Hidrosfera Terestra

MAREA- spaţiu întins de apă, de dimensiuni mult mai

mici decât oceanul, situat între două continente, în interiorul
sau la exteriorul acestora;
OCEANUL: întindere mare de apă sărată, delimitată de
continente;

Caracteristicile apelor oceanice:

SALINITATEA:
- concentraţia de săruri din apă;
- se măsoară promile (‰) – între 35-37‰;
TEMPERATURA
- scade de la Ecuator spre Poli;
MAREEA
- oscilaţii ale nivelului oceanului, care prezintă ridicări (flux) şi coborâri (reflux);
CURENTII OCEANICI
- deplasări ale imense mase de apă care se produc la suprafaţă;
VALUL
- unda formată la suprafaţa mărilor sau oceanelor prin mişcarea apei, datorită vântului sau
cutremurelor.
-
Apele subterane- acumularea apei în interiorul scoarței terestre prin infiltrarea apei din precipitații, din râuri
și lacuri;

Rocile: -permeabile- permit infiltrarea apei: nisip, pietriș;

- impermeabile- nu permit infiltrarea apei: argila;

Strat acvifer- apa acumulată într-un strat permeabil situat deasupra unui strat impermeabil;

• Categorii: -freatic (de suprafață)

-captiv (de adâncime)

Izvorul- punctul unde apare la suprafață apa subterană;

-izvoare termale sau gheizere (apa traversează o zonă vulcanică);

-izvoare minerale ( în stratele acvifere sunt dizolvate diferite săruri);

Apele curgătoare- se deplasează din regiuni mai înalte spre cele joase;

Pâraie- mici cursuri de apă formate de apa din precipitații sau topirea zăpezilor;

Râurile- se formează prin unirea mai multor pâraie;

Fluvii- cursuri de apă de mari dimensiuni; Ex. Dunărea- Europa, Nil- Africa, Mississippi- America de Nord,
Amazon-America de Sud, Tigru- Asia.

Bazin hidrografic- suprafața de pe care o apă curgătoare își adună afluenții; este format din cursul râului și
afluenții săi;
Fenomene extreme cauzate de apele curgătoare:

Inundațiile- cauze: căderea unor cantități mari de

precipitații, topirea bruscă a zăpezilor, ruperea unui baraj;
formarea podurilor de gheață;

Acumulări de apă în depresiunile scoarței

tereste;

Clasificare: --lacuri;

--bălți;

--mlaștini;

Lacurile--- naturale – apă dulce;

- Apă sărată; Antropice (create de om)

Clasificare lacuri naturale după modul de formare:

• Lacuri glaciare- s-au format prin topirea ghețarilor din emisfera nordică- Marile Lacuri, L.
Ladoga, L. Onega, L. Sclavilor, L. Urșilor (America de Nord):

-s-au format prin eroziunea și topirea ghețarilor din munți: L. Garda, L. Como (M. Alpi-N.
Italiei), L. Bâlea (M. Făgăraș-România);

• Lacuri tectonice- formate în zonele de rift: L. Tanganyika, L. Malawi (Africa), L. Tiberiada, M.

Moartă, L. Baikal (Asia), L. Balaton (Europa)

-resturile unor foste mări: L. Aral, Marea Caspică (Asia);

• Lacuri vulcanice- formate în craterele vulcanilor stinși: L. Crater (S.U.A), L. Sf. Ana (România);
• Lacuri formate prin dizolvarea unor roci: - calcar- L. Zăton, L. Vărășoaia (România);

-sarea- L. Slănic, L. Ocnele Mari, Ocna Șugatag;

• Lacuri formate prin acțiunea apelor curgătoare: limanuri fluviatile- L. Snagov;

• Lacuri formate prin acțiunea apelor marine: - lagune- L. Razim-Sinoe (România);

-limanuri maritime- L. Tașaul, L. Siutghiol, L. Techirghiol;

• Lacuri de baraj natural: formate prin bararea cursului unui râu în urma unui cutremuri: L.
Roșu;

Lacuri antropice: construite de om cu diferite întrebuințări: pentru irigații, alimentarea localităților cu

apă potabilă, agrement sau pentru a produce energie electrică.
 Biosfera terestra

Biosfera – caractere generale:

- include totalitatea organismelor vii (vegetația: cca 500 000 de specii; fauna: cca 1.5 mil de specii)
-limitele biosferei
- în atmosferă - 30 km;

§ în hidrosferă – până la adâncimea gropilor apisale

§ în litosferă – 3km

-este compusă din ecosisteme. Ecosistemul include biotopul (componenta fără viață, suportul) și biocenoza (componenta
cu viață).
Factorii care influențează răspândirea organismelor:
a. Factorii abiotici:

§ factorii energetici: lumina și temperatura

§ factorii hidrici: apa
§ factorii edafici: solul
§ factorii mecanici: vântul
§ factorii orografici: relieful

b.Factorii biotici

§ relațiile care se stabilesc între viețuitoare

§ omul și activitatea sa

Domeniile de viaţă ale biosferei:

a. Domeniul acvatic – cel mai bogat în viețuitoare

§ Domeniul apelor oceanice divizat în:

§ Zona litorală
§ Zona pelagică
§ Zona abisală
§ Include: planctonul, nectonul și bentosul
§ Domeniul apelor continentale
§ Cele mai bogate în viețuitoare sunt lacurile cu apă dulce, urmate de apele curgătoare

b.Domeniul terestru

§ Domeniul continental, include:

§ Biomul de pădure
§ Biomul de savană
§ Biomul de deșert
§ Biomul de pajiști
§ Biomul de tundră

c.Domeniul subteran : viețuitoarele din sol și din peșteri

 Pedosfera terestra

Pedosfera= învelişul de soluri al Terrei; aproape continuă pe continente, dar în domeniul

suboceanic lipseşte.
Solul: sistem complex, situat la suprafața scoarței terestre, format dintr-o parte minerală, o parte
organică, aer si apă, sistem înzestrat cu o proprietate denumita fertilitate.
Pedogeneză = procesul de formare (geneză) a solului.
Principalele procese pedogenetice:
-formarea scoarței de alterare (prin dezagregare si alterare chimică),
-diferențierea unor orizonturi,
-formarea humusului (rezultatul descompunerii naturale biologice și chimice a substanței organice, așa cum sunt
materialul vegetal, animalele moarte, plante)
În formarea solurilor intervin m. multi factori (clima, rocile, relieful, microorganismele, vegetatia, omul
si timpul). Tipurile de soluri se reflectă si sunt identificabile prin ceea ce se numeste profilul de sol,
cuprinzând orizonturile solurilor şi caracteristicile lor.

Proprietăţile principale:
-fertilitatea (naturală sau artificială),
-culoarea,
-textura (constituenţii minerali ai părţii solide
a solului reprezentaţi prin nisip, praf şi argilă),
-structura (proprietatea solului de a se
prezenta sub formă de particule elementare
reunite în agregate de forme şi dimensiuni
diverse),
-permeabilitatea,
-porozitatea,
-reacția solului (pH).

Fenomen de formare a solurilor:

1. Podzolire: generează spodosolurile si alfisolurile (soluri brune);
2. Calcifiere: genereaza molisolurile si aridisolurile;
3. Lateritizare: genereaza oxisolurile si ultisolurile.

Clasificarea solurilor:

§ Spodosolurile (în regiunile reci),stratul de humus are o grosime redusă, la suprafață.

§ Molisolurile : cernoziomuri (stepă), f. fertile.
§ Aridisolurile : în regiunile de deşerturi şi semideşerturi.
§ Ultisolurile : solurile feruginoase de savană.
§ Oxisolurile: soluri feralitice si feruginoase (pădurea ecuatorială şi savane).
§ Rendzine: soluri intrazonale, dezvoltate pe anumite tipuri de roci,
§ Terra rossa, o „rendzină" roşie, dezvoltată pe calcare, în climat umed sau semiuscat
§ Solurile gleice (influentate de prezența pânzei freatice),
§ Solurile lateritice etc.