Ursul păcălit de vulpe

de Ion Creangă

Ion Creangă este considerat unul dintre cei mai valoroși povestitori din literatura noastră,
reprezentativ pentru spiritualitatea ancestrală a poporului român. Ursul păcălit de vulpe este una
dintre cele mai cunoscute povestiri din vasta creație a autorului, care a fascinat multe generații de
copii, trezindu-le curiozitatea și empatia față de ursul suferind.

Povestirea Ursul păcălit de vulpe este o creație a genului epic. Autorul își exprimă în mod
indirect gândurile și sentimentele prin intermediul personajelor și al acțiunii, pe care autorul o
direcționează în vederea evidențierii unei morale ușor de înțeles chiar și de cei mai mici copii.
Numărul personajelor este mic: ursul, vulpea și țăranul. Acțiunea este restrânsă, cu un subiect unic,
trăsături specifice povestirii.

Valoarea educativă a acestei povestiri reiese din morala pe care o conține: nu este bine să te
încrezi în oamenii pe care nu îi cunoști. Preșcolarii, fiind cei mai vulnerabili, au nevoie să înțeleagă
prin exemple specifice puterii lor de înțelegere, cum este și acesta, că pot fi în pericol dacă dau
atenție persoanelor necunoscute, ce ar putea avea intenții rele. Un alt aspect educativ foarte
important care se desprinde din această povestire are legătură cu două trăsături negative de
caracter: lăcomia și viclenia. Dacă ursul nu și-ar fi dorit pește mult și ar fi mers să vâneze ca de obicei,
nu ar mai fi fost în postura de victimă, dând satisfacție vulpei viclene. De asemenea, dacă vulpea nu s-
ar fi lăcomit să păstreze toți peștii pentru ea și i-ar fi împărțit cu ursul, mai ales că nu făcuse un efort
special pentru a-i obține, nu ar fi pierdut un potențial prieten.

Cadrul didactic poate alege modalitatea de prezentare a acestei povestiri, în funcție de

așteptările copiilor din ocazia respectivă: fie în lectura educatoarei, fie prin prezentarea unui
videoclip reprezentativ, după care va fixa în mintea preșcolarilor morala povestirii. În următoarele
ocazii se poate insista pe acest text prin exerciții de limbă și comunicare cum ar fi despărțirea
cuvintelor în silabe, repovestirea textului, lectura după imagini, formularea unor scurte propoziții și
exprimarea unor opinii personale, toate pornind de la întâmplarea prezentată.

Pentru a întipări și mai bine în mintea copiilor această povestire, considerăm că este potrivit
ca și activitățile specifice celorlalte domenii de învățare din zilele respective să aibă la bază elemente
care fac parte din această povestire, asigurându-se astfel o învățare integrată. De exemplu, în
activitățile matematice se pot folosi peștișori ca material didactic. La activitățile artistice se pot
confecționa peștișori din materiale reciclate, aducând astfel în atenția copiilor importanța protejării
naturii și necesitatea existenței unui mediu sănătos și curat în care să trăiască animalele, în special
râurile și pădurile, acestea fiind locurile în care s-a desfășurat acțiunea povestirii.

În concluzie, povestirea Ursul păcălit de vulpe reprezintă o valoroasă resursă pentru

activitatea educativă din învățământul preșcolar datorită puterii ei de a-i captiva pe copii, moralei
care vizează aspecte din viața lor (consecințele lăcomiei și a încrederii acordate persoanelor străine),
dar și multiplelor posibilități pe care le deschide pentru a aduce în atenția copiilor informații din alte
domenii, cum ar fi căutarea explicației științifice pentru întrebarea: De ce nu are ursul coadă?