EDUCAREA COPILULUI ÎN SPIRITUL VALORILOR

NAȚIONALE

Aflându-ne în plin proces de globalizare, sistemul clasic de ierarhizare a valorilor este

depășit, iar elementele definitorii ale identității noastre naționale “sărăcesc” constant. Astfel
europenii cad în capcana uniformizării, a ”creării unei substanţe fără de culoare” în numele
corectitudinii politice, după cum afirmă Ana Blandiana, preşedinta Fundaţiei Academia Civică
în cadrul unei conferințe referitoare la valorile naționale în context European. În acest context
socio-politic se nasc și se dezvoltă preșcolarii noștrii. Responsabilitatea majoră de a păstra
identitatea națională este atribuită educației, sistemului vital al oricărei societăți. Fiecare educator
preocupat de rolul sau în educarea copiilor în spiritual valorilor naționale ar trebui, mai întâi de
toate, să își clarifice sie însuși sistemul valorilor naționale și însemnătatea acestora în vederea
proiectării demersurilor necesare sădirii sentimentului de apartenența la țara de origine în
sufletele fragede ale preșcolarilor, în vederea stabilirii celor mai potrivite mijloace prin care să îi
determine pe copii să adere la valorile ce se constituie în identitatea noastră națională.

Sistemul valorilor naționale cuprinde mai multe categorii de valori. Prima categorie
vizează valorile naturale. Această categorie cuprinde: mediul național geografic, oamenii/
poporul și limba română. Cea de-a doua categorie are în vedere instituțiile-valori: familia și
biserica, sistemul mlitar național și școala românească cu nenumăratele sale valori și tradiții. A
treia categorie face referire la valorile cultural-morale precum: cultura națională ca formă
sistematizată de cultură, înțeleasă ca ansamblu de valori materiale și spirituale create de poporul
român în procesul practicii sale social-istorice; folclorul, miturile, legendele, obiceiurile populare
și tradițiile, ca forme nesistematizate de cultură, care atestă vechimea și identitatea noastră ca
popor; conceptul românesc despre eroi și eroism, cultul față de Eroii Neamului, față de toți aceia
care au creat, au dezvoltat și au apărat valorile naționale; curentele spirituale, grupările
intelectuale din jurul revistelor culturale, operele eponime etc. Cea de-a patra categorie vizează
valori simbol: Drapelul Național, Imnul Național, Stema României.

Pentru a fi capabil să promoveze valorile naționale în rândul copiilor, educatorul trebuie

să aibă o viziune holistică asupra identității naționale. De cele mai multe ori cădem în capcana
reductionismului. Adesea descriem identitatea țării noastre făcând referire doar la valorile
cultural-morale, fie la valorile- simbol, făcând abstracție de celelalte două categorii (valorile
naturale și instituțiile-valori). De asemenea, tindem a ne propune să realizăm activități ce au ca
scop educarea copilului în spiritual valorilor naționale doar în apropierea sărbătorilor naționale,
în toate celelalte zile din an făcând uitat acest scop. Privind într-o manieră unitară, sistematică
semnificația valorilor naționale, constatăm că educația morală din perspectiva identității
naționale poate fi integrata și realizată cu succes în orice moment al anului școlar, în orice
domeniu experiential abordat.
 În cadrul domeniului limba și comunicare, care acoperă stăpânirea/ înțelegerea exprimării
orale și scrise, putem promova una dintre valorile naturale specifice identității noastre naționale:
limba română. Dacă un educator reușește să dezvolte copiilor competența de comunicare, putem
spune că a realizat un prim pas în promovarea valorilor naționale. De asemenea, explorarea
miturilor, legendelor românești poate constitui o pârghie importantă în vederea familiarizării
preșcolarilor cu specificul nostru național. În plus, prezentarea și explicarea marilor evenimente
care au marcat istoria țării noastre, în formă adaptată (povești), poate constitui un demers eficient
în formarea copiilor în spiritul valorilor naționale.

În cadrul domeniului experiential științe, este indicat că preșcolarii să fie familiarizați cu

mediul național geografic, cu caracteristicile acestuia și cu modalități de protejare a acestei valori
naționale naturale. Flora și fauna țării sunt, de asemenea, aspecte demne de a fi cunoscute și
respectate de către viitorii adulți.

Domeniul om și societate este unul dintre cele mai ofertante domenii experiențiale când
vine vorba despre familiarizarea preșcolarilor cu valorile naționale și aderarea la acestea, având
în vedere că educația în spiritul specificului național are o puternică încărcătură morală. În cadrul
acestui domeniu, educatorul trebuie să promoveze iubirea și respectul pentru semeni, pentru una
dintre cele mai importante valori naționale naturale: omul. Acest aspect are dublă încărcătură:
morală și religioasă. Inițierea în ceea ce înseamnă interacțiunea cu ceilalți reprezintă un aspect
important în educarea copilului ca viitor cetățean activ al țării noastre. Organizarea sezătorilor
constituie un mijloc complex de educație deoarece îi familiarizează pe copii cu unele elemente
de folclor contribuind astfel la dezvoltarea dragostei pentru tradițiile populare. Acestea se pot
organiza cu ocazia unui eveniment din viața poporului, a satului. Zicători, proverbe, ghicitoricare
se pot folosi în cadrul șezătorilor, dând naștere unei atmosfere recreative și antrenante. În cadrul
acestui domeniu experiential este important a ne axa pe formarea de atitudini și condite specifice
valorilor patriei la care aderă preșcolarii.

Domeniul estetic și creativ, “care acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și

intelectual la experiențe perceptive, sensibilitatea față de diferite niveluri de manifestare a
calității, aprecierea frumosului și a adecvării la scop sau utilizare” (Curriculum pentru educație
timpurie-2018), reprezintă un teren favorabil explorării simbolurilor naționale (Steagul și Stema
țării, Imnul de stat), dar și al tradițiilor populare românești: observarea costumului popular, prin
menționarea regiunii din care face parte, precum și descrierea elementelor componente,
începând cu podoaba capului și terminând cu încălțămintea; realizarea unor obiecte de artă
populară și lucrări practice: țesem la război, cusături, împletituri, decorare vase, confecționare
păpuși pe linguri de lemn.

Domeniul psiho-motric poate prilejui organizarea dansurilor populare pentru copii.

Acestea constituie un mijloc complex de educare a preșcolarilor în spiritul dragostei față de
comorile populare, de valorile artistice ale poporului român.
 Așadar, prin totalitatea activităților specifice domeniilor experientiale precizate în
curriculum se pot atinge obiectivele privitoare la păstrarea identității naționale. Familiarizarea
copiilor asupra cu realităţile naţionale, începând de la cea mai fragedă vârstă este o necesitate,
astfel asigurându-se un fond favorizator pentru formarea conștiinței patriotice și conduitelor
aferente. Cunoaşterea şi interiorizarea valorilor naționale, transformarea lor în trăiri interne şi
manifestări comportamentale, în relaţiile copilului cu mediul geografic şi spiritual al patriei sale
constituie obiectivele principale ale educaţiei patriotice. Trăirile afective, care constituie mobilul
comportamentelor patriotice, imprimă relaţiilor dintre copil şi țara sa de origine o nuanţă de
adeziune.

La o privire mai atentă, putem observa cum întregul curriculum este construit în vederea
apărării și promovării valorilor naționale. Idealul educațional descrie un educat format în
spiritual valorilor naționale, un viitor cetătean capabil de inserție socială (,,Idealul educaţional al
şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în
formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru
împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa
muncii.'').

Păstrarea valorilor naționale reprezintă o necesitate pentru un popor care își prețuiește
identitatea. Educatorii au obligația morală de a forma generații de copii în spiritul cunoașterii și
respectării valorilor autentice ale poporului roman. Astfel, privind educaţia din perspectiva
valorilor naţionale, prin activităţile instructiv-educative desfăşurate în grădiniţă, îi putem învăţa
pe copii: să preţuiască omul, cultura, munca, virtuţile morale şi creştine; să respecte și să adopte
conduite adecvate specificului instituțiilor valori cu care iau contact; să își formeze competența
de comunicare în limba maternă; să exploreze spațiul geografic, fauna și flora din țara de origine;
să acceadă la fascinanta lume a culturii populare materiale şi spirituale; să găsească similitudini
între practici din viaţa grădiniţei şi practici din viaţa satului prin intermediul șezătorilor;
modalități de a promova simbolurile naționale; să lege prezentul de trecut şi de viitor.

„În cultură nimic nu trebuie pierdut, totul trebuie transmis şi reînnoit.“

Constantin Noica

Eseu realizat de:

Prof.înv.preșcolar Mădălina Buliga

Bibliografie:

 Emil Păun , Romiţă Iucu – „ Educaţia preşcolară în România ” , Iaşi , Ed. Polirom , 2002;
 Ghinoiu I., Sărbători şi obiceiuri româneşti, Editura Elion, Bucureşti, 2003;
 Curriculum pentru educatie timpurie (de la nastere la 6 ani) 2018
 http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/8_Isac%20Claudia%20.pdf (29.10.2018; ora
16:21);
 http://www.infoest.ro/stiri/atitudini/temeliile-fiintei-romaniei-ca-tara-si-popor-sistemul-
valorilor-nationale.htm (29.10.2019; ora 17:40).