DIACONESCU TRAIAN SCOALA POSTLICEALA „ANA ASLAN „ FOCSANI

AMG anul 3

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII SUBCUTANATE

Injecția subcutanată reprezintă introducerea unor substanțe medicamentoase

(insulină, anticoagulant) în hipoderm prin intermediul unui ac adaptat la o seringă.
Soluțiile (maxim 1,5 ml) vor forma un depozit din care se va difuza lent, către sistemul capilar, soluția
medicamentoasă. 
Calea subcutanată este este preferată atunci când se dorește o absorbție lentă și continuă a
substanței.

Țesutul subcutanat are puține vase de sânge și astfel medicamentele injectate aici sunt pentru rate
de absorbție lente. Absorbția este mai lentă decât injecțiile intramusculare, dar mai rapidă
decât injecțiile intradermice.
Scop
-Terapeutic 
Resorbția este lentă. Începe la 5-10 minute de la administrarea medicamentului.
Locurile de elecție pentru injecția subcutanată

Locuri bogate în țesut celular lax  

 Regiunea deltoidană
 Faţa externă a braţului
 Fața anteroexternă a coapsei
 Regiunea supra şi subspinoasă omoplatului
 Flancurile peretelui abdominal
 Regiunea periombilicală
 Regiunea subclaviculară
 Regiunile centrale fesiere.
! Nu se administrează subcutanat în zone de infiltrare ale altor injecții, zone infectate, zone
edematoase sau cu modificări dermatologice.
Fața laterală a brațului este preferată pentru că este o zonă puțin dureroasă, iar regiunea
periombilicală este aleasă pentru că la acest nivel stratul adipos este bine reprezentat.

Materiale necesare pentru injecția subcutanată

 Tavă medicală
 Mănuși de unică folosință;
 Seringa de capacitate adaptată cantităţii de medicament ce trebuie injectată (0,5 – 2 ml)
și ac steril hipodermic de 30-52 mm și diametru de 6/10, 7/10, 8/10, cu bizou lung;
 Soluție medicamentoasă de injectat (cristalină izotonă sau uleioasă în cazuri speciale);
 Tampoane cu alcool
 Taviță renală
 Recipiente pentru colectarea deșeurilor
Pregatirea pacientului
Pregătirea psihică
 Se confirmă identitatea pacientului;
 Se explică tehnica și necesitatea acesteia, efectele dorite și nedorite;
 Verificați dacă pacientul are alergii la anumite substanțe/medicamente;
 Se obține consimțământul informat și colaborarea pacientului;
 Se asigură intimitatea pacientului;
Pregătirea fizică
 Întrebați dacă pacientul preferă un anumit loc de injectare după ce i-ați expus locurile de
elecție. Dacă pacientul primește injecții subcutanate regulate, asigurați-vă că locurile de
injectare sunt facute prin rotație.

1
  Se poziţionează pacientul în funcţie de segmentul care trebuie injectat, pentru a-i fi cât
mai comod și în funcție de starea acestuia; în mod obişnuit se poziționează pacientul în
poziţie şezândă cu mâna sprijinită pe şold sau în decubit dorsal.
 Se stabilește locul de elecție.
 Se expune locul în care va fi efectuată injecția.
Reguli generale de administrare
Înainte de a continua, verificați cele șapte reguli de administrare:

1. Pacientul corect: cereți pacientului să confirme identitatea și apoi comparați-o cu

brățara pacientului (dacă există)/ fișa pacientului și cu prescripția medicală.
2. Medicament corect: verificați dacă medicamentul corespunde prescripției și asigurați-vă
că medicamentul nu a expirat.
3. Doza corectă: verificați doza de medicament în comparație cu prescripția pentru a vă
asigura că este corectă.
4. Momentul corect: verificați orarul pentru administrarea medicamentului și când
pacientul a primit o doză anterioară, dacă este relevant.
5. Calea corectă: verificați dacă administrarea subcutanată este adecvată pentru
medicamentul pe care îl administrați.
6. Consimțământul: asigurați-vă că a fost obținut consimțământul informat înainte de
administrare.
7. Documentare corectă a prescripției și alergiilor: asigurați-vă că prescripția este
valabilă și verificați dacă pacientul nu este alergic la medicamentul pe care urmează să îl
administrați.
Odată confirmate toate cele de mai sus, pregătiți medicamentul.
Tehnica 
Injectia subcutanata – tehnica

1. Verificarea
Se verifica medicația prescrisă.
Se controlează integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de expirare a sterilității,
conform regulilor de administrare;
2. Pregătirea asistentului medical
Asistentul medical se spală pe mâini, se dezinfectează și îmbracă manușile de unică
folosință;
3. Pregătirea soluțiilor de administrat
Încarcă în seringă soluția, cu excepția seringilor preîncărcate cu medicație;

Dacă medicamentul e sub formă de fiole/ flacoane, e necesară etapa de pregătire a

seringii:
Pregătirea cuprinde următorii pași:
• Se deschide ambalajul seringii;
• Se atașează acul la seringă;
• Se verifică vizual soluția din fiolă (un aspect tulbure sau sedimentat ar putea însemna
că soluția nu e potrivită pentru administrare);
• Se aplică câteva lovituri cu degetul la nivelul superior al fiolei;
• Se rupe gâtul fiolei prin aplicarea de presiune în locul marcat (pentru a se evita
accidentele, se poate rupe fiola acoperită cu un tampon);
• Se încarcă seringa cu soluția din fiolă;
• Schimbă acul cu care a tras soluția cu un ac pentru injectarea în hipoderm ( 23/26 G);
• Se ține seringa în sus și se aplică câteva lovituri pentru ca bulele să se ridice, apoi se
elimină bulele din seringă.

! Atenție – Toți pașii se efectuează păstrând toate materialele sterile.

În cazul seringilor preumplute nu e necesară eliminarea bulei de aer din seringă;

aceasta are rolul de a împinge substanța medicamentoasă rămasă în ac pentru ca
întreaga doză de soluție să fie administrată.
4. Stabilirea și pregătirea locului de elecție pentru injecția subcutanată

2
 Dacă trebuie să administrați mai multe injecții, utilizați locuri diferite pentru fiecare
injecție.

Dacă se administrează injecții frecvente, rotiți locurile de injectare.

Dezinfectează locul puncției;

Cu policele și indexul mâinii se formează un pliu cutanat ridicat de pe planurile

profunde de aproximativ 5cm;
5. Executarea injecției
Pătrunde cu acul cu bizoul în sus, în profunzimea stratului subcutanat în unghi de 45 de
grade la o adâncime de 2-4 cm;

Injecția se poate executa și într-un unghi de 90 de grade dacă acul este scurt și stratul
subcutanat al pacientului este gros.
6. Verificarea poziției acului
Se aspiră pentru a se verifica dacă nu s-a atins accidental un vas de sânge;

Aspirarea nu este obligatorie pentru injecțiile subcutanate, deoarece nu există vase de

sânge majore în țesutul subcutanat și riscul de administrare intravenoasă accidentală
este minim. Cu toate acestea, ar trebui să respectați întotdeauna recomandările.
7. Injectarea soluției
Se relaxează pliul și se injectează lent, cu presiune ușoară pentru a nu destinde brusc
țesutul subcutanat.

8. Scoaterea acului
Se retrage acul și se tamponează cu vată cu alcool, masând ușor zona pentru a închide
traiectoria acului și a favoriza circulația locală în vederea accelerării resorbției (în
cazul administării de insulină nu se tamponează cu alcool, iar în cazul administrării de
anticoagulante nu se masează);
9. Finalizarea tehnicii
Se aplică un plasture la locul injecției.
Așezați pacientul într-o poziție comodă observând faciesul, tegumentele și
comportamentul acestuia.
Explicați pacientului că procedura este completă.
Resorbția substanței administrate subcutanat va începe după 5-10 minute de la
injectare.
Reorganizarea locului de muncă
 Colectaţi materialele folosite în containere speciale, conform precauțiilor universale (PU).
 Spălaţi-vă mâinile după îndepărtarea mănuşilor.
 Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei care a
efectuat injecția, data şi ora administrării; tipul soluţiei administrate, doza.
Observatii
 pentru injectarea Adrenalinei şi Atropinei se preferă regiunea deltoidiană (pacientul se
poziţionează cu mâna în şold);
 pentru injectarea insulinei se alternează continuu regiunile, pentru a preveni apariţia
lipodistrofiei;
 nu se injectează substanțe iritante;
 nu se injectează în regiuni infiltrate.
Accidente / Incidente
 Durere prin lezarea unor terminații nervoase
 Durere prin injectarea rapidă de substanță care duce la distensia bruscă a țesuturilor: 
 Hematom din cauza perforării accidentale a unui vas de sânge;
 Injectarea accidentală intravasculară care poate duce la embolie;
 Ruperea acului;
 Infectii locale în cazul nerespectării regulilor de asepsie și antisepsie.