Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PSIHOTERAPIE
Fritz Riemann
Astrologie
•
,
SI
psihoterapie
Astrologia în slujba vietii
A
TReI
Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:
MAGDALENA MARCULESCU
Coperta colectiei:
FABER STUDIO (Silvia Olteanu si Dinu Dumbravician)
Redactor:
DANIELA STEFANESCU
Director de productie
CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Dtp:
EUGENIA URSU
Corectura:
SÎNZIANA DOMAN
133.52
159.9
ISBN 978-973-707-179-8
Cuprins
Prefata 9
Bibliografie
Acum ca seara ne-a învelit ochii cu zabranicul ei,
Contemplu patima~ constelatiile,
Prin care Dumnezeu ne veste~te prin litere, bine de talmacit,
Ursita ~i destinul creaturilor.
Caci cel care prive~te omul din înaltimile cere~ti
Îi arata deseori din mila calea cea dreapta
Prin scrierea formata de stelele sale pe firmament.
Dar noi care zacem în praf, plini de pacate
Dispretuim asemenea scriere ~in-o vedem.
WILLIAM SHAKESPEARE
Prefata
,
,1
Calea mea catre astrologie
dul nostru actual de a gândi? Si daca acest lucru, asa cum s-a
confirmat tot mereu, a fost posibil, atunci si celelalte cunostin-
te al~ astrologiei ar rezista unei verificari.
nIntâmplatorn, preocuparea mea pentru astrologie a coin-
cis în perioada dezvoltarii mele cu formarea mea ca psihana-
list, cu analiza didactica si cu studiul literaturii psihoterapeu-
tice si a psihologiei abisurilor - care si ele erau domenii
stiintifice destul de contestate si combatute pe vremea aceea.
Faptul acesta a avut pentru mine doua avantaje: pe de o par-
te, mi-a fost clar ca experientele astrologiei si ale psihanalizei,
care se ocupau de aspecte aparent atât de diferite ale omu-
lui - una cu amprenta sa cosmica, cealalta cu amprenta lasa-
ta de istoria sa de viata, de familie si societate -, nu numai ca
nu se contraziceau, dar se si confirmau si completau una pe
cealalta în multe privinte. Pe de alta parte, eram în situatia de
a avea posibilitatea de control asupa horoscop ului prin acti-
vitatea mea practica, psihologica si terapeutica. În cadrul unui
tratament analitic ce patrunde adânc ajungi sa cunosti omul
referitor la predispozitiile, înclinatiile, comportamentul, isto-
ria dezvoltarii sale si relatia sa cu lumea înconjuratoare, într-un
mod temeinic, ca nicaieri în alta parte. Confirmarea horosco-
pului respectivului prin experientele psihanalitice obtinute a
avut o forta de convingere pe care doar un refuz tendentios
nu ar recunoaste-o. Si, totodata, datorita horoscopului aveam
posibilitatea unui control al întelegerii mele psihanalitice a
unui pacient, asadar o completare a acestor impresii care ma
puteau feri mai bine de întelegerea gresita a esentei unui pa-
cient din cauza conceptelor teoretice sau a propriilor mele pete
oarbe, inconstiente mie.
Însa au aparut câteodata contradictii între imaginea obti-
nuta din analiza unui om si cea aflata din horoscop, pe care
mai întâi nu le-am înteles, pâna când mi-a fost clar ca în ase-
menea cazuri omul nu îsi putuse îndeplini în general predis-
pozitiile asa cum as fi presupus conform horoscop ului - me-
diul, educatia sau situatia sa sociala l-au împovarat sau l-au
inhibat atât de tare, încât a trebuit sa traiasca conform imagi-
nii sale distorsionate, nu a avut voie sa realizeze multe în sine,
16 Fritz Riemann
duri de relationare complet diferite; ise afla mai întâi într-o le-
gatura obiectiv-cauzala a cursului Iilaturii; în al doilea rând,
într-o legatura subiectiva, care exist~ doar în relatie cu indivi-
dul ce o traie~te ~i este tot atât de $ubiectiva ca ~i propriile
vise ..." Legatura obiectiva, cauzala ari.rezida la astrologie în da-
tele astronomice, cea subiectiva în retatia ei cu un individ, care
o traie~te în mod subiectiv, corespurizator horoscopului sau.
O alta obiectie din partea oamenilor de ~tiinta este, de obi-
cei, ca astrologia nu permite afirma~ii exacte, ca este prea pli-
na de sensuri în interpretarile ei. Estt o constatare într-adevar
poate tot
peste doarîn spune ca o în
domeniile asemenea "p~oiectie"
care se pu~ este inevitabila;
diagnostice, omul este
privit prin filtrul unei metode si al personalitatii care o folo-
seste, iar întotdeauna diagnosticiamj1.l este un om cu anumite
atitudini,
ciale. Atunciexperiente, asteptari,
când un medic cu dmostinte
îi pune si interese
tin diagnostic spe-
unui pacient
pe baza unor simptome observate, Jernne, date somatice sau
psihice, acesta este rezultatul experitntei, stiintei, cunoasterii,
empatiei si examinarii intuitive a olPservatiilor singulare. Iar
daca un astrolog poate face, pe baza ~urnitor constelatii si ra-
porturi structurale ale unui horosc~p, unele afirmatii despre
detinatorul acelui horoscop, acestea! sunt tot rezultatul expe-
rientei, stiintei, empatiei si exarninar~i intuitive. Ca toate diag-
nosticele din zona umanului, diagndstica astrologica este si ea
raportata la intuitie si la darul comb~atiilor; chiar si cele mai
obiective metode de diagnosticare trebuie interpretate în fi-
nal- iar în interpretare depasim g~anita gândirii pur cauza-
le. Faptul ca exista medici, respectiv astrologi buni sau inca-
pabili nu are de-a face nici cu medi~ina, nici cu astrologia.
Ca în toate afirmatiile interpretat~ve se strecoara inevitabil
factorul X al talmacitorului prin "ec~atia sa personala" si ast-
fel se poate formula o judecata difer~ta a obiectului sau se pot
da diagnostice gresite e valabil chia~ si pentru cercetarile sti-
intifice. Fapte dare, "cu adevarat jU$te" exista doar în mod li-
mitat în domeniul a tot ceea ce est~ însufletit, în caz ca este
vorba despre fenomene multicauzal~. La ace~tea nu numai ca
ecuatia personala
pozitiv: "Cu cât voreste inevitabila,
privi mai multiidar devine
ochi, chiar unacelasi
ochi diferiti, lucru
lucru, cu atât mai complete vor fi «îhtele&erea» acestui lucru,
obiectivitatea noastra", spune Nietz~che. In acest sens, horos-
copul este înca un "ochi" cu care ptitem observa suplimentar
oamenii. În Talmud se spune (dupa ~rich Fromrn) ca visele ne-
talmacite sunt ca scrisorile nedeschisb. Asemanator cu asta pu-
tem spune ca horoscoapele neinter~retate sunt ca o veste pe
Obiectii Ilegate de astrologie 39
Din cele spuse pâna acum este clar ca multe dintre obiec-
tiile împotriva astrologiei provin din necunoastere. Este o ex-
perienta de baza a psihologiei ca lacunele cunoasterii sunt aco-
perite prin presupuneri si proiectii. Deoarece se stiu în general
prea putine despre ce înseamna si ce poate astrologia, caci în
acelasi timp stiinta dominanta are o imagine insuficienta sau
tendentioasa despre ea si considera preocuparea serioasa cu
astrologia ca fiind ea însasi un "simptom", cei mai multi sunt
nesiguri cu privire la ce poate ea presta cu adevarat. De aceea
se proiecteaza asupra ei asteptari prea mici sau prea mari, te-
meri nedeterminate, sperante magice si reprezentari de dorin-
te. Ceea ce ar fi necesar aici este o informare clara a publicu-
lui, referitoare la raza de actiune si posibilitatile afirmatiilor
astrologice.
Trebuie de aceea sa detasam astrologia de acei astrologi care
nu procedeaza cu responsabilitatea indispensabila domeniu-
lui, cu stiinta despre limitele afirmatiilor si cu respectul nece-
sar fata de destinul fiecaruia. Obiectia ca interpretarea astro-
logica îl manipuleaza pe cel consiliat, care este sedus la
compulsia inconstienta de executie a afirmatiilor obtinute, pe
care apoi consilierul le înregistreaza ca fiind "punct ochit,
punct lovit", este adevarata doar pentru unii astrologi, ca si
pentru unii dintre clienti - nu trebuie sa confundam un lu-
cru bine facut cu cei care îl reprezinta prost. Asa ca astrologii
trebuie si ei sa se schimbe, în cazul în care în viitor vor dori sa
corespunda cerintelor. Trebuie sa devina constienti ca interpre-
tarile si prognozele exacte ar fi doar posibile - eventual -,
din punct de vedere astrologic, daca în sistemul nostru solar
s-ar face miscari repetitiv uniforme. Pentru asta orbitele pla-
netelor ar trebui sa fie însa trasee de cerc în jurul unui centru
fix. Trebuie sa acceptam însa aparenta contradictie care rezi-
da în constelatia respectiva a planetelor, ce poate fi calculata
cu exactitate dinainte, si în efectul nepredictibil - sau doar
foarte limitat - al mereu schimbatoarei, fiind prin aceasta uni-
ca, noi constelatii totale. Datorita faptului ca te poti baza pe
legile traiectoriilor planetelor sistemului nostru solar suntem
în masura sa calculam cu toata precizia înainte sau în urma
46 Fritz Riemajm
Psihanaliza si astrologie*
prin
omul participarea noastra
în contexte mai ampleinconstie4ta la el.interumane;
decât ce~estrict Astrologia asaza
omul
este pentru astrologie parte a întregtIlui universal si se afla ca
atare sub influenta legitatilor acestttia.
Ca psihanalisti gândirea astrolo$ica nici macar nu ne este
straina: conceptul de baza al astroloigiei, ca si cel al psihanali-
zei, este reprezentarea unor marcari! initiale, inconstiente (sau
care au devenit ca atare) si care se reflecta prin destin. Psih-
analiza porneste de la însemnarea t~purie omeneasca de ca-
tre mediu, astrologia de la cea cosIlilica si mai timpurie. Am-
bele se refera la faptul ca dezvoltar$a personalitatii se edifica
pe fundamentul acestor marcari inittale ale omului. Scopul lor
Psihanaliza ~i astrologie 49
rog sa
ni-l poate
avetioferi
doarastrologia
pentru o j(umatate
~ muncadenoastra
ora o atitudine
terapeutica
mai ~i
des-
va
chisa fata de gândire a astrplogica.
Elementele de baza ale!horoscopului, care reprezinta fixa-
rea constelatiilor planetar~ într-un anumit moment în timp ~i
50 Fritz Riemanp
ni
nomenele
le rnijloce~te
de transfer
zodiacul
~i cop.tratransfer.
e~te deosebit deCuimportanta
totii avem pentru
experien-
fe-
cel de-al
ros".
ponderabil doilea
În timpînce avea
primul
care întele ul "timpului
se rI'ferea
se întâm, timpulîntre"
la special.
Ia ceva al unuisau
cronologic
Ce însemna moment im-
secvential,
acel moment
special depindea de cine folbsea cuvântul. În timp ce "cronos" este de
natura cantitativa, "kairos"leste calitativ. (N. t.)
52 Fritz Riemann
pectivului,
ment, care cuprind
determinând
apoi deseori
atitudinisiscrumbate
nt~diul înconjurator
- în acest al
punct
res-
astrologia se apropie de unele metotjle comportamentale tera-
peutice. Sunt cu totul de parerea lui!Thomas Ring ca "nici un
om, care nu persista asupra ideilor fPcesi a izolarii autiste, nu
se sustrage corelatiei de semnificatti indica te, trairii eviden-
tei", ceea ce poate însemna o discu]ie astrologica bine calau-
zita. În special în combinatie cu o pr~cedura psihoterapeutica
pot fi activate potentiale terapeutic~ apreciabile.
Totodata, nu putem sa nu deven~m suficient de constienti
de limitele afirmatiilor horoscopulu,i, respectiv de posibilita-
tile noastre de interpretare: horoscqpul ne arata un aspect al
personalitatii noastre, ce-i drept extr~m de important si de ne-
gasit în alt mod, este vorba de "cosrtlotip", asa cum l-a denu-
mit Thomas Ring, care se adauga g~notipului si fenotip ului.
Din horoscop nu cunoastem nici se*ul, nici ereditatea sau si-
tuatia sociala a unui om, nici medhtl sau fa~lial sau biogra-
fia sa, decât într-un mod foarte lim~tat azi. In cazul interpre-
tarii horoscop ului ne aflam într-o sitVatie asemanatoare cu cea
a talmacirii viselor: psihologia abisurilor cunoaste într-adevar
limbajul simbolic al visului si va pu~ea sesiza intuitiv proble-
matica inconstienta, exprimata prir1[vis, a celui care viseaza.
Dar - indiferent de conceptiile si ~etodele de întelegere di-
ferite ale visului, precum si de factqrul individual al talmaci-
rii în sine - psihoterapeutul ar rarrtâne ancorat în tipic si ge-
neral valabil în interpretarea unui viSffara ideile proprii despre
vis ale însusi celui care viseaza. Abia!aceste idei ajuta oarecum
ca "împamântarea", concretizarea iIidividuala si relatia cu vi-
sul sa refaca situatia actuala a celui dare viseaza, facându-1 s-o
, I
I WERNER HEISENBERG
îl
eucomparam
am mers pe cu acest
experientele noastr~
drum luând spredecomparare
azi În ale cunoa~terii:
cuno~tinte-
le mele din domeniul psihologiei abi~urilor ~i al psihoterapiei,
În conformitate cu sfera experientei Imele profesionale.
Când astrologul se gase~te azi îrj.situatia dificila de a de-
pinde În talmacirile sale de o traditk, despre a carei aparitie
sunt posibile tot doar reprezentari ipptetice, atunci lucrul aces-
ta este valabil în special pentru zlodiac. Daca nu suntem
adeptii unei teorii secrete care crede ca poate da cheia acelor
simboluri, atunci gândirea noastra nu este satisfacuta de în-
cercarea nici uneia dintre explicatii. pe aceea m-am limitat sa
cuprind ~i sa înfati~ez traditia astrolqgica doar prin prisma ex-
perientei unui psihoterapeut practidan. Sunt de parere ca nu
putem împinge pur ~i simplu la o parte, fara a-l verifica, un
bagaj de cuno~tinte, care a jucat cânqva un rol important În is-
toria spiritualitatii ~i a captivat atâte4 mari spirite, numai pen-
tru ca nu stim
I nimic despre aparitia I I
[ui si
I nici nu îl putem ex-
plica cu ajutorul mijloacelor ~tiintifi~e actuale.
Din experienta obtinuta În cabin~tul meu de psihoterapie
mi s-a revelat o confirmare surprin~atoare a traditiei. Astfel,
urmatoarele descrieri ale zodiaculut cuprind initial continu-
tul simbolic, transmis noua, pe care lam Încercat sa-I îmboga-
tesc prin experienta mea ~i sa-I forrrtulez Într-un limbaj acce-
sibil pentru contemporaneitate. Mi-am straduit sa descriu
zodiacul de fiecare data prin "ideea(' lui sau ca pe un "prin-
cipiu psihic", astfel putându-se deduce cu u~urinta diferen-
Cele douasprezece semne ale zodiacului 81
Asadar, omul
pamântului are un d~
prin faptul ~spect întreitdeînrealitatea
a fi legat astrologie: apartine
pamânteas-
ca a activitatilor si scopuri~or sale - domeniul câmpurilor ho-
roscopului. El se afla, tot~data, sub puterea impulsurilor di-
namice si schimbatoare al~ lumii planetelor, participând astfel
la fortele si ritmurile carei misca sistemul nostru solar - as-
pectul sau temporal, efemier. Si el ia parte la cele douaspreze-
ce imagini primordiale al~ zodiacului, care simbolizeaza as-
pectul sau arhetipal, ate:tnporal si care sunt douasprezece
raspunsuri posibile despre existenta noastra în lume. Fiecare
horoscop în parte cuprin~e întotdeauna întregul zodiac, toa-
te planetele si câmpurile, lfar este întotdeauna într-o distribu-
tie si o accentuare irepetapile, ca si într-o anumita aspectare:
horoscopul fixeaza prin cltpa individuala a nasterii si prin lo-
cul nasterii o constelatie a ~ilei si prin asta, de fiecare data, un
fragment din fluxul miscatilor vesnic schimbatoare care devi-
ne tema vietii nou-nascuttIlui. Asa ca individul are într-ade-
var o participare intuita la totalitate, urmând ca înauntrul aces-
tuia sa îndeplineasca doar! o sarcina limitata.
Prin cele douasprezec~ semne ale zodiacului astrologia
ne-a transmis o lume a im~ginilor referitoare la moduri de trai-
re si forme de existenta u~ana, diferentiate în cel mai înalt
grad. Pozitia Soarelui, a Ltmii si a ascendentului - a gradu-
lui zodiacului ce se înaltc1la est în momentul nasterii - în
unul dintre aceste semne ~re o forta speciala marcatoare care
se rasfrânge în trei stratur~ diferite ale fiintei: pozitia Soarelui
este perceputa de noi ca o lmagine conducatoare înnascuta, ca
o reprezentare-scop care pluteste în fata ochilor nostri. Pentru
82 Fritz Riemarlm
I NIETZSCHE
nul
gure,Gemenilor
au nevoie ade
inventat cândva
uagitatieu bâtfa; le traind
si uaba~ereu, este greu sa tot
astfel fie mai
sin-
exteriorizat. În sexualitate sunt des~ori ne sigure, se tem mai
degraba de pasiuni profunde, putân~u-se opri astfel la prelu-
diul erotic al dragostei, la amuzanttl joc erotic. Curiozitatea
le face adesea sa aiba multe experi~nte erotice, printre ele si
experiente lesbiene.
,
, i
scape ceva,
car~ ~i-o tocmai cu
potole~te datorlita
grep.. unei uria~e Iacomii de viata pe
In educatia copilului ~ste foarte important sa-i fie respec-
tata acestuia mândria atâ~ de sensibila, sa fie considerat drept
motorul urmatorilor pa~i ~i dezvoltarii. Ar trebui tinut cont ~i
sa-i fie sustinuta întelege~ea pentru ceea ce se afla în afara fi-
intei sale, sa fie facut mai ~ransparent pentru altii; este impor-
tant sa fie învatat sa ~i pi4rda, fara a i se pune astfel sub sem-
nul întrebarii propria valo!are. Atitudinile de supraevaluare de
sine ar trebui con~tientiz*e de timpuriu prin stimularea spre
autocritica. Înclinatia spr$ pretentii excesive iese de obicei la
iveala de timpuriu ~i nu ~r trebui sustinuta, ar trebui tintita o
mai mare toleranta fata df frustrare.
Femeile din acest se:mil au de cele mai multe ori ceva evi-
dent maret ~i maiestuos, ~unt înclinate spre opulenta, iubesc
luxul ~i fastul. Pot fi frum~seti pretentioase carora narcisismul
le îngreuneaza adevarata ~elatie parteneriala. Au deseori o pre-
tentiecare
bati de dominare
le sunt într-un d partenerului
totalaclumit ~i se sicasatoresc
fel inferiori care li se cu bar-
supun
ap~oape total. Partenerul ~ste folosit de ele ~ult prea mult ca
oglinda pentru propriul ~arcisism; de aceea, el poate fi chiar
invizibil, îndeplinind doat aceasta functie. Ele sunt în general
punctul central al familiei ~i societatii, le place un stil de via-
ta generos.
nice, Ca gospodine
au nevoie sunt foarte
de indep~ndenta
I bine organizate
în deciziile ~i vred-
~i actiunile pro-
prii, au de altfel ~i curajul ~ecesar pentru asta; ca mame, îi vad
pe copii ca facând parte 4in propria lor fiinta - ceea ce nu-i
prea prie~te
angoasa întotdeauna
de pierdere ~opilului.
sau ~in Gelozia
sentimente lor nu provineci din
de inferioritate, din
mândrie lezata; în acest cc1.zpot avea ceva dintr-o felina salba-
I
decât sa încerce
descotorosi mai s-o
degraba
stabiltzeze
~e o relatie
la rândullor.
care pare a se destrama,
Problema centrala a atestor oameni este ca se despart cu
greuîndesinea
tric ei în~i~i, ca mândria
lor. Polii posi~ili ~i
I
narcisismul
sunt aici pe deîioizoleaza egocen-
parte deschide-
i
i
120 Fritz Riemann
ta
sa tendintele
devina un asiguratorii tipicefara
cicalitor pe4ant aiciverva,
care, fiind
care exagerate, îl fac
ramâne împot-
molit în pregatiri din priciha prea multor premeditari prin care
cauta sa se asigure, care ~u îndrazneste nimic pâna când nu
s-a si nu i-a fixat pe ceilalti într-o forma de viata mono-
ton-schematizata pe un f~gas care nu mai permite nici un fel
de libertate
teodata; de miscare.
detine Ate în
întotdea~a fiinta saasupra
controlul ceva simplu,
proprieiaspru câ-
persoa-
ne, nu se lasa atras catre ~imic, este întotdeauna adunat, nu-si
iese din fire; are o aversite fata de tot ceea ce ar putea ame-
ninta precautia
astea îl sa pricep1flta
fac sa para si cumpatarea
cam fara vioiciune si farasaculoare.
critica, iar toate
Cu Luna în acest serrk omul, din nou spre deosebire de
Daca va afladaca
autocritica, multevadespr~
învata elcum
prinsaautoobservatie
se "comporte" înteleapta si
cu sine în-
susi, va putea pierde în$a elanul spontan, capacitatea de a
improviza, din cauza exce~ului de autoreflectie. Omul sub sem-
nul Fecioarei poate fi usor tulburat prin fleacuri; neregularita-
tile si neglijentele îl irita, ~ dor aproape fizic, pentru ca are re-
i
ca devine
ce nu un Palmstrom
are voie sa fie, iar intolerant -Rentrucare nu depinde
acest nu-e=yoie-sa-existe poate fi ceea
nu-
mai de parerea sa personala. În con[tactele sale interpersonale
este
gator,mai
atâta
degraba
vreme discret
cât nu isiserezervat
pretin1e dar
nimic
de ce
nadejde
depaseste
si întele-
limi-
ta sa si asa nu prea extinsa a tolerantei - atunci se baricadea-
za în spatele unei obiectivitati, care ~ protejeaza emotional sau
argumenteaza cu "dovezi", care seileaga de un anumit deta-
liu, trecând cu încapatânare cu ved~rea problema în sine.
Cu Soarele în acest semn, omul 4re ca dorinta cea mai pro-
fundastrânsa-n
mea sa observe si sa
sinea ei"',cerceteze legile
sa sondeze si regulile,
si natura "ce tinefiin-
sa proprie, lu-
ta sa ..Imag~nea conducato~re înnr.sc~ta s~ ~fla în ~irectia
"magIstrulm", a pedagogulm, a speflalistulm SIgur, avand cu-
nostinte de specialitate neîntrecute. forta sa consta în credinta
în
ca.ratiune si în
Harnicia, straduintaexactitatea,
temeinicia,' asidua, care ar trebui
soliditate
I
a sisa-I mântuias-
obiectivitatea
sunt virtutile sale, cu care prin muhca progresiva realizeaza
ceva maret. "Umbra" acestui om s1 regaseste în învatatorul
marunt, în pesimistul înfricosat de yiata si în cicalitorul into-
care le este de obicei inconstient în rivinta lucrurilor fara im-
portanta, de care sufera si 'mediul conj-~rator, în afara de ei
A
lerant, daca
însisi, în "guvernanta" - toti de
nu se pot debarasa rep~eZinta un perfectionism
e în favoarea unei viziuni
generoase asupra vietii. Wagner din Faust este o asemenea
imagine-umbra a omului aflat sub ~emnul Fecioarei.
Omul de aici are doua posibilitati sa-si traiasca sarcinile da-
torate acestui semn: el poate câstigk prin auto restrictie înte-
niului
noasteresauaflata
de specialitate,
mult peste aceste
îl va Iar&i
lijite.pe Având
acesta constiinta
pâna la o cu-
ne-
cesitatii functiei sale se poate plasa ~daratul problemei pe care
I
-patadinceva
tântar face armasar si talentttl de a se supara poate ca-
distructiv. I
ne; pudicitatea
zul în care erotismul
devinesi sexualitatea
atunci desecfri
pu apararea folosita,
sunt folosite în ca-
calculat în
beneficiu propriu. Câteodata repre~inta si tipul de neatins si
rece al madonei care se prinde în pl~sa propriilor reprezentari
ale castitatii, asteptând în secret cav~lerul care s-o elibereze pe
frumoasa din padurea adormita d~ maracinisul pe care si l-a
încropit singura. În cazul în care a~ cu preponderenta trasa-
turi compulsionale regasim aici persoane care exagereaza cu
curatenia, fanaticele dereticarii si o~dinii, pentru care curate-
nia si ordinea sunt mai importante recât o atmosfera placuta.
Ele tiranizeaza astfel lumea înconjfratoare si pot strica orice
buna dispozitie prin simtul lor pra~tic si prozaismullor folo-
Cele douasprezece semne ale zodiacului 1 27
deseori
Avândun înmaestru
vedere alcele
politicii
de maistrukurilor acri. sarcinii puse
s~s, rezolvarea
aici se afla în respectul fata de viat4 pe care nu doreste sa o în-
teleaga si sa si-o faca utila pentru Br0pria siguranta, ci pentru
a gasi un raspuns la existenta um~a pe care a experimentat-o
si a simtit-o intens, cu toate deperidentele si amenintarile ei.
Acest raspuns îl poate gasi în serticiul rânduit prin sine în-
susi, în ocuparea
destinul si în disponibilitate
plina de sens
a pent~u
a ldcului
cercetarea
pe care ipropriei
l-a orânduit
fiin-
te de
fi în vederea atingerii legilor genef'ale ale vietii, ceea ce le va
folos si altora.
Anvergura semnului poate fi s~mtita la persoane ca: Goe-
the, Herder, Friedrich Schlegel, A. vi. Humboldt, CD. Friedrich
si Wilhelm Raabe; partea pedagogiFa e vizibila la Maria Mon-
tessori si J.Fr. Oberlin, care confonn lui A. Rosenberg "a con-
siderat întreaga existenta a omului în aceasta lume, dar si în
cealalta, din punctul de vedere al {mei pedagogii a lui Dum-
nezeu" si a scris: "Si deoarece voin~a omului nu poate fi obli-
gata, ci ~rea sa fie ~trasa, Domnul rlostru foloseste tot soiul de
mijloace educative pentru sufletul pmenesc. Una dintre scoli-
le cele mai obisnuite si mai eficiente ... este scoala bolii, a du-
rerilor, a lipsurilor interioare si exterioare" (Alfons Rosenberg:
J.E Oberlin). I
i
BALANTA
,
pierdere
ind într-oa superadaptabilitate
simpatiei. De aceea evita[adesea
amapila, nu animozitatea, devi-
ia lucrurile prea în
serios si se salveaza în atitudini con!ventionale de protectie care
ajung pâna la un conformism nive~ator. Sensibilitatea sa sub-
tila, ca a unei mimoze, fata de sirrtpatia sau antipatia aratata
Cele douasprezfce semne ale zodiacului 1 31
I
132 Fritz Riem<imn
Cel mai greu îi este sa ia deciziil- este omul lui "atât... cât
~i" care sta mult în cumpana ~icâlntare~te;solutiile "ori-ori"
nu-i convin, îl conduc la indecizii chinuitoare ~i atunci lasa
destinul sau pe altii sa decida. Asta poate merge pâna la lip-
sa oricarui punct de vedere, fiind v~or de convins ~ifiind de-
osebit de sensibil la lingu~eli. El ît,.su~ilingu~e~tedeseori în
amabilitate.unui
a~teptarea Evitarea
feedback
oricaror
de lingu$eli,
frictluni ar
duce
vreaînsacele
subjuge
din urma
prin
la o comoditate laxa ~ila nepasar~; se cruta atunci pe sine în
celalalt, considerând ca este vorb~ despre o toleranta specia-
la, ia imposibilitatea de a lua o detizie drept o încercare deo-
sebita de a fi obiectiv,creându-~ia*fel o ideologie ce se gase~-
te, aparent, dincolo de bine ~i d~ rau, dar care în realitate
trebuie doar sa-Iscuteasca de luar~a unei pozitii univoce. Aici
figurile din umbra sunt îndatorito~rea persoana fara caracter
care spune da, estetul ~ipersoan~ cu înclinatii artistice, care
vede totul prin ochelari de culoare roz, pâna la snobul arogant.
Din punct de vedere educativ trebuie avut grija sa nu te
I
decise si boabelor
mararea a nehotarârii pe ~are sau
de fas~le" încearca
a altorse activitati
le rezolve magice.
prin "nu-
Si
angoasa legaturilor poatel aparea pe aceasta baza, iar sovaia-
la poate
apar la elavea
ca o grade chin~itoare.
expresie a Isfâsierii Trasaturile compulsive
interioare ca nu
la cei nascuti
sub semnul Gemenilor, c*e oscileaza între a putea asa, dar si
altfel; nu reprezinta nici o protectie împotriva afectelor si agre-
siunilor reprimate cum ~ vazut la Berbec, ci provin din în-
cercarea chinuitoare de a tezolva în mod armonios si de a îm-
paca antinomiile vietii s~ ale propriei naturi. Asta se poate
transforma într-o problem4 insurmontabila daca omul din sem-
1 34 Fritz Riem~
I
I
I THOMAS RING
i
I
aiciCa nevroze
dese ale ale
afectiuni organdor si tulburari
ape~dicelui psihosomatice
(mai ales gasim
în perioada puber-
tatii, în legatura cu conf1iqtele sexuale), precum si predispozi-
tii maladive ale regiunii ~rogenitale si tulburari functionale
ale glandelor endogene. 4strologia îi atribuie semnului Scor-
pionului organele genita14. Nu arareori avem de-a face cu tul-
burari functionale determJinate psihogen ale capacitatii de iu-
bire. Tulburarile de devo~ament provin deseori din faptul ca
omul acesta, conform fiiritei sale, îsi poate imagina "devota-
mentul" doar ca pe o sta~e în care se simte la discretia cuiva
sau devorat. Partenerul d~vine pentru ambele sexe prea usor
o "prada" pe care instindiv ar vrea sa o vâneze si s-o prinda.
Barbatii se tem deseori sa-si arate laturile delicate, ca sa nu
/ , f
nului
iar la modul
sa-si pastreze
generalsuficient
sa nu-si respe~t
piarqa fata
veneratia.
de ceea ce au studiat,
În conformitate cu experientel~ mele, motivul sarpelui si
accentuari
al paianjenului
ale semnului
se gasescScorpionu(lui,
deseori ~ visele
fie caoamenilor
simbol al avidita-
care au
tii lor de a devora, fie pentru ca Suft animale ce produc anxie-
tate, de care se simt amenintati. I
în teama
Angoasa
fata de
de viata
devotamentul ~1l1semnul
a omului plir} de iubireScorpionului
în sensul cel zace
mai
larg. Autoamagirea
lo unde iubeste si arsa dori
poatesaconsta în faptul
fie iupit,
'1 ca distruge
prin aceea si aco-a
ca, pentru
obtine puterea asupra parteneruhfi, îl transforma în obiectul
sau, pe care vrea sa-I analizeze di4ecându-1 si experimentân-
du-l, acest lucru îl rationalizeaza î:tlsa,mascându-l fata de sine
însusi, ca un interes deosebit de p*ofund. Suspecteaza întele-
ger~a plina de iubire empatica si sf teme de ea.
In contradictie cu acest fapt gastm aici oameni cu anvergu-
ra poate cea mai mare între lumin~ si umbra, care prin inco-
ruptibilitatea si curajul unei pers0rr-alitati de marca ajung cer-
cetând la niste cunoasteri, fata df care altii se dau speriati
înapoi; oameni carora constiinta prpblematicii a-fi-om le-a de-
venit cerinta de a-si ilumina fond~l inconstient.
Freud, Dostoievski, Paracelsus, tuther, Voltaire, Trotki, Ma-
rie Curie, Henry Miller, Mary Wig41an pot fi numiti aici; pen-
tru latura demonic-distructiva îi vo~ numi pe Goebbles, Char-
les Manson. i,
SAGETATOR
i
I
sufletul,
chiar el siexistând astfel pebcolul
în demonismul ca sa-si
îlntunecat în haosul
piardarascolit sa piara
capacitatea de
a cre~e, o contramiscare ~ scoate pe Sagetator din aceste abi-
suri. In cazul acesta este ~'orba despre un om care nazuieste
sa se autoÎntreaca pe sin~, pentru a-si depasi pulsiunile si
"omenescul-preaomenes~ul", În directia chemarii sale spre
ceva superior. Spre deose~ire de pozitia în mod special cau-
zaI-genetica a omului din semnul Scorpionului, cel din sem-
I
credintat.
devina un Ocazional
"misionar" poate
care sa
vrea
atinta
s~ convinga.
patosul siPe
pastoralul,
lânga toate
sa
are un sensibil sentiment al drept~tii. Are în general o consti-
tutie vitala si buna, chiar daca est~ sensibil-nervos, cu o ten-
dinta accentuata spre miscare. i
nu
ra limitarea
da atentielibertatii
suficienta
sale"lrealitatii",
rpirituale. Poate
nici macar
fi în pericolul
celei proprii.
de a
Gândeste intuitiv-ipotetic,1
tuziasmeaza, revendicân4lapoate fi unidealist,
modul geniu alcare
focului careatras
se lasa en-
cu mare usurinta de supra~olicitari etice, uitând de ceea ce este
de dragul a ceea ce trebute sa fie. Dar arata marinimie si no-
blete, are un sentiment al dreptatii extrem de exacerbat, gân-
I
crit pâna
ceea ce ar ladori
escroc,
sa fie,
pâna
la c~re
llaacei
tot ce
oameni
a ramas
care
dinvor
adevaratele
doar sa para
re-
prezentari ale telurilor lai sunt doar un gest patetic si o fatar-
nicie mieroasa. I
un imperativ
nefericit, încâtcategoric C01ptinUU,
sa-si impru[la
I
în asa masura,
o disciplina de fier siîncât sa-I faca
principii de
otel care sunt reprezentat$la el cu întreaga forta a consecven-
tei neînduplecate si mai f~natic împotriva sa decât chiar la cei
nascuti sub semnul Fecio~rei, la care, în ciuda unor anumite
asemanari, aceste trasaturli compulsive servesc mai mult pen-
tru propria siguranta. A~nci datoria se transforma în obliga-
tie searbada, crispata, mwj1caîntr-o lectie rezolvata în mod în-
dârjit, gândire a într-o tenteinicie rumegatoare, autocontrolul
în principii ascetice. Autolvaloarea sa pare sa creasca abia da-
torita greutatii sarcinii si t~ndintei sale spre desavârsire. încli-
na a se percepe prin presilunea muncii si compulsia la randa-
ment; se convinge adesea pe sine ca acesta îi este destinul, fara
sa-si dea seama cât de mu(lt contribuie el însusi prin vointa sa
ambitioasa de a accede silpentru ca nu vrea sa-i fie dator ni-
mijloci cu
manui altora
nimic.
impresia
Folosest~
caIface
acesttotul
lucru
numai
cu placere
de dragul
si pentru
lor, as-a
teapta însa multumirea lqr.
Succesul si puterea s~t pentru el cuvinte magice; senti-
mentul autovalorii depin~e aproape exclusiv de productivi-
tatea la care a ajuns si ap~rtine specificului sau ca nu-i place
sa fie ajutat de nimeni, c~-i displace sa i se ia vreo sarcina -
este acel "selfmademan", tare vrea sa multumeasca totul doar
muncii sale, este ceea ce qatoreaza el autorespectului. În acest
sens este diferit de cel nastut sub semnul Leului care si el vrea
sa faca totul singur, dar 4in sentimentul puterii, din convin-
gerea naiva ca poate oriqe, numai sa vrea; la cel nascut sub
semnul Capricornului ac~entul se pune mai mult pe munca
realizata de unul singur, re datoria implinita si pe satisfactia
154 Fritz Riemann
teles
delirulgresit ca o chemare
originalitatii; catre origiralitate,
în dispretul ajungând pâna
oricarei apartenente, la
în refu-
zul oricarei legaturi sanatoase si o!ricarei dependente, omul
respectiv vede aceste lucruri doar qa pe o chestiune de masa,
ca pe o obisnuinta si un conformis~ colective. Se poate însa
împotmoli într-un exclusivism sno~, chiar daca aceasta se re-
alizeaza doar în îmbracaminte si stil!de viata, ca de pilda într-o
revolta boema împotriva normelor txistente. Toate astea îl pot
închide tot mai mult pe acest om înllumea sa privata singura-
tica, în care este tot mai izolat di~ cauza lipsei contactelor
apropiate si a schimbului cu ceilalti~ devenind un outsider, cu
toate consecintele respective. Ca o tompensatie, el poate face
încercarea de a-si interpreta singurrtatea ca semn ca este ne-
înteles, ba chiar ca semn al genialit~tii sale speciale, împotmo-
lindu-se tot mai mult în sine -liljertatea fara nici un ieI de
contact devine pentru el o dependeNa si mai puternica. In caz
extrem, asta poate duce la pierder~a simtului realitatii, la in-
flatia inconstientului pâna la psihofa - omul încearca atunci
sa-si mentina particularitatea cel p~tin într-o lume iluzorie.
CG. Jung a subliniat în mod s~ecial în interpretarea sa a
viselor talmacirea pe treapta subiectului, nu numai pentru co-
rectarea treptei obiectului si a sim~olisticii sexuale supraac-
centuate de Freud. Poate ca vom pu~ea clarifica înca o data pe-
ricolul tematicii Varsatorului traite unilateral printr-o
Cele douaspre~ece semne ale zodiacului 1 61
mai
celorlalti
puteaoameni
lega cusipamâ~tul,
a cel~ilexterioare.
recunoscând
Oskar realitatea
Adler facelui
referin-
Tu, a
te la corespondenta mitolqgica a Varsatorului cu figura lui An-
teus, care, desprinzându-~e de pamânt, ajunge la mare înalti-
me, dar tot mai atinge diIi când în când pamântul, pentru a-si
trage puterea de acolo: fata o asemenea legatura cu pamântul
omul se pierde usor în utppii.
Problema contactului .~iconstiinta supraaccentuata a uni-
citatii sale reprezinta situ~tiile germinative ce-si produc efec-
tul cu putere de destin afupra celor nascuti sub acest semn.
Izolarea fata de semeni Roate conduce si la trairi de autoîn-
strainare, la dezvoltari gr~ndomane si paranoide. Nu vorbim
, ca la omul nas-
aici de credinta" neconditipl nata în sine însusi,
cut sub semnul Leului; n~ci nu este vorba despre sentimentul
de superioritate morala, lipsit de auto critica al celui nascut sub
semnul Sagetatorului car4 îl ducea la atotputemicie, respectiv
la cultul Sinelui; sub se~ul Varsatorului autoridicarea în slavi
are mai degraba un caracter compensatoriu, este un substitut
al izolarii sale si al autoîn~oielii izvorâte de aici. Deseori apar
depresii pe baza celor descrise mai sus; ele au uneori o trasa-
tura sumbru-macabra, p~simista, fara sperante, care se trage
din disperarea fata de siIjleînsusi, dar este proiectata asupra
unor situatii exterioare. I
asa sau altminteri sau ca "nu e vo~e" cutare sau cutare lucru,
fara a-i da o explicatie rezonabila, lasta îi va stârni inutil spiri-
tul sau de contradictie si va face ~xact contrariul si astfel se
pot initia schimbari de macaz ce vior duce mai târziu la greu-
tati. Nu trebuie sa te astepti din p~rtea lui la legaturi prea fa-
miliare, nici nu-l poti obliga la acert lucru - copilul va fi mâ-
nat astfel sigur catre o respingerelsau în depresie în cazul în
care nu se poate sustrage acestei Icerinte. În schimb, trebuie
sus tinute relatiile sale prietenesti t- prietenia înseamna pen-
tru acest om mai mult decât orice lalte legaturi, el poate arata
aici ce e mai bun în el printr-o ase~enea afectiune aleasa din
proprie initiativa. !
fiintei, în cadrul careia ar putea gasi din nou calea dinspre in-
dividualla omenescul ge~1eral.
Din aceasta neîntelegeire se poate ajunge atunci la persoa-
ne originale, capricioase, *zare, ciudate, dar care merita sa fie
iubite, care trebuie sa ren-ynte la specificul persoanei lor în fata
angoasei lor de viata, în apartenente pe care le vad doar ca pe
o adaptare ~i un conformism nedemne de ele - aceste per-
tactarea
ra de actiune,
semenilor.
aspiratii
Cunoastem
care au înfraltit
ide~logiiomenirea,
utopice totodata
cu o largao sfe-
cri-
minalit~te tot mai p~riculoasa - fi~d organizata, inteligenta,
internationala -, care da deseor~ aparenta unor motivatii
umane. I
sibila
te afladatorita progreselor telmicii
într-o independenta ti stiintelor
suverafna în lume naturii,
si dedicase unor
poa-
sarcini umane. El poate reprezenta demnitatea individului
împotriva unor forte autoritare î~vechite si recunoaste ca o
structura sociala puternic dezvolt4ta se sprijina în ultima in-
stanta pe nivelul dezvoltarii indi"jizilor care o compun, ofe-
rind totodata fiecaruia în parte cete mai bune posibilitati de
desfasurare a personalitatii lor. Înt~meieri de organizatii cum
sunt ONU si alte institutii supran~tionale; tendinta c;escân-
da spre munca egala în echipa în ~ocul ierarhiilor autoritare;
aversiunea împotriva rolurilor prJtinse de societate ale bar-
batului si femeii care nu corespund~au de multe ori fiintei lor;
recunoasterea femeii ca având ace$asi valoare cu barbatul -
în toate acestea pot fi recunoscute tnceputurile realizarii ideii
Varsatorului. !
chidere la suferinta,
comportamente se întareste
indifere~te, în împotriva ei si nu
spatele carora se refugiaza
va putea în
fi
prins datorita virtuoasei ~ale arte a prefacerii.
În domeniul ascendertului, acest semn mijloceste o consti-
tutie delicata, sensibila, pptin vitala, având un sentiment fun-
damental de viata pe car~ l-am putea descrie cel mai nimerit
prin sentimentul de a fi etFus, de a fi un obiect. Temperamen-
tul acestui om este sensi~il, flegmatic, melancolic, reactionea-
za ca un seismograf la tqate impresiile; nu-ti poti imagina o
reactie mai puternica - alrputea fi asemuita cu un mobil, care
reactioneaza la cea mai mlica pala de curent. Deoarece omul se
opune mai întâi vag lum~i din cauza constitutiei sale - fizice
si psihice -, ar putea sa t se lase prada cu totul; dar pentru a
se autoapara dobândestelo capacitatea cameleonica de adap-
tare si transformare, în swatele careia se ascunde pentru a nu
fi atins si lezat. Faptul ac~sta poate media o anumita impresie
despre el, si anume ca Ii-ar avea nici un fel de Eu propriu,
când de fapt încearca do* sa se pazeasca de o împovarare ca-
reia nu i-ar putea face fa~a. Astfel poate dezvolta o multilate-
ralitate, o multistratificate sufleteasca, ce preia culoarea me-
diului înconjurator;
dispozitie toate tonurilest*dent si plastic,
tontactelor umane. îi stau parca la
tezeCucâtLuna
se poate
în acest
de m~lt
semln,bariera
omul dedintre
aici încearca
Eu si Tu.saÎnîndepar-
relatiile
parteneriale ar dori sa fi~ cât se poate de apropiat de celalalt,
nazuieste sa se uneasca ~imbiotic, Eul si Tu-uI sa se "conto-
peasca" si "topeasca"
partenerul în 'jNoi".
într-atât, încât Se simte
nu rareori identificat
traieste împreunaempatic cu
cu par-
tenerul viata acestuia, c~ar cu preluarea ei ca sarcina proprie,
lasând-o
te parca sa secare
foarte profunda, reve~se în el.
uita de Asta
sine, darpoate
poateduce la o dragos-
fi si utilizat pen-
tru a se feri
ga toata de individuahe
raspunderea, într-osiadaptare
acttvitatea mimetica ce delea-
decizia partenerului, si asa,
I
Cu Soarele pe
conducatoare în care
acesto semn
putem omul poartaprin
para~raza în sine
"homoo imagine
religio-
sus", misticul; ~i samariteanul se o#era aici ca imagine, vin-
decatorul ~i ocrotitorul, oameni care Iprin jertfa proprie ~i prin
suferinta biruita devin salvatorii c~lorlalti ~i sprijinul lor la
nevoie. Omul poate ajunge astfel la p deschidere ~i o profun-
zime sufleteasca ~i spirituala ce treq granitele; în perceperea
lui "tat twam asi" Eul ~i lumea îi d~vin o parabola, Eu ~i Tu,
subiect ~i obiect, vor fi schimbul p~asmuitor al contrastelor
aparente, ceea ce se poate intensificja pâna la trairile mistice
ale solidaritatii universale. Eul se difolva atunci parca în par-
ticiparea la univers, iar omul poate Iintui motivul existentei,
din care se deschide multitudinea llumii fenomenelor. Forta
acestui om rezida în permeabilitateal sa, prin care multe îi d~-
vin ca transparente, i se dezvaluie cleea ce pentru altii ramâ-
I
ne ascuns. I
teodata insensibilitatea
pingerea acestor influentei
si ~diferenta
straine careaparente
îl asalteaza,
ale celui
se ivesc
supra-
câ-
sensibil: lipsit de aparar~! asa cum se percepe! dezvolta ca
protectie împotriva lirnite~ scazute a tolerantei sale o duritate
si o raceala secundare, scpizoide, care pot merge pâna la ra-
ceala totala! de gheata! g*u de imaginat si la lipsa indolenta
de sentiment, mai ales d~ca a fost lezat în copilarie prea des
si prea timpuriu. În spatJle unei opacitati si indiferente apa-
rent inabordabile care îl f~c intangibil, îsi ascunde sensibilita-
tea sa ca de mimoza pe c~re îndrazneste s-o arate doar în fata
copiiilor si a animalelor! ~de nu-l ameninta nici o primejdie.
In caz extrem se poat~ ajunge la dezvoltari psihotice care
se afla mai mult pe partet maniaco-depresiva; deseori gasim
pe aceasta linie si haluc~natiile religioase, identificarile cu
Christos! reprezentarile Imântuitoare pâna la autojertfirea
martirica.
172 Fritz Riem'~
I
Pot
si daruire
fi seducatoare
erotic-sexual.
si se pot
Gasim
lasa aict
sequse,
femei
sunt
gata
pline
sa se
desacrifice,
fantezie
care pot oferi o profunzime a sentimentului care te face feri-
cit si o întelegere empatica, au o n}are capacitate de iubire si
de daruire. Dar gasim aici si isteric~le, nu cele activ-distructi-
ve ca femeile nascute sub semnul ~corpionului, ci cele copila-
ros-neajutorate, care cer mila si ~rotectie, în roluri mereu
schimbatoare, imune la oricare rat~une, logici, consecventa si
raspundere, care îl lasa pe barbat sa !esueze perplex în fata unei
asemenea multistratificari înseIatoa:~e;sau gasim aici si femeia
care sufera precum o martira, care rrrin acceptarea îngaduitoa-
re si prin reprosurile neexprimate te zac în ea trezesc în bar-
bat sentimente de vinovatie. Rolul!de usfântaU jucat îl scoate
Cele douasprezece semne ale zodiacului 173
Planetele
ficaOmul
- în aduce cu psiholpgiei
limbajul sine 14 na?tere o forta vitala
adâncurilor înca nespeci-
este vorba despre
libido -, care se "separa[' sau se diferentiaza în timpul dez-
voltarii din copilarie în qai multe moduri de traire categori-
ca sau pulsiuni partiale, ~semanatoare luminii originare ne-
specifice ?i incolore a So~relui care se scindeaza în culorile
spectrului atunci când a~ge diferite medii, se "separa". În as-
trologie Soarele este corebpondenta simbolica a acestei forte
vitale unitare si fundamehtale.
Soarele, astrul centrali care ofera viata, lumina ?i caldura,
care
ce le se
cuprinde.
gasesc înModul
forta al~or
s~ecial
planete,
al reprezentarii-scop
într-o reprezentare-scop
este dat
prin pozitia Soarelui dint:t-un anumit semn zodiacal. Telul su-
prem al însoritului din npi este gasirea caii de identificare cu
noi în?ine. A?a ca putem pumi Soarele ca fiind principiul vie-
178 Fritz Riemann
tin inteligenta.
poate Si înpentru
pastra nimic sfâr~it sine
pot devfni bârfitoarea tipica senti-
~i î~t supracompenseaza ce nu
mentul de insuficienta intelectual4 prin cel al "atotcunosca-
toarei", în sensul de a spiona curioasa sau de a colporta.
Traim în lumea occidentala într-o unilateralizare pericu-
loasa a trasaturilor lui Mercur. Philipp Metman spune despre
este atât
ritul de îngusta
vremii ca aici.
sa priveasca S-ar drept
astazi putea "irational"
însa întâmpla si ca"p~i-
si chiar spi-
hotic" ceva ce mâine se dezvaluie ~ fi un adevar vizionar. In
capacitatea sa de presimtire a reali~atii transcendente si de vi-
ziune mistica,
ligioase; el esteNeptun
capabil este un elerrtent
sa extinda important
~ragostea al trairiia re-
"lumeasca" lui
Venus la iubirea generala pentru o~meni, la dragostea fata de
Dumnezeu. I
trairi- de
vat maidepersonalizare
usor si mai tragic
ulterioar
decât . Se
alteîntâmpla
cazuri ca- unneobser-
copil sa
care totala
traiasca - aceste ample
inconstientul împOV1ari
parintilor pot deveni
sa al unuia dintre baza unor
ei si sa nu
gresitafiinte
unei a unor asemenea
eterice, copii;
care se credesunt
c~ deseori
trebuie împinsi spre rolul
tinuta departe de
orice duritate; dar o asemenea sim~re de mimoza, ca si boga-
tia fanteziei ar trebui canalizate fOfrte de timpuriu spre o ac-
înteleaga ca acest
iluziile. Sunt lucrudelpotrivite
deosebit ~ste o ~ansa ca sa-~i
pentru "dez-amageasca"
proiectiile anima ale
barbatului. Gasim la ele Icelemai profunde încurcaturi ~i con-
fuzii din cadrul parteneriatelor, parând irezolvabile, a~a cum
nitelor
sunt elelipsite
posibile
de doar
trecertînlcazul
dintre~tergerilor
Eu ~i Tu,neptuniene
în cazul acestei
ale gra-
în-
curg în mod incon~tient e aici. Vom întâlni aici atât femei care
I
trepatrunderi
pot împreuna!U
împlini nostalgia proiectiile
ba atului de a fi~i necunoa~terile
înteles neîngradit ce~ide-
de
devotament empatic, câ~ ~i femei care din cauza unor a~tep-
lui
ale Pe~tilor.
gasirii realitatii
Problemele
~i al1~eptuniene
acceptarii sunt
acesteia.
în definitiv
Daca acest
probleme
lucru
nu se realizeaza îndeaj'1lns, pe om îl ameninta decaderea în
stari ametitoare ~i o sug~stibilitate care duce la stari hipnoti-
ce. Dezvoltarea etica si shfleteasca a oamenilor va decide daca
zodiac - unii sunt relatir imuni fata de influenta sa, altii foar-
!
232 Fritz Riemann
Câmpuri si aspecte
236
Fritz Riem~nn
I
anumitor
tia planetedomenii în viataacestor
lor în cadrul noastra,c1mpuri
precum indica
~ifortele ~imijloa-
suprematia
cele pe care le utilizam pentru a le podela. În acest spatiu te-
restru al câmpurilor suntem cel m i dependenti de realitatea
exterioara, cea în care ne-am nascu: daca ~i cum putem reali-
za predispozitiile fiintei noastre, in icate prin marcarea noas-
tra datorita zodiacului ~i planeteI r, va depinde ~i de datele
supraindividuale: apartenenta no stra la o rasa, un strat so-
cial, o cultura poate sa favorizeze au inhibe, sa limiteze sau
sa nu
Prinîngaduie deloc aceasta
cuvinte-cheie înfaptuire.
vor fi indicat~ semnificatiile celor doua-
doua câmpuri,
sprezece câmpurice sau
se afla
case,fata
~i voi
în fata,
dtscuta
cacideodata
ele suntdespre
de fiecare
câte
data într-o tensiune reciproca anto1f1imica.
Primul ~i al ~aptelea câmp: Primullcâmp, caracterizat prin as-
teaza, ca siafirma
juratoare, fata dedespre
alte parteneriat~
capacitate~ sisirelatii cu lumea încon-
disponibilitatea noas-
tra de relationare, I
~apte
Tensiunea
reprezintaantonimica
tensiunea ce
dintre
se ga$e~te
Elf si Tu,
în respectiv
câmpuriledintre
unu Eu
si
~i lumea înconjuratoare extinsa. Imrestirea planetara puterni-
ca a primului câmp subliniaza aut9conservarea ~iîngreunea-
za gasirea lui Tu; investirea planeta~a puternica a câmpului al
Câmpuri si aspecte 237
I
I
mai activ
lumii. In cazul
în batalia
accentuarii
vietii, înacestuil
cele rt1ai
câmp
dure omul
controverse
se va afla
cu cel
lu-
mea exterioara pe care ar vrea s-o *lOdeleze - succesul si in-
succesul sunt ecourile propriilor a~tiuni si ale influentei per-
sonalitatii
Tensiuneasale.antinomica dintre ceM doua cârnpuri poate fi ca-
I
cial,
si traditie,
pe de pe
altadeparte.
o parte, în fuga în fublicitate si într-un rol so-
I
cum
arata iubim
atitudinea
si fascinatia
noastra fata
fata de
de Erqs.
er~tic,Spre
de dragostea
deosebire sexuala,
de câm-
pul al saptelea care ne cheama sa ~e alegem constient parte-
nerul
ticului de
- viata, în câmpul
o comunitate de al cincilfa
viata ne aflam
în$eamna sub decât
altceva vraja jocul
ero-
erotic sau dorinta pasionala. Acest câmp este în relatie cu co-
I
libertatea
sa se încadreze
necesara;
într-o
în cazE
ani~itaîn care
comunitate
omul dince
câmpul
îi va lasa
al saselea
totusi
se va îmbolnavi usor delsupraadaptare - psihosomatic-,
I
i
240 Fritz Riemann
diferite: o data prin pozitia lor din cadrul diferitelor semne zo-
diacale prin care fiecare planeta poate aparea în douaspreze-
ce modulari diferite. Mercur aflat, de exemplu, în semnul Ta-
urului sau Pestilor s.a.m.d. este "un alt Mercur" decât cel din
Gemeni sau Leu; el ramâne "principiul mercurian", dar aces-
ta are de fiecare data o alta nuanta, coloratura sau cum vrem
sa o numim. În Gemeni este mai "rational" decât în Rac, unde
functia gândirii este purtata mai puternic de fantezie, în Fe-
cioara este mai sistematic decât în Pesti, unde gândire a pri-
meste ceva asociativ ce parca se revarsa amplu etc.
Pe de alta parte, fiecare planeta - din nou principiul de
baza ramânând acelasi - va fi modificata suplimentar prin
aspectele pe care le primeste de la celelalte planete. Asemenea
aspecte pot fi pe masura esentei sale sau o pot limita, pot avea
un efect care sa potenteze sau, dimpotriva, care sa distorsio-
neze. Datorita influentei aspectelor planeta aspectata, ca si cea
care aspecteaza dezvolta diferite fatete ale esentei sale în plus
fata de coloratura pe care o primeste datorita pozitiei sale
într-un anumit semn. Un aspect al lui Saturn de pilda fata de
Mercur în Fecioara îl poate face sa devina pedant; acelasi as-
pect al lui Saturn fata de Mercur în Pesti îl va feri aici de es-
tompare si îl va îngradi etc.
Se alatura acestui lucru în al treilea rând pozitia respecti-
va în câmp a unei planete; sa ramânem la Mercur: el poate fi,
datorita pozitiei câmp ului, introvertit sau extrovertit, teoretic
sau practic, comercial sau stiintific, artistic sau literar etc. -
si trebuie implicate din nou pozitia sa din diferitele semne zo-
diacale, dar si aspectarea. Astfel sunt exprima te, în functie de
pozitia semnului, a câmpului si de aspectare, predispozitia,
înclinatia si talentul, directia intereselor si felul tipic de "mâ-
nuire" a mercurianului.
Si, în sfârsit, se adauga si "ierarhia" diferita a planete lor
din horoscopul individual: din constelatia generala dintr-o zi
anume a tuturor planetelor în anumite semne si aspecte, va-
labila pentru toti cei nascuti în acea zi, horoscopul individual
va accentua anumite planete diferit, prin data si locul nasterii
unui om si le va "alege" având diferite valori pentru sine. Caci
242 Fritz Riemann
tori1?is-acombinatii
adus astrologiei
ne poat~tlepro?ul
face sa ca numaruldarei?imare
scoatem, de fac-
sa introdu-
cem prin interpretare "to~l", din, respectiv în horoscop. Une-
explice ceea
ajuta unui ce trebuie
pacient dplicat
daca abfa - "postse va
la autopsie festum"; dar la ade-
putea stabili ce-i
varatul diagnostic? Desighr ca încercarea de a explica ulterior
anumite evenimente Î?i ar~ îndreptatirea sa, caci este calea spre
extinderea experientelor rtoastre. Dar eu sunt de parere ca tre-
buie mai întâi sa verifica~ amanuntit elementele astrologiei
joc
cu ?tiintele
ezoteric ei
cuînvecinate
margele d!1i sticla,
sa se explice
ci trebuie
cu acestea.
sa intre în contact
I
I
x
II ANrOINE DE SAINT-ExupERY
I
De cele
copia*, caremai
nu multe ori astrologi~
este decât o parte ~ este identificata
domeniului ei - cuastrolo-
horos-
gia este mai cuprinzatoare. Pe lânga faptul ca este, probabil,
cea mai veche ;;tiinta omeneasca, ~a ne mijloce;;te imaginea
universului care ne arata ordinea plina de sens a sistemului
nostru solar ;;i, în maretia sa, declan;;eaza în noi acel dor spi-
ritual ;;inelini;;tea pe care le exprim~ citatul de mai sus; o ima-
gine a universului care ne face sa ~ercepem veneratia fata de
"cerul înstelat de deasupra noastr~ ;;i legea morala din noi",
care îl impresiona atât de tare pe ~ant. Deoarece resping ho-
roscopia, adversarii astrologiei nici!macar nu-;;i dau ostenea-
la sa studieze aceasta imagine a ~iversului. Iar daca vad în
regândirea
* Horoscopiaplina de întelegere
este partea exoterica aaastr~logiei,
le~ilor acestui cosmos
rezultatul sa ga-
~iinstrumen-
tul ei practic. (N. t.) I
i
Astrololgia în folosul vietii
I
245
i
tuturor
Recunoasterea
trairilor religioa*?
legatu~ii dintre macro- si microcosmos si în-
telegerea corespondente~or simbolice între "sus si jos" ne dau
posibilitatea unei extindf.ri a constiintei si ne ajuta sa întele-
gem ceea ce Lao Tse exprima în Tao Te Ching:
mai
sau
stiinta
doar
fascinant,
care
niste
studiaza
cu
simpli
cât aj~1
na
"cVutatori",
gem
ra sau
sa-Ispiritul,
astrologia
patrundem
artisti
nemai
face
sauadânc.
sa
politicieni
presim-
Ima-
tim cauza comuna primQlrdiala a domeniilor cunoasterii noas-
I
I
I
schimb de la horoscopie.
Posibilitatile Maipracjic-concret
unui ajutor întâ din faptul încaviata
horoscopul
vin în
ne
are ajuta
un presentiment
sa ne recunoastem
pentru vocatial.
ceea 1eExperienta
urmeaza saarata
fie destinul
ca omul
sau. În armonia dintre viata si destin consta sentimentul ros-
înteleaga
roluri le-au
motivul.
devenit Îno consilierea
"a doua nat~raff,
hOfoscopica
de care
confruntarea
sufera fara cu
sa
si extrem
te; de eficiente.
pe aceasta S-alrecunoscut
cale am ajurs la pareri sicametode
fiecare în
terapeutice
parte, având
noi
radacini, traditiialecare
conducatoare unorse dilnastii
î:r}tinduneori peste generatii si imagini
de familie.
În acest sens, astrolo~ii ar trebui sa încerce sa ia în consi-
derare horoscopul indiv~dual având ca fundal horoscoapele
unei familii întregi. Deta~at de mediul familial, horoscopul in-
ratii,
le sauasa
a unor
cum constelatii
apar ele în~le
revenirea
planetelor
anumitor
la diferite
semne
generatii
zodiaca-
ale
vietuirii
ca si a celor
cu semenii
interumane
ne 9coltesc
$i sociale.
totAzi,
mai când
mult,problemele
când procesele
con-
de masificare pun în prurejdie demnitatea individului, iar pe
i
I
I
254 Fritz Riemarm
~$iROLOGIE S1 ~Sl~C1ER~rlt
recomandat de:
PSYCHOlOGIES