SCOALA POSTLICEALA SANITARA

DISCIPLINA: SOCIOLOGIE SI ANTROPOLOGIE

REFERAT
POLITICI SOCIALE DE SANATATE

PROFESOR:
ELEV:
 POLITICI SOCIALE DE SANATATE

Politicilesociale sunt politicicomunitarece au ca

principalasarcinarelansareastrategiilorsocialesiimbunatatireanivelului de trai a
populatieidintr-o comunitate.
Asigurarilesociale de sanatate sunt obligatorii,
eleprotejeazapractictoatapopulatiatariisianumeatâtsalariatii, câtsipensionarii,
somerii, darsipersoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sa
îsiasiguresanatateapotrivitprevederilorlegii nr. 145/1997. Datorita faptului ca
asigurarile sociale de sanatate functioneaza în regim obligatoriu, consecinta
imediata este aceea ca plata contributiei de asigurari sociale desanatate este
obligatorie, atât pentru persoanele fizice, cât si pentru cele juridice, în
cuantumurile si la termenele prevazute.În afara asigurarilor sociale de sanatate
care functioneaza în regim obligatoriu, pot functiona si alte forme de asigurari
de sanatate care acopera riscuri individuale, în diferite situatii speciale. De
asemenea, se pot organiza si societati private de asigurari de sanatate. Aceste
asigurari nu sunt obligatorii. Este de mentionat ca reformasistemuluisanitar din
taranoastracuprindemajoritateacomponenteloracestuia, iarasigurarilesociale de
sanatateobligatorii, adecvateeconomiei de piatasipracticilor din
UniuneaEuropeana, joaca un roldeosebit.

Principiileasigurarilorsociale de sanatate
Acestea sunt idei de maxima generalitate, care
exprimaceeaceesteesentialsihotarâtorînsistemulasigurarilorsociale de sanatate.
Caracteristicaasigurarilorsociale de sanatateeste ca principiileacestora sunt
formulate direct înarticolele din legea nr. 145/1997. Astfel, potrivitarticolului 1
alin. 2, asigurarilesociale de sanatatefunctioneaza pe
principiulsolidaritatiisisubsidiaritatiiîncolectareasiutilizareafondurilor.Potrivitpri
ncipiuluisolidaritatiisociale, toticetatenii, indiferent de veniturile de care dispun
au dreptul la o protectieadecvata. Potrivitprincipiuluisolidaritatiisociale,
toticetatenii, indiferent de veniturile de care dispun au dreptul la o
protectieadecvata.
Principiul solidaritatii în baza caruia functioneaza asigurarile sociale de sanatate
din tara noastra îsi are sorgintea în sistemul larg raspândit în lume si anume în
asigurarile sociale prin transferuri în flux, numite si redistributive. Acestea s-au
organizat prin analogie cu sistemul general de impozite: platesti pe masura ce
câstigi (pay as you earn -PAYE). Asigurarile redistributive se bazeaza pe
solidaritatea între generatii, dar si între persoanele din cadrul aceleiasi generatii.
În mod concret, generatia activa sustine prin contributii prestatiile beneficiarilor
actuali, urmând ca si ea, la rândul ei, sa fie sustinuta de generatia activa viitoare
(ce îi succede). Aceasta modalitate de organizare a asigurarilor sociale prezinta
avantajul ca este deosebit de flexibila, se adapteaza usor la nevoile care apar.
Principalul dezavantaj al acestui sistem apare în cazul dezechilibrelor dintre
generatii, când un numar mai restrâns de activi trebuie sa sustina un numar
sporit de populatie inactiva. De asemenea, articolul l alin. 2 din legea nr.
145/1997 consacra un alt principiu si anume principiul alegerii libere de catre
asigurati a medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate. În
conformitate cu prevederile art. 15 din lege, asiguratii au dreptul sa-si aleaga
medicul de familie care sa le acorde serviciile medicale primare.
Princonsacrareaacestuiprincipiu, se doreste sa se realizezeîmbunatatiri concrete
încalitateaîngrijirilormedicale, activitatececonstaîn libera alegere a
practicianuluisaustabilimentului.
Pentrucazurileurgente care necesitaasistentamedicala de urgenta se
acordaîngrijiriîndispensare, policlinicisauspitale la prezentarea la camera de
garda ca sipâna la aparitialegii nr. 145/1997. Asistentamedicala de urgenta nu
esteconditionata de calitatea de asigurat.
Un alt principiu al asigurarilorsociale de sanatate, estereglementat de articolul 3
alin. l din legea nr. 145/1997, care constaînfaptul ca asiguratiisimembriilor de
familie au dreptul la serviciimedicaleîn mod nediscriminatoriu.
Potrivitacestuiprincipiuasiguratiisimembriilor de familie au dreptul la
serviciimedicale, fara a se tine cont de criteriipolitice, etnice, confesionale, de
vârsta, sex si de stare materiala.
Modele de sisteme de îngrijire de sanatate
Organizareaasigurarilorsociale de sanatate se realizeazapotrivitarticolului 62 din
legea nr. 145/1997, de catrecasele de asigurari de sanatate, care sunt
institutiipubliceautonome, nelucrativesi care
desfasoaraactivitatiîndomeniulasigurariisanatatii.
Înafaraacestorinstitutii, importanteatributiirevinsialtororgane.
Statuldefinestepoliticageneralaînmaterie de asigurari de sanatate,
legifereazasiexercita o supraveghere de ansamblu. Înacestcadru, casele de
asigurari de sanatate au o mare autonomie.
In cadruoricarui stat, sanatateareprezintavaloarefundamentalaatatpentruindivid
cat sipentrusocietatea din care face parte.
Eaconstituiepremisaprincipalaaindepliniriirolurilorsociale de catreindivizisi o
resursaimportanta a dezvoltariivietiisociale in ansamblulei.
Boalaprovoacatotodataconsecintedisfunctionale in
activitateagrupurilorsistructurilor in care sunt integratiindivizii.
Oricesocietatetinde sa-sivalorificesanatatea ca resursafunctionalasi sa-
sielaboreze un program, un sistem de protectieimpotrivabolii, organizat in
asafelincat sa asiguredepasirea, ingrijireasirestabilireacelorafectati.
Sistemele de sanatatea au aparut sub umbrelamailarga a programelor de
protectiesociala, programe elaborate incepand cu a douajumatate al secolului al
XIX-lea in tarileindustrializate, sub presiuneamiscarilorsociale, muncitoresti, a
diferitelorggruparipolitice, a grupurilor de presiune.
Din perfectionareasidezvoltareaacestorprograme s-a ajuns la
definireaconceptului de securitatesociala. Cest concept a fostutilizatpentru
prima data in legislatia S.U.A. , in Legea Securitatii Sociale (1935)
siinitiaprograme de prevenire a risculuinumaipentrubatranete, moarte, handicap
sisomaj.
Securitateasociala= protectia pe care o
asigurasocietateapentrumembriisaiprintr-o serie de masuripublice,
impotrivaproblemelorsocialecauzate de pierdereasaureducereasubstantiala a
veniturilor, datoritaimbolnavirii, invaliditatii, batranetiisimortii.
OrganizatiaInternationalaMuncii (O.I.M) aadoptatacest concept in 1952
stabilindu-iurmatoarelecomponente:
1. Asigurarile sociale;
2. Asistenta sociala.
Asigurarilesocialefunctioneazaprinimpozitesicotizatiisocialeiarasistentasociala
are ca principalasarcinaajutorareaminoritatilorlipsite de resurese in
numelesolidaritatiiumanefacandu-se apel la responsabilitateacolectivapentru a
nuadmiteexcludereaunorcategoriisociale.
Proiectarea, aplicareasievaluareaacestorsisteme de protectiesocialadepind de
traditiileistorice, de optiuniideologice, de
conceptiiprivinddezvoltareaeconomica, darsi de distributiaraporturilor de
puteresi a relatiilordintrediferitecategoriisociale.

Sisteme de asigurari de sanatate

În Europaopereazatreimodele de sisteme de îngrijire de sanatatesianume:
•modelulserviciului national de sanatate - tip Beveridge;
• modelulsistemului de asigurarisociale de sanatate - tip Bismarck;
• modelulsistemuluicentralizat de stat - tip Semasko.
La acesteaarmaiputea fi adaugatmodelul care functioneazaîn S.U.A. si care
esteîn mod practicbazat pe asigurari private.
1.) Sistemul tip Bismarckopereazaîn Austria, Belgia, Franta, Olandasi
Germania, sistemce a constituitsursa de inspiratieînelaborareasistemului actual
de asigurarisociale din taranoastra.
2.)Sistemul de asigurari de sanatate de tip Beveridgeaparedupa Al
DoileaRazboi Mondial si a fostfondat de William Beveridge in Anglia.
In RaportulAsigurarilor Sociale siServiciilorAuxiliareprezentat in camera
Comunelor in 1942, Beveridge considera ca oricesistem de
asigurarisocialetrebuie sa se bazeze pe 3 elemente:
- alocatiipentrucopii;
- serviciu national de sanatate;
- asigurarea de catreguvern a fortei de muncasiprevenireasomajului
3.) Modelulsistemului de sanatate de tip Semasko se bazeaza pe
centralizarearesurselorbanesti de catreMinisterulSanatatii.
Acestsistemfunctioneaza in tari ca RusiasiSlovaciasi a fostfoarteeficient pe
timpulrazboaielordeorecepermitea o maibunasupraveghere a
fonduriloralocatesanatatii de catre stat. Sistemul de tip Semasko
esteprinexcelenta un sistemsanitar socialist bazat pe
planificareacentralizatabirocraticsi pe accesul la ingrijire al tuturor cetatenilor.
4.)Sistemulasigurarilor private de sanatateestepreponderent in S.U.A.,
Thailanda, Africa de Sud, Filipine, nepalsi a constituitexceptia in
tarileoccidentaleeuropene.
Organizareapolitica a S.U.A. afostpreocupata indirect de problemasanatatii,
prestarii de serviciimedicalesi de sistemulsanitar, in general considerand ca
sistemul particular simecanismelepietei pot functionamai bine, cu
cheltuielimaimicisibeneficiimaimari, farapresiunebirocratica.
Ingrijireamedicalaeste un bun de consum pe care indiviziiilcumparadaca au
posibilitatifinanciare, iarsocietatea nu datoreazanimanuiingrijiremedicala.
Politicilesociale din S.U.A. sunt un amestec de voluntarism si liberalism.
Voluntarismulpresupuneresponsabilitateafamilialasi a
proprieipersoanepentrubunastare,
iarliberalismulpromoveazaunelepoliticisocialecentrate pe
intampinareaunornevoi, mai ales, cele ale saracilor.
Inainte de cel de-Al DoileaRazboi Mondial, ingrijirilespitaliere in S.U.A.
erauoferiteexclusivcontracost. In perioadapostbelica a
fostintemeiatsistemulasigurarilorparticulare- Blue Cross si Blue Shield care
constau in contracteincheiateintreinstitutele de
asigurarisipatroniiintreprinderilor. Persoanele cu venituriredusesaucele care nu
faceauparte din campulmuncii nu beneficiau de acestsistem.