Lampile fluorescente emit radiatii luminoase convertite de catre luminofor din radiatii ultraviolete puternice care caracterizeaza descarcarea

in vapori de mercur. Lampile fluorescente se prezinta sub forma unor tuburi lungi, de diametru mic, cu axa dreapta sau, mai rar circulara, sau in forma de U. Luminoforul este construit dintr -un amestec de substante de baza (fluorescenta), substanta activatoare si fondant. Substanta de baza, care transforma lungimea de unda a radiatiilor, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: sa absoarba intreaga energie ultravioleta si sa o converteasca in energie lumunoasa cu randament cat mai mare; sa absoarba cat mai putina radiatie vizibila; sa aiba o inertie luminoasa mare, pentru a produce palpairea luminii (efectul stroboscopic); sa reziste bine efectelor ce au loc in cursul functionarii lampii; lumina emisa sa aiba o compozitie spectrala corespunzatoare. In prrezent, ca substante fluorescente se folosesc amestecuri potrivite de: silicati de zinc si de culori intermediare: wolframati de magneziu si de calciu care emit lumina albastra; borat de catmiu cu fluorescenta rosiatica. Halogenofosfati (fosfati de fluorum clor si brom) dau direct lumina alba, cu randament ridicat. Substantele activatoare sunt grele: cupru, argint, bismut sau pamunturi rare, care s e adauga in cantitati foarte mici ( 0,1.1% ) substante fluorescente si au rol de a initia producerea excitatiei luminoase. Fondant o sare ( NaCl, CaF2, Na2Cb4O7 etc. ) asigura formarea cristalelor complexe ale luminoforului. Stratul de luminofor pe peretii tubilui trebuie sa fie destul de gros pentru a se asigura absortia intregii radiatii ultraviolete, dar indeajuns de subtire pentru a nu se putea produce reabsortia radiatiilor luminoase emise. In tub se gaseste o admosfera de argon la o presiune de 3-4 mm Hg, precum si cateva miligrame de mercur. Argonul are rol de a micsora parcursul liber al electronilor, ceea ce duce la cresterea concentratiei de electroni si la intensificarea liniei spectrale care are rol activ. Electrozii tubului, din wolfram, dublu spiralati, sunt asezati la doua capete ale acestuia. Ei sunt acoperiti cu oxid de bariu si capetele scoase pentru a putea fi racordati la circuitul exterior. Prin combinarea corespunzatoare a substantelor fluorescente respective caracteristicilor sticlei din care se confectioneaza tubul se obtin lampi cu diferite compozitiispectrale ale luminii emise. Lampile fluorescente au urmatoarele caracteristici: luminanta redusa (310);

- eficacitate luminoasa mare, de 50 70 lm/W; durata de functionare mare (7500 ore), care scade insa cu cresterea numarului de conectari; temperatura tubului este redusa circa 40 grade C; prezinta un efect straboscopic, adica valoarea momentana a fluxului luminos trece prin zero la finalele fiecarei semiperioade a curentului absorbit. Acest efect este neplacut atunci atunci cand se lumineaza obiecte in miscare, care par ca se misca sacadat sau, la obiectele in rotatie, se produce impresia ca acestea se retesc invers sau stau pe loc. Efectul straboscopic poate fi sursa accidentelor de munca; fluxul luminos al lampii depinde de temperatura mediului ambiant: el este maxim pentru temperatura de 20 40 grade C a mediului. Cu scaderea temperaturii ambiante fluxul scade, iar la temperaturi sub 5 grade C aprinderea lampii est e grea sau chiar imposibila; -9pentru arderea stabila a lampilor fluorescente, acestea se monteaza in serie cu o bobina de balast. Circuitul functioneaza, deci cu factor de putere subunitar (circa 0,5); de aceea este necesara in general ameliorarea factorului de putere cu ajutorul unei capacitati conectate in paralel cu circuitul; aprinderea lampii fluorescentese face cu ajutorul unei supra tensiuni, care se aplica intre electrozi in momentul aprinderii. In acest scop circuitul lampii se echipeaza cu un dispozitiv de aprindere denumit starter.

Starterul este o lampa cu lumina catodica, unul dintre electrozi fiind format dintr-o lama bimetalica. In cursul descarcarii lampa se incalzeste, electrodul format din lama bimetalica se indoaie si face contact cu electrodul fix, la racirea lampii contactul se desface. Pentru preintampinarea parazitilor radiofonici la functionare starterului, in paralelcu cu acestea se leaga de obicei un condensator.

Lampile fluorescente emit radiatii luminoase convertite de catre luminofor din radiatii ultraviolete puternice care caracterizeaza descarcarea in vapori de mercur. Lampile fluorescente se prezinta sub forma unor tuburi lungi, de diametru mic, cu axa dreapta sau, mai rar circulara, sau in forma de U. Luminoforul este construit dintr-un amestec de substante de baza (fluorescenta), substanta activatoare si fondant. Substanta de baza, care transforma lungimea de unda a radiatiilor, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: sa absoarba intreaga energie ultravioleta si sa o converteasca in energie lumunoasa cu

randament cat mai mare; sa absoarba cat mai putina radiatie vizibila; sa aiba o inertie luminoasa mare, pentru a produce palpairea luminii (efectul stroboscopic); sa reziste bine efectelor ce au loc in cursul functionarii lampii; lumina emisa sa aiba o compozitie spectrala corespunzatoare. In prezent, ca substante fluorescente se folosesc amestecuri potrivite de: silicati de zinc si de culori intermediare: wolframati de magneziu si de calciu care emit lumina albastra; borat de catmiu cu fluorescenta rosiatica. Halogen ofosfati (fosfati de fluorum clor si brom) dau direct lumina alba, cu randament ridicat. Substantele activatoare sunt grele: cupru, argint, bismut sau pamunturi rare, care se adauga in cantitati foarte mici ( 0,1 .1% ) substante fluorescente si au rol de a initia producerea excitatiei luminoase. Fondant o sare ( NaCl, CaF2, Na2Cb4O7 etc. ) asigura formarea cristalelor complexe ale luminoforului. Stratul de luminofor pe peretii tubilui trebuie sa fie destul de gros pentru a se asigura absortia intregii radiatii ultraviolete, dar indeajuns de subtire pentru a nu se putea produce reabsortia radiatiilor luminoase emise. In tub se gaseste o admosfera de argon la o presiune de 3 -4 mm Hg, precum si cateva miligrame de mercur. Argonul are rol de a micsora parcursul liber al electronilor, ceea ce duce la cresterea concentratiei de electroni si la intensificarea liniei spectrale care are rol activ. Electrozii tubului, din wolfram, dublu spiralati, sunt asezati la doua capete ale acestuia. Ei sunt acoperiti cu oxid de bariu si capetele scoase pentru a putea fi racordati la circuitul exterior. Prin combinarea corespunzatoare a substantelor fluorescente respective caracteristicilor sticlei din care se confectioneaza tubul se obtin lampi cu diferite compozitiispectrale ale luminii emise. Lampile fluorescente au urmatoarele caracteristici :

luminanta redusa (3 10); eficacitate luminoasa mare, de 50 70 lm/W; durata de functionare mare (7500 ore), care scade insa cu cresterea numarului de conectari; temperatura tubului este redusa circa 40 grade C; prezinta un efect straboscopic, adica valoarea momentana a fluxului luminos trece prin zero la finalele fiecarei semiperioade a curentului absorbit. Acest efect este neplacut atunci atunci cand se lumineaza obiecte in misca re, care par ca se misca sacadat sau, la obiectele in rotatie, se p roduce impresia ca

acestea se rotesc invers sau stau pe loc. Efectul straboscopic poate fi sursa accidentelor de munca; - fluxul luminos al lampii depinde de temperatura mediului ambiant: el este maxim pentru temperatura de 20 40 grade C a mediului. Cu scaderea temperaturii ambiante fluxul scade, iar la temperaturi sub 5 grade C aprinderea lampii este grea sau chiar imposibila; - pentru arderea stabila a lampilor fluorescente, acestea se monte aza in serie cu o bobina de balast. Circuitul functioneaza, deci cu factor de putere subunitar (circa 0,5); de aceea este necesara in general ameliorarea factorului de putere cu ajutorul unei capacitati conectate in paralel cu circuitul; - aprinderea lampii fluorescentese face cu ajutorul unei supra tensiuni, care se aplica intre electrozi in momentul aprinderii. In acest scop circuitul lampii se echipeaza cu un dispozitiv de aprindere denumit starter. Starterul este o lampa cu lumina catodica, unul dintre el ectrozi fiind format dintr-o lama bimetalica. In cursul descarcarii lampa se incalzeste, electrodul format din lama bimetalica se indoaie si face contact cu electrodul fix, la racirea lampii contactul se desface. Pentru preintampinarea parazitilor radiofon ici la functionare starterului, in paralelcu cu acestea se leaga de obicei un condensator.

Parti componente LF

Lampa actioneaza In modul urmator. Electrodul la unul din capetele lampii emite electroni, care cu viteza mare zboar a de-a lungul lampii, pana ce nu se produce ciocnirea cu atomul de mercur din Intampinare. La ciocnire ei dezbina electronii atomului pe o orbita mai I nalta. Cand electronul dezbatut de pe orbita se Intoarce pe orbita sa precedenta, atomul emite o iradiere ultrav ioleta. Ultima, trecand prin luminofor, se transforma in lumina vizibila. Principiul de functionare a surselor de lumin a cu descarcari In gaze se bazeaza pe efectul luminescent (emisia de radia tii situate In spectrul vizibil) datorat amors arii p Intretinerii unei descarcari electrice Intr-un mediu gazos.

Schema de conexiuni mono a LF

L mpile fluorescente sunt l mpi cu desc rcare in vapori de mercur, cu sau f r adaosuri de gaze. Radia iile luminoase ale acestora sunt ob inute n cea mai mare parte nu datorit fenomenului de desc rcare ci celui de fluorescent , produs de o substan (luminofor) plasat pe fata interioar a acestora. Stratul de luminofor (care acoper pere ii din sticl la interior) are rolul de a realiza conversia energiei emise n spectrul UV, in energie n spectrul vi zibil, ndeplinind urm toarele condi ii: randament bun al conversiei, transpa rent la radia iile vizibile, rezistent n timp la iradiere, rezistent la ocuri de iradiere produse de conect ri - deconect ri frecvente. Compozi ia stratului de luminofor determin culoarea l mpii si totodat , valoarea indicelui de redadare a culorii. Amorsarea desc rc rii se realizeaz la l mpile cu desc rcare prin: supra tensiune (soc de tensiune), sc derea lent , prin ionizare, a rezistentei mediului de desc rcare sau prin combinarea celor dou sisteme. Pentru stabilizarea desc rc rii este utilizat balastul. Acesta trebuie s indeplineasc urm toarele condi ii: s asi gure stabilizarea desc rc rii, s prezinte un factor de putere ridicat, s aib un procentaj sc zut de armonici, s fie echipat cu sisteme de atenuare a parazi ilor radio sau TV, s prezinte o func ionare silen ioas ntr -un timp de viat ct mai ndelungat. Tipurile de balasturi clasice pot fi nlocuite cu unele el ectronice prev zute cu convertor de frecven . M rirea frecven ei conduce la eliminarea fenomenului de plpire, caracteristic l mpilor cu desc rcare alimentate n curent alternativ care se manifest datorit varia iei curentului alternativ, respectiv, trecerii sale prin zero de dou ori Intr-o perioad . Culoarea aparent si redarea culorilor . Gama de culori ale l mpilor fluores cente este foarte variat datorit diferi telor re ete de pulberi ale luminoforului. Temperatura de culoare variaz int re 2700 si 6500 K. In general, alegerea temperaturii de culoare se face n func ie de nivelul de iluminare recomandat si de destina ia spa iului de iluminat. Se pot ob ine am biante calde la valori ale

temperaturii de culoare de 2700...3000 K, ambiante neu tre la valori de 3000...5300 K si ambiante reci la valori de 5300...6500 K. Calitatea luminii este dat de posi bilitatea distingerii corecte a culorilor. Indicele de redare a culorii variaz ntre valorile 60...98 n func ie de fabricant i de tipul de l amp . Factorul de putere. Deoarece circuitul de alimentare a l mpii este inductiv (datorit balastului i desc rc rii n arc) este necesar o mbun t ire local a factorului de putere cu ajutorul unui condensator static.Valoarea factorului de putere ameliorat pentru sursele fluorescente montate in corpuri de ilumina! este, de regul . 0,95. Luminanta sursei. Are valori sub 3-10 11 cd/rn^, ceea ce nu determin senza ii sup r toare la privirea lor direct , in compara ie cu cea a l mpii incande scente. Deprecierea l mpii. Sfr itul perioadei de func ionare a unei l mpi este marcat de pornirea temporizat a acesteia si nnegrirea pere ilor tubului datorit evapor m filamentului. Acest proces de mb trnire a l mpii este accelerat de o in suficient prenc lzire a electrozilor sau de pu nerea si scoaterea n/din func iune re petat . Deprecierea l mpii se datoreaz , n principal, stratului de luminofor care, datorit iradierii, devine mai pu in efi cace, procentul de radia ii UV transfor mate n radia ii vizibile fiind din ce n ce mai mic. Reglarea fluxului l mpii fluorescente se realizeaz la l mpile fluorescente cu ajutorul unui sistem cu tiristor sau variator de frecven .Reglarea fluxului l mpii, cu balast clasic, se poate face pn la o valoare de 50 % din valoarea curentului elec tric din tub, valoare sub care desc r carea nu mai asigur c ldura suficient pentru electrozii l mpii. Cu regulatorul electronic de frecvent variabil intensitatea curentului electric din lamp poate fi diminuat pn la 10 % din valoarea nominal .

Schema de principiu de alimentare a unei l mpi fluorescente es te dat n figura de mai jos :

fig. 1 Schema mono de principiu de alimentare a unei lampi fluorescente

Func ionarea si legarea la re ea . In func ie de tipul balastului, durata de func ionare poate s fie: 6000 h, 7000 h putnd ajunge pn la 10000 h.

Fig.2 Schema de conexiuni mono a LF

n 1909, chimistul i inventatorul francez Georges Claude crea primul tub fluorescent. Ast zi aceste dispozitive sunt omniprezente i totu i principiul lor de func ionare este o enigm pentru cei mai mul i dintre noi. Afla i n continuare ce se ntmpl n interiorul unei l mpi fluorescente.

Cum emit atomii lumin ? Pentru a n elege pe deplin modul de func ionare a l mpilor fluorescente e nevoie de o scurt introducere n natura luminii. n articolul despre spectrul electromagnetic se men ioneaz c lumina este o form de radia ie electromagnetic . Adic fotoni, cuante de energie care n anumite condi ii sunt eliberate de atomii constituen i ai diferitelor substan e ntlnite n natur . Cnd se ntmpl acest lucru? Unul din modelele atomice moderne, pu in simplificat pentru u urin a n elegerii, dar n acord cu realitatea, ne prezint atomul ca fiind format dintr-un nucleu (nc rcat pozitiv i alc tuit din protoni(sarcina pozitiv ) i neutroni) n jurul c ruia orbiteaz sarcinile negative, electronii. Cre terea sau sc derea nivelului energetic al unui atom corespunde

saltului electronilor ntre orbitele permise de elementul chimic n cauz (diferite de la o substan la alta). Cnd transfer m energie unei material, de exemplu nc lzindu-l, electronii atomilor constituen i nmagazineaz energie "s rind" pe nivele orbitale superioare, schimbndu- i astfel zona de mi care n jurul nucleului. Cum atomii tind s revin la o stare natural de echilibru, acei electroni excita i i men in noile pozi ii pentru foarte pu in timp, iar n momentul revenirii la starea ini ial elibereaz o anumit cantitate de energie sub forma unui foton cu o anumit lungime de und . Aceast lungime de und , care d culoarea luminii emise, depinde de cantitatea de energie eliberat , deci de ns i anatomia materialului excitat (nc lzit sau bombardat cu alt form de radia ie electromagnetic ). Fluorescen a Dic ionarele limbii romne definesc fluorescen a ca fiind proprietarea unor substan e de a emite lumin vizibil atta vreme ct sunt bombardate cu radia ii ultraviolete. Este vorba deci de urm torul fenomen care are loc n anumite materiale: absorb ia de fotoni caracteristici radia iei ultraviolete, urmat , n consecin , de eliberarea altor fotoni, cu o lungime de und mai mare, din spectrul vizibil, diferen a de energie transformndu-se n vibra ii moleculare sau c ldur . Fenomenul a fost denumit dup fluorura de calciu - un mineral, compus chimic al fluorului, ntlnit n natur i care manifest propriet ile descrise anterior.

Lampile fluorescente: Functionarea lor se bazeaza pe descarcarea electrica in gaze, datorate sarcinilor din campul electric. O astfel de lampa este confectionata dintr- un tub de sticla cu peretii captusiti cu un strat de pulbere fina de substanta fluorescenta. Tubul contine gaz (neon, so dium, etc.) sau vapori metalici (mercur) la presiuni joase. La fiecare extremitate a sa se afla cate doi electrozi legati printr-un filament wolfram. Filamentele sunt acoperite de oxid de bariu , strontiu sau calciu care produc emisie de 900oC. Daca la bornele electrozilor se aplica o tensiune, descarcarile electricevor produce unde luminoase si o cantitate mica de caldura. Acestea suntpreluate de substante fluorescente si emise ca radiatii luminoase. In functie de elemental chimic gazos din tub, lumina va avea diverse culori (alb, albastru, violet, galben, rosu, verde, etc.