Universitatea Babeș-Bolyai

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

METODOLOGIA CERCETARII SOCIALE

Erorile simtului comun in sociologie:

Definitiile in ceea ce priveste simtul comun variaza de la un cecetator la altul. Pe scurt se poate
define ca fiind in general asociat cu cunostintele practice ale oamenilor obisnuiti, desfasurate in
situatii de zi cu zi, asadar este diferit de de stitul de conoastere teoretica.

Cunoasterea stiintifica: rationalitate si verificare empirica

Cunoaşterea stiintifica a apărut ca rezultat al unei specializări crescânde şi a folosirii unor

mijloace, tehnici şi metode de cercetare inovatoare. Cunoaşterea ştiinţifică are un caracter
sistemic supunându-se unor exigenţe experimentale puternice.

rationalitate si verificare empirica

Raţionalitatea este un tip de cunoaştere a lumii exterioare individului,diferenta constand in felul

in care aceasta este aplicata.

De exemplu, Opp (1999) a sustinut ca “Abordarea alegerii raţionale explică un act atunci când
arată că aceasta ar maximaliza câştigul pentru agent, date fiind preferinţele agentului şi
constrângerile în cadrul cărora are loc alegerea” (Coram, 1988: p. 841). În varianta mai largă a
raţionalităţii, utilitatea poate fi calculată pentru orice tip de interes, chiar şi pentru unul social, în
timp ce în versiunea restrânsă, doar preferinţele care pot fi exprimate printr-un număr pot fi
folosite. Un exemplu de explicaţie raţională restrânsă este una care nu acceptă comportamentul
ghidat de norme şi valori (Opp, 1999; Coram, 1999) sau prin emoţii (Archer şi Tritter, 2000).

Monism si Dualism

Dualismul sustine idea cum ca sociologia ofera rezultate pur stiitifice unor situatii de natura
politica sau morala care se desfasoara pe o vaza normativ independenta. Din puctul acesta de
vedere sociologii sunt oamenii de stiinta care inteleg realizarea si ruperea structurilor sociale,
avand rolul de a oferi informatii si teorii stiintifice clare. Vorbim aici despre doua roluri separate
in abordarea dualista, sociolog si actor politic.

Monismul sustine ca sociologia este inevitabil condusa de valori, practica cercetarii este explicit
si implicit condusa de valori.

Etapele cercetării sociologice. Pregătirea cercetării. Factorii ce influenţează alegerea temei.

Clarificarea şi specificarea interogaţiilor de cercetare. Stabilirea ipotezelor. Alegerea metodelor
şi tehnicilor. Factori ce influenţează alegerea metodelor . Construcţia instrumentelor: cerinţa
fidelităţii şi a validităţii. Delimitarea universului de studiu.

De exemplu la lucrarea mea de licenta am ales sa aprofundez putin relatia dintre satisfactia in
munca si stresul organizational, telemunca, autonomia in munca si tehnostresul. Am ales aceasta
tema deoarece satisfacția de la locul de muncă este un subiect care ne privește pe toți, atât pe
angajatori cât și pe angajați iar acest lucru necesită o atenție sporită în special din partea
companiilor care doresc că angajați lor să se simtă apreciați fapt care poate contribui la un
randament mult mai bun, cu alte cuvinte, am putea spune că este o relație de win-win între
angajator și angajat.

Imediat dupa alegerea temei a trebui sa stabilesc ipotezele de lucru iar acestea au fost:

Ipoteza generală nr 1. Există relații semnificative statistic între satisfacția în muncă, nivelul de
autonomie la locul de muncă și gradul de încărcare perceput.

1.1. Nivelul de autonomie la locul de muncă se asociază pozitiv cu satisfacția în muncă.

1.2. Nivelul de autonomie la locul de muncă se asociază negativ cu gradul de încărcare perceput.

1.3. Percepția încărcării la locul de muncă se asociază negativ cu satisfacția în muncă.

Ip. 2. Există diferențe semnificative statistic în ceea ce privește autonomia la locul de muncă
între anumite subgrupuri, în funcție de intensitatea regimului de telemuncă

Ip. 3. Există diferențe semnificative statistic în ceea ce privește percepția încărcării la locul de
muncă între anumite subgrupuri, în funcție de intensitatea regimului de telemuncă.

Ip. 4. Există diferențe semnificative statistic în ceea ce privește autonomia la locul de muncă
între anumite subgrupuri, în funcție de nivelul de tehnostres

Ip. 5. Există diferențe semnificative statistic în ceea ce privește percepția încărcării la locul de
muncă între anumite subgrupuri, în funcție de nivelul de tehnostres

Variabila dependent este satisfacţia privind munca iar prima variabilă independentă este
telemunca urmata fiind de urmatoarele doua variabile independente, autonomia cu privire la
îndeplinirea sarcinilor si tehnostresul.
Tipul de cercetare propus este de natură cantitativă. Designul propus pentru această cercetare
este cel nonexperimental fiind o cercetare de tip transversal, corelaționala dar în același timp este
și o cercetare comparativă deoarece se vor analiză și anumite subgrupuri.

Cu ajutorul chestionarului se pun o serie de întrebări pentru a extrage anumite informații dintr-un
anumit grup de oameni. Este un instrument util pentru colectarea datelor folosind o serie de
întrebări tipărite.

Anchetă pe bază de chestionar. Există multe mijloace de culegere a datelor, dar anchetă pe baza
de chestionar este una dintre cele mai des folosite. Anchetă prin chestionar are un character
standardizat având întrebări clar formulate dinainte, este stabilit un număr de particianţi, întrebări
sunt puse într-o anumită ordine. Anchetă pe baza de chestionar are de regulă un număr mare de
participant, cuprinzând întrebări relativ simple care vizează diferite aspect din viață oamenilor

Exemplu chestionar ce ar putea si folosit in proiecte viitoare:

CHESTIONAR DE DETERMINARE A NIVELULUI DE AUTONOMIE LA LOCUL DE

MUNCĂ – instrument propriu

Acest chestionar îşi propune să determine nivelul dvs. de autonomie la locul de muncă. Citiţi cu
atenţie afirmaţiile de mai jos şi bifaţi, în dreptul fiecăreia, varianta care se apropie cel mai mult
de punctul dvs. de vedere actual, e o scală de la 1 la 5, unde: 1 =niciodată, 2 = rar, 3 = din când
în când, 4 = des, 5 = întotdeauna.

Nr. Afirmaţii Niciodată, Rar, Din când în când, Des, Întotdeauna

12345

1 Cunosc bine care este poziţia mea în organigrama firmei, cine îmi sunt superiorii şi cine îmi
sunt subordonaţii.

2 Am oportunităţi de a avansa la locul de muncă.

3Pot decide singur(-ă) în anumite privinţe la locul de muncă.

4 Nimeni nu ia în considerare părerile mele la locul de muncă.

5 Am libertatea de a-mi alege propriile metode sau instrumente de lucru.

6 Am un program flexibil de lucru.

7 Sunt atent controlat(-ă) şi supervizat(-ă) în permanenţă la locul de muncă.

8 Uneori simt că munca mea este inutilă.

9 Imi stabilesc singur(-ă) obiectivele, sarcinile de lucru şi /sau timpul necesar realizării acestora.

10 Regulile, procedurile sau oamenii cu care lucrez îmi îngreunează munca.

Interpretare:
Itemi cotaţi invers (reversaţi): 4, 7, 8, 10
Scorarea se face pe scală Likert în 5 trepte unde: 1-Niciodată, 2-Rar, 3-Din când în când, 4-Des,
5-Întotdeauna
Scala e sumativă, itemii se însumează:
Scazut intre 10 si 23 de puncte
Moderat intre 24 si 36 de puncte
Inalt intre 37 si 50 de puncte

In cazul lucrarii mele de licenta participanții urmau sa primeasca spre completare cele patru
chestionare în format electronic, pe e-mail sau pe facebook, fiind asigurați în prealabil de
confidențialitatea datelor care vor fi prelucrate. 31 Chestionarele sunt realizate cu google forms
pentru o completare mai rapidă și pentru a putea face exportul mai ușor în Excel. Codarea
itemilor se face în baza de date SPSS.

ICercetarea va fi realizată pe un eșantion de 250 de participant.

Eșantionarea va fi neprobalistica, modelul eșantionării prin conveniență. Participanți trebuie să

aibă un loc de muncă. Eșantionarea neprobalistica se axează pe selectarea rațională și voluntară a
participanților.

Această poate fi: de conveniență, pe cote și tip “bulgare de zăpadă.” În cazul acesta se va utiliza
eșantionarea de conveniență.
Eșantionarea de conveniență se referă la ansamblul de persoane din populație care este de acord
să participe la anchetă nefiind nevoie de resure financiare mari.

Este o cercetare cantitativă fiind vorba despre date numerice și analiză cantitativă

Bibliografie
1. Abbott, A. (2018). Varieties of Normative Inquiry: Moral Alternatives to Politicization in
Sociology. The American Sociologist, 49(2), 158–180. doi:10.1007/s12108-017-9367-8

2. ARCHER, M.S., TRITTER, J.Q. (2000), Rational Choice Theory: Resisting

Colonization. London: Routledge.
3. CORAM, B.T. (1988), „Mathematical Modelling and Game Theory: A Rational Choice
for the Social Sciences?” Journal of Sociology 24(3): p. 459–472.
4. Gheondea-Eladi, A. (2013). TEORIA RATIONALITATII ÎN SOCIOLOGIE: UN
ARGUMENT METODOLOGIC*/RATIONAL CHOICE THEORY IN SOCIOLOGY:
A METHODOLOGICAL ARGUMENT. Revista Romana de Sociologie, 24(3/4), 337.
5. OPP, K.-D. (1999), “Contending Conceptions of the Theory of Rational Action”, Journal
of Theoretical Politics 11 (2): p. 171–202.