MITURITE CELUI DE-AL DOTLEA

RAZBOI MONDIAL

Sub coordonarea lui tean Lopez

gi a lui OlMer Wieviorka

tfr
-
 Cuprins

lntroducere .........9

1. Britanicii 1l sus(ineau ln unanimitate pe Churchill inainte

gi in timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial
de Frangois KERSAUDY .....................11

2. infringerea din 1940 erainevitabili

de Maurice VAiSSE .............:....... ........29

3. Submarinele U-boot puteau siL intoarci soarta rizboiului

de Frangois-Emmanuel BREZET ...........................41

4. Hitler a devansat un atac al lui Stalin

de |ean LOPEZ gi Lasha OTKHMEZURI..,.......... .....................49

5. Pearl Harbor, o victorie japonezd.

de Pierre GRUMBERG................. ......72

6. Rommel era un bun comandant de rilzboi

de Vincent ARBARETIER................ .......................81

7. Ceferigtii, vdrfde lance ai Rezistenfei franceze gi actori

esen[iali ai Eliberirii
de S6bastien ALBERTELLL.............. .................::..9t
8. Economia sovietici nu putea sdtivalizeze cu potenfialul
industrial al Reich-ului
de Olivier WIEVIORKA ....................99

9. Montgomery, un general supraestimat

de Daniel Feldmann gi C6dric Mas............. ....'..'.113

10. Wffin-SS, soldafi de eliti

de |ean-Luc LELEU ..-...123

11. Al Doilea Rizboi Mondial, o chestiune de birbafi

de Fabrice VIRGILI..... "....................139

12. Armata italianl era nepregititi

de Hubert HEYRIES ...'156

13. Pacificul, un teatru secundar de rizboi

de Benoist BIHAN .......173

14. Debarcarea din Provence, o operafiune inutili

de claire MIor""""' ""186

15. Soldatul american nu gtie si lupte

de Nicolas AUBIN """"198

16. Corpul expedilionar francezin Italia: un sacrificiu inutil

de |ean LE GAC ..-.-.......2L4

17. Bombardamentele aeriene au infrint Germania

de Patrick FACON...... -..-....-.-............225

18. Soldatii Kamikaze au murit degeaba

de Pierre-Frangois SOLIYRI..... ........240

19. Franfa a contribuit la victoria Alia[ilor

de ]ean-Frangois MURACCIOLE..... --......-..........248
20. Armele miraculoase ale nemfilor ar fi putut si schimbe totul
de Pierre GRUMBERG .................-..-267

21. Germania a pierdut rizboiul din cauza lui Hitler

de Benoit BIHAN .........283

22.laponiaa capitulat din cauza Hiroshimei

de Bruno BIROLLI.... .............-..........297

23. Ialta sau impirlirea lumii intre cele trei Mari Puteri
de Georges-Henri SOUTOU,
membru al lnstitut de France.... .......313

Note biografice ale autorilor ............... ......-....-.-...-..--..329

 lntroducere

Daci al Doilea Rizboi Mondial devine din ce in ce mai cunos-

cut, grafie cercetirilor sirguincioase ale istoricilor, nenumirate mi-
ruri rimdn greu de descifrat. CAte spirite cultivate nu continul si
creadi ci infringerea Franfei in sumbrele zile din 1940 era scrisl in
stele, ci Pearl Harbor a insemnat o victorie coplegitoare a Imperiului
faponez asupra Statelor Unite, ci Rommel era un fin strateg, ci sol-
da;ii americani nu gtiau si lupte, ci Hitler nu a f[cut decAt si devan-
i€ze un atac al lui Stalin? Aceste cAteva exemple - 9i lista e departe
Je a fi exhaustivi - compun un dicfionar al ideilor moqtenite care
ilnt totugi negate de cele mai recente studii istoriografice.
Persistenfa acestor idei convenfionale, chiar daci nu sunt co-
dificultate: in ciuda talentului lot istoricii nu au
=cte, reflecti o
:eqit inci s[ impirtiqeasci roadele muncii lor marelui public. De
es€menea, aceastl realitate confirmd ci ravagiile propagandei din
;eI de-al Doilea Rizboi Mondial gi-au exercitat efectele multi
nreme dupi momentul infringerii for[elor reunite ale Axei. Fiindci
naginea ,Vulpii degertului" luptAnd cu onoare gi povestea unei
*onomii naziste care imbina puterea gi eficacitatea sunt chestiuni
:rcvenite direct din laboratoarele doctorului in Filosofie Paul
;-:reph Goebbels, devotatul ministru al Propagandei Fiihrerului,
:are s-a dedicat, pe tot parcursul anilor intunecafi, laudelor atit
-ntru meritele mareqalului Rommel, cit gi pentru talentele arhi-
:*stului Albert Speer. Dupi aceea, marii lideri civili qi militari ai
IO JEAN LOPEZ & OLIVIER WIEVIORKA

Reich-ului, precum conducitorii |aponiei, au evitat si risipeasci

indoielile gi au preferat si prezinte rizboiul la care luaseri parte in
cele mai binevoitoare culori, in loc si il descrie respectind canoa-
nele luciditilii gi ale veridicitifii. Astfel, niciunul dintre coman-
danfii Wehrmacht-ului (Armata Germaniei Naziste - n.red.) nu a
recunoscut participarea trupelor lui la exterminarea evreilor din
Europa, pundnd mai degrabi crima pe umerii soldafilor politici ai
Fi.ihrerului din Schutzstaffel sau ,,Egalonul de protecfie", prescurtat
SS, organizatia paramilitari fascisti reprezentAn d baza partidului
nazist. Prin urmare, drumul spre adevir a fost presirat cu destule
capcane, ceea ce explici de ce uneori a fost atit de dificil si fie scos
Ia lumini.
Volumul de fafi igi propune s[ restabileasci anumite fapte, re-
venind, de-a lungul a douizeci gi trei de capitole, asupra marilor
mituri care, degi uneori considerate adeviruri sfinte, sunt cu atit
mai gregite. Firi a viza exhaustivitatea, lucrarea de fafl speri sd
contribuie in a le oferi cititorilor roadele celor mai recente cerce-
tiri. Punem pariu ci rezultatele - adesea neagteptate - ii vor pasiona
qi, poate, ii vor surprinde. Aceasta este, cel pufin, dubla dorinti pe
care o exprimim.

leanLopez gi Olivier Wieviorka

 1. Britanicii il suslineou in unonimitote
pe Churchill inainte 5i in timpul celui
de-ol Doilea Rozboi Mondial

de Franqois KERSAUDY

Mai multi factori au contribuit la aparifia 9i perpetuarea acestui

mit; pe de-o parte, migcirile gi guvernele exilate la Londra, in tim-
pul rizboiului, adesea divizate qi izolate, nu aveau cum si nu fie
infuentate de fafada unanimitifii pe care o afi.gau gazdele lor brita-
nice; pe de parte, Memoriile de rdzboi ale lui Churchill insuqi,
alti
enulind dezacordurile gi disensiunile din interiorul ;i din afara gu-
yernului siu, au intirit aceasti impresie, consolidati cu atit mai
mult de trecerea timpului; in cele din urmi, gra{ie incheierii victo-
rb6s€ a rizboiului, cei care criticaseri desfrgurarea lui s-au ablinut,
in general, si se laude dupi aceea.
lnainte de toate, este necesar si stabilim cine era vizat gi in ce
Frioada. Deoarece atunci cind vorbim despre ,,britanici", ne gin-
dim imediat la opinia publici, dar aceasta include presa,
hrlamentul, partidele, Guvernul, Ministerul de Rizboi Ei qefii de
{at }fuj61- gi si nu uitim de monarhul insugi. Faptul ci Winston
Cburchill a contat pe sprijinul constant gi ferm al tuturor acestor
uori" de la inceputul gi pini la finele celui de-al Doilea Rizboi
Ilondial, pare mult prea frumos ca si' fie adevirat...
 t2 LopBz & oLIVIER WIEVIORKA
,,,,rtu*
Oaia neagra o establishment-ului
intre sfdrgitul anului 1936 qi inceputul lui 1939, Winston
Churchill era, frri indoiali, politicianul cel mai nepopular din
Marea Britanie - gi, mai presus de orice, in interiorul propriului
partid: din clipa in care a pirisit Shadow Cabinet (Cabinetul sau
guvernul din umbri - n.red.), la inceputul anului 1931, dupi o di-
vergenfi radicali pe tema Indiei, el a devenit ,,deputat conservator
de opozi{ie". insi cu partidul lui, dar si cu toate celelalte partide, a
fost in dezacord gi pe tema dezarmi.rii, gi pe cea a politicii de api-
rare lacunare a Guvernului, a pacifismului prim-ministrului Stanley
Baldwin, apoi a politicii de impiciuire a succesorului siu, Neville
Chamberlain. in convingeri, dar gi in Parlament, interven{iile lui in
favoarea inarmirii, sprijinul acordat regelui Eduard al VIII-lea gi
opozifia fermi fap de Acordurile de la Mtinchen l-au izolat drama-
tic, din perspectivi politicl, astfel inc6t, la sfirgitul anului 193g, se
baza doar pe doisprezece aliafi in Camera Comunelor - dintre care
aproape to{i, de exemplu Anthony Eden gi Alfred Duff Cooper, se
aritau chiar foarte discrefi in sprijinul lor...
De asemenea, faptul ci politica lui Neville Chamberlain dupi
Mi.inchen s-a bucurat de aprobarea Guvernului, a partidelor, apre-
sei aproape in unanimitate gi a unei majoritifi puternice la nivelul
opiniei publice britanicel explici, in mare parte, ostracizarea sena-
torului Churchill. Chiar gi in circumscripfia lui din Epping, s-a for-
mat un puternic curent de lobbypentru a protesta fap de atitudinea
Iui de opozi{ie in legiturl cu Acordurile de la Miinchen2. Iar faptul
ci regele George al Vllea insugi a finut si-gi exprime susfinerea
faln de politica lui Neville Chamberlain nu a fhcut decit si accen-
tueze sentimentul de izolare al lui Churchill - totugi frri si modi-
fice opozifia lui necondifionati cu privire la iluziile politicii de
impiciuire si la incoerenfele reinarmirii.
Intrarea nem{ilor in Praga, urmati de primele cerinfe formulate
impotriva Poloniei, a inceput si deschidi larg ochii parlamentului,
 Miturile celui de-al Doilea Rlzboi Mondial 13

ai presei, ai intelectualilor gi ai mediului de afaceri - care au con-

$tientizat brusc ci rizboiul era inevitabil, ci Anglia nu era pregi-
tite $i ce Winston Churchill repeta acest lucru, in toate modurile
posibile, deja de gase ani; cum aveau, cu siguranfi, si fie nevoifi si
infrunte o dictaturi suprainarmati, se puteau lipsi de un rizboinic
cu experienfi cum era Churchill?
Unii credeau ci nu, iar discursurile lui in Camera Comunelor
au gisit urechi mai receptive, in vreme ce marile ziare nalionale
au inceput si ceari revenirea lui la guvernare: in aprilie, Daily
Telegraph, Evening Advertiser gi, respectiv, Sunday Pictorial; in mai,
\ews Chronicle3 qi Time and Tide; in i:ulie, Yorkshire Post, Observer,
Sunday Graphic, Daily Mail, Evening Standard gi chiar Manchester
Guardian, care-i cereau prim-ministrului Chamberlain si ,,favo-
::zeze patriotismul in locul nemullumirilor personale"4.
De fapt, nu era vorba chiar de nemullumiri personale - degi ele
a:undau in sdnul establishment-ului conservator. Adevirul este ci
\er-ilie Chamberlain se temea ca senatorul de Epping si nu ajungi
ii.-i domine rapid Guvernul gi, mai ales, considera, la fel ca minig-
=J lui, Simon, Hoare ;i Halifax, ci venirea lui Churchill ar fi fost
;: nesaj de rizboi adresat Berlinului. Or, in ciuda norilor ame-
::::tatori care se strAngeau deasupra Europei, Chamberlain ciuta
'-:a pacea cu orice prel - exceptind pierderea funcliei sale. Iati
-,::ir-ul pentru care emisarii lui gi-au sporit, de-a lungul verii, ges-
:":le conciliante fate de Fiihrer, in paralel fbcAnd discret presiuni
rlsis:a polonezilor pentru negocieri cu Berlinuls. Dar concluzia
ia::ului germano-sovietic Ribbentrop-Molotov din 23 august qi
r';azia Poloniei la 1 septembrie 1939 au pus capit brutal iluziilor
:r;:ale: confruntat cu perspectiva unei fronde in sdnul Guvernului
t i najorititii parlamentare, Chamberlain nu a avut alti op{iune
re:!: declararea rizboiului. $i pentru toati lumea, pdni gi pentru
::* =ai implacabili adversari ai lui Churchill, era de neconceput
mi:-:rtarea unui conflict important in lipsa singurului politician
;:: :unostea rizboiul, nu se temea de el qi gtia si-l poarte. Atunci
 14 LOPEZ & OLMER WIEVTORKA
'EAN
cdnd a inceput al Doilea Rizboi Mondial, Winston Churchill a fost
numit in func(ia pe care o ocupase cu un sfert de veac inainte:
Prim-Lord al Amiralitilii.
Pentru Churchill, nu exista rizboi superficial navele lui urmi-
reau frri mill Kriegsmarine (marina germani de rizboi - n.red.), au
suferit pierderi semnificative, insi au ob$nut o victorie ri.sunitoare
impotriva crucigitorului ,,de buzunar" Amfual Graf Spee in Bitilia
de la Rio de la Plata (Fluviul de argint, in spanioli - n.tr.); activismul
lui gi discursurile somptuoase din Parlament gi de la BBC au produs
un efect extraordinar asupra moralului simplilor cetl{eni, al solda-
tilor, al deputafilor gi chiar minigtrilor; intervenfiile lui constante in
treburile tuturor colegilor, precum qi nenumiratele planuri de
ofensivi pe care le-a propus prim-ministrului au avut, sigur, efectul
revigoririi unui guvern prea pufin rizboinic, dar, nu mai pufin, au
speriat un prim-ministru care voia si evite ,,provocarea Germaniei",
sperind confuz ca rizboiul si se incheie fhri a fi realmente nevoit
si-l poarte... Cum qi cei mai mu\i miniqtri erau exasperafi de
intervenliile destul de haotice ale Prim-Lordului in domeniile lor
de competenfl6, trebuie si recunoagtem ci Winston Churchill era
pufin popular in sinul Guvernului. Cu siguranfi, era mult mai
popular in rindul englezilor, insi, in decembrie 1939, un sondaj
arita ci 63,780/o dintre britanici susfineau politica de expectativi a
lui Neville Chamberlain gi cd prim-ministrul era preferat in fruntea
Guvernului de 51,690/o dintre ei, comparativ cu un procent de doar
30,27o/o in favoarea lui Churchill (iar 18%o nu aveau nicio pdrere)7.

Prim-ministru in lipso
Declansarea operaliunilor militare active pe continentva schimba
situafia: la inceputul lunii aprilie, dupi ce Wehrmacht-ul a cucerit
Norvegia printr-o operafiune fulger, corpul de expedilie britanic,
slab pregitit, a incercat si-i goneasci pe nemfi, a eguat la Narvik qi
 Miturile celui de-al Doilea Rizboi Mondial 15

r suferit o infrAngere teribili la Trodheim. S-au evidenfiat astfel

ilrategia goviitoare a liderilor britanici gi lipsurile soldalilor lor,
narci.nd debutul panicii in rindul populaliei gi al reprezentan-
:rlor poporului. Cu tofii vedeau apropiindu-se de insulele britanice
-rpectrul hidos al infrdngerii, ceea ce explica sc[derea vertiginoasd
:e popularitate a lui Neville Chamberlain8 gi retorica inflicirati a
iezbaterilor din Camera Comunelor in 7 gi 8 mai 1940 - la finele
;arora, prim-ministrul va demisiona9. Lordul Halifax era consi-
jerat cel mai acceptabil succesor in opinia tuturor partidelor, dar
iresta a refuzat, iar funcfia i-a revenit lui Winston Churchill - in
-:psa, intr-o anumiti misuri, fiindci nu a fost prezent.
Accesul la puterea supremi a deputatului gi Prim-Lordului
-hurchill nu a produs un entuziasm delirant in establishment-ul
i rlitic gi administrativ britanic - dupi cum va mirturisi unul din-
:e secretarii lui Chamberlain, |ohn Colville: ,,La nr. 10 [Downing
ireet], am sperat at6ta ca regele si fac[ apel la lordul Halifax; insi
*hurchill fusese ales gi am privit cu oarecare reticenfi venirea insig-
::ran$lor Bracken, Lindemann gi Desmond Mortonl0. [...] lara
u'-lxsese pe mAinile unui aventurier, desigur, genial, gi un orator
:.:oringitor, dar un om ai cirui prieteni gi partizani nu erau nigte
]t:soane cirora s[ le incredinfim frAiele afacerilor de stat in ceasul
l:et mari primejdii. Rareori, venirea la putere a unui prim-minis-
:'- a stirnit atdtea indoieli in cadrul establishment-ului gi atdtea
;e',ingeri ci indoielile urmau s[ fie justificatell".
-\emeni multora dintre colegii lui, |ohn Colville iqi va recu-
ffii-ste repede greqeala: dupi ce a format un guvern de coalilie in
arr3 era deopotrivi lider gi ministru al Apiririi, Churchill gi-a pro-
pL;s transforme fara intr-o fortireafi; energia sa era inepuizabild,
"a
.ms*;rsurile lui au mobilizat fara, din Westminster qi Whitehall
!?ni in cel mai mic cimin din insulele britanice; inspirafiile, in-
{c=::.urile, instruc}iunile lui au fost transmise constant secretarilor,
nr:**ilor, funclionarilor, diplomalilor gi gefilor Statului Major. Chiar
 16 IEAN LOPEZ & OLTVIER WTEVTORKA
qi atuncitind armatele franceze qi britanice erau invinse crunt pe
vechiul continen! la sfArgitul lunii aprilie 1940, Churchill se pre-
zenta drept garant al luptei disperate impotriva nazismului, indi-
ferent de qansele de succes. Totugi, in guvernul lui existau cdteva
personalitili marcante, precum Chamberlain qi Halifax, care se de-
clarau mai mult sau mai pufin discret in favoarea negocierilor in-
directe cu Hitler. insr, in cadrul reuniunilor Cabinetului de rizboi,
intre 26 gi 28 mai, au fost redugi la ticere de abilitatea, elocvenfa si
puterea de convingere ale prim-ministruluil2.
Pini la mijlocul lunii iunie 1940, succesul evacuirii for[elor
Aliate de la Dunkerque, peripefiile luptei din Franfa, cooperarea
sincerS. gi loiali a minigtrilor laburiqtil3 gi impactul considerabil al
discursului lui Churchill la BBC, dar gi in parlament, au determinat
reducerea Ia ticere a oricirei opozilii flliqe la adresa politicii lui.
Cu toate acestea, nu se int6mpla la fel gi cu opoziliile secrete,
dupi cum consemna ambasadorul Suediei, Bjorn prytz, in seara
de 17 iunie, intr-o telegrami trimisi ministrului de Externe,
Gtinther: ,,in cadrul unei intrevederi de astizi cu [subsecretarul de
stat] Butler, acesta mi-a confirmat ci [...] atitudinea oficiali a
Marii Britanii ar fi pentru moment ca rizboiul si continue, insi
m-a asigurat ci totul va fi luat in calcul in vederea incheierii unui
acord de pace, in cazul in care s-ar ivi anumite posibilitili de a
obline condilii rezonabile. Stop. Nu vor permite niciunuia care ar
dori si ia misuri extreme, indiferent de consecinle, si se inter-
punila. Stop. [...] in cadrul intrevederii, Butler a fost convocat de
Halifax, care m-a asigurat ci ra{iunea, gi nu bravada, va dicta po-
litica Guvernului britani.rs. [...] A adiugat ci lucrul acesta nu
trebuie interpretat drept o ciutare a p6cii cu orice pre(. [...] Din
intilnirile mele cu alli lideri ai parlamentarilor, pare si reiasi ci se
agteapti ca perspective de negociere si se intrezireasci intr-un vii-
tor apropiat. Stop. Eventual dupi 28 iunie. Stop. Halifax ar putea
si-i succeadi lui Churchill"16.
 Miturile celui de-al Doilea Rizboi Mondial 17

Opozifie in ambuscada
Desigur, acest lucru nu se va intimpla, iar Halifax va fi nevoit
;i se recompenseze respingAnd personal propunerile de pace ale
iui Hitler in22 iulie. in plus, faptele de arme din Blt[lia Angliei,
;urajul pilolilor aliafi, discursurile somptuoase ale lui Churchill gi
r:rzitele lui dese in zonele cu populalie sinistrati ii vor propulsa
popularitatea la niveluri amefitoarel7. Totugi, chiar 9i dupi egecul
ot-ensivei aeriene nemfeEti gi primele semne ale renunfirii la planu-
nle de debarcare ale dugmanilor, nu dispiruserl indiciile unei opo-
nlri surde la adresa lui Churchill in sAnul establishment-ului; astfel,
jsstul lider liberal, Lloyd George, declara in toamni: ,,Voi agtepta
-*-derea lui Churchill" 9i, intr-o scrisoare adresat[ ducelui de
Sedtbrd, preconiza: ,,Negocieri de pace cu Germania dupl betelia
'tnglisil8". Churchill qtia din experienfi ci lumea politici era ne-
Iutoasi gi ci mulli al1ii, pe lange Lloyd George, agteptau primele
;irrastre militare pentru a-l destabiliza qi a-l obliga si demisioneze.
Este adevirat cl presa avea o mare contribulie gi, dupi eqecul
e ia Dakar, din septembriel9, ea a atacat vehement Guvernul: de
crmplu Daily Mirror, caredenunla o ,,gregeal[ grosieri de calcul".
hr in articol se comenta de asemenea: ,,Odati cu Dakar, am atins,
ta ;iguranfi, adAncimile imbecilitetii2o". Dar Churchill, congtient
,fu mrluenta presei asuPra unei opinii publice care definea un mini-
6rm'rn x[sslut de informafii fiabile, qi-a atacat imediat detractorii,
a[r,-i.rarr6 in Camera Comunelor, in 8 octombrie: ,,Critica este ade-
s rrili atunci cind este constructivi, riguroasd qi bine informati.
hi ronul relevat de unele organe de presi - din fericire nu foarte
'ffiiffoase - cAnd evoci episodul din Dakar gi alte chestiuni mult
m rraye este atAt de agresiv gi de veninos, ci ar fi aproape inde-
,m si daci s-ar adresa duqmanului2l".
lfii ttlul de a linigti, pentru o weme, inflicirarea adversarilor -
* eles cn, dupl moartea lui Chamberlain in noiembrie, Churchill
 18 JEAN LOPEZ & OLIVIER WIEVIORKA

i-a succedat la funcfia de qefal Partidului Conservator22- insi bd-

nuia ci prezenla sa in funcfia de prim-ministru depindea de succe-
sul armatei britanice in teatrele de rdzboi. Or, in primele luni ale
anului 1941, victoriile au fost rare gi infrdngerile numeroase - mai
ales in Libia, Grecia gi Creta, unde soldalii Maiestifii Sale, pu]in
instruifi gi slab echipa(i, s-au vizut constrdnsi la retrageri gi eva-
a
cudri umilitoare. Intre mai gi iunie 1941, in Marea Britanie, mulli se
plAngeau in legiturl cu desfbgurarea operafiunilor,lucru exprimat
Nv
tdrd ocoliguri in pres6, in cluburi gi in gedinlele furtunoase din
Cameri. ,,La wemea aceea, igi va aminti generalul Sir |ohn Kennedy,
criticile impotriva lui Churchill erau acerbe gi generale. Se suslinea
ci ceva nu funcfiona in mecanismul de comandi militari de ritzboi.
[...] Se yorbea despre improvizafie si oportunism. Se spunea ce, [...]
de la bun inceput, opiniile militarilor fuseseri pirtinitoare gi in-
fluenfate de elocvenfa redutabili a unui prim-ministru care era in
acelagi timp avocat, martor, procuror gi judecitor. Era criticat gi
pentru obiceiul siu de a trimite comandanfilor in func]ie instruc-
fiuni personale, fbri si se fi consultat inainte cu experfii, dar qi de
a-i obosi periculos de tare pe qefii Statului Majoyz3". De asemenea,
deputatul Henry,,Chips" Channon, un palavragiu formidabil, scria
in jurnalul lui: ,,Criticile la adresa lui Churchill se multiplic[ din
toate plrfile. Popularitatea lui este in cidere liberi gi mulli dintre
dugmanii sii, redusi mult timp la ticere, au reinceput si vorbeascI.
A fost afectat serios de cazul din Creta24".

Puterea cuvAntului
Victoria are nenumira[i ta]i, dar infringerea este orfan[... in
Marea Britanie, totul depindea de Cameri; daci ea punea Guvernul
in minoritate, Churchill era nevoit si demisioneze. insi discursul
pe care l-a susfinut in fala deputa{ilor, in 10 iunie 1940, semdna cu
un adevirat tur de for{i: ,,Pentru a putea emite o judecatd ra{ionali