Sunteți pe pagina 1din 25

CURS 1

Cap. 1 Tehnologia lucrarilor de terasamente


Cuprind:
- lucrari pregatitoare
- lucrari auxiliare
- lucrari de baza

1. Lucrari pregatitoare
pregatesc inceperea lucrarilor de baza; care se executa mecanizat
o Indepartarea vegetatiei
Tufisuri, arbusti
Sub 20 cm se indeparteaza cu buldozerul
Peste 20 cm cu ferastraul mecanic
o Extragerea buturugilor
Se taie la nivelul terenului
Se extrage cu buldozerul
o Indepartarea stratului vegetal
Stratul de vegetatie perena nu depaseste 15 cm
Se indeparteaza cu buldozerul prin decapare
Trebuie transportat inspre gropi de imprumut
Este interzisa utilizarea materialului vegetal pt evitarea tasarilor
o Asanarea zonelor umplute cu apa
Prin drenare cu drenuri care asigura dirijarea si evacuarea apei in afara amplasamentului



o Lucrari de demolari a c-tiilor existente
Excavatoare echipate cu diferite dispozitive (clesti)
Macarale echipate cu greutati de forta
Implozia pt demolare rapida
o Tasarea
Borna : punct de control
fata de care se face referire
pe intreaga perioada de
executie






Cadre/ juguri de trasare se pun la 2...5 m fata de colturile cladirii

borna
1
CURS 2

Verificarea cotei fundului sapaturii:
- Se incheie un proces verbal legat de natura terenului si de cota terenului de fundare


CP cota portii de trasare



Verificarea cu sablonul piesa in T


Lucrari trasate fara aparatura:
- Bazate pe proprietatile geometrice ale unor corpuri
*marcarea unor aliniamente cand se cunosc extremitatiile


- in cazul unor obstacole (copaci, etc) se vor folosi sarme mai lungi
- coborarea unui perpendicular dintr-un punct (M) pe o dreapta

Operatii de trasare de aliniamente curbe:
R=8...9 [m] raza de racordare pt. accesul utilajelor, 12...15 [m] masini lungi
Realizarea racordului R=8 [m]
- Se masoara cate un segment de 8 m pe ambele directii, de unde se ridica
perpendiculare, intersectandu-se in pct-ul M, rezultand un patrat
- Din pct. M se intinde o sarma de L=8[m] cu ajutorul careia se traseaza un
arc de cerc => reazlizarea racordului
2

se iau puncte aleatoare pe aliniament, dupa care se
ridica perpendiculare




Trasarea unei linii curbilinii oarecare:
- Se cunoaste segmentul coarda- si inaltimea h a corzii
- Se unesc A-C, C-B, se masoara la jumatate si se ridica perpendiculara la
h
4
=> D,E
- Se unesc A-D, D-C, C-E, E-B se masoara la jumatate si se ridica perpendiculara la
h
16
=> ....(puncte)

Trasarea unor pante:
- Se utilizeaza un dreptar de lemn cu L=2...3[m]
- se utilizeaza la acoperisuri



Trasarea unor santuri, rigole
- Se cunosc cotele de la partea inferioara si superioara




Trasarea cotelor de nivel
- Se executa cu furtunul de nivel (2 tuburi de sticla, descoperite la ambele capete, fixate de un furtun de cauciuc subtire
se aplica principiul vaselor comunicante)
- linie de vagris
trasarea liniilor dupa
anumite cote




2. Lucrari auxiliare
- lucrari care asigura desfasurarea lucrarilor propriu-zise in conditii normale
- Epuismente coborarea nivelului apei freatice
- Lucrari de sprijiniri
- Sprijinirile peretilor sapaturilor consista in asigurarea stabilitatii malurilor

3
Dupa unghiul taluzului natural


Sprijiniri de maluri:
- Au consum mare de manopera
- Riscuri pentru siguranta muncitorilor
- Lucrari scumpe

Risc de prabusire mare:
- Straturi cu inclinatii mari
- Straturi de apa
- Intercalatii argila+nisip
- Depozite de pamant langa sapatura
- Surse de vibratii
In principiu, o sprijinire se compune din:
- Ecran din dulap vertical (terenuri coezive) sau orizontal *terenuri necoezive) (dulap 5cm)
- Rigle de rigidizare orizontale
- Elemente de sprijin propriu zise spraituri


CURS 3

Sprijiniri

Clasificare:
o Dupa marimea sapaturii
Sprijiniri in spatii inguste (latimea 4m)
Sprijiniri in spatii largi (latimea 4m)
o Dupa procedeul de lucru
Piesa cu piesa
Sub forma unor ansambluri spatiale (echipamente confectionate de firme specializate)
o Dupa tipul lor
Tip usor < 20 kN/m
2

Mediu la solicitari cuprinse intre 20...35 kN/m
2

Greu 35...55 kN/m
2

1. Sprijiniri in spatii inguste
1.1. Piesa cu piesa

a) Sprijiniri de tip usor:


Se utilizeaza dulapi, dispusi la interval de 1.5...2 [m]









b) Sprijiniri de tip mediu:
- Se utilizeaza grinzi de rezemare (grinzi de sustinere) dispuse la intervale de 1...1.5 [m], care sunt
sustinute de spraituri dispuse la intervale de 1...1.5 [m]
- Dulapi verticali dispusi la interval de 20...40[cm]



4

c) Sprijiniri de tip greu
- Presupune folosirea unor dulapi dispusi alaturat fara interspatii
- Rigle dispuse la 1...1.5 [m]
- Spraituri la 1...1.5 [m]

- Prima data cedeaza dulapul se poate dimensiona ca o
grinda simplu rezemata



1.2. Echipamente spatiale
panouri metalice prefabricate prinse articulat de spraituri

- se asambleaza la nivelul terenului la partea superioara
- Se utilizeaza pt. terenuri coezive








- pentru terenurile necoezive, se utilizeaza acelasi sistem care
insa
- se introduce nu prin lasare, ci prin batere
- sprijinirea se face pe tronsoane
- nu se pot sapa tronsoane de adancimi > 0.5...0.7 [m]
- se monteaza dulapi orizontali, sprijiniti separati de spraituri


2. Sprijiniri in spatii largi

- se monteaza o rigla, apoi dulapii orizontali
- Elementele de sprijinire sunt de tip contrafisa sprijinite la
partea inferioara de tarusi
- Axele contrafiselor si a rezultantei pamantului de impingere
trebuie sa se intersecteze





3. Lucrari de baza (propriu-zise)

3.1. Lucrari executate cu excavatorul

a) Schema de lucru la excavatorul echipat cu lingura dreapta
o Pozitia excavatorului in cadrul unui front de lucru
- necesita un buldozer pt. a aduna materialul care cade din cupa
- Excavatorul poate sa execute 2 tipuri de scheme de lucru, in
functie de pozitia sa fata de frontul de lucru
o Schema frontala
o Schema laterala

E
]ont
= u.8 E
maxcxc.



1. Schema de lucru frontala
- In functie de latimea frontului, traseele de deplasare pot fi:
Rectilinii
In zig-zag
Prin tesere
o Traseu rectiliniu

5

R
O
raza optima
L distanta dintre 2 statii
Dezavantaj
- obliga autobasculanta sa intre cu spatele
- raza de rotire este maxima
R
o
= u.8 R
mux
supuc

I = R
mux
-R
mn
< u.7S l, l - lungime brat
B = 2R
0
2
-IJ
2
< u.8 R
mux
supuc


o Traseu in zig-zag

- Se refera la frohnturi mai largi

B = 2R
d
2
-IJ +2R
m


n = 2 - pt. exemplul dat








o Traseu prin tesere

n=2 pt. exemplul dat










2. Schema de lucru lateral

- Directia de baza este intr-o pozitie lateral
- Excavatorul se deplaseaza dupa un traseu rectiliniu

B = R
0
2
-IJ
2
+b
mn

b
mn
= min
u.7S R
mux
dcsc
R
mux
dcsc
-b
sg
-
b
ch
2











b) Schema de lucru pt. excavatorul cu cupa (lingura) inversa
- Se deplaseaza pe teren relative plan
- Dezavantaj productivitate mica
60mc/h, pana la 45%
- Sapa prin extragere materialele
rezultate in urma sapaturii se descarca in
depozite
6


E
]ont
= (u.7S u.8)E
mux









CURS 4

(schema de lucru pt excavatorul cu lingura inversa)
- Sapatura se face prin retragere (se deplaseaza in teren liber, nefiind nevoie de alte utilaje auxiliare de tipul buldozerului)
- Conductivitatea este mai scazuta; 60-70% din prod. excav.cu lingura dreapta
- Durata de ciclu este mai mare
- Poate sa descarce in depozite, crescand productivitatea

1. Schema de lucru frontala
o Traseu rectiliniu


B = R
sup
mux
-IJ
2
+R
dcs
mux
-b
sg
-
bJ
2


2 depozite=>
B = 2|R
dcs
mux
-b
sg
-
bJ
2
1




o Traseu in zig-zag


B = 2|R
sup
mux
+R
dcs
mux
-b
sg
-
bJ
2
1










o Traseu prin tesere
B = n 2R
sup
mn
+2|R
dcsc
mux
-b
sg
-
bJ
2
1

3.2. Lucrari executate cu buldozerul
- Utilaj care sapa si transporta prin impingere pamantul
- La 10 [m] - productivitate de cca. 400m
3
/h
- La 30 [m] productivitate de cca. 270 m
3
/h

I =
I b
2tgc
=
S
2
= 1.S |m]
e=45
|
I = S
b = 2


Daca V creste 10%, P=-60%; scade 10%, P=200%
7
- in terenuri usoare, necoezive, sapatura se face sub
forma de panta
- In terenuri coezive, sapatura se face sub forma de
dinti de fierastrau








- Excavatorul efectueaza lucrari de:
Sapaturi
Nivelare
Umplere
a) Lucrari de sapaturi
- In functie de distanta de transport, exista mai multe tipuri de sapaturi
o La distante mici strat cu strat
o La distante mari metoda transeelor













b) Lucrari de nivelare

- Se efectueaza inelar, dupa un modul curbat pt latimi mici



- Pt suprafete mari







- Nivelarea se face cu lama inclinata


c) Lucrari de umplere a golurilor de sapatura


Umplerea se face sub un unghi; buldozerul nu ataca frontal













Strat cu strat
Metoda ranseelor
8
Tehnologia Lucrarilor de compactare a terasamentelor

1. Tipuri de compactare si domenii de folosire
- In functie de modul in care actioneaza asupra umpluturii

o Greutate proprie:
Umpluturi netede nu depasesc adancimi de compactare de 1520[cm]
Amprentate picior de oaie au rolul de a amri presiunea pe unitatea de suprafata 3050 [cm]
(terenuri coezive)
Pe pneuri
pt. terenuri necoezive
se folosesc ca si utilaje de finisare/ nivelare
se diferentiaza d.p.d.v. al greutatii propeii
usoare 4060%
medii 6080%
grele 80160%
f. grele > 160%
utilizate la adancimi de compactare de 4060 [cm]
pt. terenuri cu umiditate excedentara
eercita o framantare la nivelul stratului superior
pt. compactarea mixturilor asfaltice
o Compactare vibratoare
50100 [cm]
Sursa de vibrare excentric
Se utilizeaza numai la terenuri necoezive, cu granulatie mare si monogranulare
Cu cat unghiul de frecare interior este mai mare, cu atat se impune utilizarea unor compactoare
vibratoare grele si f. grele
Eficace daca frecventa de vibratie se apropie de frecventa naturala a terenului
Nu se utilizeaza la pamanturi cu incluziuni argiloase
o Soc
Pt. compactarea celorlalte domenii care nu pot utilize greutatea proprie sau compactarea prin vibratie
Maiurri mecanice greutatea mare (1.2 t) din fonta sau beton care este lasat sa cada brusc
Maiuri macara
Gradul de compactare D=0.950.97; D=1 la lucrari de dealuri, de cale ferata
2. Procedee de compactare
- 2 straturi care se compacteaza se suprapun pe latime, marimi de 1015 [cm]
- Drumurile se compacteaza de la margine spre mijloc pt. ca pamantul sa nu refuleze ci sa se adune spre axul central
- Pt. celalalte suprafete, compacatrea se face pornind dintr-un capat spre celalalt


D (gr. de compactare) este influentat de:
- Umiditatea stratului
- Grosimea stratului
- Numarul de treceri




- Pt. determinarea umiditatii optime sau reale










- Nr de treceri se verifica pe un singur strat
- W
Q
=optim






9
CURS 5

Tehnologia lucrarilor de beton

Materiale care intra in compozitia betonului:
1. Cimentul
- Sunt necesare:
o Certificat de conformitate
o Certificat de calitate
o Buletine de analiza
Incercare la stabilitate la fiecare 100 tone
Verificarea rezistentei mecanice la 2 si 7 zile pt fiecare 500
tone
- Saci de :50 kg, depozitat protejati, pe podini sau platforme din lemn, la 50 [cm]
de perete
- Vrac sub forma unor containere
Se depoziteaza in silozuri (capacitate 25.81*500t)
Se umple pneumatic direct din containere
Cimentul este pompat la partea inf.
2. Agregatele
- Se livreaza de balastiere autorizate
Acte necesare:
- Certificat de conformitate (conform normelor europene)
- Certificat de calitate la agregate 0 trebuie sa contina:
Densitatile specifice: 12002000 kg/m
3

Granulometria
Certificat de continut in impuritati 500t
- Se depoziteaza numai pe platforme inclinate, nu pe pamant, prevazandu-se cu pante spre rigole pt a se evacua apa
provenita din precipitatii
3. Apa
- Locala, potabila
- Din alte surse, verificata d.p.d.v. al continutului
Bon de transport:
- Clasa de beton
- Consistenta
- Granulometria
- Tipul de ciment
- Temperatura
- Ora la care a plecat din statie
Exista un termen limita care nu poate depasi durata de transport
< 32.5 N/mm
2
|
(1u Su)
0
< Su min
< 1u
0
< 7u min

> 32.5 N/mm
2
|
(1u Su)
0
< SS min
< 1u
0
< Su min

Statia de beton cuprinde:
- Malaxorul care asigura prepararea
- Silozurile pt depozitarea cimentului
- Depozit de ciment pt minim 2-3 zile
- Laborator de incercare 1 sau 2
- Platforme betonate pt agregate
- Instalatii pt spalarea malaxoarelor
dupa utilizare
- Instalatii de incalzire pt agregate
- Un plan de urmarire al calitatii exista
o persoana responsabila cu calitatea

Unitate de preparare a betonului
Prepararea betonului se face in 2
categorii de calitati (intr-o treapta; in 2 trepte)
Escapada metalica cuprinsa din mai multe
niveluri:
- Nivelul buncarelor de agregat
- Elevator cu cupa




10
I. Statia intr-o treapta agregatul executa o singura miscare de ridicare
Avantaje:
- Suprafata ocupata f. mica <810 m utila in zonele urbane
- Toate operatiile de transport se utilizeaza gravitational
- Toate operatiile pot fi automatizate
- Productivitatea mare: poate depasi 50150mc/h beton preparat
Dezavantaje:
- Costuri ridicate investitie importanta
- Nu poate fi demontata si repusa in toata pozitia
- Sistemul de dispunere pe verticala daca un element nu functioneaza, tot fluxul tehnologic se blocheaza
II. Statia in 2 trepte
- Agregate depozitate in
zona solului, pe o escapada
Executa 2 miscari :
- ridicare de la nivelul
solului dep. buncar
- Ridicare de la nivelul
malaxorului pe sol

Avantaje:
- Costul mult mai redus de
investitie
- Posibilitatea de montare
si demontare rapida in aceeasi
pozitie datorita unei alcatuiri
modulare



Dezavantaje:
- Suprafata ocupata f. mare
- Productivitate mica operatia nu poate fi automatizata max 25-30 mc/h

CURS 6

Transportul local al betonului in cadrul santierului

Se poate utiliza prin doua procedee:
- Transportul cu ajutorul jgheaburilor
- Transportul cu ajutorul benelor manipulate de macarale
- Transportul prin pompare
1. Transportul cu ajutorul jgheaburilor
- pt ca betonul sa alunece
panta de inclunare 1518%
Consistenta betonului sa prezinte o
tasare la cca. min 78 cm
- Betonul curge gravitational productivitate buna
3040 mc/h



Avantaje:
- Jgheaburile au lungimi limitate de 67 m si trebuie asigurata o panta maxima
Dezavantaj:
- Usor de manipulat

2. Transportul cu ajutorul benelor manipulate de macarale

Bene containere cu ajutorul carora se transporta betonul de la sol la locul punere in opera
- Se utilizeaza atunci cand avem la dispozitie macarale
Bene
o Cu descarcare laterala
incarca cu beton in pozitie
orizontala
capacitati intre1.2-2 mc



11
o Cu descarcare la partea inferioara
capacitati intre 0.81.2 mc
se utilizeaza pt. spatii inguste (elemente: grinzi, imbinari)
trebuie manevrate cu obloanele inchise, chiar si dupa descarcare
- aceste echipamente cand se descarca materialul, trebuie sustinute de 2 muncitori
intrucat poate intra in balans
- benele trebuie dirijate de la sol de catre un macaragiu
- Procedeu cu o productivitate mica nu depaseste 8-10 mc/h

3. Procedeul de transport prin pompare
- Utilizeaza 2 categorii de utilaje:
Autopompe cu brat articulat
Verticala 2060 m
Orizontala 1550 m
Pompe stationare
Verticala 8090 m
Orizontala 200 m
Dezavantaj asigurarea rigiditatii
- Difera prin mobilitatea si capaciattea de transport la distante mari
- Pompele asigura productivitati mari 100150 mc/h pretul pe mc/h de beton este mai mic
- Se asigura o buna indesare a betonului in cofraj
Pt. ca un beton sa poata fi transportat cu pompa, trebuie ca:
- Diametrul maxim de agregat sa fie de 1/3 din diametrul conductelor de transport
- Pt agregate de rau pana la 40% din diametrul conductei
Diametrul conductelor
45100 mm pe verticale
100150 pe orizontale
- Clasa betonului C8/10C16/20
- Prezenta obligatorie a partilor fine nisip < 0.2mm+ciment=300350 kg/mc
- Trebuie sa se evite formarea depunerilor pt a se evita demontarea tronsoanelor
- Utilizarea plastifiantilor
Reductori de apa pt a mari lucrabilitatea
Intarzietori/acceleratori de priza
- Consistenta betonului
- Amorsarea tubulaturii (gresata) cu pasta de mortar inainte de inceperea operatiilor de transport are rolul de a imbraca
conductele la interior cu o pelicula
Operatiile de lucru:
- Se monteaza pompa
- Deplierea bratului pana la distanta maxima unde trebuie transportat betonul verificare
- Operatia de amorsare a interiorului
- Pomparea propriu zisa
- Spalarea conductelor tot sistemul de transport, de tubulatura
- Replierea bratului
- Deplasarea autopompei

Reguli tehnologice de punere in opera ale betoanelor

1. Lucrari pregatitoare
- Verificarea cofrajelor d.p.d.v. al rifiditatii, a modului de ungere la interior a panourilor in vederea decofrarii
- Verificarea armaturilor d.p.d.v. al dimensiunilor, a existentei stratului de acoperire, eliminarea apei din gropile de
fundare
- Pregatirea si verificarea existentei echipamentelor de vibrare, prevazute cu reazeme
- Verificarea existentei surselor de curent
- Verificarea conditiilor de preluare a probelor (cutii)
- Prelucrarea suprafetelor de beton la acre urmeaza sa se continue betonarea
Indepartarea pojghitei de lapte de ciment intarit dalta+ciocan
Indepartarea granulelor de agregat mobilizate in aceasta suprafata
Spalarea cu jet de apa sub presiune
2. Betonarea
- se face sub observatia sefului de santier
- reprezinta o faza determinanta sub observatia inspectorului care preda avizul
- se decide de catre conducatorul tehnic aviz de incepere a betonarii
cand soseste betonul, se fac 2 verificari
bonul de transport( clasa, granulozitate, temperatura, cantitate ciment, ora plecare),
consistenta betonului care este trecuta si in bon; pe probe la 20mc de beton


12
o Preluarea de probe
Pt betoane de la 75300mc o proba
Pana la 16/20 la 100 mc o proba
Peste 16/20 la fiecare 50mc o proba
(nu mai putin de o proba/zi)

o ntocmirea fisei de betonare
- condica de betonare se precizeaz fiecare element de beton, se trece clasa betonului, cantitatea, temperatura, nr. probei
care a fost preluata din acest loc,
Rubrica de rezistenta se completeaz dup 28 de zile
- Se trece numele responsabilului de santier care s-a ocupat de betonare
(betonul se descrca obligatoriu in jgheaburi sau bene; este interzisa descrcarea intermediara care poate influenta calitatea
betonului)
- Este interzis sa se adauge apa pentru transformarea betonului segregat








o Inaltimea de cdere libera
- Indiferent de tipul elementului, este de 1.5 m pt. spatii largi si pana la 3 m maxim, in
spatii nguste sub 1 m. In caz contrar, se utilizeaz elemente de reducere a inaltimii :
tuburi articulate, prinse cu lanturi
- Este interzis ca muncitorii care betoneaz sa calce armatura (exista podini special
amenajate in cazul plcilor)





- O betonare nu poate fi ntrerupta mai mult de 2 ore al betoane prevzute cu aditivi ntrzietori de priza, 1.5 ore la
betoanele neaditivate
Daca se depaseste aceste intervale, sunt neceare formarea rosturilor tehnologice
- Dupa terminarea betonarii, la max 24 ore de dup, suprafata se protejeaz prin acoperirea cu o folie de polietilena;
protejarea se face timp de 7 zile
Pe perioada de vara, trebuie folosite betoane a cror cimenturi au o termicitate redusa utilizarea aditivilor reductori de
apa care nlocuiesc apa de amestec
Se reduce temperatura agregatelor prin stropirea cu apa
Betonul se toarn in straturi pana la maxim 30 cm grosime. Stratul urmtor se toarn nainte de nceperea prizei stratului
precedent
Indesarea betonului se face prin vibrare si lovirea cofrajului
La elementele cu armatura foarte deasa unde nu se poate introduce vibratorul
Cnd betonul este foarte fluid se ndeas cu tija
Cnd se defecteaz toate vibratoarele
- Compactarea manuala se face pana la pozitia pumnului, in rest tehnologic

13
CURS 7

Comportarea betonului


- Indesarea betonului in cofraj se realizeaza prin vibrare mecanica(indesare)

Tipuri de vibratoare:
- vibratoare de interior
- vibratoare de suprafata
- vibratoare de exterior

Vibratoarele de interior- se utilizeaza la compactarea betonului in elemente cu grosimi mai mari de 30cm.

Vibratoarele de exterior- sunt realizate dintr-o butelie metalica cu diametrul intre 4 si 6 cm, in interiorul carora se invarte un ax cu
disc excentric, care reprezinta o sursa de vibratie.

Vibratorul de inalta frecventa- clase superioare, unde ponderea de mici este mare ;
- actioneaza asupra granulelor mici
- 10 000 - 25 000 rotatii/min (20-30 sec)

Vibratorul de joasa frecventa- influenteaza miscarea granulelor de dimensiuni mari
- 3000 8000 rot/min (30-50 sec)
- clase inferioare de beton

Cu cat frecventa vibratorului este creste, cu atat durata de compactare este mai mica.
Cu cat productivitatea este mai mare : 15-25 mc/h --- inalta frecventa
2-8 mc/h---- joasa rezistenta
Vibratoarele au raza de actiune: maxim 1m

Un beton compactat are urmatoarele semnalmente, care depind de calitatea betonului:
- tasarea inceteaza, rezulta reducerea nivelului
- inglobarea: granulele de agregat incep sa se scufunde
- inceteaza sa apara bule de aer
- aparitia unei pojghite de lapte de ciment la suprafata betonului
- in jurul buteliei apare un inel de apa limpede, rezultand repararea apei de amestec.

Introducerea buteliei se face numai in pozitie verticala, introducandu-se rapid, iar in timpul vibrarii, are o miscare de sus in jos, lenta-
extragere lenta.

Adancimea la care se introduce butelia, depinde de adancimea stratului.

L-lungimea buteliei


Compactarea manuala - se face pana in dreptul primului rost tehnologic

Vibratoare de suprafata- se folosesc pentru elemente cu grosimi mai mici de 30 cm.
se utilizeaza rigle metalice cu motoare coexcentrice care reprezinta masa de vibratie care se transmite betonului.

Se folosesc pt platforme si drumuri


Durata de compactare pt elementele de suprafata este de 15-20 sec /
grosime element

Vibratoare de exterior- se folosesc cel mai rar
- se fixeaza de cofraj, iar masa de vibratie o reprezinta cofrajul
- se folosesc doar cand vibratoarele de interior sau de suprafata nu se pot utiliza
- se utilizeaza pt prefabricate (placi, dale), acolo unde sunt tipare metalice


Strat turnat anterior
14
ROSTURILE TEHNOLOGICE
- apar datorita unor necesitati de a intrerupe betonarea la un element dat. Se amplaseaza in zonele cu eforturi minime

Posibilitati de amplasare ale rosturilor tehnologice:
-in zona stalpilor, cat mai aproape de baza de fundatie;
-cel mult 3-5 cm de grinda transversala: hg=1/3-1/5 din deschidere





Un rost tehnologic se continua dup efectuarea urmtoarelor operatii:
- rostul trebuie sa fie perpendicular pe axul elementului
- la elementele de tip arc, rosturile se executa dup directia axelor, in mod simetric
- sunt interzise la nvelitori (pnze) si structuri pt.
depozitarea lichidelor(recipienti)





- se indeparteaza pojghitele de ciment pt crearea rugozitatilor
- se indeparteaza granulele de agregat care nu sunt fixate in rost
- se curata cu peria de sarma
- se sufla cu aer comprimat pt indepartarea prafului
- se uda din abundenta, deoarece suprafata trebuie sa fie foarte umezita
- trebuie sa aiba o rezistenta de min 2MPa
- dupa 24h, se poate relua betonarea structurii.

Protejarea betonului dupa turnare contra:
- caldurii excesive- produce fenomene de contractie datorate evaporarii fortate a ape
- inghetului
- vibratiilor
- socului

Protejarea betonului se face prin acoperire cu prelate, rogojini, folii de polietilena

Durata de protectie contra:- temperaturilor scazute: min 1-3 zile
-caldurii excesive: min 3-7 zile- suprafata trebuie umezita pe intreaga perioada de protectie stropiri
cu furtunul la 2-6 ore
Daca protectia se face intr-un mediu agresiv: 10-14 zile



In cazul recipientilor pt lichide, durata de protectie este de 14-28 zile
Protectia trebuie efectuata in maxim 2 ore de la terminarea compactarii

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE BETONARE
- proces verbal de receptie a betonului, dupa decofrare: constatari facute la fata locului

VERIFICARI:
- dimensiunile sectionale rezultate dupa decofrare, comparativ cu dimensiunile din proiect:
+ 5-8 mm: abateri dimensionale pt stalpi si grinzi
+ 3-5 mm: placi si pereti
+ 16- 25 mm: lungimi de grinzi si stalpi
- suprafete : se admit degradari de suprafata cu adancimi sub 1 cm, iar pt o suprafata de 400 cmp(20x20)cm, pe maxim 10%
din suprafata cofrata.
- adancimi liniare, sub forma unor fisuri sau muchii ciobite: acestea nu pot depasi 5% din toate muchiile si elementele liniare.
Receptia: se face pe baza intocmirii unui dosar care cuprinde:
- certificate de calitate ale materialelor folosite
- procese verbale de receptie la cofraj, armaturi si faze determinante
- buletinele de analiza a tuturor categoriilor elementelor de beton
15

ARMATURI

Prevederi constructive:
SREN 012-99: Cod de practica pt. executarea lucrrilor de beton si beton armat
STAS:40038/1-89: Otel laminat la cald
40038/2-91: Sarma rotunda profilata
40038/3-98: Plase sudate
40038/4-98: Sarma cu profil periodic
....T009-98: Specificatii privind cerinte si criterii de performanta pt armaturi

Armaturile pana la 12 m se livreaz sub forma de colaci
Barele intre 6 si 12m se livreaz in legturi


- armaturile se verifica din punct de vedere al certificatelor de calitate si conformitate
- verificarea dimensiunilor si a aspectului - pt min 2% din cantitatea de armatura sub forma de colaci sau bare dar nu mai putin de 2
colaci si 2 ligaturi
- daca apar neconcordante, se verifica intregul lot, sau se poate respinge.

Verificri:

Verificarea la incarcari mecanice: presupune ca din intregul lot sa se incerce 2 esantioane la rece si 5 la intindere.
Armaturile se depoziteaza astfel incat sa fie evitata coroziunea pe suprafata: stive de lemn, dulapi, evitarea contactului cu suprafete
umede.

Conditii de calitate la prelucrarea otelului-beton

Otelul-beton subtire:
- se prelucreaza prin intindere : prin ancorarea unei parti a cablului pe un tarus
si cu un troliu mobil se intinde cablul.
- presupune abateri de max 2mm/m
Dupa intindere, se traseaza lungimile de taiere si se decupeaza cu stanta manuala(pana la maxim 12 mm diametru). Portiunile de
sarma trec la fasonare-manual, cu cheia de fasonat.











Barele trebuie curatate de rugina pe suprafata.

Barele groase: - se indreapta numai cu cheia fierarului,
manual.
- pt. diametre mai mici, prin incalzire
Se masoara si se decupeaza cu stanta electrica,
mecanic.

Fasonarea barelor groase se realizeaza cu ajutorul masinilor de fasonat


16
Cursul 8

Conditii tehnice si reguli tehnologice pentru lucrrile de armatura

Lucrri pregtitoare:
- Verificarea cofrajului
trebuie sa respecte dimensiunile si cotele din proiect
- Verificarea stratului de acoperire
- Verificarea cofrajului d.p.d.v. al modului de curatire
- Verificarea strii armaturilor carcasa, bare independente d.p.d.v. al stratului de rugina, se ideparteaza doar rugina care
se exfoliaza.
- Pe timp de iarna se indeparteaza cu abur cald sau apa calda
Reguli tehnologice
Abateri dimensionale legate de amplasarea barelor in cofraj sau carcase
- Elemente de tipul plcilor, intervalul de axialitate intre bare este de 5 mm
- Stlpi + grinzi abateri de 3 mm
Abateri legate de lungimile barelor:
- L<1m- abatere admisibila 5mm
- L<10m- 10mm
- L>10m- 20mm
- Stratul de acoperire-abatere de 2-3mm
- La lungimile de suprapunere - 3d mm
Stratul de acoperire
- are rolul de a asigura protectia armaturii impotriva coroziunii. Se realizeaza cu ajutorul unor distantieri
- Grosimi minime pentru str. de acoperire:
pt. placi 10-20 mm
pt. pereti 10-30mm
pt. stlpi,grinzi 25-35mm
pt. bare transversale de montaj15-25mm

Aceste valori depind de starea suprafetei umezite in perioada de
inghet-dezghet
Distantiere
- pt. suprafetele plade de tipul peretilor si plcilor se
amplaseaza 4 la mp
- pt. grinzi si stlpi - un distantier la ml
- daca arm. sunt > de 10
- Daca arm. sunt < de 10 se pun 2 distantiere la ml
In cazul grinzilor se dispun 2 distantieri la ml.
Armatura superioara trebuie si ea sustinuta printr-
un distantier la mp pt. console se utilizeaz 4 pe mp.



Bare alese dist. liniari

Cnd nu exista diametru conform planului de armare- se poate inlocui cu conditia ca diametrul inlocuitor sa nu fie
cu
25% mai mult spatiu decat diametrul inlocuit. La arm. de rezistenta se alege diametrul ma mare respectndu-se
ariile echivalente.
Asigurarea unei transferri instantaneu de la armatura la beton (eforturi de intindere-pt. a se evita aparitia fisurilor)
- Incastrarea minima - 25 diametre
- Transmiterea corecta a eforturilor de la o bara la alta bara
- In cazul sudurii:pt. bare OB4d+20mm; PC5d +20mm


- Fire, cordoane de sudura, atunci cnd nu se ia in considerare raportul conlucrrii dintre
beton si armatura










17

Realizarea carcaselor de armatura











Armarea pt. placi:
- Pentru primele 2 rnduri perimetrale-legturi
- In cmp se fac in sah
- Introducerea compactoarelor la interior
- Pe distante de circa 5bare nu se leaga etrierii,
- In partea superioara se lasa deschisi pt a se putea introduce vibratorul
Abaterea limita la montajul etrierilor este de 5-10mm
Interzicerea circulatiei peste carcasele de armatura-ar trebui sa presupuna existenta
caprelor otel-beton peste care sa se puna poduri de circulatie de pe care sa se
monteze armaturile
Proces verbal de lucrri ascunse
- se precizeaza ca s-au respectat toate normele
Procedee de punere in opera a barelor de armatura
- exista 2 procedee:
bara cu bara
metode carcaselor
Metoda bara cu bara presupune trasarea pozitiei fiecrei bare pe peretii cofrajului, ,montarea fiecrei bare.
Avantaj
nu este necesar un utilaj de ridicare a carcasei-procedeu mare consum de manopera
pt. montarea unor cantitati mici
Procedeul carcaselor presupune realizarea elementelor sub forma unor carcase conform contitilor de armare. Armaturile
se monteaz la nivelul solului pe capre de otel-beton, asigura o mare productivitate. Barele trebuie ridicate cu ajutorul unei
macarale pt. montarea carcasei in cofraj.
Montajul armaturilor in stlpi
o Procedeul bara cu bara:
se monteaz panourile de cofraj pe 3 laturi
se sprijin provizoriu
peste mustati se monteaz pachetul de etrieri
se traseaz pozi ia fiecrei bare pe peretele cofrajului
se monteaz barele de rezistenta care se leag de mustatile anterioare
se introduc distantieri
se monteaz ce de-a 4 fata a cofrajului
se verifice verticalitatea
o Metoda carcaselor:
peste mustatile care ies din stlpul anterior se monteaz carcasa cu macaraua,
se fixeaz distantieri pe cele 4 laturi si ncepe montarea panourilor de cofraj
Montarea armaturilor in grinzi
o Procedeul bara cu bara
trasarea pozitiei barelor att la partea inferioara cat si la peretii laterali
amplasarea barelor de rez. inferioara fixare cu ajutorul unor etrieri deschisi
in interiorul etrierilor se monteaz restul barelor
se nchid etrierii
o Metoda carcaselor
se monteaz numai o laterala a cofrajului pt. a nu se distruge peretii laterali la
lansarea cofrajului.
se monteaz distantieri, se desface crligul, se monteaz cea de-a doua laterala a
cofrajului
Montarea armaturilor in pereti
o Procedeul bara cu bara
se monteaz un panou de perete care se sprijin provizoriu
pe aceasta fata se traseaz pozitiile barelor de rezistenta si a barelor de montaj
se monteaz 2 perechi de bare de rez. de la extremitati, se leag de mustatile exterioare, se leag 2
perechi de etrieri
se monteaz restul barelor de rez. si de montaj
se monteaz distantieri pe ambele parti
Legaturi obligatorii la intersectia cu etrierii La intersectia barelor inclinate cu etrierii
18
se monteaz a 2 fata a panoului de cofraj se rigidizeaz si se verifica verticalitatea
o Metoda carcaselor
se monteaz un panou de cofraj si cu macaraua se lanseaz carcasa de armatura care se fixeaz de
mustatile inferioare si toata carcasa se ancoreaz provizoriu de panoul de cofraj
se monteaz distantierii pe ambele fete, apoi al doilea panou de cofraj
Montarea armaturilor in placi
o Procedeul bara cu bara
se traseaz pozitiile tuturor barelor(de rez. de montaj. )pe suprafata cofrajului
se monteaz alternativ o bara ridicata si o bara dreapta care se fixeaz cu ajutorul barelor de montaj
se pozitioneaza barele ridicate amplasate si elementele de sustinere
se monteaz bara de repartitie daca este cazul
se realizeaza legturile cu carcasele grinzilor
se introduc distantieri la partea inferioara
o Metoda carcaselor-cu plase
se traseaz pe cofraj pozitia fiecrei carcase cu dimensiunile aferente
se lanseaz fiecare carcasa de plasa pe pozi ia trasata
se introduc legturile intre carcase-rigidizarea carcaselor
se fac legturi intre carcase si grinzi
se introduc distantieri sub carcasele de plase

CURS 9

Tehnologia lucrarilor de cofraje

Cofrajele
- reprezint o componenta esentiala in cadrul lucrrilor de beton monolit, intrucat ponderea acestora poate sa reprezinte 50%
din costul total al unei lucrri de beton monolit
46mp de cofraj
pt. un mc de beton
tipar cu caracter provizoriu ce are ca scop mentinerea sau includerea betonului proaspt pana la ntrirea acestuia si
realizarea unui element de beton conform proiectului
Poseda urmtoarele particularitati:
o conditia de rezistenta
prin aceea ca elementele de cofraj trebuie sa reziste la toate solicitarile la care este actionat cofrajul pe
durata intaririi betonului
o conditia de rigiditate a betonului
are in vedere indeformabilitatea elementelor cofrajului care trebuie sa asigure vederea elementului asa cum
este precizat in proiect.
o conditia de etanseitate a rostului
are ca scop prevenirea pierderii continutului lui de apa de amestec dup turnarea betonului in cofraj
o respectarea conditiilor tehice si abaterilor prevzute in norme
NE012-1999-normativ european-reglementarea conditiilor care trebuie ndeplinite de un cofraj.
o conditii legate de abateri dimensionale
o dimensiuni sectionale
3mm - abaterea maxima(5-8mm-S+G;3-5mm-Pl+Pa;16-25mm)
o lungimi 10mm
o asigurarea unei demontri simple care sa nu afecteze elementul de beton ntrit

Se pot clasifica urmtoarele criterii:

se pot realiza din lemn, metal sau poliester
alctuirea structurala - de tipul unor cofraje
fixe-stationare
mobile
Un cofraj poate fi alctuit din ansambluri cu retea functionala bine finite
1. Subansamblul panou de cofraj
2. Subansamblul elementelor de consolidare si rigidizare
3. Subansamblul elementelor de sustinere
4. Subansamblul elementelor auxiliare
Firme care realizeaz cofraje
Paschal, Hummebeck,Noe , Peri, Doka - Germania
Sateco, Cisat, Outinord - Franta
Acraw, MRD - Anglia
Faresin, Rafili - Italia

1. Subansamblul panouri de cofraj
elementele ce asigura un contact direct cu compozitia de beton proaspat cu rolul de a reda o suprafata finita a elementului
si de asigura conditia de etanseitate si posibilitatii de utilizare in nr. cat mai mare.
19

Un panou de cofraj se compune dintr-o rama pe care este fixata tblia cofrajului
impermeabilizat; pana la 100 utilizri ; cele de otel cu grosimi de 2-3 mult mai rezistente si
durabile in timp putnd depasii 100 utilizri; prezint deficiente legate de coroziune
poliesterul se utilizeaz rar datorita fragilitatii si costului ridicat
ramele din lemn,metal
utilizarea elementelor de rigidizare(pt. introducerea diferitelor piese de fixare si ancorare
a elementelor intre ele)
sunt mari cu latimi modulate








2. Subansamblul elementelor de asamblare si rigidizare
Elementele de asamblare cu rolul de a fixa(prinde) 2 panouri alturate
pot fi de tipul clestilor cu o falca mobila si una
fixa
asigura o manipulare usoara att la fixare cat si
la demontare

surub + piulita se utilizeaz la ramele metalice
sistemul cel mai sigur
necesitatea unei chei pt. strangere piulitei manopera

carlige de ancorare
tije metalice care asigura ancorarea pe o parte si strngerea cu ajutorul unei piulite tip future
nu necesita chei de strangere

Elemente de rigidizare
generala
locala








Elemente de rigidizare generala menghine de strangere

reazemul cu carlige de
ancorare cuprinde un nr
nelimitat de panouri







Elementele de rigidizare transversala
au rolul de a asigura preluarea impingerii betonului si de a
transmite aceste impingeri la elementele de rigidizare
longitudinale, au rolul de a mentine echidistanta dintre 2 fete
paralele a cofrajului , sa asigure indeformabilitaea panoului
Se folosesc de tipul tirantilor filetati

- piulitele de strangere se fixeaza prin intermediul unor piese de
rezemare din tabla
- tije filetante la capete care trebuie recuperate
- cuprind la interior distantieri de PVC,2 conuri de capat tronconic din
PVC(maresc suprafata gaurii, se asigura usurinta reparatiilor)
Clestii care nu asigura rigiditatea suficienta a
panelor => rigidizari suplimentare care
asigura comportarea panourilor ca un
singur panou este impusa de conditiile
stricte de indeformabilitate
20

3. Subansamblul elementelor de sustinere
au rolul de a prelua incarcarile transmise de cofraje si de a le transmite la nivelul terenului sau a suprafetei suport
Elemente aferente sustinerilor
Popi si esafodaje - elemente verticale(spraituri)
Grinzi-elemente orizontale
Popi amenajati
o elemente verticale cel mai des folosite
o 2 tronsoane de teava-inferioara fixa;-superioara telescopica
o bulon de fixare
o piulita de fixare(manson)pt. o reglare mai fina
o inaltimea de lucru(regimul de inaltime)1,7-5,5m
o greutatea popilor:25-45kn
Pe msura ce regimul de inaltime creste, capacitatea portanta scade. Se releaza in pozitie orizontala, dup care se
verticalizeaza pana la nivelul cofrajelor iar apoi se fixeaz cu ajutorul mansoanelor.
Spraituri inclinate
o are rolul de a asigura verticalitatea unor panouri de cofraj verticali
o fixare in zona suportului cu cupoane de otel beton, perforare se bat bolturi de fixare
Esafodajele
o inaltimea mare de sustinere-20m
o capacitate portanta mare 210kn(ptr.10 m inaltime), 150KN(ptr.20m inaltime)
o au rolul de a prelua greutatea la inaltimi foarte mari
o la partea inferioara-sisteme de reglare care permit reglarea cotelor atat la partea inf. cat si la partea sup.
o la partea sup. se realizeaza poduri
o asamblarea se realizeaza manual, de jos in sus, dezasamblarea se face manual, de sus in jos.




spraituri inclinate esafodaje






CURS 10
Sustineri orizontale-grinzi de sustinere

- reprezint elemente de lemn cu sectiune compusa


M
cap
= 5 kN G= 5 kN/ml
- se elimina necesitatea unei macarale
- pot fi usor manipulate
- sunt realizate din lemn ncleiat cu moment de inertie mare

COFRAREA FUNDATIILOR

Fundatie continua
Trasarea -se realizeaz panouri de cofraj din scnduri dispuse
pe lung, rigidizate cu rigle pe lateral
- pentru mentinerea echidistantei si verticalitatii, se
folosesc dulapi si distantieri















21
Fundatie izolata: bloc+cuzinet
- prima data se realizeaza blocul, se intareste betonul, dupa care se cofreaza
elementele de elevatie
- se realizeaza partea de cuzinet
Pt cofraje:
- abateri in plan (sectionale): +4mm
- abateri de lungimi: + 10mm

C56/1985- lucrari de receptie: se dau toate abaterile



Alt sistem
Panouri tipizate prevazute cu rame, tablii metalice, care sunt mentinute in pozitie verticala pe
un panou metalic sub forma unui triunghi, fixat cu o tija metalica.

COFRAREA STALPILOR
- panouri de scandura fixate dprin rigidizari, realizate dupa dimensiunile stalpului.
- se realizeaza pe inaltimea stalpului
- rigidizarea se face prin perechi de rigle dispuse perpendicular una fata de alta.
- Turnarea betonului se face la partea superioara
daca H>3m -se realizeaza ferestre de cofrare, la maxim 3m.
- Turnarea se face cu pompa, cu un jgheab tronconic sau de diferite forme, care se pot curba. Este sustinut de un esafodaj.












Sisteme de mbinare care utilizeaz panouri prevzute cu rame metalice si tblie din placaj tratat sau prevzute cu goluri
nu necesita confectionare exact la dimensiunile elementului. Acest lucru reprezint un avantaj.
Se pot monta decalat




Vedere









SISTEM HUNEBEG - panouri dimensionate exact dup dimensiunea stlpului mbinare bolt cu surub se fixeaz cu ajutorul unei
piulite



22
Calati metalici in forma de L, (CSK)
- exista fante in calatul inferior - se introduce o pana metalica cu
ajutorul creia se apropie elementele
- sunt nesigure

Stlpi rotunzi - prin realizarea unor mici sipci btute intr-o anumita
forma; aceste sipci stau pe doua bucati de dulap














Pentru turnarea betonului este nevoie de o schela sustinuta de un afodaj, in schimbul unei scri sprijinite pe stlp care poate duce
la modificarea pozitiei stlpului.

COFRAREA DIAFRAGMELOR

Panoul de cofraj de perete reprezint o tblie de placaj, cu grosimea de
12mm, care se rigidizeaz cu rigle verticale. Panourile trebuie
sprijinite pe dulapi de aliniere pt. asigurarea aliniamentului
peretelui.











CURS 11

COFRAJE pt. PERETI

- Sisteme de cofraje moderne
- piese de mbinare (clesti)
- crlige de ancorare
- tiranti de rigidizare-pt. rigidizri locale
- in zonele de cmp clestii se dispun la intervale de 60cm
(de margine) 30cm


Panourile sunt prevzute cu goluri care permit introducerea tirantilor
Tirantii se dispun la intervale de max. 1,2 pe ambele sensuri
Sectiunea transversala











23
COFRAJE pt. PLACI
- Cofraje pentru o placa cu o centura pt. perete si grinda
- Se utilizeaz doar popi



















Distanta intre popi-max 1m pe ambele directii
- placa se cofreaza prin montarea panourilor de placa peste grinzi
- lateralele se fixeaza prin batere
Popii se dispun orizontal si se regleaza la dimensiunea necesara cu ajutorul mansonului de reglare al inaltimii
Se verticalizeaza
Pe grinzi se bat panourile si se introduc distantieri
foi adezive de atasat la interior-pt. a nu se scurge laptele de ciment,( foi autoadezive care se captusesc la partea inferioara)

COFRAJE pt. GRINZI

Se folosesc esafodaje care imbraca stalpul pe cele 4 laturi
Se monteaza panouri laterale care vor sta in pozitie verticala datorita
unor spraituri care se fixeaza de grinzi







CURS 12

Demontarea si verificarea cofrajelor

1. Demontarea cofrajelor
- se face sub directa supraveghere a conductorului
- se pot ntmpla multe accidente daca decofrarea este , rezistentele minime care trebuie atinse in momentul decofrrii
- pt.cofraje laterale-2,5N/mm;
orizontale (placi)-pt. deschideri sub 6 m
Recompresiune=70% din clasa prevazuta in proiect, pt. deschideri > 6m
Rc+85% din clasa prevazuta in proiect
Rezistentele trebuie determinate in baza stsului 1275-78 pe epruvete de beton
- trebuie preluate probe care trebuie verificate
- dupa decofrare se introduc obligatoriu popi de siguranta care au rolul de a sustine elementul de beton decofrat pana la momentul
atingerii rezistentei de calcul
- durata minima de mentinere a acestor popi de siguranta deschidere <6m14-18zile
>6m18-21zile
- nr. de popi se realizeaza astfel: grinzi-la min 3 m deschidere; placi la 12 mp de suprafata
- pt.constructii cu mai multe niveluri- toti popii trebuie dispusi pe aceeasi verticala
- ordinea de decofrare a unui cofraj orizontal este de la mijloc spre margine, demontarea se face lenta, fara a se produce socuri
sau vibratii
- in max 24 de zile de la decofrare trebuie intocmit un proces verbal cu privire la starea elementului decofrat




24
2. Verificarea cofrajelor
Incarcari ce actioneaza asupra cofrajelor
o Incarcari verticale asupra cofrajelor orizontale
1. Greutatea proprie (gama)=600-800daN/cmc - pt. cofraje de lemn
8000daN/cmc - pt. cofraje metalice
2. Greutatea elementului de beton gama b s=2400 ; gama ba=2500-2600
3. Greutatea din aglomerri de oameni-150-250daN/mp
4. Incarcari provenite din vibrarea betonului -230daN/mp
Ipoteze de incarcare
Verificare:
- conditiilor de rezistenta 1+2+3+4,
- conditia de deformabilitate 1+2
-
Incarcari orizontale asupra cofrajelor verticale

1. Presiunea betonului
- viteza de turnare a betonului v=ml/h, depinde de P
mux

- pe masura ce viteza creste P se apropie de baza(v=1,2-9,9)
Cand v>10m/h, P este chiar la baza cofrajului
P
mux
= z
1
z
2
z
3
z
4
E
c
y
b
; z

- coeficient de corectie
- inaltimea de proportionalitate: b
p
= E z
1
- unde se gaseste directia presiunii maxime
-
1 - in functie de viteza de turnare v=1-5 z
1
=0.55-0.85; v>5 z
1
=0,9-1
2 - factor de corectie legat de lucrabilitatea betonului 0,9-1 0,55-0,95
(1-5)cm 0,9-1
>5cm 1-1,1
3-de dimensiunile cofrajului 0,95
4- factor de corectie legat de temp. exterioara <5grade C-1;>5grade C- 0,9-0,95

2. Incarcarea dinamica datorata descrcrii bruste dintr-o bena de beton cu volum < 0,7mc:
- 200-400daN/mp
3. Inc. dinamica datorata descrcrii din bene cu volum > 0,7mc sau descrcat prin pompare:600daN/mp

Ipoteze pt. verificarea conditiilor de rezistenta
- pt. P<10 m, S<10m (1)+(2)
- pt. pereti>10cm grosime si stlp cu latura >10 cm (1), conditii de deformabilitate(1)

1. Verificarea grosimii tbliei
- Placaj 8-15mm
- scandura24mm
- tabla 2-3 mm
- se verifica distanta intre 2 rigidizri
- o = P
mux
1m
- H
mux
=
qb
r
2
8

Rezistente admisibile:
y
udm
Icmn
= 1SuNmp

y
udm
bcton
= 1SuuNmp
y =
M
w
; H
cup
= y
udm
w; w =
100t
2
6

H
mux
= H
cup
=> verificare t

Conditia de indeformabilitate-sageata

mux
=
S
S8S

ob

2
EI
<
udm
=
b

2Su
< 2mm

- lemn-E=6x10
4
N/mm
2
verificarea tbliei
- metal E=21x10
5
N/mm
2

2. Verificarea elementelor de rezistenta de ansamblu *rigidizari)
o Grinzi din lemn (55x75, 75x75, 68x75)
o = P
mux
b
c
: w =
bb
2
6

|
H
mux
H
cup
> sc Jctcrmino Jin Jistonto intrc clcmcntc Jupo cc sc impunc o scctiunc



25