-ex. de aflare a numărului şi scăderi în
necunoscut ; concentrul 0-30,
-ex. de verificare a fără trecere peste
rezultatului prin probă ; ordin, utilizând
-ex. – joc pentru simbolurile +, -, =
verbalizarea etapelor de în scrierea unui
- să efectueze calcul exerciţiu;
operaţii de -ex. de analiză a părţilor - efectuează corect
3. Formarea şi adunare şi de componente ale unei 50-60% din
dezvoltarea scădere cu probleme ; exerciţiile cu o
capacităţii de a numere naturale -ex de transformare a unei singură operaţie
comunica de la 0 la 10 fără probleme păstrând cuprinsă într-o listă
utilizând trecere peste numerele date dată;
limbajul ordin cu obiecte -ex. de numărare cu pas - descompune
matematic de sprijin; dat „înainte” şi „înapoi” numere naturale mai
cu şi fără sprijin de mici decât 10 în
obiecte sau desene ; sume sau diferenţe,
-ex. de comparare a utilizând obiecte;
numerelor folosind -rezolvă probleme
diferite reprezentări ale cu date numerice şi
acestora ; enunţ sintetic, care
-compunerea şi presupun o singură
descompunerea numerelor operaţie, cu numere
în z şi u . mai mici decât 10,
recurgând la
modelarea figurală a
- să rezolve datelor problemei;
probleme care - execută, parţial
presupun o corect, în ritm
4. Dezvoltarea singură operaţie propriu, comanda
interesului şi a dintre cele dată, după lămuriri
motivaţiei învăţate. suplimentare;
pentru studiul şi
aplicarea
matematicii în
contexte variate

Prin acest program am urmărit:

 recuperarea laturilor disfuncţionale;
 structurarea unor comportamente dezirabile (elaborarea unor modele de comportament cu
un grad mare de adaptare şcolară şi socială);
 consilierea comportamentală;
 antrenarea elevului în activităţi plăcute pentru a-l stimula;
 antrenarea elevului în activităţi extracurriculare;
 dezvoltarea motricităţii generale şi a finei motricităţi;
 dezvoltarea abilităţilor de numeraţie şi calcul matematic;
 dezvoltarea abilităţilor de cunoaştere a literelor şi citire a cuvintelor şi propoziţiilor;
 formarea deprinderilor de scriere corectă şi respectare a spaţiului de scris;
 îmbogăţirea, precizarea şi activizarea vocabularului;
 dezvoltarea autonomiei personale şi sociale;
 dezvoltarea capacităţii de orientare şi adaptare la mediu;
 dezvoltarea atitudinilor pozitive de relaţionare în grup;

PUNCTE FORTE ALE COPILULUI CU CES

Deşi la început am întâmpinat anumite dificultăţi, am reuşit să o conving pe elevă să

vorbească cu mine doar când este singură.
Aceasta se caracterizează prin răbdare, înclinaţie spre rutină, rezistenţă la efort fizic.
Îi face plăcere să se îngrijească de animalele din gospodărie.
Singurele activităţi care o mai stimulează sunt jocurile motrice.
În ceea ce priveşte relaţiile sale cu colegii eleva interacţionează în diferite contexte din
proprie iniţiativă cu anumiţi copii, recunoaşte greşelile în relaţiile cu ceilalţi copii cerându-şi
scuze, ţine cont de dorinţele şi nevoile celorlalţi.

IDEI INOVATIVE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PROCESULUI DE INTEGRARE

PENTRU COPILUL CU CES DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ

Procesul de integrare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în învăţământul de

masă este unul complex şi de durată.
Pe de o parte, elevul cu cerinţe educaţionale speciale are nevoie de timp să se
acomodeze noului grup, mai ales dacă acesta vine din mediul familial. Pe de altă parte, colegii
au nevoie să fie învăţaţi cum să se comporte şi cum să accepte un astfel de elev
De aceea, părerea mea este ca integrarea în învăţământul de masă să se facă după
criterii riguroase. Susţin această afirmaţie cu ideea că nu toţi elevii pot face faţă cerinţelor
învăţământului de masă, sau nu tuturor elevilor li se potriveşte adaptarea în cadrul
învăţământului de masă.
Pentru cei care chiar pot fi integraţi, un prim pas în îmbunătăţirea procesului de
integrare ar fi reducerea , prin lege, a numărului de elevi ai clasei în care vor fi integraţi. Cu
cât sunt mai puţini elevi, cu atât te poţi apleca mai mult asupra fiecăruia în parte fără ca
cineva să aibe de suferit.
De asemenea, ar fi indicat să existe o programă elaborată la nivel naţional, pentru
fiecare tip de cerinţă specială, care să cuprindă mai multe momente de activităţi recreative în
afara şcolii. Copiii cu CES au nevoie şi de ajutor pentru integrarea lor socială, care să le ofere
posibilitatea să de vină mai sociabili, să-şi facă mai uşor un cerc de prieteni. Trebuie să ţinem
cont de faptul că după ce ies de pe băncile şcolii aceşti elevi ajung direct în inima societăţii
care poate îi va accepta , sau poate nu. Ei trebuie să ştie cum să se apere pozitiv de orice
reacţie la adresa lor şi cel mai important trebuie să ştie că în jurul lor există persoane care îi
susţin şi nu îi judecă: familia, prietenii.