Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
PROFESOR:
DATA:
OBIECTUL: ISTORIE
CLASA: a IX-a A
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Relații internaționale
UNITATEA DE CONŢINUT: Războiul de 30 de ani şi consecinţele sale
TIPUL LECŢIEI: lecţie de predare – învăţare
COMPETENŢE SPECIFICE:
Fișă de
lucru:
Harta mută a
Europei
-creioane
colorate
3. Anunţarea -întreabă elevii despre ce cred că vom vorbi Elevii surprind elemente ce fac Filmuleț- laptop
temei şi a astăzi în urma vizionării unui filmuleț despre trimitere la un război. brain video
obiectivelor războiul de 30 de ani storming proiector
operaţionale -comunică subiectul lecţiei şi a obiectivelor
Elevii notează titlul și planul lecţiei pe expunerea
3 min. sale (ceea ce trebuie să ştie şi să ştie să facă
caiete.
elevii la sfârşitul predării-învăţării lecţiei).
- prezintă situaţia de la începutul sec. al
O1 XVII-lea în Europa: dominată din punct de -elevii receptează expunerea Harta
4. Dobândirea vedere politic de Casa de Habsburg, Europei
noilor cunoştinţe apărătoare a catolicismului și care dorea
32 min. O2 instituirea monarhiei universale
O3 -completează schema lecţiei pe caiete modelarea Fișă de lucru
- cere elevilor să identifice în surse logică
istorice cauzele războiului de treizeci de ani
(anexa 2) explicaţia
Grupa I- citesc textul despre faza cehă lucru pe Harta
- explică transformarea războiului din
și completează tabelul de pe fișa de grupe Războiul de
unul civil în unul european și precizează
lucru (declanșarea războiului, învaţare prin 30 de ani
etapele războiului.
desfășurare, forțe implicate, descoperire
- împarte elevii în patru grupe și oferă Manualul
personalități, consecințe)
fiecărei grupe câte o fișă de lucru ce conține o
Grupa II- citesc textul despre faza
sursă istorică ce tratează câte o fază a
daneză și completează tabelul de pe
războiului (Anexa 3). Tabla si
fișa de lucru (anii de desfășurare, forțe
implicate, personalități, consecințe) creta
Grupa III- citesc textul despre faza
suedeză și completează tabelul de pe conversaţia
fișa de lucru (anii de desfășurare, forțe euristică
implicate, personalități, consecințe)
Grupa IV- citesc textul despre faza
franceză și completează tabelul de pe
fișa de lucru (anii de desfășurare, forțe Fișă de lucru
implicate, personalități, consecințe)
-scriu în caiete tabelul cu fazele Harta
războiului și informațț despre fiecare Războiul de
30 de ani
- completează pe tablă/planșa de lucru -completează tabelul de pe tablă în Flipchart
fiecare coloană a tabelului ce tratează caiete expunerea
desfășurarea celor patru faze ale războiului
- prezintă principalele prevederi ale -ascultă explicaţiile și notează
O4 Păcii din Westfalia: prevederile războiului
O5 2. Pacea din Westfalia (1648)
O7 Prevederi:
4. Dobândirea •Franţa obţine unele teritorii germane
noilor cunoştinţe •Suedia ocupa părţi din litoralul baltic al
33 min. Germaniei
•Imperiul Romano-German rămâne fărămiţat
•Garantarea libertăţii cultelor protestante
O1 •Olanda devine independentă
O7 Consecinţe:
•Germania –ruinată economic și depopulată
•Franţa- cea mai mare putere a Europei
•Suedia-cea mai mare putere a nordului
Europei
•Austria se individualizează tot mai mult în
cadrul Imperiului Romano-German
•Spania- decade ca mare putere europeană
•Modificări în purtarea luptelor-consacrarea
armelor de foc
“Continuare într-un fel a vechilor războaie religioase din secolul anterior, dar antrenând şi elemente de
conflict politic, Războiul de 30 de ani a fost în principal o confruntare de mari proporţii între Franţa şi
Habsburgi pentru supremaţie europeană. Cauzele sale au fost aşadar religioase şi politice : 1.opoziţia
principilor protestanţi germani (organizaţi în Liga evanghelică) faţă de încercările de întărire a
autorităţii imperiale deţinute de Habsburgi, adepţi ai catolicismului; 2. dorinţa Franţei de a opri
creşterea puterii Habsburgilor care ocupau şi tronul Germaniei şi pe cel al Spaniei. Aceasta din urmă a
fost, în Razboiul de 30 de ani, cel mai fidel aliat al Habsburgilor austrieci; 3. lupta pentru libertate a
Cehiei aflată sub dominaţia Habsburgilor austrieci...Dacă pentru Habsburgi, un război pentru realizarea
planurilor lor a îmbrăcat o haină religioasă, în cazul regatului Franţei criteriul raţiunii de stat era
precumpănitor în raport cu cel religios. Ea nu a ezitat să se alieze cu statele protestante (principatele
germane, Olanda, Danemarca, Suedia) pentru a pune stavilă puterii Habsburgilor.”
(V. Băluţoiu, C.Vlad, ”Războiul de 30 de ani”)
ANEXA 3
CITIȚI CU ATENȚIE TEXTUL DE MAI JOS ȘI APOI COMPLETAȚI TABELUL:
GRUPA I:
ETAPA CEHĂ: 1618-1620
În 1618 în rândurile nobilimii protestante cehe începe o răscoală împotriva lui Ferdinand al II-lea de
Habsburg care s-a autoproclamat rege al Boemiei. Cei doi comisari imperiali trimiși în Cehia au fost
aruncați de pe fereastra unui palat. În lupta de la Muntele Alb din 1620, armatele stărilor protestante
cehe, aflate sub conducerea lui Frederic al V-lea, cel care a fost ales de stările protestante de la Praga
ca rege al Boemiei, au fost înfrânte de trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly.
Cehii au fost înfrânți de trupele imperiale. Cehia a fost devastată de învingători și transformată într-o
provincie a Imperiului.
Grupa II:
Etapa daneză: 1625-1629
Temându-se de creșterea puterii habsburgice la Marea Baltică în 1625 Danemarca intră și ea în război.
Trupele daneze erau conduse de însuși regele danez : Christian al IV-lea. În cadrul confruntării
desfășurate în 1629 între oștile daneze și cele imperiale conduse de către generalul Wallenstein,
victoria a revenit lui Wallenstein. Înfrângerea suferită de Danemarca a dus la consolidarea poziției
Franței.
GRUPA III:
ETAPA SUEDEZĂ: 1631-1634
Trupele suedeze se implică în conflict, avându-l în frunte pe regele Gustav Adolf, care în septembrie
1631, obțineau o strălucită vitorie împotriva trupelor imperiale lângă Leipzig. Conducerea trupelor
imperiale este întredințată lui Wallenstein. Într-o nouă confruntare desfășurată la Lutzen în 1632
Gustav Adolf este ucis iar suedezii descurajați vor fi repede înfrânți. Forțele catolice devin din nou
stăpâne.
GRUPA IV:
ETAPA FRANCEZĂ: 1635-1648
Înfrângerea Suediei a determinat intrarea în război a Franței. Alături de ea se mai aflau și principi
protestanți germani, cehi, suedezi, danezi, olandezi și chiar transilvăneni. În fruntea trupelor franceze
s-au aflat generalii: Conde și Turenne. Războiul s-a desfăşurat pe cea mai mare parte pe teritoriul
Imperiului Romano German, provocând pagube economice imense.Victoria revine Franței. Înfrânți,
habsburgii germani sunt nevoiți să ceară pace.
ANEXA 4
NUME și PRENUME:
Identificaţi cele două tabere aflate în conflict completând schema de mai jos:
Tabere participante
Realizaţi prin săgeţi corespondenţadintre cele două coloane A și B:
A B
1. Franţaa) independentă
2. Suediab) divizare politică
3. Germaniac) teritorii de la Marea Baltică
4. Olandad) teritorii din Germania
5. Spaniae) decade ca mare putere europeană
f) cea mai mare putere a Europei
◊ Războiul a fost declanşat prin incidentul din Praga când doi reprezentanţi ai împăratului şi
notarul acestora su fost aruncaţi pe fereastră de stările cehe nemulţumite.Aceasta a fost
scânteia începerii războiului care a urmat.
◊ Federic al V-lea, cel care a fost ales de stările protestante de la Praga ca rege al Boemiei în
ciuda împotrivirii reprezentanţilor imperiali(care au fost aruncaţi de pe fereastră dar au
supravieţuit), nu s-a putut menţine dacât pâna în anul 1620.
◊ În lupta de la Muntele Alb armatele stărilor protestante cehe, aflate sub conducerea lui
Federic al V-lea au fost înfrânte de trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly
şi Wallenstein.
◊ Astfel împăratul Federic al V-lea a fost nevoit să fugă în Olanda, iar împăratul Ferdinand al
II-lea şi-a impus pretenţiile asupra coroanei Boemiei.
◊ Gustav II Adolf provine din familia Wasa, fiind rege al Suediei între anii 1611-1632.
◊ El a contribuit prin acţiunile lui politice şi militare la o hegemonie suedeză în secolul XVII-
lea în nordul Europei.
◊ A fost un rege important în istoria Suediei,în general şi în mod deosebit al războiului de 30
de ani.
◊ Intervenţia lui Gustav II Adolf în acest război este într-un moment când situaţia
protestanţilor germani era deznădăjduită din cauza înfrângerii suferite în faţa trupelor
imperial, conduse de Wallenstein.
◊ Creşterea puterii lui Wallenstein era privită cu neîncredere de împăratul Ferdinand al II-lea
şi marele general cade în dizgraţie.
◊ Regele Suediei, aliat cu Prinţul Saxoniei şi Hessen-Kassel,înving armata imperial catolică la
Breitenfeld la data de 17 septembrie 1631.
◊ Aliaţii protestanţi(Uniunea Protestantă alcătuită din 8 prinţi germane şi 17 oraşe
protestante) reuşesc să respingă trupele împăratului până în Bavaria.
◊ Wallenstein fiind readus la conducerea trupelor catolice, respinge armata suedeza şi a
aliaţilor protestanţi.
◊ La 6 noiembrie 1632 , în bătălia de la Lutzen(Saxonia) cu pierderi multe de ambele părţi,
suedezii reuşesc în cele din urmă să domine câmpul de luptă.
◊ Gustav II Adolf cade în luptă,într-o şarjă a cavalerilor pe care o conduce personal, în ciuda
atenţionărilor primate.Luptele sunt mai departe conduse de cancelarul său Axel
Oxentierna,fiica regelui Suediei, Christina I fiind minoră.
◊ Gustav II Adolf este considerat ca erou şi salvator al protestantismului german, fiind
supranumit “Leul din nord”.Planurile sale politice erau răspândirea protestantismului şi
aşezarea pe tronul imperial a unui print protestant , ca aliat şi sub protectoratul Suediei.
◊ Cancelarul Axel Oxenstierna încheie cu protestantii franci, şvabi şi din Valea Rinului un pact
de alianţă(1633-1634).
◊ Adversarul cel mai capabil al protestanţilor, Wallenstein este omorât la data de 26 februarie
1634 în Eger(Boemia, azi Cehia).
◊ În acelaşi an trupele imperiale obţin izbândă hotarâtoare împotriva armatei suedeze la
Nordlingen, sub conducerea generalului Bernhard von Sachsen-Weimar.
Pacea de la Westfalia
Pe 30 ianuarie 1648, războiul a luat sfârsit prin Tratatul de la Münster dintre Spania şi Ţările
de Jos. Acest tratat, la scară europeană, a făcut parte din Pacea din Westphalia, care a pus
capăt Războiului de treizeci de ani, alături de Tratatul de la Osnabrück. Prin tratatele din
Westphalia, balanţa de putere din Imperiul Roman era reajustată la realitatea geo-politică a
vremii.