Alexandru Ioan Cuza, Moș Ion Roată și Unirea

Puțini cunosc ce caracter a avut Vodă Cuza.

La 1857 pe când se fierbea Unirea în Iași, boierii moldoveni liberali,
Costache Hurmuzachi, Mihail Kogălnicenu și alții, au căzut comun de acord, să
cheme la adunare și câțiva țărani fruntași câte unul din fiecare județ, pentru a lua și
ei parte,ca observatori, la realizarea mărețului și nobil act național, Unirea.Ajunși
țăranii în Iași, au fost întâmpinați de boieri, care au pus mână de la mână, adunând
o anumită sumă de bani.Banii au fost folosiți cu scopul de a pregăti pe țărani,
pentru a arăta decenți: i-au dus la frizer și i-au îmbrăcat frumos, toate hainele erau
noi și toată lumea îi admirau pe țărani de parcă erau proaspăt scoși din cutii.
Țăranii au fost îndrumați către un anumit boier pentru a li se explica de ce au
fost aduși la Iași, pentru că aceștia erau nedumeriți.
Boierul îndrumător, le-a explicat oamenilor că sunt aici cu scopul de a înțelege ce
reprezintă Unirea și să o tranmită mai departe celorlalți țărani. Li s-a explicat că de
sute de ani două țări surori, creștine și vecine, Moldova și Valahia (Țara
Muntenească) aveau să se unească. Unii boieri, se prefăcu că ințelese despre ce era
vorba, pentru a nu-i supăra boieri, dar un țăran mai curajos, luă cuvântul și spuseră
boierului că el nu a înțeles nimic, dar cu toate acestea el nu se va opune de la nimic
și va fi de acord cu ce se va hotărî, indicând si un proverb:
,,Țăranul când merge tropăiește,
Și când vorbește hodorogește
Acest țăran îndrăzneț se numește Moș Ion Roată.
Dar boierul nu ceda și insistă asupra țăranilor cu dorința de a-i încerca să-i
facă să înțeleagă. Îi informă că Unirea va aduce multe beneficii, enumerând muncă
și câștiguri corecte, datorii și drepturi pentru toți de o potrivă. Le dă pilde: cu
smocul de nuiele și cu taurii învrăjbiți, încheind aceste vorbe, boierul credea că s-a
făcut înțeles, iar mai toți țăranii aprobau, mișcând din cap, dar din nou cu
îndrăzneală, Moș Ioan Roată spuse că nu a înțeles mai nimic. Surprins de răspunsul
acestuia, boierul crezu că Moș Ioan Roată este greu de cap, și se gândi să-i dea o
sarcină, îi ceru lui Moș Ioan Roată să ridice un bolovan mare și să-l aducă în fața
lui. Țăranul se opuse, muncitor fiind știa că nu poate ridica și căra de unul singur
acel bolovan și refuză propunerea, dar boierul insistă și-i ceru lui Moș Ioan Roată
să încerce, pentru a-i face pe plac boierului, Moș Ioan Roată încercă să ridice
bolovanul, dar nu reuși. Falnic, boierul îi ceru altor trei țărani să-l ajute pe Moș
Ioan Roată pentru a ridica bolovanul și asta făcură cei trei țărani împreună cu Moș
Ioan Roată, ridicară bolovanul și îl duse în fața boierului.Acesta le-a spus că doar
împreună au reușit să mute bolovanul, continuând cu un proverb:
,,Unde-i unul nu-i putere,
La nevoi și la durere;
Unde-s mulți puterea crește
Și dușmanul nu sporește
Mulțumit de el, credea că s-a făcut înțeles, dar Moș Ioan Roată se scuză și-i
răspunse că nu a înțeles nimic.
Boierul înverșunat îi ceru țăranului îndrăzneț să-i explice de ce nu a înțeles.
Moș Ioan Roată ceru să fie iertat de vorbele ce avea să le spună și trecu la
explicații. Le arătară că boierii nu au făcut decât să poruncească aducerea
bolovanului, dar niciunul dintre ei nu a pus umărul lan treabă, tot țăranul a rămas
să facă treaba, la aceste vorbe ceilalți țărani începură să dea crezare și atenție lui
Moș Ioan Roată, dar în același timp să fie urât de către boieri, la această dezbatere
a făcut parte și Alexandru Ioan Cuza care l-a ascultat atent pe Moș Ioan Roată și
chiar îl plăcu, drept dovadă i-a strâns și mâna prietenește lui Moș Ioan Roată. După
mai multe dezbateri furtunoase, desfășurate la Divanul Ad-hoc s-a înfăptuit Unirea
și fiecare s-a întors la casa lui. După câțiva ani, Alexandru Ioan Cuza în drum spre
București poposi la Agiud, unde lumea se adunară să-l întâmpine era foarte iubit și
tratat ca un domnitor. Printre oamenii adunați se afla și Moș Ioan Roată pentru a se
face văzut, purta cu el o prăjină ce avea în vârf o hârtie și reuși, Alexandru Ioan
Cuza îl văzu și-i ceru mulțimii să-i facă loc pentru a discuta cu el, a fost plăcut
surprins să vadă că era Moș Ioan Roată, rugându-l să-i povestească durerea ce o
purta cu el. Bucuros că nu a fost uitat de către Alexandru Ioan Cuza, Moș Ioan
Roată, începu a plânge și a-i spune ce pățanie a avut de când cu adunarea din
Divanul Ad-hoc, îi spusese că unii boieri răutăcioși i-au furat toată avuția și când
ceru să i se facă dreptate, un boier în loc să îl ajute l-a scuipat în obraz de față cu
mulți alți oameni și l-a făcut de rușine. Ceru astfel domnului Alexandru Ioan Cuza
să-i facă dreptate.
Alexandru Ioan Cuza l-a ascultat cuvânt cu cuvânt și-i întinse două fișicuri
de napoleon, spunându-i:
 ,,-Ține Moș Ioane, acest mic dar de la mine, întâmpină-ți nevoia, de azi pe
mâine, cum te-a luminat Cel de sus.
-Iar pe boier, lasă-l în judecata lui Dumnezeu căci el nu bate cu
ciomagul.
Moș Ioan Roată, sensibilizat de gest lăcrimă și-i mulțumi, zicând oftând:
,,-Dar cu rușinea ce mi-a făcut, cum rămâne, măria ta?
-Cu rușinea, iaca așa rămâne, Moș Ioane, zise Cuza Vodă, sărutându-l și
pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo.
-Du-te și spune săteniilor dumnii tale, Moș Ioane, că pe unde te-a scuipat
boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ț-a șters rușinea. 
Observăm aici caracterul unic al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, doar un om
măreț ca el, putea îmfăptui Unirea.
Mi-a atras atenția că nu apare numele boierului care l-a batjocorit pe moș
Ioan Roată, ar fi fost bine de știut cine a fost acel boier, pentru că, de regulă, foștii
boieri sunt în prezent actualii guvernanți.
Bibliografie:
Moș Ioan Roată și Unirea, Ed: Ioan Creangă 1984