ACORDUL SUBIECTULUI CU PREDICATUL

Prin acordul predicatului cu subiectul se înțelege reluarea informației gramaticale care privește
genul, numărul și persoana subiectului în forma predicatului. Acordul se face doar atunci
când predicatul este verbal sau nominal. Predicatul adverbial și cel interjecțional nu se acordă
cu subiectul, deoarece sunt exprimate prin părți de vorbire neflexibilă (adverb, interjecție).

Clasificare

Predicatul realizează cu subiectul trei tipuri de acord:

– formal: un acord gramatical între formele predicatului verbal, ale verbului copulativ (număr,
persoană, gen), ale numelui predicativ (gen, număr, caz) și formele subiectului

Majoritatea a ajuns.
– după înțeles: un acord semantic sau logic, când prioritatea în acord o are înțelesul, nu forma

Majoritatea au ajuns. (atunci când există o contradicție între forma și înțelesul termenului,
prioritatea o are înțelesul; înțelesul „cei mai mulți” (ei))

– prin atracție: un acord realizat cu termenul cel mai apropiat;

Hărmălaia copiilor m-au deranjat. (corect: m-a deranjat)
! Ca regulă generală, acordul după înțeles și mai ales cel prin atracție reprezintă abateri de la norma
limbii literare, dar există situații în care aceste acorduri sunt tolerate sau chiar devin normă.(sic!)
Majoritatea au ajuns.
Dumneavoastră sunteți cinstit.
A fost odată un moș și o babă.

! Într-o unitate sintactică (propoziție sau frază) se folosește un singur tip de acord.
Majoritatea a ajuns și s-a așezat. (Majoritatea a ajuns și s-au așezat.)

Acordul predicatului verbal

Acordul predicatului verbal cu un subiect simplu

Predicatul verbal exprimat prin verbe la diatezele activă și reflexivă se acordă cu subiectul în
persoană și număr.

Copilul citește o carte. (copilul – persoana a III-a, singular; citește – persoana a III-a, singular,
diateza activă)
Maria se joacă în parc. (Maria – persoana a III-a, singular; se joacă – persoana a III-a, singular,
diateza reflexivă)

Când predicatul verbal este exprimat prin verbe la diateza pasivă, avem două tipuri de acorduri:
– între verbul auxiliar „a fi” și subiect, în persoană și număr;
– între participiul verbelor la diateza pasivă și subiect, în gen, persoană și număr

Tabla este ștearsă de elevi. (tabla (ea) – persoana a III-a, singular, feminin; este – persoana a
III-a, singular; ștearsă – persoana a III-a, singular, feminin)

1
 Pereții sunt curățați de elevi. (pereții (ei) – persoana a III-a, plural, masculin; sunt – persoana
a III-a, plural; curățați – persoana a III-a, plural, masculin)

Când subiectul este exprimat prin pronumele nehotărât fiecare sau pronumele
negative nimeni, niciunul (cu sau fără atribut la plural), acordul este formal, la persoana a III-a
singular, chiar dacă atributul (exprimat sau subînțeles) care îl însoțește este la plural.

Fiecare dintre ei primește premii.

Niciunul dintre voi n-a văzut hoțul.

Când subiectul este exprimat prin substantive colective la singular (familie, grup, echipaj), acordul
este formal, la persoana a III-a singular.

Familia Ionescu a ajuns la noi.

Grupul de elevi a sosit la gară.

Când subiectul la singular este exprimat prin substantive colective care exprimă ideea de cantitate
(majoritate, mulțime, grămadă), acordul este formal, dar este tolerat și cel după înțeles, iar
predicatul este la plural sau singular:

Majoritatea a venit.
Majoritatea au venit.

Când subiectul este însoțit de un atribut la plural exprimat/subînțeles prin pronume la persoana I sau
a II-a este admis și acordul după înțeles la persoana I sau a II-a.

Majoritatea dintre noi va pleca.

Majoritatea dintre noi vom pleca.

Când subiectul este exprimat prin cuvinte precum: o parte, o pereche, jumătate, un sfert, acordul se
face formal, la sigur, dar este acceptat și cel după înțeles, la plural.

O parte dintre elevi va merge/vor merge în tabără.

Acordul predicatului verbal cu un subiect multiplu

Când subiectul multiplu este exprimat prin substantive sau/și pronume personale la persoana a III-a
sau demonstrative coordonate copulativ, predicatul se află la persoana a III-a plural.

Copilul și copila zâmbesc.

Acesta și ea zâmbesc.

Când termenii subiectului multiplu sunt la singular sunt coordonați negativ, acordul predicatului se
face formal – la plural sau după înțeles – la singular.

Nici ea, nici el n-au mâncat.

Nici ea, nici el n-a mâncat.

– acordul este strict, la plural, când ultimul termen este la plural.

Nici ea, nici ele n-au mâncat.

Când termenii subiectului multiplu sunt coordonați adversativ (nu…ci), predicatul se acordă cu
termenul însoțit de ci.

2
 Nu ea, ci ele au plecat.

Când termenii subiectului multiplu sunt la singular și sunt coordonați disjunctiv, acordul predicatului
se face la singular.

Corina sau Mihaela a sosit?

– când termenii sunt la numere diferite, acordul predicatului se face la plural

Directorul sau angajații au greșit.

Când subiectul multiplu este exprimat prin pronume personal la persoane diferite (sau substantive și
pronume la persoane diferite), acordul cu predicatul se face la plural, iar în persoană se face în
ordinea numărării (persoana I are întâietate față de persoana a II-a și a III-a, iar persoana a II-a are
întâietate față de persoana a III-a).

Tu, eu și ea plecăm împreună.

Tu și Codrin plecați împreună.

Când subiectul multiplu este exprimat prin pronume negative, predicatul se acord la singular.

Nimeni și nimic nu-l convinge.

Când subiectul multiplu se află după predicat, acordul se face prin atracție, la singular.

A fost odată un moș și o babă.

Când termenii subiectului multiplu sunt substantive masive su abstracte nearticulate, acordul cu
predicatul se face la singular.

Carne și brânză se găsește.

Când un termen al subiectului multiplu este întărit prin expresii precum: mai ales, mai cu seamă, în
special, acordul cu predicatul se face la singular

Inteligența și mai cu seamă creativitatea lui și-a spus cuvântul.

Când predicatul este impersonal, iar subiectul este exprimat prin verbe la supin și infinitiv, acordul cu
predicatul se face la singular.

Îmi vine a plânge și a râde.

Acordul predicatului nominal

Acordul predicatului nominal cu subiectul depinde de părțile lui componente: verbul copulativ și
numele predicativ.

Acordul verbului copulativ cu subiectul simplu și sau multiplu

Verbul copulativ se acordă cu subiectul în persoană și număr.

Eu sunt student. (eu, sunt – persoana I, singular)

Ea este studentă. (ea, este – persiana a III-a, singular)

Când subiectul este la alt număr sau altă persoană decât numele predicativ, verbul copulativ se
acordă cu subiectul.

Fusta ei este franjuri.

3
Când subiectul este un pronume de politețe la plural, verbul copulativ se pune la plural.

Dumneavoastră sunteți profesor?

Acordul numelui predicativ exprimat prin adjectiv cu un subiect simplu

Numele predicativ exprimat prin adjectiv se acordă cu subiectul simplu în gen, număr și caz.

Mașina este frumoasă. (mașina, frumoasă – feminin, singular, N)

Florile sunt deosebite. (florile, deosebite – feminin, plural, N)

Acordul numelui predicativ exprimat prin adjectiv cu un subiect multiplu

Când subiectul este multiplu, numele predicativ exprimat prin adjectiv stă la plural, N, chiar dacă
termenii sunt la singular. Singurul care diferă este acordul în gen și se face astfel:

– cu masculinul, când termenii subiectului sunt nume de ființe de genul masculin și feminin sau
masculin și neutru

Maria și Mihai sunt tineri.

– cu genul numelui de ființă, când termenii subiectului sunt nume de ființe și lucruri

Cartea și scriitorul ei sunt celebri.

– cu femininul/neutrul, când termenii subiectului sunt nume de lucruri de genul feminin și neutru

Bluza și sacoul sunt murdare.

– cu femininul, când termenii subiectului sunt nume de lucruri la masculin singular și la feminin
singular sau plural

Pantalonul și bluza sunt murdare.

– cu neutrul, când termenii subiectului sunt nume de lucruri la masculin singular și la neutru singular
și plural

Pantalonul și sacoul sunt murdare.

– cu cel mai apropiat, când termenii subiectului sunt nume de lucruri la masculin plural și la feminin
singular (sau plural) ori la masculin plural și neutru plural

Pantalonii și bluza sunt murdare.

– cu masculinul, când termenii subiectului sunt nume de lucruri la masculin plural și neutru singular

Pantalonii și sacoul sunt murdari.

Acordul numelui predicativ exprimat prin substantiv cu subiectul simplu sau multiplu

Numele predicativ exprimat prin substantiv se acordă cu subiectul în număr și caz.

Câinele este prietenul omului. (câinele, prietenul – singular, N)

Președintele a fost ținta atacurilor opoziției. (președintele, ținta – singular, N)

În anumite situații, numele predicativ se acordă cu subiectul în gen, număr și caz.

Vecinul meu este profesor. (vecinul, profesor – masculin, singular, N)

Colegele mele sunt acestea. (colegele, acestea – feminin, plural, N)

4
Când subiectul este un pronume personal de politețe la plural, numele predicativ din predicatul
nominal (exprimat prin substantiv sau adjectiv) se pune la singular

Dumneavoastră sunteți profesor?

! Există și situații în care numele predicativ (exprimat prin substantiv, pronume, numeral, verb la
infinitiv) nu se acordă cu subiectul.

Băncile sunt de lemn.

Petrecerea este pentru aceștia.
El este ca cele două.

Mașina este a părinților. (mașina – persoana a III-a, singular, feminin; a părinților – persoana
a III-a, plural, masculin)

El a ajuns a se hrăni cu paiul. (el – persoana a III-a, singular, masculin; a se hrăni – infinitiv)

– când substantivele subiectului multiplu se află în raport de coordonare (corelativă, negativă sau
disjunctivă), verbul copulativ din predicatul nominal se pune la singular persoana a III-a

Nici Ioana, nici Ana nu este atentă la ore.

Acordul numelui predicativ exprimat prin numeral cu subiectul

Numele predicativ exprimat prin numeral cardinal (atunci când prezintă forme de masculin și
feminin) se acordă cu subiectul în gen, număr și caz.

El a fost primul. (el, primul – masculin, singular, N)

Ea a fost a doua. (ea, a doua – feminin, singular, N)

Alte situații de acord după înțeles

Situațiile speciale de acord între predicatul nominal și subiect nu țin de aspectele obișnuite de acord
gramatical, ci de înțelesul și topica subiectului.

– când vorbitorul se solidarizează cu subiectul, exprimat prin substantiv la plural, precedat de

adjectivul nehotărât toți, verbul copulativ din predicatul nominal se pune la persoana I plural.

Toți elevii suntem solidari în această acțiune. (în loc de „sunt solidari”)

– când interlocutorul se desolidarizează de subiectul exprimat prin substantiv la plural, precedat de

adjectivul nehotărât toți, verbul copulativ din predicatul nominal se pune la persoana a II-a plural.

Toți elevii sunteți solidari în această acțiune. (în loc de „sunt solidari”)

– când subiectul exprimat (sau neexprimat) printr-un pronume personal de persoana I sau a II-a
(singular sau plural) al unei propoziții regente care are un predicat nominal, verbul copulativ din
predicatul nominal al subordonatei ce o determină se pune la: persoana I sau a II-a, singular și plural,
indicând legătura subordonatei atât cu subiectul, cât și cu substantivul determinat (numele predicativ
din regentă); sau la persoana a III-a, singular și plural, indicând legătura subordonatei numai
substantivul determinat (numele predicativ din regentă).

(Eu) sunt un om1/ care rămân optimist.2/ (P1 – P regentă; P2 – AT; predicatul nominal al P2
indică legătura P2 cu subiectul P1 și numele predictiv din P1 )
(Eu) sunt un om1/ care rămâne optimist.2/ (P1 – P regentă; P2 – AT; predicatul nominal al P2
indică legătura P2 numai cu numele predictiv din P1)