Raport de Evaluare Bunuri Mobile Culturale

artă fotografică

Raportul a fost întocmit la solicitatea artistului fotograf Curta Stefan Ioan, în scopul
expertizării artistice și evaluării conform standardelor de evaluare în vigoare SEV 2017 a
lucrării mai sus menționate.

S-a efectuat inspecția bunurilor mobile identificate, informarea cu date de piață realizate
la acest moment, întocmirea prezentului raport de evaluare inclusiv și analizele
necesare acestui scop.

Inspecția bunului mobil (Culegerea și analiza datelor) s-a desfășurat împreună cu

artistul fotograf Curta Stefan Ioan , posesor al CI seria RX, nr. 666743 la data de –
16.07.2019

Pentru expertiza prealabilă a bunului s-au realizat următoarele etape de lucru:

1. Autentificarea
2. Analiza
3. Descrierea fotografiei
4. Stabilirea stării tehnice, starea de conservare
5. Propunerea unor valori pentru obiectul/fotografia de artă în cauză

Data de referință pentru care au fost făcute toate calculele, estimări de piață, analize
au fost făcute la data de 05.08.2019

Conform scopului evaluării tipul de evaluare adecvat – este valoarea culturală care
va coincide cu valoarea justă la data indicată, în acest caz acest raport va fi folosit
pentru înregistrarea ca document de expertiză în cazul unei acțiuni de natură juridică

Nr. Autor Denumire Evaluare euro Evaluare lei

Crt.

1. Curta Stefan Ioan Fotografie - 100000 473000

portret
La un curs BNR din data de 05.08.2019

1 Euro = 4,73 lei

Expert prof. dr. Marius Burhan

Introducere.

Conceptul de patrimoniu cultural, s-a îmbogăţit continuu incluzând în accepţia sa

actuală mai multe domenii.

Definiţia UNESCO descrie nu numai conceptul ci şi evoluţia sa în timp:

Patrimoniul cultural poate fi definit ca întregul corpus de semne materiale – fie
artistice fie simbolice – preluate din trecut de către fiecare cultură , şi astfel de întreaga
umanitate . Ca parte constituentă a afirmării şi îmbogăţirii identităţilor culturale, ca
moştenire
aparţinând întregii umanităţi, patrimoniul cultural conferă fiecărui loc trăsăturile care îl
fac
recognoscibil şi este depozitarul experienţei umane…,,

UNESCO Draft Medium Term Plan 1990‐1995 (UNESCO, 25 C/4, 1989, p.57).

Definiții

Majoritatea specialistiilor cad de acord ca modificarile fundamentale in evolutia

conceptului de patrimoniu s‐au produs incepand cu anii 60. Cu toate acestea, deși
legislatia anterioară se referea in bună masură la monumentul izolat, martor de valoare
exceptională al trecutului, rădăcinile transformărilor viitoare pot fi citite încă de la
inceputul secolului XX. In acest sens, o trecere cronologică în revistă a principalelor
documente și texte ale secolului trecut privind patrimoniul poate furniza o imagine
generală a acestei dezvoltări.
Stabilirea termenilor de referință și evaluarea.

Metodologiile de evaluare a patrimoniului sunt stabilite atat de conventiile internationale

cât și de legislațiile naționale. Evaluarea patrimoniului judecă pe o scară calitativă
tipurile de valori pe care acesta le reprezintă. Conform Cartei de la Burra, patrimoniului
cultural include valori estetice, istorice, stiintifice sau sociale referitoare la generatiile
trecute prezente sau viitoare.

Valorile patrimoniului cultural nu sunt imuabile ci dimpotrivă sunt în pemanentă

schimbare, în strânsă corelație cu evoluția societății. Pentru includerea în procesul de
evaluare a acestor noi valori ce diferă de judecata esteico‐istorică a specialiştilor,
câmpul protecției patrimoniului trebuie să facă apel la o serie de noi metode şi
instrumente de evaluare.
Acestor valori Conventia de la Faro (2005) le adauga valoarea de resursa pentru
dezvoltarea sustenabila.

Termenul de valoare se referă la caracteristicile pozitive prezente şi potenţiale ale

lucrurilor, fiecărui obiect, fiecărei clădiri şi fiecărui sit de patimoniu asociindu-i-se un
număr de valori. Multivalenţa este astfel una dintre caracteristicile esenţiale ale
patrimoniului, acestuia fiindu-i circumscrise valori simbolice, istorice, estetice,
economice etc. Aceste valori nu sunt intrinseci şi nici imuabile. Ele rezultă din
interacţiunea între obiect şi context, societatea alegând în permanenţă ceea ce are
semnificaţie în contextul situării istorico-geografice. Valorile ce definesc patrimoniul au
fost considerate iniţial cele istorice şi estetice .
Astfel, la începutul secolului XX Alois Riegl identifica valorile : istorică, de vechime,
comemorativă, de uz şi de noutate . În 1984, într-un text fundamental referitor la
patrimoniu (Value and Meaning în
Cultural Resources. Aparut in “Approaches to the Archaeological Heritage”, ed. Henry
Cleere,
pp. 1-11. Cambridge University Press, Cambridge, England,Lipe, William D. and T. A.
Kohler)
Lipe identifica valorile : economice, estetice, asociativ-simbolice şi infomationale. În
1997
English Heritage listează valorile culturale, educaţionale şi academice, economice,
recreaţionale
şi estetice. Charta Burra (1998 ) pune accentul pe valorile estetice, istorice, ştiinţifice şi
sociale
(spirituale, politice, naţionale, culturale de orice fel). Acest câmp alrg al valorilor se
poate
împărţi în două categorii generale : valori socio-culturale şi valori economice. Este
importantă o
determinare a tipurilor de valori, întrucât acestea influenţează hotărâtor şi alegerea
instrumentelor de evaluare adecvate.
Tipul Valorii estimate

Standardele de evaluare a bunurilor sunt în conformitate cu Standardele Internaţionale

de Evaluare (IVS -International Valuation Standards), ediția 2013, care includ IVS –
Cadrul general, IVS 101, IVS 102, IVS 103, IVS 200, IVS 210, IVS 220, IVS 230, IVS
233, IVS 250, IVS 300 şi IVS 310, cu Standardele Europene de Evaluare (EVS –
European Valuation Standards), ediția 2016, incluse și acestea parțial (EVA 4, EVA 5,
EVA 7, EVA 8) și sunt adaptate specificului pieței din România.

 Standardele de Evaluare SEV, compuse din: 

SEV 100 - Cadrul general (IVS Cadrul general)
SEV 101 - Termenii de referinţă ai evaluării (IVS 101)
SEV 102 - Implementare (IVS 102)
SEV 103 - Raportare (IVS 103)
SEV 104 - Tipuri ale valorii
SEV 400 – Verificarea evaluărilor

NOTĂ: Standardele de evaluare a bunurilor, ediţia 2018, intră în vigoare la data de 1

ianuarie 2018 și sunt aprobate prin Hotărârea Conferinţei Naţionale nr. 3/2017, publicată
în Monitorul Oficial al României nr. 986/12.12.2017.

Data Inspecției pe teren (Culegerea și analiza datelor) – 16.07.2019

Data estimării valorii - 05.08.2019

Dreptul de propietate - Bunurile Culturale sunt în propietate personală a artistului .

Nu există indicii de natură juridică în care să rezulte că bunurile mobile nu sunt libere de
sarcini sau gajate.

Declarația Evaluatorului

În urma aplicării metodologiei de evaluare, declarația evaluatorului referitoare la

valoarea de piață estimată a bunurilor mobile supuse evaluării, ținând seama de
prevederile prezentului raport. Este necesar o delimitare a ariei pieței specifice
categoriei, o analiză a cererii, ofertei și tipul de piață la data evaluării. Am urmărit relația
dintre cerere și oferta competitivă viitoare – respectiv cererea probabilă viitoare. S-a
ținut cont de credibilitate, relevanță și adecvarea informațiilor și ipotezelor luate în
considerare în aplicarea metodelor de evaluare ca raționament profesional. S-au urmărit
caracteristicile esențiale pe care participanții de pe piață le consideră a fi importante
pentru fundamentarea prețului, cuantificarea ajustărilor efectuate asupra prețurilor sunt
argumentate în raportul de evaluare – prin prezentarea modului de estimare a acestora.

Analiza de Piață – sunt date suport care conțin informații și sunt utilizate în aplicarea
abordării evaluative, și în prezentarea curentă se raportează la prezentarea bunurilor
comparabile pe diferite piețe, prețurile unei eventuale restaurări, comisioanele practicate
de operatorii economici ce tranzacționează bunurile culturale mobile. Din cauza
diferitelor imperfecțiuni, piețele funcționează rareori perfect, cu un echilibru constant
între ofertă și cerere și cu un nivel constant de activitate. Imperfecțiunile obișnuite ale
pieței se referă la fluctuații ale ofertei, la creșteri sau diminuări bruște ale cererii sau la
asimetria informațiilor deținute de participanții de pe piață.

Deoarece participanții de pe piață reacționează la aceste imperfecțiuni este posibil, la un

moment dat, ca o piață să se adapteze la orice modificare care a cauzat dezechilibrul. O
evaluare care are ca obiectiv estimarea celui mai probabil preț de piață trebuie să
reflecte condițiile de pe piața relevantă, existente la data evaluării, și nu un preț corectat
sau atenuat, bazat pe o presupusă refacere a echilibrului.
Aprecierile estimate sunt prezentate însoțite de argumentele care au stat la baza
calculelor acestora. – ca mod de estimare (argumentele și raționamentele care au stat la
baza evaluării):

Autor Denumire Evaluare euro Evaluare lei

Nr.
Crt.
1. Curta Ioan-Stefan Fotografie - 100000 473000
Portret
În aplicarea concluziilor asupra valorii bunurilor culturale mobile prezente am ținut cont
de mai multe direcții de cercetare:

1. Abordare prin piață - comparația directă sau comparația vânzărilor, care

oferă o indicație asupra vânzărilor, prin compararea bunuluiș/fotografiei
subiect, cu bunuri identice sau similare, al căror preț este
identificat,cunoscut- informații de Piață suficiente care pot fi verificate.
2. Fundamentarea concluziilor pe vânzări
3. În acest caz s-au folosit tehnici de comparație uzuale folosite în cadrul
abordării prin piață și s-au raportat la:

Tehnica identificării – potrivirii, directe - Tehnica asimilării – elemente de comparație :

dimensiune, tehnică motive, vechimea, apartenența la o colecție, reproducerea în
cataloage, publicitate stradala, pliante, mach, flyer, calendar etc...

Valoarea finală a fost selectată prin aplicarea corecțiilor specifice valorii culturale.

Lucrarea fotografică este prezentă într-o manieră sistematică și uniformă ca argumente

care stau la baza elaborării acestei opinii, precum și a considerentelor privind valoarea
după cum urmează:

1. Valoarea a fost exprimată ținând cont de condițiile limititative în care se poate

admite faptul că valoarea culturală devine una de circulație cât și o valoare
comercială

Valoarea în aceste cazuri devine o predicție, valoarea estimată este subiectivă, o

opinie a evaluatorului asupra unei Valori.

2. Cursul Valutar
3. TVA-ul nu face parte din condiția evaluării

Partea a II –a .
Premizele Evaluării
 2.1. Identificarea evaluatului- Calitatea Evaluatorului autorizat în condițiile
Ordonanței nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor
aprobată prin Legea nr 99/2013, cu modificările ulterioare.
2.2 . Identificarea Clientului
2.3. Scopul Evaluării
2.4. Identificarea Activului
2.5. Tipul Evaluării
2.6 Data Evaluării
2.7 Valoarea sau Valorile obținute
2.8. Ipotezele și Ipotezele Speciale
2.9 Natura și sursele de Informații.

2.1. Identificarea evaluatului

Burhan Marius Ovidiu, Expert Tehnic Judiciar în specializarea/specializările: Arte

Plastice(1) Pictură Nr. 1710072019 Seria 74788314062019, Ministerul Justiției,
Expert în domeniul/domeniile Bunuri cu Semnificație Artistică: Artă Modernă
Românească ( nr. 935) – Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Artist, curator, organizator de expoziții, profesor de arte plastice și autor de

cercetări în domeniu vizual, membru titular UAP din România.

Din 2012 devine Doctor în Arte Plastice și Decorative, cu studii Post-Doctorale

realizate la Roma 2012-2013 ,,Vasile Pârvan”, 2014- 2015 ,,Nicolae Iorga” la Veneția
, evaluator AFCN, ARCUB, Ministerul Justiției, UAP din Romănia, expertizor Casa
de Licitație Alis – București 2018- 2019.

Ca artist profesionist - 37 de expoziții personale Naționale și Internaționale, și

peste 100 de grup, a participant la bienale/târguri de artă vizuală, arhitectură și
concursuri naționale și internaționale, simpozioane, conferințe.

Este prezent în inserții- cataloage, reviste de specialitate, dictionare, film/televiziune.

Evaluatorul semnează Raportul de evaluare și expertiză, asumându-și astfel

responsabilitățile pentru cele cele declarate, scrise, atașează cv-ul profesional și
certifică faptul ca are competențele necesare din punct de vedere estetice, artistice,
științifice pentru întocmirea acestui raport.

2.2 . Identificarea Clientului

Raportul de evaluare a fost redactat la cererea artistului fotograf Curta Stefan
Ioan
Adresa : Bucuresti, Strada 13 Septembrie, nr 95, bl. 85, scara A, ap. 32, Sector 5

Solicitantul are în acest caz dreptul de utilizator unic al raportului de evaluare.

2.3. Scopul Evaluării

Scopul evaluării îl constituie estimarea valorii culturale, așa cum este
reprezentată în raport. Reprezintă furnizarea de servicii pe baza de RAPORT de
expertizare si evaluare a drepturilor patrimoniale de autor pe care le detine
beneficiarul prezentului contract asupra unei opere fotografice - fotografia
portret, reprezetandu-l pe Dacian Julien Ciolos, fost prim-ministru al
Romaniei ,de catre partidul politic PNL, folosită în campania electorala
“Romania Inainte”.

2.4. Identificarea Activului - Bunuri culturale mobile

Bunurile în speță au fost realizate în atelierul personal al artistului.

Scopul acestui raport este de a estima valorile culturale ale următoarelor bunuri
culturale, care sunt preluate din expertiză.

Nr. Autor Denumire Tehnică/material

Crt.
1. Curta Stefan Fotografie - portret Suport fotografic
Ioan

2.5. Tipul Evaluării

Dificultăţile metodologice în evaluarea patrimoniului provin tocmai din natură diversă a

acestor
valori. Aceste valori (culturale, estetice, politice, economice) nu sunt determinate o dată
pentru
totdeauna. Ele fluctuează în timp fiind influenţate de de factori contextuali ca forţele
sociale,
oportunităţile economice şi trendurile culturale . (Mason, 2002)
Termenul de valoare se referă la caracteristicile pozitive prezente şi potenţiale ale
lucrurilor, fiecărui obiect, fiecărei clădiri şi fiecărui sit de patimoniu asociindu-i-se un
număr de valori. Multivalenţa este astfel una dintre caracteristicile esenţiale ale
patrimoniului, acestuia fiindu-i circumscrise valori simbolice, istorice, estetice,
economice etc. Aceste valori nu sunt intrinseci şi nici imuabile. Ele rezultă din
interacţiunea între obiect şi context, societatea alegând în permanenţă ceea ce are
semnificaţie în contextul situării istorico-geografice.
Conform SEV 2017, un anumit tip al evaluării ar putea fi inclus în mai multe categorii:

Valoarea de Piață, ca o definiție a standardului. Schimbul ar putea fi ipotetic în Piața

Liberă- concurețială - în cercetarea datelor am urmărit analiza pieței specifice, a
bunurilor culturale mobile- opere fotografice .

a)
Valorile de utilizare (Valorile de piaţă)
Valorile de utilizare sunt cele care reflectă bunurile şi serviciile ce derivă din ele în
termeni de preţ. Exemplele pot cuprinde preţurile obiectelor de patrimoniu, taxele
de intrare pe un portal media, site-uri media, ori de alte publicații relevante
cauzei. În speța prezentă aspectul este legat major și decisiv de impactul social
și politic al imaginii fotografice.
b) Valoarea de Investiție și valoarea specială. Se referă la raportul financiar prin
care o instituție sau o persoană le va obținerea ca urmare a valorificării unui activ-
opere de artă
- valoarea de optiune ( persoana care vrea sa-si păstreze oportunitatea de a
păstra sau de a valorifica drepturile patrimoniale în prezent și viitor
- valoarea de mostenire ( persoana vrea sa pastreze patrimoniul pentru
generatiile viitoare ;
- valoarea de existență ( persoana/autorul fară a intentiona vizitarea sau utilizarea
de catre generatiile viitoare, persoana obtine satisfactie din faptul ca stie de
existenta patrimoniului personal).

c) Abordarea prin venit, a operei fotografice care poate fi donată, închiriată ori
valorificată prin estimarea unui preț aproximativ prezent și viitor- voința îi aparține
exclusiv autorului.
d) Abordarea prin cost – a costului curent (costul de nou) – metoda devizului

2.6 Data Evaluării

Inspecția bunului mobil (Culegerea și analiza datelor) s-a desfășurat împreună cu

artistul la Curta Stefan Ioan data de 16.07.2019

Data estimării valorii - 05.08.2019

2.7 Valoarea sau Valorile obținute

Valoarea estimatăva fi exprimată în moneda națională(lei) și în euro la cursul BNR
utilizat la data evaluării finale 05.08.2019

1 Euro = 4,73 lei

Ipoteze și condiții restrictive – premizele evaluării

a) Evaluatorul nu își asumă nici o responsabilitate cu privire la situația juridică a

bunurilor
b) Estimările și previziunile din raport sunt bazate pe datele reale ale pieței de artă.
Aceste condiții se pot schimba în viitor.
c) Valoarea estimată de evaluator este o valoare la data respectivă prezentă în
raportul de evaluare, și într-un interval de timp limitat.
d) Informațiile și documentele puse la dispoziție sunt corecte și reflectă situația reală
a bunurilor.

Ipoteze și condiții limitative suplimentare - care descriu condiția și situația în

care bunurile culturale sunt oferite pe piață

- Evaluatorul nu este obligat, în caz de forță majoră, să depună mărturie în

instanță relativ la propietate și nici să ofere consultanță.
- Intrarea în posesie a unei copii a acestui raport, nu implică dreptul de
publicare al acestuia
- Dacă apar greșeli în redactarea raportului va trebui să fie transmisă de către
beneficiar evaluatorului, pentru a putea completa în timp util diferențele.

- În cazul în care există, din punctul meu de vedere, o serie de opinii

rezonabile, se va indica și toate aceste variante alternative în raportul final.
- Că la momentul depunerii, raportul este corect și completat, dar că, în cazul în
care din orice motiv, consider ulterior că raportul necesită orice fel de corecție
sau clarificare, îl va notifica pe beneficiar.

Certificare

Prin prezenta, în limita informațiilor, cunoștințelor deținute, afirm că:

-opiniile exprimate de mine însumi reprezintă adevăratele și completele opinii

profesionale cu privire la aspectele la care se referă.
-analizele, referințele estetice, conceptuale, opiniile și concluziile sunt limitate numai de
ipotezele considerate, de condițiile limitative specifice artei în general (și special arta
fotografică) și fac parte din experiența,opinia, analizași concluzia personală a
evaluatorului.

- concluziile, afirmațiile prezente în raport sunt reale și corespund unei stări de fapt,
consumate

- raportul final nu se bazează pe solicitarea obținerii unei valori minime/maxime

- analizele, documentările, cercetările, opiniile întreprinse în raport au fost realizate

conform criteriilor Standarelor Europene precum și al recomandărilor și metodologia de
lucru,în aplicarea standarelor SEV 101, termeni de referință ai evaluării, a standarelor
de evaluare ANEVAR.

- evaluatorul nu are un interes actual sau de perspectivă în propietatea care face

obiectul acestui raport, nu este identificat un interes personal, nu este părtinitinitor față
de vreuna din părțile implicate

- renumerarea evaluatorului nu s-a făcut în funcție de exprimarea unei valori prestabilite

care ar putea favoriza dorința clientului, a unui rezultat dorit, sau de apariția unui
eveniment ulterior.

- regulile de etică aplicabile expertului înglobeză principiile esențiale pe care sunt

bazate legitimitatea și autoritatea expertului: competența, onestitatea, obiectivitatea,
loialitatea, independența și imparțialitatea.

2.9 Natura și sursele de Informații.

Evaluarea s-a bazat pe informațiile primite din partea proprietarului ( artistul

fotograf Curta Ștefan Ioan) cât și din cercetările efectuate din diferite surse de
specialitate ( internet, albume de artă, reviste, filme de autor, arhive fotografice)
în comercializarea unor bunuri/lucrări similare și al propunerilor de valori.

Literatura de specialitate – conform standarelor internaționale de evaluare

SEV 2017

Standardele de evaluare a bunurilor 2017sunt conforme cuStandardele Internaționale

de Evaluare (IVS), ediția 2013, conținând inclusiv patruStandarde Europene de
Evaluare (EVS), ediția 2016.

Evaluările pot necesita utilizarea unor tipuri ale valorii, definite printr-un statut, o
reglementare, un contract privat sau un alt document. Deși astfel de tipuri ale valorii pot
părea similare cu tipurile valorii definite în aceste standarde, aplicarea lor poate solicita
o abordare diferită de cea descrisă în SEV, cu excepția cazului când, în documentul
respectiv, se fac referiri fără echivoc la SEV. Astfel de tipuri ale valorii trebuie să fie
interpretate și aplicate conform prevederilor din documentul sursă. Exemple de tipuri ale
valorii, care sunt definite în alte reglementări, sunt diferitele baze de evaluare definite în
Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și în alte standarde de
contabilitate.

Partea a III-a – Analiza pieței

Analiza Cererii și Ofertei pe Piața Antichităților, artei fotografice și

Bunurilor Culturale Mobile
Ceea ce am urmărit a fost:
- Indexul de Artă
- Informații despre oferte similare accesate de pe internet,
- festivaluri, bienale de artă, expoziții dedicate fotografiei
- Case de Licitație, dealeri de artă, negustori, etc
- Informații de pe sit-uri specializate
- Autoritatea Electorală Permanentă ( un rol semnificativ și certificat
financiar prin sumele publice care au valoare probantă și arătă în esență
că opera fotografică și-a aflat prezența în multe exemplare și în medii
publice diferite- stradal, interioare de instituții publice, național și
internațional).
O proveniență relevantă cu un efect pozitiv în piață asupra prețurilor în dețin Casele de
Licitații, care urmăresc să informeze cumpărătorul asupra provenienței, proprietarul –
traseul obiectului/operei de artă

Astfel calitățile și particularițățile sale trebuie să fie într-o relație directă cu prețul.

Comerciantul poate să facă referințe la obiecte asemănătoare, care au o istorie și un

preț obținut la o licitație anterioară sau în comerțul public de artă. Plecând de la acestă
comparație rezultă deosebiri de caliatate artistică, stare de conservare, unicitate,
raritate, și care poate justifica un preț comparativ, mai mare sau mai mic.

Dar, dacă obiectul expertizat nu a mai fost pe piață până în acel moment, nici
comparabil, nici verificabil, atunci se stabilește Contextul Cultural al obiectului.

Reperele ar putea fi: publicarea în Campanii electorale, interviuri, televiziune,

documente publice

S-a constatat că valorile numerice asociate scării de diferenţiere semantică influenţează

exactitatea gradului de comparaţie.
În acest sens am identificat următoarele valori (repere):
https://www.b1.ro/stiri/politica/dacian-ciolos-recunoaste-ca-a-acceptat-sa-apara-pe-
afisele-din-campanie-sunt-pentru-ca-pnl-mi-a-propus-sa-ma-sprijine-pentru-un-nou-
mandat-168365.html

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/alegeri-parlamentare-2016/ciolos-

spune-ca-nu-a-dat-acordul-pnl-si-usr-sa-i-foloseasca-imaginea-601039

S-a constatat că valorile numerice asociate scării de diferenţiere semantică influenţează

exactitatea gradului de comparaţie.
Se recomandă utilizarea în conjuncţie cu scara de diferenţiere semantică a
documentaţiei vizuale. Aceasta trebuie să fie selectată conform următoarelor criterii :
imagine reprezentativă ; cu rezoluţie înaltă ; fără elemente care distrag atenţia ; cu o
bună iluminare ambientală, a fundalului şi detaliilor.
Aprecierea raritaţii, unicității, calităţii, reprezentativităţii
Se recomandă aplicarea tehnicii Q-sort elaboate de Stevenson în anii 1930 în vederea
obţinerii percepţiilor şi judecaţilor de valoare de natură subiectivă. Aceasta utilizează
sortarea
stimulilor vizuali (imaginilor) utilizând categorii definite de cercetător. Se urmăreşte
găsirea
elementelor de similaritate sau disimilaritate şi clasificarea imaginilor în funcţie de un
sistem
conceput de cercetător.
Scopul urmărit este din nou enunţarea clară a clasificării pivind raritatea, calitatea şi
reprezentativitatea obiectelor/elementelor/fotografiei cu semnificaţie culturală.
Evaluarea estetică
Evaluarea estetică implica interacţiuni complexe între răspunsuri cognitive şi afective ,
multe dintre ele fiind de natură nelingvistică şi, în consecinţă, greu de cuantificat. Sunt
răspunsuri de mare complexitate şi diversitate datorată şi diferenţelor individuale şi
culturale.Se utilizează deasemenea scările de diferenţiere semantică şi stimulii vizuali.
Elementele scării de evaluare pot include : plăcut/neplăcut ; armonios/nearmonios ;
stimulator /plicticos ; etc...
Analiza variaţiilor indică ce elemente cu semnificaţie culturală sunt mai apreciate din
punct de vedere estetic.
Se impune o concluzie potrivit căreia apreciem că opera fotografică întrunește
elementele și cerințele mai sus menționate.
Evaluarea contextuală
Componentele patrimoniului cultural se situează într-un context mai larg, peisaj sau
amplasament. Analiza contextuala identifică factorii relevanţi cum ar fi : existenţa unui
grad de
protecţie patrimonială a zonei, vecinătăţile semnificative, etc.
Evaluarea sustenabilităţii
Legătura între sustenabilitate şi patrimoniul cultural poate fi evidenţiată sub două
aspecte:
- Patrimoniul cultural trebuie integrat într-un sistem care să sprijine obiectivele
dezvoltării durabile.
- Patrimoniul cultural poate contribui la dezvoltarea durabilă atunci când îi este utilizat
potenţialul economic, fără compromiterea valorilor inerente (în speță acest deziderat a
fost atins așa cum s-a demontrat prin multitudinea împrejurărilor în care opera
fotografică a fost folosită- expusă și valorificată).

Valorile economice - Caracteristicile fizice, legăturile economice, politice, sociale

Aceste valori se suprapun în bună parte cu valorile socio culturale, ceea ce le

deosebeşte fiind faptul că sunt apreciate cu instrumentele analizei economice.
Dacă în miezul determinării valorilor sociale stă consensul ce ce se leagă de
judecata colectivă, la baza evaluărilor economice se află întotdeauna, în
conformitate cu teoria economică neoclasică, publicul consumator. Aprecierea
valorii economice a obiectului de patrimoniu în speță se face prin prisma utilităţii
şi se exprimă de multe ori în termenii preţului de piaţă, consumat de către
formațiunea politică prin aducerea operei strict în scopul său urmărit cu costurile
de rigoare demonstrate public în documentele AEP. Calitatea de bun public a
patrimoniului (calitate ce reflectă mai degrabă decizii colective decât preferinţe
individuale) face însă imposibilă măsurarea valorii prin preţul pieţei. Se face astfel
o distincţie între valorile ce pot fi interpretate în termeni de preţ ( valorile
obiectelor şi clădirilor de patrimoniu aparţinând proprietarilor privaţi şi care pot fi
valorificate pe piaţă) şi între factorii care determină deciziile privind alocarea
resurselor economice. Metodele evaluării economice trebuie deci să acopere
divergenţa între valorile de piaţă/private şi valorile publice care nu sunt valori de
piaţă.
Estimarea prețului – tipul valorii estimate în acest raport este dat de către
valoarea culturală și valoarea de circulație a operei și face parte din categoria
Valori Speciale. Este o valoare care pornește de la datele Pieței de Artă
Națională/Internațională și se ia în calcul toate atributele specifice valorii culturale
aflate în consens cu un anume procent calculat la sumele cheltuite public de
formațiunea politică în scopul urmărit așa cum o dovedesc documentele și
evidențele oficiale și publice ale AEP.
Se vor anexa următoarele documente necesare studiului: Linkuri WWW
Dacian PNL.docs
Corform datelor oficiale ale Autorității Electorale Permanente am identificat
următoarele categorii de cheltuieli și fac obiectul analizei financiare:
1. Producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio,
televiziune și presa scrisă
2. Producția și difuzarea materialelor de propagandă online
3. Afișe electorale
4. Broșuri, pliante, flyere și alte materiale de promovare electorală tipărită.
5. Documente AEP.

În linii generale paleta instrumentelor de evaluare trebuie să corespundă diversităţii

valorilor identificate în obiectul (fotografia)/situl de patrimoniu, metodele de analiză
cantitativă complementandu-le pe cele de analiză calitativă. Experţii şi profesionişti ce
realizează evaluarea ar trebui să aibă deschidere către intelegerea şi aplicarea
metodologiilor din alte discipline.
Metodele de evaluare trebuie să dea posibilitatea exprimării profesioniştilor dar şi
comunităţii
implicate.( Mason 2002)
Tipologia valorilor şi instrumentelor de evaluare descrisă mai jos reproduce clasificarea
lui Randall Mason din articolul Assessing Values în Conservation Planning:
Methodological Issues and Choices ,publicată în Raportul de cercetare Assessing the
Values of Cultural Heritage, Editor Marta de la Torre, The Getty Conservation Institute,
Los Angeles, 2002

Partea a IV-a – Situația juridică

Bunurile expertizate se află în posesia artistului Curta Stefan Ioan

Adresa : Bucuresti, Strada 13 Septembrie, nr 95, bl. 85, scara A, ap. 32, Sector 5

Microidentificarea

Reprezintă procesul de evidențiere a caracteristicilor individuale a bunurilor evaluate.

S-a efectuat o inspecție amănunțită a bunurilor și starea tehnică.
Bunul Mobil supuse evaluării au următoarele caracteristici:
Data/ ora : 09.04.2016 – 10:47 AM

Dimensiune : 4896 x 3264 pixeli

Rezolutie : 300 dpi

Spatiu Culoare : sRGB

Profunzime culoare (bit depth) – 24 biti

Marime RAW : 23.6 MB

Marime Jpeg extras : 10.0 MB

Camera foto folosita : Canon EOS-1D Mark IV

Serie camera foto : 2231400806

Valoare ISO : ISO-1600

Valoare Diafragma : f/4

Timp Expunere : 1/400 sec.

Mod fotografiere : Manual

Distanta Focala : 200mm

Lentila folosita : EF 70-200 f/2.8L USM

Partea a V-a

Evaluarea Bunurilor culturale Mobile- opera fotografică

Instrumente de analiză a valorilor culturaleți a valorii comerciale de circulație -

Aplicarea abordărilor în evaluare.

Acestei diversităţi de valori i se asociază o suită de metode diferenţiate . Estimarea

adecvată a valorilor culturale necesita un instumentar complex ce cuprinde atât metode
de
analiză calitative cât şi cantitative. Acest instrumentar trebuie recalibrat de fiecare dată
în funcţie de obiectul analizei/evaluării.
Evoluţia contemporană a instrrumentelor de evaluare se referă cu prioritate la analiza
valorilor ce
depăşesc situl însuşi, integrând contextul mai larg al schimbărilor economice şi
culturale, dinamica societăţii civile, etc. Noul instrumentar îşi împrumută metodele din
abordările calitative metodologice ale ştiinţelor socio-umane şi ale altor discipline, în
vederea evaluării contextului social.
Randal Mason (Mason 2002) listează următoarele metodologii generale, împrumutate
din antropologie, arheologie,geografie, sociologie, urbanism,sau alte domenii hibride .
Voi analiza criteriile asa cum apar in Ghidul operational de implementare a Conventiei
patrimoniului mondial (Operational Guidelines for the Implementation of the World
Heritage Convention 13/01 July 2013).
Criteriile de includere trebuie vazute ca fiind in stransă corelație, aceasta corelație
reflecta legaturile evidente si in acelasi timp complexe intre valorile patrimoniului
(istorice,
artistice, sociologice, stiintifice, etnologice, antropologice).
- sa reprezinte o capodoperea a geniului creator uman;
- sa reprezinte un important schimb de valori umane, într-o perioda dată sau
intr-o arie culturală, în privițta evoluției arhitecturale sau tehnologiei, artelor
monumentale, urbanismului sau arhitecturii peisagere ;
- sa fie o marturie unică, sau cel putin exceptională a unei tradiții culturale sau a
unei civilizații vii sau dispărute
- sa fie un exemplu exceptional de ansamblu sau
peisager, ce ilustreaza un stadiu (stadii) semnificativ (e) in istoria umanitatii,
socială (politică);
 - să fie direct sau tangibil asociat cu evenimente sau traditii vii, cu idei sau cu
credinte,cu lucrări artistice (fotografice) și literare de valoare exceptională.
Este de reținut faptul că opera tocmai în asemenea împrejurări a fost
reprodusă, ceea ce justifică drepturi patrimoniale și morale artistului fotograf.
Remarcam ca toate aceste criterii sunt legate de semnificatia actuală a patrimoniului de
valuarea culturală și de circulație a acestuia : nu vechimea în sine ci raportul cu o
perioada social istorică și politică a momentului ; calitatea de exemplar exceptional
trebuie pusă în raport cu traditiile culturale și cu stadiile istoriei. . Asocierea cu
evolutia culturii si civilizatiei se reflecta in toate criteriile de mai sus.
Scopul urmărit este din nou enunţarea clară a clasificării pivind raritatea, unicitatea,
calitatea şi reprezentativitatea obiectelor/elementelor cu semnificaţie culturală –
fotografia - portret.
Evaluarea estetică
Evaluarea estetică implică interacţiuni complexe între răspunsuri cognitive şi afective ,
multe dintre ele fiind de natură nelingvistică şi, în consecinţă, greu de cuantificat. Sunt
răspunsuri de mare complexitate şi diversitate datorată şi diferenţelor individuale şi
culturale.Se utilizează deasemenea scările de diferenţiere semantică şi stimulii vizuali.
Elementele scării de evaluare pot include : plăcut/neplăcut ; armonios/nearmonios ;
stimulator /plicticos ; etc...
Analiza criteriilor de mai sus anunțate certifică printre altele și valoarea estetică a operei
fotografice pusă în discuție care completează tabloul general al necesității și utilității
operei fotografice prezente.

Evaluarea contextuală
Componentele patrimoniului cultural se situează într-un context mai larg, peisaj sau
amplasament.
Evaluarea contextuală are o natură obiectivă şi trebuie efectuată de grupuri de experţi
printre care experţi cu cunoştinţe în domeniul evaluării de mediu şi economiei.
Un rol decisiv avându-l momentul producerii fotografiei și în mod deosebit momentul
istoric al lansării acestuia în piață. Scopul urmărit fiind definitoriu asupra acestor
circumstanțe
Evaluarea sustenabilităţii
Patrimoniul cultural poate contribui la dezvoltarea durabilă atunci când îi este utilizat
potenţialul economic, fără compromiterea valorilor inerente. În același timp poate
constitui un exemplu pentru generația viitoare ca potențial sigur de dezvoltare culturală
și economică.

Fotografia ca gen – introducere

,,Fotografia este o reprezentare vizuală directă a unui subiect sau eveniment. Impresia
făcută fotografiei este mai directă şi conţinutul ei mai puţin supus neînţelegerii în raport
cu alte mijloace vizuale. Astăzi fotografia este considerată universală. Cu cât este mai
general mesajul unei fotografii, cu atât ea va fi mai folositoare. Fotografia este limbaj
pictural. Limbajul devine folositor dacă cineva are ceva de comunicat, ceva care merită
să fie spus. Limbajul pictural al fotografiei, mai puţin abstract şi, prin urmare, mai simplu
de înţeles decât cuvintele, merge de-a dreptul la inimă. “Citirea” unei imagini înseamnă
mai mult decât cuprinderea dintr-o sngură privire, imediat şi în mod global a întregii
cantităţi de informaţie oferită de imagine”.

Chipul și corpul uman sunt în centrul atenției artiștilor încă din antichitate. Un fotograf de
portret lucrează îndeaproape cu modelul fotografiei, se produce un raport uman direct
prin care acesta caută să surprindă o esență unică, un sentiment, o atitudine, un detaliu
distinctiv de personalitate.

Portretul fiind – prezentarea particularitatii, unicității persoanei, fotograful are sarcina

dificilă, de a descoperi și a scoate în evidență anumite trăsături caracteristice.
Caracteristica acestui gen fotografic portretul, este prezentarea “origi-nalitatii și
autenticitatii subiectului “, spre deosebire de reprezentările din alte genuri fotografice in
care acest aspect este mai discret.

Scopul portretului (în cazul prezent) este să ne transmită starea și detalii despre
personalitatea subiectului. Din acest motiv, portretul nu este un instantaneu, ci o
imagine compusă în care persoana are o postura statică. De asemenea, o astfel de
imagine înfățișează adeseori o persoană care privește direct la cel ce îi realizează
portretul, creând o legătură specială cu privitorul/spectatorul/votantul.

Portretul este rezultatul unui studiu asupra trăsăturilor individuale ale

personajului, dar și asupra mediului. În realizarea lui , lumina, compoziția și impresia
generală a mediului a jucat un rol deosebit de important.

Instrumente de analiză - fotografia -portret- contribuția artistului

Calitatea lucrării fotografice de portret, este determinată, în mare măsură, de mai mulți
factori:

- expresia feţei celui iluminat; - iluminarea; - corelaţia dintre cel fotografiat şi fundalul
unde se face fotografierea; - calităţile obiectivului foto şi poziţia aparatului fotografic; -
filmul fotografic şi procesul de developare. Expresia feţei depinde în mare măsură de
starea modelului în momentul respectiv şi este determinată de plan, unghiuri, lumină,
fundal, poziţia ochilor, a frunţii, a buzelor, a maxilarelor, a ridurilor.

Factorii deosebit de importanţi avuți în vedere la realizarea prezentei analize de

evaluare se cantonează asupra modului de lucru al autorului - artist al fotografiei –
portret care este : ”...capacitatea de a alege rapid şi operativ punctul de staţie din care
subiectul respectiv este pus în evidenţă mai complet şi mai expresiv; - modul de a
distribui corect diferitele elemente ale compoziţiei în cadru, precum şi de a arăta
interacţiunea lor; - utilizarea judicioasă a racursului şi a diferitelor forme de iluminare; -
obţinerea accentelor vizuale şi de intenţie necesare”.
Planul ne ajută să amplasăm subiectul în cadru şi reprezintă cantitatea de spaţiu pozitiv
sau negativ dintr-o imagine.

Prim – plan

Abordarea de acest tip de către artistul fotograf are ca efect direcționarea privirii spre
fizionomia personajului, forma feței, a buzelor şi a nasului, ochii, asupra ridurilor de
expresie, punând accentul atât pe emoții, cât şi pe poveștile trăite de-a lungul timpului.

Unghiuri

Fiecare unghi de abordare în parte are un impact diferit asupra privitorului şi a modului
în care acesta percepe subiectul şi scena fotografiată.

La nivelul privirii

Unghiul de la nivelul privirii plasează subiectul la egalitate cu privitorul, astfel încât nu s-

a influențat cu nimic statura personajului și nu are o perspectivă deformată.

Lumina și fundalul

Centru de interes este reprezentat de o personajul indicat, utilizează un fundal subtil,

și nu distrage atentia de la subiect. Intenția vizibilă a acestei fotografii-portret este de a
capta figura subiectului, astfel încât compoziția nu implică diminuarea importanței
acesteia. Alege un fundal care să fie constituit în principal din culori pale sau elemente
prea aglomerate.

Ochii

Ochii sunt importanți pentru portret, întrucât prin intermediul privirii s-au transmis și
emoțiile. Chiar și o schimbare subtilă a privirii va induce mai departe expunerea unor
sentimente și emoții diferite (transmiterea de mesaje).

Fotografia de portret înseamnă emoție.” Înseamnă interacțiune între fotograf și

model, comunicare și poveste”.

Pozitia aparatului de fotografiat si distantele focale utilizate.

Din cele prezentate pană în prezent, rezultă importanța relației dintre subiect și artistul-
fotograf și în baza acestei relații, se va stabili poziția axei de fotografiere față de subiect.
Aceasta este perpendiculara pe planul subiectului, ușor inclinată în jos dar și ușor
inclinată în sus - racourci.

Atitudinea modelului.
Revenind la relatia mediu -subiect- observator ( fotograf ), este important că artistul
surprinde relevant și expresiv atitudinea subiectului în cadru. În acest caz fata si privirea
subiectului are directii clar definite, expresii naturale , neforțate. Accentul s-a pus pe
atitu-dine, pe gestică și pe elementele de îmbracăminte- planuri sunt “de prezentare” ,
aceasta fiind distanța de prezentare a unei persoane.

Portretul pe “trei sferturi” a reprezentat pentru fotograf subiectul care în cazul de față
analizat are pentru moment atenția ațintită în altă parte. Artistul contribuind astfel la
adresabilitatea către publicul votant vizat de o anumită încărcătură și emoție a
personajului în sine -adresabilitatea vizuală este esențială și pentru o altă categorie de
privitori/vizitatori, ceea ce potențează odată în plus calitatea prospectivă a artistului.

Fotografiile de prezentare a persoanelor, în momentele solemne se identifică în “ portret

formal” . Personajul este prezentat în cursul activității lui cotidiene intr-un cadru familiar,
într-o imagine expesivă, care oferă artistului posibilitati largi de a evidentia
particularitatile. In acest caz, respectiva imagine va pute intra în diverse categorii
estetice – ”portret informal” “portret natural“ sau “portret instantaneu.”

Fundalul pentru portret

Pentru a da valoare operei fotografice artistul a ales să folosească un fundal neutru -

decorul (acesta din urma are rolul de a caracteriza mai bine personajul, sau de a stabili
o anumită atmosferă care justifica atitudinea subiectului). El nu reflectă lumina, nu
prezintă motive care distrag atentia de la subiect, este în afara câmpului de claritate, se
află la suficiență distanță în spatele subiectului, pentru ca pe el să nu se proiecteze
umbre ale subiectului, iar nuanta sau culoarea nu contrasteză.

Astfel decorul contribuie la caracterizarea subiectului și a relațiilor acestuia cu mediul în

care se găsește. A îndeplinit următoarele conditii : este în concordanță cu personajul și
activitatea acestuia, a încadrat bine personajul, stabilind dialog compozițional cu acesta,
a distanțat - pentru a nu primi umbrele proiectate de subiect și nu a încadrat în același
câmp de claritate cu subiect principal, ceea ce presupune din partea artistului
cunoaștere și mult talent.

Elemente de compoziție

Compoziția portretului, urmărește plasarea elementelor expresive în po-zitiile cele mai

stabile ale cadrului, pentru că prin explorarea imaginii privitorul să se oprească in final
asupra acestora sau individualizând personajul.

Cum arâtam mai sus, pentru a putea rezolva toate aceste probleme tehnice este nevoie
de multa experiență, de exercițiu și de o bună cunoaștere a caracterului și
comportamentului uman.

Astfel este nevoie de tot talentul și farmecul personal al fotografului artist pentru a
surpride modelul, a-i invinge reticența și neîncrederea și a obține cooperarea acestuia.
Posibilitatile tehnice, de care a dispus artistul pentru a influenta imaginea au fost
urmatoarele : - unghiul de fotografiere – distanța focală – compoziția - materialul
fotografic și prelucrarea acestuia - iluminarea - filtre, machiaj, etc. care sunt decisive și
țin de însăși valoarea și talentul artistului fotograf.

Deasemenea este necesar să precizez faptul că pentru a realiza deplin veridicitatea

celor mai sus demonstrate pe lângă examinarea și evaluarea artistică a operei am purtat
o discuție cu artistul Curta Ștefan cu privire la momentul realizării fotografiei portret pe
care am să o reproduc în ceea ce urmează:

” In decorul unei locatii de protocol, retrase si ascunse de ochii publici, intr-o sambata
dimineata, are loc o sedinta informala de guvern . Ambientul este unul degajat, special
ales pentru a se discuta intr-o maniera relaxata principalele probleme de pe primele
pagini ale cotidienelor, probleme ce devin acute pentru o tara care parea din ce in ce
mai instabila la vremea respectiva. Un guvern tehnocrat venit la conducere in urma
demisiei fostului guvern, pe un fond de tragedie, lacrimi si coroane funerare . Premierul
Dacian Ciolos convoaca o sedinta de guvern de weekend, volumul de munca fiind
enorm . Discretia mea ca fotograf era imperioasa, atitudinea protocolara, modelul meu
din acea zi trebuia surprins fara a fi deranjat de zgomotul shutterului camerei mele .
Atitudinea acestuia, profesionista, un om care cere informatii si explicatii fiecarui ministru
din cabinetul sau, pe problemele specifice fiecarui minister . De la o distanta de
aproximativ 7-8 metri, folosind modul silentios al camerei mele, declansez incercand sa
surprind gestica explicativa a acestuia si o dinamica ai fizionomiei lui, menita sa exprime
dialogul . Intr-un setup natural, fara a folosi surse artificiale de lumina, de nici un fel,
Lumina diminetii patrunde prin geamurile din spatele acestuia, geamuri din podea pana
in tavan, difuzata de perdele albe opace , o lumina blanda, neutra ,un contre-jour, care
umple spatiul fara a lasa umbre dure, fara a distrage atentia de pe activitatea modelului
in cauza . In fata unei mape cu documente si ciorne, acesta isi noteaza fiecare
informatie necesara activitatii sale si dezbate fiecare aspect cu calm, cu profesionalism .
Fiind la distanta, lentila folosita in capturare imi permite să surprind si sa inghet
momentul, fara a ma face simtit in poza, ca fotograf. Sunt un observator ascuns, discret
si silentios”.

Multe dintre genurile foto se întrepătrund sau sunt foarte apropiate, iar atunci poate fi
dificil de diferențiat sau de înțeles unde se face trecerea dintr-un gen într-altul.

Partea a VI-a - Certificate

Certificat de Expertiză

Subsemnatul Burhan Marius Ovidiu, Doctor Arte vizuale, Expert în

domeniul/domeniile Bunuri cu Semnificație Artistică: Artă Modernă Românească
( nr. 935), acreditat de Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Certificat de Expertiză pentru bunuri cultural mobile

1. Date privind bunul expertizat

1.1. Tipul bunului: artă plastică- fotografie

Autorul: Curta Stefan Ioan

Titlul Lucrării: Fotografie - portret

1.1. Datare: 09.04.2016 – 10:47 AM

1.2. Tehnică: fotografie
1.3. Dimensiune: 4896 x 3264 pixeli

1.4. Semnătură:
1.5. Inscripții:
1.6. Mențiuni particulare:

Descriere:
 1. Date privind propietarul lucrării: Curta Stefan Ioan
2. Mențiuni speciale: Nu există
3. Rezultatul Expertizei
3.1. Privind auntentificarea lucrării: Da
3.2. Privind circulația piesei: Da
3.3. Privind clasarea în patrimoniul cultural național ( puntaj valoric acordat cf.
Normelor aprobate prin O.M.C.C. nr 2053/2002, în aplicarea Legii nr.
182/2000, modificată prin O.U.G. nr 162/2003
3.4. Potrivit criteriilor generale de clasare

Vechim Frecvență Stare de Total Concluzii

e (max conservare (max 300p) Bun Bun
(max 100p) (max 100p) nesuscepti succeptibil
100p) bil de de clasare:
clasare: min
max 150 p. 150p.

5 100 5 110 Da Nu

Concluzii:

În urma evaluării am constatat faptul că lucrarea este originală cu un grad înalt de

expresivitate. Artistul fotograf porneşte de la legile efectului real de iluminare şi are în
vedere una din sursele reale, atunci desenul de lumini al imaginii devine expresiv şi finit,
iar fotografia, în ansamblu, capătă veridicitatea naturală necesară.

Fotografia se constituie într-o dovadă evidentă şi incontestabilă ale faptului că

evenimentele s-au petrecut în realitate. Imaginea fotografică comunică, are conţinuturi,
este informativă, educativă, interesantă, amuzantă și mobilizatoare.

Se poate afirma faptul că o fotografie de conţinut este unul dintre cele mai puternice
instrumente pentru a trezi reacţia publică”. ANDREAS FEIMINGER – Fotograful creator,
Editura Meridiane, Bucureşti 1967

Astfel o fotografie de conţinut este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a
trezi reacţia politică, publică și socială.
Pentru a prezenta personajul cât mai natural, a parcurs mai multe etape specifice : a
identificat modul caracteristic de exprimare al modelului pentru un anumit sentiment, sau
o anumita atitudine, a comunicat cu modelul pentru a obține armonizarea respectivei
expresii sau atitudini cu fizionomia sa, a ales iluminarea corectă a formelor obținute,
poziția aparatului de fotografiat față de model, astfel încât să poată prezenta cât mai
convingator expresia dorită - să aleagă momentul pentru declanșare, când aceasta
armonie este totală.

Curta Ioan Ștefan a realizat o operă fotografică cu evidende valori artistice și culturale
certe, care-i conferă lucrării și o reală valoare comercială de circulație.

Expert prof. dr. Marius Burhan București 05.08. 2019