PROCEDURA

de apariţia unor cazuri în care angajaţi ai instituţiilor de aplicare a legii au încălcat flagrant legea, iar
discuţiile au fost permanent redirecţionate spre domeniul recrutării, selecţiei şi formării personalului.
Având în vedere multitudinea de activităţi desfăşurate în cadrul poliţiei, precum şi importanţa acestora,
analiza psihologică a activităţii profesionale capătă noi valenţe, redevenind extrem de importantă şi
având repercusiuni profunde legate atât de performanţa instituţiei, cât şi de starea de sănătate mentală
a angajaţilor. Acest deziderat trebuie realizat cu atât mai mult cu cât unii autori au subliniat importanţa
analizei muncii, aceasta fiind considerată o practică strategică de management al resurselor umane, cu
potenţialul de a contribui la performanţa organizaţională (Cascio, 1998; Bowin şi Harvey, 2001). 2.
PRECIZĂRI METODOLOGICE Scopul principal al acestui studiu este acela de a aprofunda analiza profilului
poliţistului într-o manieră mai comprehensivă şi mai standardizată. 2.1. OBIECTIVE Având în vedere că
validitatea abilităţilor mentale este substanţial mai mare în cazul profesiilor cu o complexitate crescută,
decât în cazul profesiilor cu o complexitate scăzută (Salgado et. al., 2003), precum şi faptul că
interacţiunile umane sunt fundamentale în cadrul instituţiilor de aplicare a legilor, obiectivul studiului
este acela de a verifica dacă exigenţele profesionale sunt mai mari din punct de vedere al aptitudinilor
sociale/interpersonale, decât din punct de vedere al aptitudinilor cognitive. 2.2. PROCEDURA A. Lotul de
subiecţi Lotul cercetării a fost format din 61 de persoane care lucrează în cadrul detaşamentelor de
intervenţie rapidă ale poliţiei în 20 de inspectorate judeţene. Subiecţii au o vârstă medie de 37 de ani şi
o vechime de 8 ani în activitatea respectivă. B. Instrumente A fost utilizat un chestionar standardizat de
analiză a muncii la care subiecţii au trebuit să evalueze nivelul necesar de dezvoltare al mai multor
aptitudini pentru activitatea pe care o desfăşoară. Proba F-JAS (Fleishman Job Analysis Survey) se
bazează pe taxonomia aptitudinilor umane a lui Edwin A. Fleisman, aceasta fiind singura taxonomie a
aptitudinilor cu o fundamentare empirică (Fleishman, 1975, 1982), iar versiunea românească a
chestionarului a fost realizată de Pitariu, Iliescu şi Coldea (2006).