Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
normale.
4 Capitolul 1- Introducere
al cauciucului ars;
Capitolul 1- Introducere
e pornire dificila;
e functionarea cu bata;
carter;
1.1. Generalitati
Fig. 1.1.
AUTON. ec0ees |
Presivnea a kgf fom?
SYS E67 ES WN
>
=
A
s
S
7
2
J
4%
5
|
£
8
Fig. 1.3.
motoarelor automobilelor.
3h
32
30
28
Presiunea
fa 138 roi/min
a4
Presiunea
mdsurata
20
8
6 Yurafia recomandata
88 90 100 MID 120 130 140 150 150 170 180 190 200
Turafia masuratd a, ral/min
Fig. 1.4. Fig. 1.5.
2.1. Generalitati
unde sy este suprafata sectiuni prin care circula gazele, m coeficientul de debit
al gazelor, v viteza de curgere a gazelor prin jocul dintre piesele grupului piston
- cilindru. Posedand valori de referinté pentru acest debit (pentru un motor nou),
se poate aprecia gradul de uzura.
Se recomanda, inainte de
efectuarea probelor, ca instalatia
de ventilatie a carterului sa fie
deconectata iar carterul ermetizat,
prin obturarea orificiilor de iegsire
ale sistemului de ventilatie $1 jojei
de ulei.
Rezultatele obtinute in acest
fel reprezinta o medie a starii
Fig. 2.1. tehnice a cilindrilor motorului.
Cu aceste aparate insa se
poate
stabili si starea fiec’rui grup piston-cilindru, separat. In acest scop, dupa
stabilirea debitului total de gaze, se masoara debitele de gaze evacuate din carter
scotand din functionare, succesiv, cate un cilindru. Daca la un cilindru se
constata ca debitul gasit se abate cu mai mult de 25 + 30 I/min, fata de valoarea
totalA ma&suraté anterior, rezulté c& aceasta sectiune a motorului are un grad
avansat de uzura, adicé segmentii pot fi rupti sau cocsati sau cilindrul respectiv
este foarte uzat.
3.1. Generalitati
Gg # G's. M (3.1)
unde: n, este coeficientul de umplere s1 G’s debitul volumic de incarcatura
proaspata ce ar putea fi retinuta in cilindri la parametrii initiali, p, $1 To.
Ss
obtinem:
2Ap
G,= a5,,| D (3.3)
: 2
ve?| a 60 | m- = a?S47 =e (3.4)
259 2
Ap =[1 800] | The (3.5)
Oo
Dupa notarea cu Ma primilor doi termeni considerati constanti in aceasta
expresie, Ap apare sub o forma mai simpla, adica:
Ap = sn? ry * (3.6)
Fig. 3.1.
Scala manometrului se poate grada in debite sau direct in pierderi de
putere procentuale. Este cazul aparatelor Crypton, de provenienta engleza care,
in vederea masuratorilor, se plaseaza direct pe carburator, in locul filtrului de
aer.
DIAGNOSTICAREA STARII DE ETANSARE A CILINDRILOR
MOTOARELOR DE AUTOMOBIL PRIN SUSPENDAREA
FUNCTIONARIT ACESTORA
4.1, Generalitati
Mi, # Mr (4.1)
Mi># Mr (4.2)
Din categoria acestor aparate, in tara noastra s-a utilizat mult timp tipul
ELKON S-103, destinat m.a.s.-urilor. Aparatul are doua scale: una indica
turatia, iar cealalté variatia procentuala a acesteia. Turatia se masoara folosind
impulsurile electrice din circuitul primar al instalatiet de aprindere. Modul de
conectare a acestui aparat la motor este prezentat in fig. 4.3.
20/
M Cu boli citindni’
Fora un cilindru | 3
Fig. 4.4. Fig. 4.5.
1 - racord de aer;
4 - regulatorul de presiune;
5 - camera de omogenizare;
Fig. 5.1.
asigurate de reductorul de presiune 4, in camera 5 va trece o anumita cantitate
de aer in unitatea de timp. Aerul se introduce in cilindru prin apasarea capului 8
si a piesei de etansare in orificiul bujiei 9. In capul de admisie a aerului exist
o
supapa de retinere a aerului care se deschide numai la apdsarea cu mana a
capului pe gaura bujiei.
54
Bund |
° Repgratie
EBD etishicétoore capac \Os
7 Galben Lini’ o
Albastry Avarie, -
. segmentr
80 Reparatie supape ete
corentaé
Fig. 5.2
Pierderea de aer din cilindri se masoara spre sfarsitul cursei de
comprimare, de obicei in doud pozitii: la PMI si la 60 mm de la suprafata
superioara a blocului. Prin interpretarea valorii absolute a pierderilor de aer
in cele doua poziti ale pistonului, se poate evalua gradul de uzura (b).
“y Stabilirea st&rii tehnice a
motorului cu acest aparat este destul
de rapida. Astfel, pentru un motor cu
gase cilindri este nevoie doar de 15
minute.
Experimental, a rezultat ca la
0 diferenta de pierdere de aer mai
mare ca 20% la motoarele de
Fig. 5.3
autocamioane si de autobuze si de
peste 15% la wmotoarele’ de
autoturisme, acestea trebuie reparate
capital. Prezentarea acestui tip de
aparat se face in fig. 5.3.
DIAGNOSTICAREA ECHIPAJULUI MOBIL AL MOTORULUI PRIN
DETERMINAREA JOCULUI STATIC DIN LAGARE
6.1. Generalitati
Traductorul 12 se
plaseazi magnetic pe
blocul motor, iar
traductorul 11 pe capatul
arborelui cotit.
Traductorul de presiune 2
se monteaza in locul
bujiei, injectorului sau
supapei de admisie.
Instrumentele indicatoare
ale aparatului 14 sunt
constituite, de fapt, din
doué ampermetre, cu
scalele gradate in ms,
respectiv bar.
La inceperea
Fig. 6.1. masuratorilor, se aduce
pistonul la PMI.
Distribuitorul 3 pune
cilindrul succesiv in
legatura cu reteaua
de aer comprimat sau de vacuum. Pistonul 1 va fi alternativ atras spre
chiulasaé si apoi apdsat spre arborele motor. Instalatia masoara intervalele
de timp intre inceputul miscarii pistonului intr-un sens si socurile produse
succesiv prin consumarea jocurilor in articulatiile bielei si arborelui.
Intervalele de timp citite sunt apoi transformate in marimi ale
jocurilor din aceste articulatii, cu ajutorul unor nomograme.
Exista $1 Oo varianta
simplificata a aceste1 instalatii care
suplineste lipsa _ traductoarelor
adecvate, folosind comparatoare. In
acest caz, masurarea jocurilor se face
direct, asa cum se arata in fig. 6.2.
Exista de asemenea doua
rezervoare, unul de aer comprimat I
g1 altul de vacuum 3. Presiunile in
cele doua rezervoare sunt asigurate
de compresorul 2. Robinetul cu trei
Fig. 6.2. cai, 4, serveste pentru conectarea
8.1. Generalitati
60 70 &
ia contact normal cu
sediul, ab\tandu-se lateral
fa]\ de acesta. Din acest
motiv apar vibra]1i
neuniforme, de durat\
“‘ndelungat\ [1 amplitudini
reduse.
Wye
alia
g } i 40 30 2010 0
Fig. 8.5.
“nchis\ a supapel,
permiJand deschiderea ei
ulterioar\, oscilatorie, la
circa 40°RAC
Pe de alta parte, pot aparea si uzuri de tip chimic, in special uzura prin
coroziune.
Asa cum s-a aratat, supapa de evacuare este cel mai complex solicitata
si de aceea, cele mai frecvente defectiuni majore se localizeaza aici. Datorita
faptului ci aceasta supapa primeste caldura cand este in pozitia deschisa pe
intreaga sa suprafata exterioara, racirea facandu-se numai prin tija si extrem de
putin prin suprafata de etansare a scaunului, evident numai cand supapa este
inchisa, temperatura sa de regim este ridicat& putand atinge 750 - 800°C. In
aceasta situatie, rezistenta mecanica si de uzura a otelului se reduc, aparand
pericolul de gripare in ghid si de deformare a talerului. Acest ultim aspect este
favorizat si de distributia neuniforma a temperaturii pe circumferinta talerului.
Se compromite in acest mod etansarea, fenomenul amplificandu-se destul de
rapid din cauza aparitiei calaminei intre suprafetele de asezare. Prezenta
calaminei pe supapa de evacuare se explica prin transformarile chimice ale
uletului $i combustibilului care apar la temperaturi inalte.
QO alta defectiune cu
manifestari ce compromit
performantele motorului _ este
Uzurd ruperea sau slabirea arcurilor
mx ' supapelor. In acest caz, mai ales la
Uzur turatii inalte, supapele nu mai au o
misgcare in concordanta cu profilul
camelor, aparand astfel decalaje
ale fazelor de distributie.
Consecintele sunt, printre altele,
intoarcerea incdrcaturi1 proaspete
Fig. 3.16 Zonele de aparitie a uzurilorla iy galeria de admisie, eliminarea
nivelul supapelor si deformatiile acestora _ynei parti
din fluidul proaspat prin galeria de evacuare, un consum exagerat de
combustibil $1, evident, reducerea puterii motorului. Defectul apare mai ales la
motoarele care prezinta o durata de serviciu foarte mare, precum si la cele care au
functionat timp mai indelungat la regimuri termice ridicate.
Ow
- fazele de distributie;
- zgomotele emise.
Procedeul descris anterior este ins greoi, presupune timp $1 nu tine seama
de efectele dinamice din timpul functionarit motorului, cand fazele de
distributie difera. De aceea se prefera utilizarea stroboscopului ca metoda mai
precisa.
ae
I L isa _
0 180 360 540 "RAC
8 Ke = Br @
82
p}
dsa .
sa
E "
isa House
Poluarea produsa de automobile, prin efectele ei, se face tot mai simlit\.
Din acest motiv ea trebuie analizaté complex si anume in planuri diferite. Este
vorba in primul rand de poluarea chimicad, produsaé majoritar de substan]ele
nocive emise de motor si in al doilea rand de poluarea sonora la care motorul
este, de asemenea, sursa principala.
Particulele sunt constituite din carbon sau din plumb 51 compus1i lui.
Particulele de funingine reduc vizibilitatea. Cele de plumb sunt periculoase
deoarece, la dimensiuni mai mici de 1 um, se mentin in aer sub forma de
aerosoli si asung in organism prin caile respiratorii.
- prin analiza chimica directa, cea mai semnificativ\ metod\ fiind analiza
spectrala SI,
q = 2
G
d,= 1 = 0,0666
15
1 G
d)=—=—*=15
d, G,
Cu titlu de observalie
urm\toarea dependen]\:
G,
G, G, 1
GG, a"
G
Concentrofia, % in volume
by & £' YW &
16 da}
men 2m 15
Fig. 9.1.
a’ =a
d,
uy
Fig. 10.1.
- Crypton RD-64;
- Cambridge;
- Paltest JT-220.
DIAGNOSTICAREA MOTOARELOR DE AUTOMOBIL PRIN
DETERMINAREA CONTINUTULUI DE OXID DE CARBON DIN
GAZELE EVACUATE CU AJUTORUL ANALIZORULUI CU RAZE
INFRAROSII
In fig. 11.1 este prezentat\ schema unui astfel de analizor. Tubul 6 con]ine
un gaz care nu reline radia|ile infraro[i1. Tubul 5 este intercalat ‘n circuitul
curentului de gaze evacuate, supuse analizei. In acest tub se absoarbe energie,
proporjional cu coeficientul de absorb]ie A $i cu num\rul de molecule ale
substan]ei absorbante, ‘ntalnite pe drumul optic. Prin urmare, absorb]ia energie
“n tubul 5 se poate exprima prin urm\toarea lege:
W, # W(1-e"")
W, = AclW;
8 8 # , Gazele captate de
t
0 ([=e—F 4 aparate ca:
F 5 6 - Infralyt T, care a fost produs
2
de firma Junkalor;
- Irgo 20, realizat de firma
Vapori de ap\ din gaze care au fost condensa]i [i separa]i sunt evacua]i
automat ‘n mod continuu.
L__}
f
Gore
evocuote
4-4
7
2
f
po— Acer
— | * a
a,
DEE TS he
+11
3+
124 bi
<4
forest 12
=
Gaze
evacuate
STARGCAS
bat ei
©)
ato] ltd
rivind consumu
bo detotas] ile -t a)
en oe eee
oe a en |
a
eee
DIAGNOSTICAREA MOTOARELOR DIESEL DE AUTOMOBIL PRIN
DETERMINAREA DENSITATIL FUMULUI EMIS
Generalitati
- prin filtrare,
- prin absorbtie,
- prin reflexie.
a) Fumetrul cu filtrare
Acest aparat are 0 pompa cu un volum de 330 cmc. La unul din capetele
cilindrului 9 exista capacul mobil 12 care contine hartia de filtru 11. Piesa 12 se
fixeazé cu resortul 13 $1 capacul 14. Prin racordul 15, piesa este pusa in
legdtura prin intermediul tubului 16, cu sonda de prelevare 17 care se plaseaza
in feava de evacuare 18 a motorului.
Componenta Fotometrului:
-~- uw mwa ow
Ne
Fum
Fum_inten
Valor; im; te
Gaze vizibile
ze invizibile
sO
100 5 «©2000
Puterea efectiva fe,CP
Fig. 2
In conformitate cu scala
Ringelman se stabileste, in functie de
puterea nominalé a motorului, daca
gradul de fum determinat se afla sub,
sau deasupra limitei de fum. Scala
Ringelman se prezinta in fig. 2.
b) Fumetrul cu absorbtie
Generalitati
o = oo ett (1)
unde @¢» este fluxul emis de sursa luminoasa si Z distanta dintre sursa $i
celula. Cum insa ¢» si L sunt constante ale analizorului, evident ¢ se modifica
numai datorita variatie: lui K ca urmare a schimbari gradului de absorbtie in
masa gazoasa din tubul de masura.
Fig. 4
Aparatul este dotat cu stroboscop si senzor de detectare a PMI. Afisajul
grafic, de inalt& rezolutie, cu cristale lichide iluminate si contrast reglabil,
asigura descrierea curbelor de variatie a avansului la injectie in functie de
turatie, de variatie a opacitatii cu turatia $1 de variatie a opacitati in timp.
Fig. 5. a
Fig. 5. b
DIAGNOSTICAREA LA BORDUL AUTOMOBILULUI (OBD)
1
de date si de adrese. La senzori se verifica daca semnalele se incadreaza in
limitele normale ale
valorilor lor si se pun in evidenté scurtcircuitele si intreruperile. Verificarea
elementelor de
actionare se poate face prin intermediul valorii maxime a curentului in timpul
comenzii.
Atunci cand este detectata o defectiune, informatia este stocaté in memorie sub
forma unui
numar corespunzator codului de defectiuni conceput de constructor. In acelasi timp,
la tabloul de
bord este activat un avertizor optic sau sonor si este afisaté defectiunea produsa.
Functiunile de
diagnosticare la bord pot fi activate si manual prin comanda transmis&
controlerului de a intra in
modul de diagnosticare.
. . . 1
Vehicul
»
turatia
¢_presiunca
Transmisie =
* treapta de vitez :
turafia
semnale control
——_——+
Motor |,
temperatun, presiuni,
debite etc.
Aceste subsisteme comunicé intre ele prin imtermediul magistralei CAN-bus care
primeste:
transmisiel);
« informatii privind sarcina si turatia motorului, temperaturi, presiuni, debite,
curenti,
tensiuni etc. (de la controlul motorului);
Fiecare subsistem de control isi culege informatiile de care are nevoie din
magistrala
comuna, conform unui protocol de prioritati, la momentele disponibile si le
prelucreaza oferind
rezultatele, tot prin intermediul CAN, celorlalte subsisteme de control ce ar putea
fi interesate.
ZrO
ceo
Controlul Interfata de
transmisi¢i comunicare
Controlul Interfata de
motorului comunicare
Contralul Interfata de
diagnosticarii comunicare
Diagnoza la bordul automobilului, denumita in mod curent OBD, sau pe scurt diagnoza
la bord, reprezinta capacitatea unui automobil de a-si diagnostica diverse
componente care au
impact, in special, asupra emisiilor poluante. Modul in care trebuie sé functioneze
un echipament
de diagnosticare este stabilit prin standarde internationale ISO sau americane SAE.
* conector,
# protocol de comunicatie,
,OmoOgaeam8oo,
7oOmO000BoOm!?
co
3 |Ford DCL(+) Argentina, Brazil (pre}11 |Ford DCL(-) Argentina, Brazil (pre
OBD-II) 1997-2000, USA, Europe, etc. OBD-II) 1997-2000, USA, Europe, etc.
Chrysler CCD Bus(+) Chrysler CCD Bus(-)
Inpamantare sasiu 12 |Nefolosit
Semnal impamantare 13 |La discretia fabricantului.
Ford: FEPS — Voltaj programare PCM
CAN high (ISO 15765-4 si SAE J2284) CAN low (ISO 15765-4 si SAE J2284)
K line pentru ISO 9141-2 si ISO 14230-4 L line pentru ISO 9141-2 si ISO 14230-4
In cazul unui motor sau a unei transmisii, testele si diagnoza OBD II efectuate
asupra
componentelor au rolul de a detecta defectele care pot influenta, direct sau
indirect, emisiile
poluante ale automobilului.
De exemplu, in cazul in care supapa EGR ramane blocata pe pozitia inchis, gazele
arse
nu mai pot fi recirculate iar emisiile de NOx vor creste (impact direct asupra
emisiilor poluante).
Din acest motiv, functionarea supapei EGR este diagnosticata de OBD IL. De
asemenea, la 0
cutie de viteze automaté, daci supapa care actioneazd ambreiajul de blocare a
hidrotransformatorului nu mai functioneaza, pierderile din transmisie vor fi tot
tempul mai mari,
deci consumul si emisiile motorului vor creste (impact indirect). La fel,
componentele
transmisiei, care pot afecta emisiile motorului , sunt diagnoze OBD IL.
e eficienta catalizatorului
e sonda lambda
Sistemele AC, PCV gi termostatul sunt prevederi noi ale standardului OBD II. Nu
toate
automobilele omologate OBD II contin aceste diagnoze. AC-ul trebuie diagnosticat
OBD II doar
daca utilizeaza freon (R-12) ca agent frigorific.
A) Evidentierea dispersiei ciclice in functionare. Consecinte
turatia motorului trebuie sa fie intre anumite limite (ex. 700 si 4000 rot/min)
in cazul in care unul din senzorii necesari efectuarii diagnozei este defect (cod
DTC prezent),
diagnosticarea rateurilor de combustie nu se mai efectueaza.
Cod
Descriere Locatie
P0300
P0302
P0303
P0304
P0305
P0306
[P0307
P0308
P03 10
P0311
P03 12
P0313
Ambele valori sunt calculate in procente (%) de combustibil adaugat sau scos fata
de valoarea
calculata in functie de cantitatea de aer admis.
Observatie: Cele doué corectii se aplicé doar motoarelor pe benzma si se pot
vizualiza cu
ajutorul unui scantool, prin intermediul serviciului 01.
10
P2099||Corectie cantitate combustibil injectaté — amestec post-catalizator prea
bogat|
Bane 2
Serviciul 01 (Read real-time data) este utilizat pentru a citi date in timp
real privind
Serviciul 02 (Freeze frame data) este utilizat pentru a afisa parametri motorului
inregistrati in
momentul in care a aparut un defect. Acesti parametriu au rolul de a ajuta pe cel
care efectueaza
reparatia si puna un diagnostic cat mai bun. Numarul de parametrii inregistrati
depinde in mare
Un cod de defect numit DTC este compus din o litera urmata de patru cifre:
Cifras (tipul
Litera (Sistem)
Cifra
11
1=Management emisii
(Combustibil/Aer)
2=Circuitul de injectie
P ie - Generic||(Combustibil/Aer)
Powertrain 1 — _ Specific|3=Aprindere sau Rateu aprindere
iB — Body 2 — Rezervat 4-Controlul . Emisitlor Componenta}|Componenta|
C — Chassis) SAE 5=Viteza vehicul & Control Ralanti
U _ Network™ 3 — Rezervat 6—Calculator & Circuit Comandaj
SAE ‘7—Transmisie
8=Transmisie
9=Rezervat SAE
O= Rezervat SAE
(3) Chassis — Categoria Sasiu cuprinde sistemele care sunt in afara habitaclului.
In acesta
categorie de obicei sunt incluse sistemul de franare, sistemul de directie gsi
suspensia.
Ex. C0051 (Steermg Wheel Position Sensor) — defect al sensorului de pozitie pentru
coloana de
directie.
(4) Network — Categoria retea cuprinde functiile care sunt comune calculatoarelor
si sistemelor
aflate pe un automobil Un exemplu este reteaua de comunicare CAN.
Ex. U0121 (Lost Communication With ABS Control Module) — defect ce reprezinta
pierderea
comunicari cu modulul de control al ABS.
Echipamentele de diagnosticare (in engleza scantool) sunt de mai multe tipuri. Cele
mai
simple sunt cele care citesc doar codurile de eroare (DTC). Echipamentele mai
complexe, pe
langa codurile de eroare, citesc $1 parametrii automobilului in timp real
(temperatura motor,
turatie motor, viteza vehicul, etc.), realizeaza teste pe diverse componente sau
testeazi senzorul
de oxigen. Aceste echipamente intra in categoria celor de sine statatoare care se
conecteaza la
portul automobilului si furnizeaza informatiile dorite (figura 8).
12
Fig. 8 Aparat de diagnoza
Aparatul GUTMANN Mega Macs 55 este dotat cu un osciloscop cu doua canale care
asigura masuratori in intervalul intre 10 ns si 400 sec. In plus se pot pune in
evidenfa valorile
minime si maxime masurate, afisandu-se si frecventa corespunzatoare. Masuratoarea
poate fi
oricand oprité, prezentarea grafica putand fi marita cu functia integrata zoom.
Aparatul are si o biblioteca tehnica cu diverse date tehnice, valori prescrise ale
diversilor
parametri, scheme de cdutare a unor posibile erori de functionare a propulsorului
sau a
automobilulu.
13
@ GUTMANN mega macs
MaeEsS ee
14
Parameter darstellen
‘Messwertblock : Volkswa
Brehzahl 1smin
950
5
$
teriespannung
14.3
Ansaualutt [PC]
| 38
FA F2
Hilfe Divers
iu -
cn Che ————
ote
Abbruch
15
—
VAG-COM: Selectarea modulelor de comanda
VAG-COM
Introducere directa
Adresa modul (01-?F}:
— Set
Inapol
16
VAG-COM ROJ 607.2-UD: Optiuni si setari
VAG-COM
Optiuni de program
17
DIAGNOSTICAREA TRANSMISIEIT AUTOMOBILELOR
1. Diagnosticarea ambreiajului
- gradul de patinare
- decuplarea totala.
Ambreiajul in stare buna trebuie s4 poata transmite cupluri de 1,5....2 ori mai
mari decat
cuplul motor maxim, fara alunecari intre piesele conducatoare si conduse.
poate fi rotit manual, impreuna cu tubul melar 4, transparent. Inelul este umplut
pe jumatate cu
un lichid colorat. In pozitie de lucru, cand ghearele 1 sunt fixate pe crucea
cardanica, lichidul
ocupa jumatatea inferioara a inelului 4 si serveste ca indicator de nivel pentru
citirea unghiului
de rotatie al arborelui cardanic pe discul gradat.
In acest scop, se anuleaza mai intai jocurile din transmisie, actiondénd maneta 2
cu un efort
minim, de 1,...,2 daN. Se aduce la “0” aparatul prin rotirea discului gradat,
astfel ca reperul 0 sa
fie in dreptul nivelului lichidului. Actionandu-se maneta dinamometruhn, de data
aceasta in sens
invers, pana la consumarea totalé a jocului in transmisie, se citeste valoarea
unghiulara pe
discul gradat, egala cu acest joc. Precizia aparatului este de cca. 1 grd.
a
——
a
Fig: 7
DIAGNOSTICAREA
1. Generalitati
Principalele elemente ce caracterizeaza procesul de franare sunt:
e metode de fraseu $1
e mietode de stand
Valori ale deceleratie1 pe baza carora, conform normelor din tara noastra se
considera ca
instalatia de franare este eficace, sunt unmatoarele:
Fig.2
DIAGNOSTICAREA SUSPENSIEI AUTOMOBILELOR
1. Generalitati
2. Diagnosticarea arcurilor
Marimea frecarii dintre foile arcului se poate aprecia prin diferenta dintre forta
de
incarcare a arcului si cea de revenire. In general, forta de frecare reprezinta 2 %
pana la 20 %
din incarcarea statica.
3. Diagnosticarea amortizoarelor
— deportul, notat cu d;
Unghiul de fugd al axului de pivotare al rotii este unghiul dintre verticala si axa
geometrica de bracaj, proiectaté pe un plan vertical longitudinal, asa cum se
prezinta in
fig.14.1. Datorité unghiului de fuga, rotile din faté au tendinta sa se indrepte
singure in
directia de mers inainte. De altfel, orice roaté condusa, adica o roata care nu
este motoare,
are tendinta sa se aseze, astfel incat, punctul de contact al roti cu terenul s4
ramana in urma
punctului de intersectie al axei de pivotare cu terenul.
— forta principala de sustinere este preluata de rulmentul mare al rotii, care este
—_—
Fig: 14-4-
Exista aparate mecanice, optice $i electronice. Cel mai simplu aparat mecanic este
tia
telescopica cu care se verifica insA numai convergenta rotilor.
Tot din aceasta categorie fac parte si aparatele cu bula de nivel.
Aparatele optice si cele electronice sunt cele mai utilizate. Aparatele optice se
bazeaza
pe principiul masurarii unghiurilor, folosind spotul luminos produs de un proiector
montat pe
roata, care emite un fascicul luminos paralel cu planul jantei. in fata
fasciculului se plaseaz4
un ecran, pe care este trasaté o scala. Instalatia, arataté in fig.14.5, are in
componenta
2
urmatoarele elemente: doua proiectoare, 1, dou4 ecrane cu scale unghiulare, 2, dowa
ecrane
cu scale liniare, 3, doua tije cu scale liniare, 4, un transformator pentru
alimentarea proiectoa-
relor, 5, doua platouri rotitoare cu scale unghiulare, 6 si doua platouri fixe, 7.
Proiectoarele
sunt prevazute cu cate o oglinda rabatabila, care poate devia fasciculul luminos cu
90°. Astfel
de aparate sunt fabricate de firma Muller din Franta, purtand indicativele BEM 8
T/DA gi
BEM 665 PL. Un alt aparat, care face parte din aceeasi categorie, este si OPTOFLEX,
de
fabricatie engleza. Verificarea geometriei directiei presupune = urmatoarele
operatii
prealabile:
se roteste volanul panda cand semnul indicator al spotului este adus in varful
sagetil axel X, modificand, daca este cazul, si pozitia proiectorului ;
se roteste volanul in sens invers, pana cand imaginea luminoasa este adusa
pe scala unghiulara verticala a ecranului si se citeste unghiul de inclinare
transversala al pivotului fuzetei; el este pozitiv cand este citit pe scald
deasupra reperului 0 si invers.
se roteste volanul in sens invers, pana cand varful indicator al spotului este
adus pe scala verticala a ecranului, pe care se citeste unghiul de inclinare
longitudinala; el este pozitiv sub axa orizontald si invers.
a
7 i
1/2 din cireumFerinta refi
Fig. 14.9
woken
Saw Co
14.5 Verificarea convergentei.
— se regleaz4 pozitia barei aflate sub automobil, astfel incat varful indicator al
spotului din stanga sa stea in dreptul reperului aflat pe capul din dreapta si se
regleaza claritatea imaginilor;
— bara din fata se aduce la aceeagi lungime ca a celei din spate: se regleaza
pozitia
acesteia astfel incat spoturile s4 cada pe suprafetele de citire:
— se deplaseaza bara din fata pana cand spotul proiectorului din stanga ajunge in
dreptul reperului indicator, de Pe extremitatea stanga a barei si se citeste
indicatia
pe eaza in fig.14.10.
Fig: 14-10-
Cauza care produce méfrirea jocului se determina prin blocarea uneia dintre rotile
directoare si incercarea de a roti volanul, in mod repetat, cu o forta de 6 pana la
10 daN. La
mecanismul in stare buna, nu trebuie s4 se observe nici o deplasare perceptibild in
articulatii.
I. Aspecte generale
C=mrw (1)
unde m este masa neechilibrata a rotii; r - distanta de la punctul de aplicatie al
acestei mase la
centrul de rotatie: @ - viteza unghiulara a rotii.
Daca insa centrul de greutate al rotii este deplasat si lateral, cu distanta “a”
fata de
planul de simetrie longitudinal al rotii, atunci apare in plus si un cuplu:
M=+amro’ (2)
in raport cu centrul de rotatie O, de semn variabil, care antreneaza4 roata la
oscilatii
Daca aceast4 masa se plaseaza pe janta lateral, atunci centrul de greutate al rotii
G este
readus in centrul de rotatie O (fig. 2). Roata va fi echilibrata static atunci cand
suspendata pe
ax orizontal se va mentine in echilibru stabil, in orice pozitie unghiularaé.
Dinamic insé, roata
va fi in continuare dezechilibrata pana cand se va obtine conditia anularii
cuplului:
C'b=Ca
C' fiind forta provocata de masa aditionala m', plasata pe janta la distanta b de
planul
median al rotii.
fundamentale:
+ echilibrul static
$1
= echilibrul dinamic.
Masinile de echilibrat pot fi clasificate dupa mai multe criterii, cel mai
important fiind cel legat de procedeul de echilibrare. Existé masini care
realizeaza
2
echilibrarea rotilor demontate de pe automobil $i masini de echilibrat fara
demontarea rotilor.
Din categoria acestor masini la rezonanta, este cunoscuta masina tip BEM 2609 J,
produsa de firma franceza Muller.
3 Masini de echilibrat cu arbore elastic
Functioneaza in regimuri subrezonante cu: @ = (0.2 ... 0.4) mo. La aceste pulsatii,
defazajul unghiular dintre pozitia centrului rotii si cea a masei neechilibrate,
este aproximativ
nul. Astfel, pozitia centrului rotii exprima si pozitia masei neechilibrate in
antifaza, cu care
trebuie sa fie plasataé masa aditionala. Aceste masini au o constructie similara cu
cele
anterioare, insA arcurile de echilibrare sunt foarte puternice. Pulsatia proprie a
sistemului
avand valori ridicate fata de pulsatia de lucru, ansamblul fiind practic rigid.
DIAGNOSTICAREA FARURILOR
=prpjoe st eee f
= r x
- 25m
p
y
i
e
é
‘
Fi
id
4
iG
G
Figura 1
© linia verticald axiald, notata cu“O”, care trece prin planul median
al autoturismului;
all
Figura 2 Figura 3
Folosirea acestel metode de verificare a reglajelor farurilor, cu ajutorul
ecranului de proiectie, se recomanda numai pentru a compensa lipsa aparaturii
corespunzatoare.
Figura 4
Daca fasciculul fazei scurte este dispus corect, granifa intre zona
luminoasa si cea intunecata se va situa pe linia inclinaté cu 75°, in timp ce la
faza lunga centrul luminos al elipsei trebuie sa se situeze pe crucea care indica
centrul ecranului.
VL SS ee
y -