Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Data :18.04.2022
Durata :60 min
Scopul: Rolul familiei în dezvoltarea personalității copilului cu dizabilități.
Obiective:
Formarea unei imagini cât mai corecte despre copilul său
Formarea priceperilor de identificare a factorilor interni și externi ce pot influența
comportamente observabile și neobservabile ale copilului
Forma activității:Ședința cu părinții
Metode și procedee: Discuția dirijată,lucrul individual cu fișa.
Resurse: Mape cu foi,cariocă, fișă de lucru.
Desfășurarea activității
Educația incluzivă este parte a psihopedagogiei speciale ,bazată pe principiul egalității
dreptului la educație pentru toți copiii indiferent de starea lor psihofizică, mediul social sau
cultural din care provin,religie, etnie , limbă vorbită , situație economică sau de alte criterii.
Obiectivul lansat de UNESCO ,, Educație pentru Toți,,
Familia deține rolul cel mai important în educația copilului cu CES, iar lipsa de
țngrijire, de bucurii amărăciunile influențează nefast în dezvoltarea armonioasă a
copilului.
De asemenea erorile de educație familială: severitatea, autoritatea excesivă, părinte
posesiv, inhibă voința și dezvoltarea afectivă a copilului.
Apar tulburări ale caracterului , este tulburată judecata, capacitatea de decizie, conduită.
Astfel , rolul familiei în formarea Omului este unul primordial.
În familie copilul trebuie învățat:
*Să iubiască, să compătimească , să se dăruiască celor apropiați.
*Să păstreze anumite tradiții.
*Să înțeleagă corect și să respecte autoritatea părinților, care servesc drept model
comportamental, respectănd diferite reguli.
Să-și formeze un simț sănătos al proprietății private punănd preț pe muncă, în calitate
de izvor al tuturor bunurilor.
Cercetările din domeniu au reliefat că atitudinea părinților dar și reacția mediului
social este puțin favorabil copiilor cu dizabilități.
Există constatări ce atestă o acceptare mai dificilă a copilului cu deficiență mintală
decăt a unui copil care are alte tipuri de dificiențe. Copilul diferit se adaptează greu la
relațiile interpersonale, de aceia parinții trebuie să joace rolul de tampon, de mediator
între copil și persoanele străine.
Sunt situații în care părinții neagă tot ceia ce copilul observă în jurul său legat de
propria deficiență, insistă pe răutate și ipocriza persoanelor din anturaj cultivând la copii
convingerea că lumea în care trăiește este rea, sau unii părinți refuză să țină cont de
dificultățile sociale determinate de deficiență.
Datorită acestui rol suplimentar de mediator reacțiile părinților în fața unui copil cu
deficiență capătă o importanță majoră.
Copilul cu dizabilitatea sa este acceptat în mod univoc.Părintele vede întâi de toate un
copil cu particularități caracteristice tuturor copiilor dar și particularități specifice doar
lui. Această atitudine devine o premisă necesară pentru crearea în familie a condițiilor
optime pentru dezvoltarea copilului.
Părintele trebuie să facă tot posibilul pentru ca copilul lui să devină o personalitate
împlinită și fericită iar calitatea vieții lui căt se poate de înaltă.
Copiii adoptă diferite tipuri de comportament în funcție de situația în care se află.
Problema este dacă noi ca părinți ne cunoaștem bine copilul și dacă știm cum să
reacționăm în situație de criză. Fiecare copil avănd o personalitate unică și irepetabilă
trebuie tratat în mod diferit faîă de ceilalți copii.
Activitatea I
Fiecare părinte va primi o foaie pe care sunt desenate două figuri: una veselă, alta tristă.
De asupra fiecăreia există căte un nor.
calități
aspecte deranjate
Părinții au sarcina de a completa nourașii cu calități /aspectele forte și cele deranjate ale
copilului său. Calitățile sunt corespunzătoare figurii vesele ,aspectele deranjate sunt
corespunzătoare figurii triste.După îndeplinirea sarcinii fiecare părinte va citi câte o
calitate și căte un comportament deranjat ale copilului său. Fiecare opinie va fi notată pe
un fleepchart. După notarea tuturor părerilor sunt listate calitățile forte comportamentele
deranjate pentru a concluziona.
Concluzia finală / poate fi afișată pe tablă/
Toți copiii sunt diferiți, ei au nevoie de sprijinul nostru în orice situație creată, au
nevoie de a fi înțeleși, de dragoste si securitate.Reușita și activitățile pe care le realizează
constă în identificarea potențialului fiecăruia și în transformarea aspectelor deranjate în
calități forte.
Activitatea II
Identificarea de către părinți a factorilor care influențiază calitatea activității de
învățare.Astfel se pot lua măsuri în înlăturarea factorilor inhibatori.
Tipuri de factori: