Note de curs Igienă, prevenirea și controlul infecțiilor

Curs 10

Prevenirea infectiilor intraspitalicesti(nosocomiale)

Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala) este infectia contactata in spital sau in alte

unitati sanitare si se refera la orice boala datorata micro-organismelor, boala ce poate fi
recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza bolnavul, datorita internarii lui in spital sau
ingrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar
datorita activitatii sale, indiferent daca simptomele apar, sau nu, in timp ce persoana respectiva
se afla in spital.
Pentru ca o infectie sa fie dovedita nosocomiala, trebuie sa nu existe dovada ca infectia
era prezenta sau in incubatie, in momentul internarii in spital. Trebuie considerate ca
nosocomiale si infectiile dobandite in spital dar dignosticate dupa externare.

Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de cauza,
frecventa, gravitate si particularitati clinico-epidemiologice. Acestea constau in :

 Respectarea precautiunilor universale (masuri fundamentale si standard care se

refera la: -masuri aplicate de personalul medico-sanitar in practica medicala-
spalarea mâinilor, utilizarea echipamentului de protectie adecvat si complet;
- masuri care se aplica pacientilor- echipamentele si articolele de îngrijire ale
pacientului, transportul pacientilor, ustensilele pentru alimentatia pacientului;
- igiena mediului spitalicesc);
 Respectarea circuitelor functionale ale spitalului
 Masuri de igiena spitaliceasca:- conditii de cazare, microclimat, alimentatie,
aprovizionare cu apa, indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie si dezinfectie
 Aplicarea tehnicilor aseptice si a masurilor antiseptice
 Alegerea procedurilor de tratament cu risc minim de infectie
 Supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor nosocomiale si a
celorlalte boli infectioase, supravegherea starii de sanatate a personalului,
aplicarea masurilor de control, asigurarea informarii epidemiologice, a
inregistrarii analizei si a raportarii cazurilor
 Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal al
spitalului.

Normele tehnice privind curăţenia, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare

publice şi private

CURATENIA reprezinta totalitatea masurilor de indepartare a prafului si produselor

straine de pe suprafete, obiecte sau tegumente.
1
Note de curs Igienă, prevenirea și controlul infecțiilor
Curs 10

Aceasta etapa se aplica inaintea metodelor de dezinfectie si sterilizare,

Pentru intretinerea generala a incaperilor curatenia se face zilnic si consta din:curatarea
patului, saltelei, pernei, mobilierului, peretilor si chiuvetei.
Materialele folosite sunt carpe, detergenti, galeti, mopuri. Curatenia incepe intotdeauna
cu spatiile curate, se face zilnic si ori de cate ori este necesara.
Curatenia pacientului consta in baia facuta in mod regulat cu apa si sapun, spalarea
parului si schimbatul lenjeriei.
Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor, curatirea echipamentului de
protectie si respectarea metodelor de asepsie si antisepsie.

DEZINFECTIA reprezinta distrugerea agentilor patogeni sau conditionat patogeni de pe

tegumente si obiecte din mediul inconjurator.
Dezinfectantul – Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme patogene.
Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid.
Dezinfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de raspandire a
infectiei, iar sterilizarea nu este necesara.
In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie a muncii, pentru a
preveni accidentele si intoxicatiile.
Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice(caldura uscata,caldura umeda, radiatii
ultraviolete) si chimice(solutii dezinfectante)

Dezinfecția tegumentului

Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii si interventii
chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este :

TIP I – se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in injectia intradermica,
subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica – se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec.

TIP II – se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea venelor in
vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica – se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril,
efectuandu-se inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.

TIP III – se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si
punctii.
Tehnica – se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul
de 2 ori la interval de 2 minute si 30 sec. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana care
executa dezinfectia de tip III poarta manusi sterile.
2
Note de curs Igienă, prevenirea și controlul infecțiilor
Curs 10

STERILIZAREA reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii,atat

patogene cat si saprofite, de pe materialele, instrumentele, obiectele si dotarile tehnice utilizate
pe parcursul manoperelor sau ingrijirilor medico-chirurgicale.
Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi sterilizate trebuie curăţate şi
dezinfectate, înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.
Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor conexe,
respectiv curăţarea, dezinfecţia şi împachetarea, stocarea şi livrarea, va ţine cont de necesitatea
respectării circuitelor care se stabilesc astfel încât să asigure securitatea personalului, a mediului
şi integritatea dispozitivelor medicale.
Pregatirea materialelor pentru sterilizare se realizeaza in trei etape: curatarea si
dezinfectia, uscarea si ambalarea lor.
a) Curatarea materialelor, instrumentelor reprezinta indepartarea in totalitate de pe
acestea a murdariei vizibile cu ochiul liber si a unui numar mare de microorganisme.
Curatarea consta intr-o spalare initiala a materialelor si instrumentelor la jet de apa
rece, imediat dupa folosire, urmata de dezinfectie chimica sau termica. Aceasta
dezinfectie presupune distrugerea( inactivarea) majoritatii microorganismelor.
Dezinfectia chimica se realizeaza prin imersia materialului contaminat in solutie de
sekusept 2% substanta activa, timp de 30 de minute. Timpul de actiune si concentratia solutiei
trebuie respectate intocmai.
Dezinfectia termica se realizeaza cu masina automata de spalat, destinata spalarii
instrumentarului chirurgical si a altor echipamente medicale. Se foloseste pentru spalare un
detergent special- Deconex. Spalarea se face la 950C.
b) Uscarea instrumentarului si a celorlalte echipamente medicale este esentiala pentru
garantarea sterilizarii.
c) Ambalarea materialelor se face astfel:
 In hartie speciala pentru sterilizare sau in pungi de hartie sau plastic
 In cutii metalice cu capac
 In casolete metalice

Sterilizarea se efectueaza prin :

- Metode fizice -caldura uscata:-flambarea
-incalzirea la rosu
-etuva cu aer cald( intrumentar metalic si sticlarie de laborator,
180 C-1h, 1600C-2h, valabilitate 24h, daca nu au fost deschise cutiile)
0

-caldura umeda:-fierberea

3
Note de curs Igienă, prevenirea și controlul infecțiilor
Curs 10

-autoclavarea(instrumentar metallic, material textil: 134 0C-

2,4 atm 10 min; sonde de cauciuc: 121 0C-1,1 atm 20 min; valabilitate 24h,
daca cutiile metalice sau casoletele nu au fost deschise)

Metode chimice -la cald (oxid de etilena, formaldehida)

-la rece (prin imersie)

Metodele de dezinfectie si sterilizare se aleg tinand cont de tipul de instrumente, de modul de

utilizare si de recomandarile producatorului.

Categorie de instrumente Exemple Mod de sterilizare

Critice -patrund in tesuturile
sterile sau in sistemul
vascular
Implante, bisturie, ace, alte
instrumente chirurgicale si
stomatologice, accesoriile
endoscoapelor
Aburi sub presiune, caldura
uscata, oxid de etilen,
aburi la joasa presiune
formaldehida
substante chimice
diferite concentratii

Semicritice -care vin in Endoscoape flexibile, Dezinfectie la nivel inalt cu

contact cu mucoasele sau cu
solutii de continuitate ale
pielii
laringoscoape, tuburi
endotraheale, echipament
pentru anestezie si respiratie
asistata
Termometre
substante chimice diferite
concentratii,
pasteurizare umeda,
dezinfectie cu alcool,
substante pe baza de iod sau
clor

Non-critice -care vin in Stetoscoape, bazinete Substante pe baza de iod sau

contact numai cu pielea clor, timp de contact 10
intacta minute

Noţiuni de asepsie şi antisepsie

Asepsia şi antisepsia reprezintă elementele necesare şi neseparabile ale procesului de
dezinfecţie.
ASEPSIA este o metoda profilactica deoarece previne infectia si reprezintă totalitatea
masurilor prin care se urmareste ca un obiect/ mediu/ incapere/plaga sa nu contina germeni
patogeni.
ANTISEPSIA este o metoda curativa si reprezintă totalitatea mijloacelor prin care se
urmăreşte distrugerea germenilor prezenţi într-o plagă, pe tegumente sau în mediu.
4
Note de curs Igienă, prevenirea și controlul infecțiilor
Curs 10

ANTISEPTICELE= Substanţe care distrug microorganismele, dar nu sunt toxice pentru

organismul viu, ele fiind utilizate în aplicaţii pentru tegumente şi mucoase şi pentru spălarea
plăgilor.
Se cunosc soluţii antiseptice de suprafaţă, cum ar fi :
- alcoolul de 70 grade – se foloseşte pentru tegumente, mai puţin pentru cele umede şi
pe plagă;
- tinctura de iod 2 la mie – pentru tegumente şi pentru marginile plăgii;
- septozolul, folosit pentru tegumentele din zona câmpului operator;
- apa oxigenată – se ştie efectul său antioxidant asupra celulei microbiene. Nu se
foloseşte în plăgi neinfectate; se obţine din perhidrol 30 ml la un litru de apă distilată;
- cloramina – în concentraţie de 5 % se foloseşte pentru toaleta plăgilor septice şi a
mucoaselor;
- rivanolul – soluţie 1-2 %, folosită în spălarea plăgilor şi mucoaselor;
- albastru de metil – soluţie 2 %, folosit în badijonări şi pentru vizualizarea traiectelor
fistuloase. Per os se foloseşte ca antiseptic pentru căile urinare.
Se cunosc şi antiseptice sub formă de pulberi, cum ar fi:
- acidul boric – folosit în special în dezinfecţia plăgilor supurate cu Bacilul Piocianic;
- dermatolul – cunoscut pentru efectul său cicatrizant;
- iodoformul – folosit pe plăgi.

Atribuţiile asistentului medical responsabil de salon în vederea prevenirii și limitării

infecțiilor asociate asistenței medicale:
a) implementeaza practicile de îngrijire a pacientilor în vederea limitării infecțiilor;
b) se familiarizează cu practicile de prevenire a apariţiei şi răspândirii infectiilor şi
aplicarea practicilor adecvate pe toată durata internării pacienților;
c) menţine igiena, conform politicilor spitalului şi practicilor de îngrijire adecvate din
salon;
d) monitorizează tehnicile aseptice, inclusiv spălarea pe mâini şi utilizarea izolării;
e) informează cu promptitudine medicul de gardă/ medicul șef de secție în legatura cu
apariţia semnelor de infecție la unul dintre pacientii aflaţi în îngrijirea sa;
f) iniţiază izolarea pacientului şi comandă obţinerea specimenelor de la toţi pacientii care
prezintă semne ale unei boli transmisibile, atunci când medicul nu este momentan disponibil;
g) limitează expunerea pacientului la infecții provenite de la vizitatori, personalul
spitalului, alţi pacienți sau echipamentul utilizat pentru diagnosticare;
h) menţine o rezervă asigurată şi adecvată de materiale pentru salonul respectiv,
medicamente şi alte materiale necesare îngrijirii pacientului;
i) identifică infecțiile asociate asistenței medicale ;
j) investighează tipul de infectie şi agentul patogen, împreună cu medicul curant;
k) participă la pregătirea personalului;
l) participă la investigarea focarelor.
5
Note de curs Igienă, prevenirea și controlul infecțiilor
Curs 10